MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

PROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA A IX-A
PENTRU ELEVI CU
CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE

DOMENIUL: Electric
NIVELUL: 1

UC 13 : EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ

2005
 DOMENIUL :
ELECTRIC
CALIFICAREA 22 :
LUCRĂTOR ÎN ELECTROTEHNICĂ
NIVELUL 1

GHIDUL ELEVULUI

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 22.13. :

EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE

GENERALĂ

 Model de material de învăţare pentru elevii cu nevoi educaţionale speciale,

bazat pe auxiliarul curricular “Materiale de învăţare – Şcoala de Arte şi Meserii”
pentru domeniul Electric, nivelul 1, calificarea “Lucrător în electrotehnică” –
realizat de prof.ing. TATIANA BĂLĂŞOIU şi DOINIŢA BĂLĂŞOIU – Grupul Şcolar
“Electroputere”, Craiova
 Prelucrare şi adaptare – prof.ing. RODICA DROMERESCHI, Grupul Şcolar
“Gheorghe Asachi” Botoşani”, Expert Local IMC Consulting România în
Programul PHARE RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
 CUPRINS
 Cuprins pag. 2
 Structura unităţii de competenţă 22.13. : EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE
pag. 3
LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ (conform Standardului de Pregătire Profesională)
 Introducere explicativă pag. 4
 Competenţa 22.13.1. – Caracterizează lucrările de lăcătuşărie generală pag. 7
 Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 1 ) pag. 7
 Specificarea rolului lucrărilor de lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 2, 3 ) pag. 9
 Selectarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie
pag.10
generală. Exerciţii ( 4 )
 Competenţa 22.13.2. – Identifică instrumentele de măsurare şi
pag.16
verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală
 Specificarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de
pag.16
lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 5 )
 Prezentarea modului de utilizare a instrumentelor de măsurare şi
pag.19
verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 6 )
 Selectarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pe baza avantajelor şi
dezavantajelor specifice şi în funcţie de cerinţele lucrării de executat. pag.22
Exerciţii ( 7 )
 Competenţa 22.13.3. – Utilizează instrumentele de măsurare şi
pag.23
verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală
 Corelarea instrumentelor de măsurare cu mărimile de măsurat precizate. pag.23
 Adaptarea verificatoarelor la lucrările de lăcătuşărie generală indicate.
pag.23
Exerciţii ( 8 )
 Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de
pag.24
lăcătuşărie generală specificate. Exerciţii ( 9 )
 Competenţa 22.13.4. – Execută lucrări de lăcătuşărie generală în
pag.26
conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică ( planul de operaţii )
 Selectarea sculelor şi dispozitivelor adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală
pag.26
indicate
 Realizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală indicate. Exerciţii ( 10, 11, 12, 13,
pag.26
14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22 )
 Răspunsuri şi indicaţii de rezolvare pentru exerciţii pag.35

2
 Structura Unităţii de competenţă 22.13. :
EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE
GENERALĂ
( conform Standardului de Pregătire Profesională )

22.13.1. Caracterizează lucrările de lăcătuşărie generală

 Criterii de performanţă :
(a) Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală
(b) Specificarea rolului lucrărilor de lăcătuşărie generală
(c) Selectarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie generală
 Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă :
 Lucrări de lăcătuşărie generală :
 Caracterizare : definire, mod şi mijloace de realizare, tipuri
 Scule : trusa lăcătuşului, trusa electricianului
22.13.2. Identifică instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de
lăcătuşărie generală
 Criterii de performanţă :
(a) Specificarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de
lăcătuşărie generală
(b) Prezentarea modului de utilizare a instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru
lucrările de lăcătuşărie generală
(c) Selectarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pe baza avantajelor şi
dezavantajelor specifice şi în funcţie de cerinţele lucrării de executat
 Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă :
 Lucrări de lăcătuşărie generală : îndreptare, trasare, debitare, îndoire, găurire, filetare,
finisare a suprafeţelor, asamblare
 Instrumente de măsurare : riglă, şubler, micrometru, comparator
 Verificatoare : calibre, şabloane
 Avantaje şi dezavantaje : performanţe, aplicabilitate, utilizări, disponibilitate, preţ
22.13.3. Utilizează instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de
lăcătuşărie generală
 Criterii de performanţă :
(a) Corelarea instrumentelor de măsurare cu mărimile de măsurat precizate
(b) Adaptarea verificatoarelor la lucrările de lăcătuşărie generală indicate
(c) Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşărie
generală specificate
 Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă:
 Corelare : stabilirea de asociaţii, corespondenţe, relaţii de legătură
 Lucrări de lăcătuşărie generală : îndreptare, trasare, debitare, îndoire, găurire, filetare,
finisare a suprafeţelor, asamblare
 Instrumente de măsurare : riglă, şubler, micrometru, comparator
 Verificatoare : calibre, şabloane
22.13.4. Execută lucrări de lăcătuşărie generală în conformitate cu indicaţiile din fişa
tehnologică ( planul de operaţii )
 Criterii de performanţă :
(a) Selectarea sculelor şi dispozitivelor adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală indicate
(b) Realizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală indicate
 Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă :
 Scule : trusa lăcătuşului, trusa electricianului
 Dispozitive : de prindere şi fixare, de măsurare, de verificare
 Materiale :materii prime, semifabricate

3
 Introducere explicativă

 Obiective
După parcurgerea Unităţii de competenţă 22.13. – “Efectuarea lucrărilor de lăcătuşărie
generală”, veţi fi capabili să :
 definiţi lucrările de lăcătuşărie generală ( îndreptarea, trasarea, debitarea, îndoirea,
găurirea, pilirea, polizarea, filetarea, finisarea, asamblarea );
 explicaţi rolul lucrărilor de lăcătuşărie generală;
 recunoaşteţi sculele din trusa lăcătuşului;
 indicaţi sculele necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie generală;
 recunoaşteţi instrumentele de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie
generală ( rigle, şublere, micrometre, comparatoare, calibre, şabloane );
 descrieţi modul de utilizare a instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru
lucrările de lăcătuşărie generală;
 utilizaţi instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie
generală;
 comparaţi instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie
generală în funcţie de performanţe, disponibilităţi, preţ şi uşurinţa utilizării;
 corelaţi instrumentele de măsurare cu mărimile de măsurat;
 corelaţi verificatoarele cu lucrările de lăcătuşărie generală executate;
 utilizaţi instrumente de măsură şi verificatoare pentru lucrările de lăcătuşărie generală;
 selectaţi sculele şi dispozitivele adecvate pentru a executa lucrările de lăcătuşărie
generală;
 aprovizionaţi postul de lucru cu materii prime şi semifabricate, cu scule şi dispozitive
necesare pentru lucrările de lăcătuşărie generală;
 realizaţi diferite piese, aplicând tehnologia lucrărilor de lăcătuşărie generală.
 Conţinuturi
Ghidul elevului include informaţii generale specifice fiecărei competenţe din Unitatea
de competenţă 22.13. – “Efectuarea lucrărilor de lăcătuşărie generală”. Aceste conţinuturi se
referă la :
 instrumentele de măsură şi verificatoare pentru lucrările de lăcătuşărie generală :
- rigla;
- şublerul;
- micrometrul;
- comparatorul;
- calibrele;
- şabloanele;
 caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală – definire, rol, scule :
- îndreptarea;
- trasarea;
- debitarea;
- îndoirea;
- pilirea;
- polizarea;
- găurirea;
- filetarea;
- finisarea;
 asamblările nedemontabile :
- nituirea;
- lipirea ;
 asamblările demontabile :
- asamblările filetate;
 documentaţia tehnologică pentru operaţiile de lăcătuşărie generală.
 Sarcinile de lucru
Sunt asociate conţinuturilor, sunt grupate în fişe de lucru şi constau în :
 căutarea de informaţii utilizând diferite surse ( manuale, documente, pliante, cărţi
tehnice, pagini de Internet );
 rezolvarea de exerciţii;
 desfăşurarea unor activităţi practice;
4
  întocmirea unui portofoliu, cu toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate.

De reţinut !
 Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor sau a activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina
de lucru !
 Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul
profesorului.
 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi
desfăşurat, pentru a vă evalua progresul realizat.
 Portofoliul trebuie să fie cât mai complet, pentru a putea asigura o evaluare cât mai corectă a
competenţelor profesionale dobândite.

 Surse de informare
Pentru rezolvarea exerciţiilor şi desfăşurarea activităţilor propuse, puteţi folosi
următoarele surse de informare :
 cărţi tehnice, caiete de sarcini, pliante, prospecte tematice;
 bibliografia recomandată.
 adrese de site-uri tematice pe Internet.
 Fişele de lucru
Lista următoare poate fi considerată drept prima fişă din portofoliul asociat Unităţii de
competenţă 22.13. – “Efectuarea lucrărilor de lăcătuşărie generală”.

EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ

SARCINA DE LUCRUÎNTREBAREA/
COMPETENŢA

EXERCIŢIUL

SUBIECT/OBIECTIV REZOLVAT

1 1 1 Definirea lucrărilor de lăcătuşărie generală

2 Compararea lucrărilor similare de lăcătuşărie generală
3 Recunoaşterea denumirii lucrărilor de lăcătuşărie generală
2 1 Clasificarea lucrărilor de lăcătuşărie generală
2 Exemplificarea unor situaţii de aplicare a lucrărilor de
lăcătuşărie generală
3 1 Clasificarea lucrărilor de lăcătuşărie generală după rolul
acestora
4 1 Identificarea sculelor din trusa lăcătuşului
2 Indicarea sculelor necesare pentru lucrări de lăcătuşărie
generală
2 5 1 Recunoaşterea instrumentelor de măsură şi verificatoarelor
pentru lucrările de lăcătuşărie generală
6 1 Exersarea utilizării instrumentelor de măsură şi
verificatoarelor
7 1 Compararea instrumentelor de măsură şi verificatoarelor după
criterii date
3 8 1, 2 Corelarea instrumentelor de măsură şi verificatoarelor cu
lucrările de lăcătuşărie generală
9 1 Citirea indicaţiilor instrumentelor de măsură
4 10 1 Tehnologia îndreptării
11 1, 2 Tehnologia trasării
5
 EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ

SARCINA DE LUCRUÎNTREBAREA/
COMPETENŢA

EXERCIŢIUL

SUBIECT/OBIECTIV REZOLVAT

12 1 Tehnologia debitării
13 1 Aplicarea tehnologiei îndreptării
14 1 Tehnologia pilirii
15 1 Tehnologia polizării
16 1 Tehnologia găuririi
17 1 Tehnologia filetării
18 1 Tehnologia nituirii
19 1 Tehnologia lipirii metalice moi
20 1 Aplicarea tehnologiei lucrărilor de lăcătuşărie generală:
ordinea operaţiilor
2 Idem: selectarea sculelor
3 Idem: selectarea tehnologiei adecvate
21 1 Aplicarea tehnologiei lucrărilor de lăcătuşărie generală:
ordinea operaţiilor
2 Idem: selectarea sculelor
22 1 Aplicarea tehnologiei lucrărilor de lăcătuşărie generală: scule
necesare
2 Idem: ordinea operaţiilor
3 Idem: verificatoare utilizate

6
 Competenţa 22.13.1. – Caracterizează lucrările de
lăcătuşărie generală
Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală

Trecerea semifabricatelor din starea iniţială la cea de produs finit presupune

executarea unor lucrări, numite de lăcătuşărie generală, deoarece aceste lucrări – în special
manuale – de prelucrare a metalelor şi de asamblare sunt general valabile pentru majoritatea
domeniilor industriale.
Lucrările de lăcătuşărie generală cuprind operaţiile şi procedeele tehnologice
caracterizate în continuare, prin definirea lor şi specificarea modului şi mijloacelor de realizare
corespunzătoare.

 Îndreptarea : operaţia tehnologică de înlăturare a unei abateri de formă a

semifabricatelor laminate, executată la cald sau la rece, manual sau mecanic.
 Trasarea : operaţia tehnologică prin care se execută conturul de prelucrat, conform
desenului piesei, şi care este aplicată la producţia de unicate şi de serie mică.
 Debitarea : operaţia tehnologică de separare a unor materiale în bucăţi cu dimensiuni şi
forme diferite, bine stabilite
 Îndoirea : operaţia tehnologică de deformare plastică a unui semifabricat, prin care
piesa se obţine fără îndepărtare de material
 Pilirea : operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere folosită în scopul ajustării
formei, dimensiunilor şi calităţii suprafeţelor exterioare sau interioare ale pieselor
 Polizarea : operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor pieselor
metalice, cu ajutorul pietrelor de polizor acţionate de maşinile-unelte numite polizoare
 Găurirea : operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere prin care se execută găuri de
diverse diametre în material plin, cu ajutorul unor scule speciale numite burghie
 Filetarea : operaţia tehnologică de executare a unui filet, efectuată prin aşchiere sau
presare
 Finisarea suprafeţelor : operaţia tehnologică prin care se dă aspectul, forma sau
dimensiunile definitive unei suprafeţe
 Nituirea : procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multor piese cu
ajutorul niturilor

7
 Lipirea : procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a pieselor metalice cu ajutorul
unui aliaj topit; este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă între două piese
(care pot fi sau nu din acelaşi material ), prin intermediul unui adeziv
 Asamblarea filetată : asamblarea demontabilă realizată cu ajutorul a două piese
filetate, una cu filet interior şi cealaltă cu filet exterior.

  EXERCIŢIUL 1
1. Numiţi operaţiile tehnologice descrise în tabelul următor:
Operaţia tehnologică de … Denumire
… înlăturare a unei abateri de formă
… ajustare manuală a formei, dimensiunilor şi calităţii unei suprafeţe
… deformare plastică a unui semifabricat
… desenare a conturului de prelucrat
… separare a materialelor în bucăţi
… prelucrare a suprafeţelor metalice cu corpuri abrazive acţionate mecanic
… îmbinare nedemontabilă cu adezivi
2. Comparaţi operaţiile tehnologice de pilire şi de finisare, completând un tabel de forma :
Deosebiri
Asemănări
Pilire Finisare

3. Completaţi următorul aritmogrif cu denumirile operaţiilor tehnologice de lăcătuşărie generală.

L
A
P R E L U C R A R E
A
T
U
S
A
R
I
E

8
 Specificarea rolului lucrărilor de lăcătuşărie generală

În funcţie de momentul în care intervin în procesul tehnologic, lucrările de

lăcătuşărie generală se clasifică în :
 lucrări pregătitoare ( exemplu : îndreptarea );
 lucrări de ajustaj ( exemplu : pilirea );
 lucrări de finisare ( exemplu : lustruirea );
 lucrări de asamblare ( exemplu : nituirea ).
În funcţie de transformările pe care le suferă materialele şi semifabricatele în timpul
prelucrării, operaţiile de lăcătuşărie se clasifică în :
 operaţii de prelucrare prin tăiere şi deformare ( exemple : îndreptarea, îndoirea,
decuparea, debitarea cu foarfecele )
 operaţii de prelucrare prin aşchiere ( exemple : pilirea, găurirea );
 operaţii de asamblare ( exemple : nituirea, lipirea ).

  EXERCIŢIUL 2
Tabelul următor cuprinde lucrări de lăcătuşărie generală.
1. Considerând drept criteriu de clasificare momentul în care intervin în procesul tehnologic,
stabiliţi cărei categorii aparţine fiecare lucrare, marcând cu  în coloana corespunzătoare.
2. Bazându-vă pe experienţa proprie, daţi un exemplu de aplicare a fiecărei lucrări ( descrieţi piesa/produsul şi
situaţia concretă în care le-aţi executat ).
Categoria
Lucrarea Exemplu
pregătitoare ajustaj finisare asamblare
Găurire
Îndoire
Îndreptare
Lustruire
Nituire
Pilire
Trasare

  EXERCIŢIUL 3
Grupaţi lucrările de lăcătuşărie generală din lista următoare în cele două categorii
evidenţiate în tabelul de mai jos.
Lista de lucrări : debitare cu ferăstrăul, debitare cu foarfecele, găurire, îndoire,
îndreptare, lustruire, pilire, polizare, trasare.

9
 Lucrări
cu îndepărtare de material fără îndepărtare de material
 
 

Selectarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de

lăcătuşărie generală

Pentru lucrările de lăcătuşărie generală se folosesc scule şi dispozitive adecvate

fiecărei lucrări.

Îndreptarea manuală

 Scule : ciocane

 Dispozitive : placă de îndreptat ( pentru table ), nicovală, presă ( pentru profile )

Ciocane de Ciocane pentru îndreptarea Placă de

lăcătuşărie tablelor neferoase îndreptat

Nicovale mici

Trasarea

 Instrumente : ac de trasat, punctator, compas, echer, riglă, raportor

10
 Dispozitive pentru sprijin şi fixare : masă de trasat, colţare, cale, prisme

ac de trasat punctator masă de trasat

compasuri colţar de fixare cale prisme rigide

Îndoirea manuală

 Scule : ciocane

 Dispozitive : menghine, nicovale, şabloane, plăci de îndoit

Debitarea manuală

 Scule : foarfece ( de mână, de banc), cleşti, ferăstraie, dălţi

11
 Dispozitive : menghine

Foarfece de mână
1). Foarfece drept pentru tăiere la stânga; Dălţi
2). Foarfece drept pentru tăiere la dreapta; Foarfecele ghilotină
3, 4). Foarfece curb cu acţionare
manuală

Cleşte manual Ferăstrăul manual: Foarfece de banc

pentru tăiat 1- cadru; 2- cui de fixare; 3- cu pârghie
mâner; 4- cap mobil; 5-
piuliţă fluture; 6- cap fix

Pilirea manuală

 Scule : pile, clasificate după diverse criterii

Criteriul
Tipul pilei Prezentarea grafică
clasificare

După forma
geometrică a Pile late
corpului pilei

12
 Criteriul
Tipul pilei Prezentarea grafică
clasificare

Pile cuţit

Pile triunghiulare

Pile rombice
După forma
geometrică a
Pile pătrate
corpului pilei

Pile semirotunde

Pile rotunde

Pile ovale

Pilă cu tăietură simplă

După numărul de
tăieturi

Pilă cu tăietură dublă

Polizarea

 Scule : pietre de polizor cu diferite forme şi diferite dimensiuni ale granulelor abrazive
 Utilaje : polizoare ( stabile sau mobile )

Pietre de polizor Polizor stabil

Găurirea

 Scule : burghie elicoidale, burghie late

 Dispozitive :
 pentru prinderea sculei : mandrine
 pentru fixarea piesei : menghine, prisme
 Utilaje : maşini de găurit (stabile sau portabile)

13
 Burghie
elicoidale Burghie late
Mandrină :
1 – cheie; 2 – manşon;
3 - bacuri

Filetarea manuală

 Scule :
 pentru filete interioare : tarozi
 pentru filete exterioare : filiere
 Dispozitive :

Partea utilă Coadă

Filiere
Con atac Partea de calibrare Antrenor

Tarozi de mână

Finisarea manuală

 Prin răzuire : cu răzuitoare

 Prin rodare : cu prafuri abrazive

 Prin lustruire : cu pastă abrazivă

14
 Nituirea manuală

 Scule : ciocan, trăgător, căpuitor, contracăpuitor ( nicovală pentru capul iniţial al nitului )

Cap Cap

Corp Corp

Partea Partea
activă activă
a b

Scule folosite la nituire:

a-trăgător; b-căpuitor
Răzuitoare:
a – plane cu capătul drept;
b – plane cu capătul îndoit;
c – triunghiulare; d - profilate

Lipirea

 Cu aliaje de lipit : ciocane de lipit ( obişnuite, electrice, cu gaze )

Ciocane de lipit electrice Ciocane de lipit obişnuite

15
  EXERCIŢIUL 4
În figura următoare sunt prezentate principalele scule din trusa lăcătuşului. Asociaţi
fiecăreia o literă sau o cifră.
1. Numiţi fiecare sculă din trusa lăcătuşului.
2. Precizaţi lucrarea/lucrările de lăcătuşărie la care se utilizează sculele identificate.
Puteţi organiza răspunsurile într-un tabel de forma:
Scula din trusa Lucrarea
Denumirea
lăcătuşului pentru care se utilizează
a sau 1
b sau 2

16
Competenţa 22.13.2. – Identifică instrumentele de măsurare
şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală
Specificarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor
pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Calitatea unui produs este determinată de caracteristicile sale, care trebuie să fie
evaluate prin măsurare şi control.
 Măsurarea unei mărimi înseamnă stabilirea valorii acesteia.
 Controlul ( sau verificarea ) include operaţia de măsurare şi înseamnă, în plus,
compararea valorii obţinute prin măsurare cu valoarea prescrisă ( prevăzută ) în
documentaţia tehnică a produsului.

Instrumente de măsurare şi verificatoare pentru LUNGIMI

 rigle gradate : articulate, flexibile, rigide

 şublere : de exterior, de interior, de adâncime şi de trasare
 micrometre
 comparatoare

Metru articulat Ruletă Riglă metalică Micrometru

Şubler Comparator

Instrumente de măsurare şi verificatoare pentru

 echere 
 raportoare 

.Echere:
1 - normale; 2 - profilate;
3 - pentru suprafeţe; 4 – cu lamă
4 - cu lama

Raportor mecanic cu vernier

17
 Instrumente de măsurare şi verificatoare pentru SUPRAFEŢE

 nivele : pentru poziţie ( orizontală sau verticală )

 rigle cu muchii active

Rigle cu muchii active

Verificatoare pentru DIAMETRE, RAZE, INTERSTIŢII, FILETE

 calibre :
 netede - pentru diametre
 tampon sau inel - pentru filete
 de interstiţii
 şabloane : pentru raze, pentru filete

Şablon pentru raze Şablon pentru filete Calibre de interstiţii

Calibre netede inel

Calibre potcoavă

Calibre conice Calibre filetate

Calibru tampon

18
  EXERCIŢIUL 5
În figura următoare sunt prezentate instrumente de măsură şi verificatoare pentru
lucrările de lăcătuşărie generală.
Scrieţi denumirea corespunzătoare sub fiecare figură.

19
 Prezentarea modului de utilizare a instrumentelor de măsurare
şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Şublerul

 Verificarea şublerului :
 se realizează înaintea utilizării propriu-zise a instrumentului de măsurare;
 constă în observarea şi asigurarea corespondenţei perfecte între primele gradaţii de pe
riglă şi de pe vernier, atunci când şublerul are ciocurile lipite.
 Măsurarea cu şublerul :
1) se desfac şurubul de fixare (8) şi şurubul (6) al cursorului pentru a putea aduce
muchiile ciocurilor (2) şi (4) în contact cu piesa de măsurat, prin deplasarea cursorului
de-a lungul riglei :
- dimensiunile exterioare : se măsoară între ciocurile cu vârful ascuţit;
- dimensiunile interioare : se măsoară între ciocurile cu vârful lat;
2) se strâng ciocurile şublerului pe piesa de măsurat astfel încât acestea să nu fie nici
prea largi, nici prea puternic presate; se fixează cursorul cu şurubul (6);
3) se reglează fin strângerea între ciocuri cu şurubul (9) de avans fin prin rotirea piuliţei
(10);
4) se fixează cursorul în poziţia pentru citirea indicaţiei, cu ajutorul şurubului (8);

Micrometrul

5) se citeşte indicaţia şublerului.

 Verificarea micrometrului :
 se realizează în poziţia “zero”;
 cu tija (1) lipită de potcoava (2), gradaţia “zero” de pe tamburul (5) trebuie să fie în
dreptul gradaţiei “zero” de pe braţul cilindric (3).
 Măsurarea cu micrometrul :
1) se deschide dispozitivul de fixare (6), pentru ca tamburul (5) să poată fi rotit; astfel,
tija (4) poate fi depărtată de potcoava (2), pentru a cuprinde piesa de măsurat;
20
 2) se strânge piesa de măsurat între nicovala (2) şi tija (4), rotind tamburul (5) şi apoi
reglând presiunea de strângere cu dispozitivul de apăsare (7);
3) se fixează tija cu dispozitivul de fixare (6);
4) se citeşte indicaţia micrometrului

Comparatorul

 Rolul comparatoarelor :
 efectuarea măsurărilor relative, adică determinarea abaterilor dimensiunilor efective faţă
de dimensiunile nominale ale pieselor ( care pot fi de la paralelism, planeitate,
perpendicularitate etc. );
 amplificarea abaterilor dimensionale ( care au valori foarte mici ), pentru ca acestea să
poată fi percepute de operatorul uman.
 Măsurarea cu comparatorul :
1) se montează comparatorul pe un suport special, folosind urechea de fixare (2);
2) se reglează comparatorul la “zero”, cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea
nominală a cotei de măsurat :
- se aduce palpatorul în contact cu blocul de cale;
- se desface şurubul (6);
- se roteşte cadranul circular (7), până când acul indicator este pe reperul zero;
- se fixează cadranul în noua poziţie, strângând din nou şurubul de fixare (6);
3) se măsoară abaterile dimensionale ale pieselor de controlat, prin introducerea acestora
sub palpator; deplasarea acestuia se transmite acului indicator al comparatorului;
4) se citeşte indicaţia comparatorului.

Riglele cu
muchii active

 Rolul riglelor cu muchii active :

 verificarea planeităţii şi rectilinităţii suprafeţelor.
 Măsurarea cu riglele, prin metoda fantei de lumină :
1) se aşează una din muchiile active pe suprafaţă de verificat;
2) se observă dacă între riglă şi piesă se formează vreo fantă de lumină, ale cărei mărime
şi neuniformităţi sunt o măsură a abaterilor de la planeitate.

21
 Calibrele
pentru
diametre şi
filete

Calibrele
pentru
interstiţii

Şabloanele
pentru
raze şi
filete

 Rolul calibrelor şi şabloanelor :

 verificarea încadrării dimensiunilor efective ale pieselor în câmpul de toleranţă
( delimitat de valorile minimă şi maximă admisibile pentru respectivele dimensiuni ).
 Componentele de bază ale calibrelor şi şabloanelor :
 “partea trece” (T);
 “partea nu trece” (NT).
 Măsurarea cu calibrele şi şabloanele :
1) se compară piesa de verificat cu dimensiunile ambelor părţi ale unui calibru :
- piesa corespunde dimensional dacă trece prin “partea trece” şi nu trece prin
“partea nu trece”;
- piesa este un rebut în orice altă situaţie.
2) dimensiunile se verifică prin încercări, introducând calibrele între suprafeţele care se
controlează, astfel încât să existe un joc necesar pentru alunecarea calibrelor;
3) verificarea cu şablonul se face după metoda fantei de lumină ( descrisă la riglele cu
muchii active ).

  EXERCIŢIUL 6 ( practic )
Exersaţi modul de utilizare a fiecărui instrument de măsură şi verificator prezentat,
alegând diferite piese din atelierul şcolii sau alte obiecte din jurul vostru.

22
 Selectarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor
pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Instrumentele şi mijloacele de măsurare şi verificatoarele cu aceeaşi destinaţie se pot

compara, ţinând seama de următoarele criterii:
 performanţe;
 uşurinţa utilizării;
 disponibilitate;
 preţ.

Exemplu
Între instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lungimi se stabilesc
următoarele ierarhii, în funcţie de criteriile precizate ( săgeata fiind orientată de la minim spre
maxim ).

rigle gradate şublere micrometre comparatoare

PERFORMANŢE

UŞURINŢA
UTILIZĂRII

DISPONIBILITATE

PREŢ

  EXERCIŢIUL 7
Comparaţi, după modelul de mai sus, instrumentele de măsură şi verificatoarele
pentru unghiuri, precizând sensul săgeţilor pentru fiecare criteriu.

echere raportoare

PERFORMANŢE

UŞURINŢA
UTILIZĂRII

DISPONIBILITATE

PREŢ

23
Competenţa 22.13.3. – Utilizează instrumentele de măsurare
şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală
Corelarea instrumentelor de măsurare cu mărimile de măsurat
precizate

Adaptarea verificatoarelor la lucrările de lăcătuşărie generale

indicate

Tabelul următor permite realizarea unei corelări rapide şi eficiente între mărimile de
măsurat şi instrumentele şi mijloacele de măsurare şi de verificare corespunzătoare lor.
INSTRUMENTE ŞI MIJLOACE DE MĂSURĂRE
 pentru LUNGIMI : rigle gradate, şublere, micrometre,
comparatoare
 pentru UNGHIURI : raportoare, echere
VERIFICATOARE
 pentru LUNGIMI : rigle gradate, şublere, micrometre,
comparatoare, calibre
 pentru UNGHIURI : raportoare, echere
 pentru POZIŢIA SUPRAFEŢELOR : nivele
 pentru PLANEITATEA SUPRAFEŢELOR : rigle cu muchii active
 pentru RAZE DE CURBURĂ : şabloane
 pentru FILETE : şabloane

  EXERCIŢIUL 8
1. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile următoare :
a) Pentru trasare, lungimile se măsoară cu ……………
b) Pentru găurire, diametrul unui burghiu se măsoară cu ……………
c) Planeitatea unei suprafeţe prelucrate prin pilire se verifică cu ……………
d) Filetul realizat cu o filieră se verifică cu ……………
e) Raza de curbură a unei ţevi îndoite se verifică cu ……………
2. Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare. Dacă apreciaţi că sunt adevărate, scrieţi A în
spaţiul din faţa fiecăreia, iar dacă apreciaţi că sunt false, scrieţi F. În acest ultim caz,
înlocuiţi cuvântul marcat cu altul, astfel încât propoziţia să fie adevărată şi scrieţi acest
cuvânt lângă cel înlocuit, în parantezele prevăzute în acest scop.
a) ____ Indiferent de valoarea lor, unghiurile se por verifica cu ajutorul unui
raportor ( …………… ).
b) ____ Utilizarea comparatorului ( …………… ) permite măsurarea dimensiunilor
efective ale unei piese.
c) ____ Orizontalitatea unei suprafeţe se verifică utilizând rigle cu muchii active
( …………… ).
d) ____ Calibrele pentru interstiţii sunt mijloace de măsurare (…………… ).

24
 Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente
lucrările de lăcătuşărie generale specificate
A Măsurarea lungimilor cu şublerul

După obţinerea indicaţiei la un şubler, citirea acesteia se face aplicând regula :

L = N , n
număr de fracţiuni de
milimetri milimetru

este egal cu numărul de diviziuni sunt date de produsul dintre precizia şublerului
de pe rigla gradată stânga zero- (înscrisă pe acesta) şi numărul diviziunii de pe
ului de pe vernier vernier aliniată perfect cu o diviziune de pe rigla
aflate în gradată

Exemplu
Indicaţia şublerului cu precizia p = 0,1 mm, din figura următoare, este: L = 39,1 mm

10 20 30 40 50 60 70

0 10

B Măsurarea lungimilor cu micrometrul

L = N , n
număr de fracţiuni de
milimetri milimetru

sub 0,5 mm – sunt date de numărul

este egal cu numărul de diviziunii de pe tambur aflată în
diviziuni de pe tija gradată dreptul generatoarei de pe tijă
aflate deasupra generatoarei

peste 0,5 mm – sunt date de numărul

diviziunii de pe tambur aflată în
dreptul generatoarei de pe tijă la care
se adună 0,5 mm (indicaţi de
diviziunile de sub generatoarea tijei)

Exemplu
Indicaţia micrometrului reprezentat mai jos este : L = 17,18 mm
25
5 10 15
20

15

25
  EXERCIŢIUL 9 ( practic )
Citiţi indicaţiile următoarelor instrumente de măsurare :

35
20 25 30
30 10 20 30 40 50 60 70

25

0 10

26
 Competenţa 22.13.4. – Execută lucrări de lăcătuşărie
generală în conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică
( planul de operaţii )
Selectarea sculelor şi dispozitivelor adecvate lucrărilor de
lăcătuşărie generală

Realizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală indicate

I. Tehnologia îndreptării manuale

a) Îndreptarea tablelor cu deformare la centru
- se aşează tabla pe placa de îndreptat, cu umflăturile în sus
- se marchează cu cretă părţile deformate
- se loveşte cu ciocanul de la marginea tablei spre centru
( loviturile trebuie să fie mai rare şi mai puternice spre
margine şi mai dese şi mai uşoare spre centru )
b) Îndreptarea tablelor cu deformare pe margini
- se aşează tabla pe placa de îndreptat, cu umflăturile în sus
- se marchează cu cretă părţile deformate
- se loveşte cu ciocanul dinspre centrul tablei spre margini
( loviturile trebuie să fie mai rare şi mai puternice la centru şi
mai dese şi mai uşoare spre margine )
c) Îndreptarea tablelor şi platbandelor foarte subţiri
- se aşează tabla sau platbanda pe placa de îndreptat
- se îndreaptă prin călcare cu o placă metalică
d) Îndreptarea sârmelor subţiri
- fie se trece sârma printre două bucăţi de lemn prinse în
menghină
- fie se trece alternativ sârma peste o bară rotundă, aplicându-se simultan şi o forţă de
întindere
e) Îndreptarea barelor cu grosimi până la 40 mm
- se aşează bara cu curbura în sus
- se îndreaptă manual cu ciocanul
f) Îndreptarea pieselor călite
- se aşează piesa cu curbura în jos
- se aplică lovituri cu partea ciocanului în formă de pană

  EXERCIŢIUL 10
În tabelul următor sunt cuprinse situaţii în care se impune operaţia de îndreptare.
Completaţi acest tabel precizând poziţia pieselor şi modul în care trebuie aplicate loviturile de
ciocan.
Rezolvaţi exerciţiul procedând ca în exemplul completat în tabel, pentru tablele
deformate pe margini.
Piesa supusă îndreptării Poziţia piesei în Modul de aplicare a loviturilor de
vederea îndreptării ciocan
table deformate pe cu umflăturile în sus dinspre centru ( rare şi puternice ) spre
margini margini ( dese şi uşoare)
bare
piese călite
table /platbande subţiri
sârme
table deformate la
centru

27
 II. Tehnologia îndreptării manuale
a) Controlul semifabricatului sau materialului – se face pentru a :
- descoperi eventualele defecte de fabricaţie ( pori, fisuri, deformaţii etc. );
- raporta dimensiunile modelului sau desenului la cele ale semifabricatului.
b) Pregătirea materialului pentru trasare – constă în :
- curăţirea suprafeţelor ce urmează a fi trasate;
- îndepărtarea bavurilor sau a asperităţilor care ar incomoda trasarea;
- vopsirea suprafeţelor cu emulsie de cretă sau cu soluţie de sulfat de cupru, pentru a
scoate în evidenţă liniile trasate.
c) Alegerea suprafeţelor de referinţă – constă în :
- stabilirea suprafeţelor care servesc ca bază de măsurare;
- fixarea axelor de orientare.
d) Execuţia trasării
- Trasarea plană – se execută atunci când piesa are o suprafaţă plană dominantă ( de
exemplu, foaia de tablă ), cu respectarea ordinei recomandate a fazelor :
 se trasează axele orizontale;
 se trasează axele verticale;
 se trasează centrele găurilor sau ale arcelor de cerc în scopul racordării ;
 se trasează celelalte linii.
Obs. Fiecare linie se va trasa o singură dată, ţinând acul în poziţie corectă.
- Trasarea în spaţiu – constă în trasarea conturului şi a
liniilor caracteristice pe mai multe feţe ale
semifabricatului. Se execută la piese care au lungime,
grosime şi lăţime. Toate dimensiunile trebuie măsurate
faţă de o singură linie sau de o singură suprafaţă aleasă
ca bază.
- Trasarea după şablon – se foloseşte în cazul
executării unui număr mare de piese identice. a b
- Trasarea după model – este asemănătoare celei după Poziţia acului în timpul trasării:
şablon, însă în locul şablonului se foloseşte chiar piesa. a) corect; b) greşit
Metoda este folosită în atelierele de reparaţii, unde
modelul este chiar piesa uzată.

  EXERCIŢIUL 11

28
1. Completaţi
aritmogriful cu
denumirile unor
instrumente şi
dispozitive utilizate
la executarea
operaţiei învăţate
anterior şi veţi
descoperi pe linia
marcată denumirea
acesteia.
1
2
3
4
5
6
7
1 – marchează centre; 2 – şubler de trasat; 3 – lasă urme pe semifabricat ( 3 cuvinte );
4 – trasează cercuri; 5 – piesă după care se trasează; 6 – sprijină piesele; 7 – fac parte din
trusa lăcătuşului
2. Într-un atelier de lăcătuşărie, trebuie executate următoarele :
a) o piesă paralelipipedică prevăzută cu o gaură filetată
b) o ureche de prindere pentru înlocuirea uneia uzate
c) un capac din tablă;
d) 50 bucăţi colţare pentru rame din lemn
Precizaţi ce fel de trasare se va executa în fiecare caz.

III. Tehnologia debitării manuale a metalelor

29
 a) Tăierea cu foarfecele – se face, de obicei după trasaj. Pentru contururi curbe se
recomandă foarfecele cu tăişuri curbe. La tăierea cu foarfecele trebuie respectate
următoarele condiţii :
- la închidere, tăişurile trebuie să se petreacă cel mult 2 mm;
- indiferent de grosimea tablei, jocul între cuţite nu trebuie să depăşească 0,5 mm;
- tăierea se face cu o singură mână;
- foarfecele trebuie ţinut astfel încât planul de tăiere să fie perpendicular pe tablă.
b) Tăierea cu fierăstrăul de mână – constă în :
- prinderea piesei în menghină – piesele cu
pereţi subţiri se prind între bucăţi de lemn, pentru a
nu se ovaliza;
- executarea tăierii – cu ferăstrăul ţinut cu mâna
dreaptă de mâner şi cu mâna stângă de partea
anterioară a cadrului ( Atenţie : Stângacii vor
ţine ferăstrăul invers ! ). În timpul tăierii, se
imprimă ferăstrăului o mişcare uniformă înainte şi înapoi ( alternativă, de du-te - vino
)
La tăierea cu ferăstrăul de mână, trebuie respectate următoarele condiţii :
- mărimea şi felul dinţilor pânzei se aleg în funcţie de natura materialului;
- orientarea dinţilor pânzei se face spre partea anterioară a cadrului;
- în timpul tăierii, pânza trebuie unsă.
c) Tăierea cu dalta :
- dăltuirea după menghină – se execută cu dalta
sprijinită pe suprafaţa fălcii mobile a menghinei,
aşchiindu-se straturi de 3-4 mm grosime, până la
înlăturarea completă a materialului;
- dăltuirea după trasaj – se execută cu piesa prinsă tot
în menghină, dar dalta urmează conturul trasat.
La tăierea cu dalta, trebuie respectate următoarele condiţii :
- dalta se aşează sub un unghi de 5-6˚ cu orizontala;
- dacă suprafaţa de pe care se îndepărtează materialul este mai lată decât tăişul dălţii,
atunci se practică mai întâi nişte canale cu ajutorul unor dălţi speciale (dălţi în cruce).

  EXERCIŢIUL 12
1. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile următoare:
a) Contururile curbe se taie mai uşor utilizând un ……………
b) Dinţii pânzei de ferăstrău sunt orientaţi spre partea …………… a cadrului.
c) La dăltuirea după trasaj, dalta urmează ……………
d) Jocul dintre cuţitele foarfecelui trebuie să fie maxim ……………, iar la închidere, tăişurile
trebuie să se petreacă maxim ……………
e) Mărimea şi felul dinţilor pânzei de ferăstrău se aleg în funcţie de ……………

IV. Tehnologia îndoirii metalelor

a) Îndoirea manuală a tablelor la nicovală – constă în :
- trasarea materialului;
- aşezarea materialului pe piese de sprijin, cum ar
fi: nicovale de diferite forme ( a, b, c ) sau cornuri
cu coadă ( d, e );
- îndoirea prin lovire cu ciocanul.

b) Îndoirea manuală a tablelor şi benzilor la menghină – se execută când

unghiul de îndoire este de 90˚ şi constă în :
- fixarea tablei în menghină (1) între un colţar şi o placă
intermediară (2);

30
 - îndoirea prin lovire cu ciocanul, în două faze, pentru a se evita formarea ondulaţiilor.
c) Îndoirea după şablon – se recomandă în cazul pieselor a căror formă nu poate fi obţinută prin
alte metode şi constă în :
- fixarea şablonului, împreună cu tabla, în menghină;
- îndoirea cu ciocanul, urmărindu-se forma şablonului.
Şabloanele se execută din oţel sau din fontă, iar operaţia de îndoire se realizează la
rece, în cazul tablelor subţiri şi la cald, în cazul tablelor groase.
d) Îndoirea barelor şi profilelor – se execută în cazul secţiunilor
mici, prin lovire cu ciocanul, pe nicovale sau pe dispozitive
ajutătoare. Pentru amplificarea forţei se pot utiliza
prelungitoare din ţeavă.
e) Îndoirea ţevilor - se realizează la cald sau la rece cu ajutorul
unor dispozitive speciale de îndoit ţevi; pentru a evita
ovalizarea ţevilor, acestea se umplu cu nisip.
f) Îndoirea sârmelor - se execută pentru obţinerea arcurilor
elicoidale ( cilindrice sau conice ), prin formare pe dispozitive
speciale numite dornuri ( cilindrice sau conice ) şi constă în :
- fixarea dornului ( prevăzut cu manivelă ) în menghină;
- introducerea capătului sârmei într-o gaură prevăzută pe dorn;
- strângerea dornului în menghină, între două plăci din lemn,
plumb sau cupru;
- rotirea manivelei dornului cu o mână, susţinând sârma cu mâna
cealaltă.

  EXERCIŢIUL 13 ( practic )
După călirea a două echere, se constată că unghiul interior al acestora este diferit de
90˚: la un echer este mai mic, iar la celălalt, mai mare. Se impune îndreptarea echerelor.
1. Întocmiţi o listă cu sculele şi dispozitivele necesare pentru această lucrare.
2. Enumeraţi, în ordine, fazele operaţiei de îndreptare a echerelor.

V. Tehnologia pilirii
Pilirea de degroşare – constă în îndepărtarea celei mai mari părţi de material, având
rolul de a aduce semifabricatul la forma şi dimensiunile cele mai apropiate de cele prescrise.
Se recomandă ca pilirea de degroşare să se facă în cruce.
Pilirea de finisare – este ultima fază a pilirii, în care cantitatea de material îndepărtată
este mai mică, iar forma şi dimensiunile piesei corespund celor din desenul de execuţie.
Această pilire se execută cu pile fine sau dublu fine, iar calitatea execuţiei depinde de
îndemânarea executantului. Pilirea de finisare se poate executa transversal (a), longitudinal (b,
c) sau circular (d).

a. b. c. d.
În timpul operaţiei de pilire, pila se mişcă uniform şi fără şocuri ( lin ), înainte şi
înapoi, pe o lungime cât mai mare a ei. Forţa de apăsare trebuie să fie corespunzătoare cu
mărimea danturii şi astfel dirijată ca pila să fie permanent echilibrată. Acest lucru se realizează
apăsând diferit cu cele două mâini. La mişcarea înapoi, pila nu trebuie apăsată, deoarece dinţii
pilei pilesc materialul numai la mişcarea înainte, iar la mişcarea înapoi alunecă pe suprafaţa
prelucrată.
Pilirea dreaptă – se execută mişcând pila, înainte şi înapoi, perpendicular pe direcţia
muchiilor de la fălcile menghinei.
31
 Pilirea în cruce – se execută mişcând lateral pila sub un unghi de circa 30-40˚ faţă de
direcţia muchiilor active ale menghinei, de la stânga la dreapta şi de la dreapta spre stânga. Pe
suprafaţa piesei rezultă astfel o reţea de rizuri încrucişate, care asigură posibilitatea obţinerii
unor suprafeţe plane, fără adâncituri pronunţate.
În timpul pilirii, ritmul de lucru trebuie menţinut constant ( circa 40-70 mişcări pe
minut ).

a) Pilirea suprafeţelor plane – se execută cu pile late. Pila se alege astfel încât lungimea ei
să fie mai mare decât lungimea suprafeţei de prelucrat cu cel puţin 150 mm. Dacă în
fişa tehnologică nu se cere o anumită calitate a suprafeţei, se utilizează o pilă cu fineţe
mică a dinţilor ( dantură mare şi rară ). La pilirea suprafeţelor plane înguste, se
impune prevenirea vibraţiilor piesei.
b) Pilirea suprafeţelor curbe - se execută cu pile rotunde, semirotunde sau ovale, prin
mişcări combinate.
c) Pilirea suprafeţelor interioare - se execută cu pile rotunde şi ovale, pătrate sau
triunghiulare şi rombice. Vârful unghiurilor se prelucrează mai întâi prin găurire ( cu
burghiu de diametru mic ) sau prin degajare cu ferăstrăul.
d) Pilirea pieselor din fontă – presupune parcurgerea următoarelor etape :
- îndepărtarea crustei de turnare, la polizor sau cu o pilă grosieră;
- strângerea piesei în menghină, astfel încât suprafaţa de prelucrat să depăşească cu 8-
10 mm, muchiile active;
- pilirea dreaptă şi în cruce;
- verificarea periodică a planeităţii suprafeţei prelucrate, după curăţarea de pilitură ( cu
peria şi cu laveta ).

De reţinut !
 Înainte de pilire, suprafeţele murdărite se curăţă cu cărbune de lemn
 Dinţii pilei se curăţă cu cărbune de lemn şi apoi cu peria din sârmă; altfel, pe suprafeţele
prelucrate apar zgârieturi adânci care împiedică finisarea.

  EXERCIŢIUL 14
În lista de mai jos sunt cuprinse etapele operaţiei de pilire a unei piese din fontă.
Ordonaţi aceste etape, scriind în faţa fiecărei operaţii cifra corespunzătoare numărului de
ordine al fiecărei etape în cadrul operaţiei.
… curăţarea de pilitură
… strângerea piesei în menghină
… pilirea dreaptă şi în cruce
… îndepărtarea crustei de turnare
… verificarea periodică a planeităţii suprafeţei prelucrate .

VI. Tehnologia polizării

a) Alegerea pietrei de polizor – se face în funcţie de :
- forma şi dimensiunile piesei;
- duritatea şi structura metalului de prelucrat;
- calitatea ce se doreşte a fi obţinută;
- condiţiile de lucru.
b) Verificarea pietrelor de polizor – se execută înainte de montare prin suspendarea
pietrei şi lovirea acesteia cu un ciocan de lemn: sunetul obţinut indică starea pietrei.
c) Montarea pietrelor de polizor - între două flanşe de oţel cu garnituri elastice de carton,
piele sau cauciuc prin centrare corectă, fără joc.

32
 d) Polizarea propriu-zisă – poate fi de degroşare sau de ascuţire a sculelor. Se execută
prin apăsarea progresivă a piesei pe piatra de polizor.

De reţinut !
 Ascuţirea sculelor necesită calificare specială şi răcire periodică pentru ca acestea să nu-şi
piardă duritatea.

  EXERCIŢIUL 15
Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare. Dacă apreciaţi că sunt adevărate, scrieţi A în
spaţiul din faţa fiecăreia, iar dacă apreciaţi că sunt false, scrieţi F. În acest ultim caz, înlocuiţi
cuvântul sau cuvintele marcat(e) cu altul sau altele ( după caz ), astfel încât propoziţia să fie
adevărată şi scrieţi-l(e) în spaţiul liber dintre paranteze.
1. ___ Pietrele de polizor se aleg în funcţie de durata prelucrării (……………).
2. ___ Pentru verificare pietrele de polizor se aşează pe o masă (……………) şi se lovesc
cu un ciocan metalic (……………).
3. ___ Montarea pietrelor de polizor se face prin strângere între două flanşe din
carton (……………).
4. ___ Polizarea se efectuează apăsând piesa pe piatra de polizor cu o forţă
constantă (……………).

VII. Tehnologia găuririi

După executarea punctării centrelor pentru găurile ce trebuie obţinute, se parcurg
etapele următoare.
a) Pregătirea găuririi – care contă în :
- alegerea corespunzătoare a burghielor necesare;
- fixarea corespunzătoare a burghiului în dispozitivele de fixare prezentate;
- stabilirea parametrilor regimului de aşchiere ( turaţia şi avansul burghiului ).
b) Găuririea propriu-zisă – care contă în :
- adâncirea centrului găurii cu un punctator mare;
- verificarea fixării piesei şi burghiului prin găurirea pe o adâncime de 1/4 din diametrul
burghiului;
- controlul găurii obţinute;
- găurirea definitivă.

De reţinut !
 În timpul găuririi, burghiul trebuie scos periodic din material pentru a se evacua aşchiile de
metal.
 La începerea găuririi se recomandă un avans mai mic.
 La găurile înfundate, cursa burghiului trebuie limitată.
 Execuţia găurilor în table se recomandă să se facă, acolo unde este posibil în pachete sau prin
decupare ( burghierea este neeconomică şi dacă tabla este subţire, se deformează ). Pachetele
de tablă trebuie să fie cât mai compacte ( strânse cu bride – fără spaţii ), iar grosimea lor nu va
depăşi de 4-5 ori diametrul burghiului. Aceste precauţii sunt necesare pentru ca evacuarea
aşchiilor să nu devină dificilă şi burghiul să nu fie deviat.

  EXERCIŢIUL 16
Etapele de execuţie a unei găuri înfundate într-un ax din oţel sunt enumerate mai jos.
Ordonaţi aceste etape scriind în faţa fiecăreia cifra care corespunde numărului de ordine al
etapei respective.
33
… se fixează burghiul în maşina de găurit
… se stabilesc turaţia şi avansul burghiului şi adâncimea de găurire
… se pregătesc sculele şi dispozitivele necesare
… se curăţă maşina şi axul de aşchiile metalice
… se punctează centrul găurii
… se execută găurirea
… se fixează axul pe masa maşinii de găurit
… se porneşte maşina
… se execută o gaură de control
… se verifică gaura de control
… se desprinde axul de pe dispozitivul de fixare
… se opreşte maşina

VIII. Tehnologia filetării manuale

a) Tehnologia filetării interioare
Pentru executarea filetului interior este necesară realizarea unei găuri care să aibă un
diametru mai mic decât diametrul exterior al filetului. Dacă diametrul găurii este prea mic, se
produce griparea sau ruperea tarodului. Dacă diametrul găurii este prea mare, filetul are
spirele incomplete.
Înainte de a începe operaţia de filetare, se teşeşte muchia găurii în care se introduce
tarodul şi se verifică diametrul acesteia. Ordinea etapelor de execuţie a operaţiei de filetare
manuală interioară este :
- fixarea piesei în menghină;
- fixarea tarodului de degroşare (a) în manivela cu gaură pătrată;
- rotirea tarodului în sensul de aşchiere şi apăsarea sa doar la primele spire;
- rotirea inversă a tarodului cu o jumătate de rotaţie, după fiecare 1-2 rotaţii în sensul
de aşchiere;
- reluarea ultimelor trei etape cu tarodul de semifinisare (b) şi apoi, cu cel de finisare
(c).

tarod de degroşare

tarod de semifinisare

tarod de finisare
b) Tehnologia filetării exterioare
Înainte de filetare, piesa se curăţă de rugină (dacă este cazul) şi se verifică din punct
de vedere al formei şi dimensiunilor.
Diametrul tijei de filetat trebuie să fie cu 0,1 – 0,3 mm mai mic decât diametrul
exterior al filetului. Totodată, pentru a asigura o bună centrare a filierei, tija se teşeşte cu pila.
După pregătirea tijei, aceasta se fixează în menghină şi se unge cu ulei. Se aşează
filiera rotundă pe capătul tijei şi se începe rotirea ei cu o apăsare uniformă. După câteva rotaţii
complete, se întrerupe apăsarea axială şi se roteşte filiera în sens invers cu 1/2 rotaţie, în
scopul de a sfărâma aşchiile desprinse în cursa activă şi a le face să cadă prin canalele de
evacuare ale filierei. Această mişcare trebuie făcută cu atenţie, pentru a nu părăsi poziţia de
coaxialitate cu care s-a pornit la începutul filetării. Apoi, se continuă filetarea.
După filetare, tija se şterge de ulei şi aşchii cu o cârpă sau cu bumbac. Apoi, se
controlează filetul fie cu piuliţa, fie cu ajutorul calibrului inel.

De reţinut !
 Spre deosebire de tarozi, filierele nu se execută în seturi.

34
  EXERCIŢIUL 17
Comparaţi operaţiile de filetare interioară şi exterioară şi evidenţiaţi asemănările şi
deosebirile dintre acestea.
Puteţi organiza răspunsul într-un tabel de forma :
Deosebiri
Asemănări
Filetare interioară Filetare exterioară

IX. Tehnologia nituirii la rece

a) Pregătirea pieselor de nituit – constă în :
- curăţarea de impurităţi;
- îndreptarea;
- găurirea pentru nit:
- teşirea găurilor ( pentru niturile cu cap înecat sau semi-înecat ).
b) Alegerea niturilor - se face ţinând seama de proprietăţile pieselor de nituit astfel încât
între acestea şi nituri să nu existe diferenţe prea mari în ceea ce priveşte dilatarea
termică. Dimensiunile nitului se corelează cu grosimea pieselor şi cu forma capului de
închidere.
c) Alegerea ciocanului - se face în funcţie de efectul dorit al loviturii, efect care depinde de
greutatea ciocanului, lungimea cozii şi tipul loviturii.
d) formarea capului de închidere - se realizează parcurgând următoarele faze :
- se introduce nitul în gaură
- se aşează nitul cu capul iniţial pe
contracăpuitor şi se apropie cele două
piese de asamblat, cu ajutorul
trăgătorului
- se loveşte uşor cu ciocanul, mai întâi
axial şi apoi radial (b, c) până se dă o
formă bombată capului final
- se aşează căpuitorul pe capul format b
a
şi se loveşte cu ciocanul, rotindu-se Fazele nituirii:
a-apropierea tablelor cu
după fiecare lovitură până se
trăgătorul; b-refularea
formează capul final, identic cu cel capului
iniţial de închidere; c-formarea
capului de închidere;
d-fasonarea capului
c d de închidere cu căpuitorul
  EXERCIŢIUL 18
Completaţi aritmogriful de mai jos şi veţi descoperi pe linia marcată denumirea
operaţiei învăţate anterior.
1
2
3
4
5
6
7
1 – etapă necesară pentru pregătirea nituirii; 2 – folosit pentru lovire; 3 – folosit pentru
sprijinirea capului iniţial; 4 – se execută pentru introducerea nitului; 5 – folosit pentru
formarea capului de închidere; 6 – folosit pentru apăsarea pieselor de nituit; 7 – etapă
pregătitoare în cazul utilizării niturilor cu cap înecat.

X. Tehnologia lipiri metalice moi

35
 a) Pregătirea pieselor – constă în :
- curăţarea mecanică sau curăţare chimică prin degresare şi decapare;
- degresare cu soluţie alcalină.
b) Realizarea îmbinării propriu-zise – constă în :
- poziţionarea pieselor;
- fixarea ( rigidizarea ) pieselor cu cleme, prezoane, puncte de sudură etc.;
- încălzirea pieselor;
- întinderea aliajului de lipit cu ajutorul ciocanului de lipit sau prin cufundare în baia cu
aliaj topit;
- curăţarea pieselor lipite ( înlăturarea fluxului rămas la locul îmbinării ) prin spălare cu
apă şi solvenţi.

  EXERCIŢIUL 19
Stabiliţi ordinea corectă a fazelor prin care se execută lipirea cu aliaj moale, scriind
cifra corespunzătoare numărului de ordine al fiecărei faze în faţa acestora.
… fixarea (rigidizarea) pieselor
… curăţarea pieselor lipite prin spălare cu apă şi solvenţi
… curăţare mecanică sau curăţare chimică prin degresare şi decapare
… poziţionarea pieselor
… degresare cu soluţie alcalină
… întinderea aliajului de lipit
… încălzirea pieselor

XI. Tehnologia asamblării prin filet

O asamblare prin filet cuprinde:
- şurubul;
- piuliţa;
- elemente de strângere: contrapiuliţe, şaibe;
- elemente de asigurare împotriva deşurubării : şaibă Grower, cui spintecat, inel de
siguranţă etc.
Montarea şi demontarea şuruburilor şi piuliţelor se face folosind chei şi şurubelniţe.

  EXERCIŢIUL 20 ( practic )
Dintr-o bucată de tablă cu dimensiunile 50x100x0,5 mm trebuie debitate trei benzi de
15x100x0,5 mm, necesare pentru realizarea unor inele cu diametrul ( mediu ) de 30 mm.
1. Precizaţi ordinea operaţiilor necesare pentru obţinerea inelelor.
2. Selectaţi sculele şi dispozitivele necesare întocmind o listă care să le cuprindă şi precizând
operaţia ( operaţiile ) la care se foloseşte fiecare.
3. Corelaţi dimensiunile unei benzi cu dimensiunile unui inel şi precizaţi ce variantă de lipire
trebuie aplicată.

  EXERCIŢIUL 21 ( practic )
10

25

Într-o piesă din fontă, trebuie realizată o gaură

cu forma şi dimensiunile din figură
1. Precizaţi, în ordine, operaţiile de lăcătuşărie
necesare. 30
2. Selectaţi – din trusa lăcătuşului – sculele şi
dispozitivele adecvate acestor lucrări. 45
Puteţi organiza răspunsurile într-un tabel de forma:
Nr. de ordine Operaţia Scule şi dispozitive necesare

  EXERCIŢIUL 22

36
 La capătul unei tije din oţel trebuie realizat un filet exterior pe o lungime dată ( în fişa
tehnologică ).
1. Indicaţi sculele necesare pentru operaţia de filetare
2. Precizaţi, în ordine, fazele operaţiei şi sculele necesare fiecărei faze.
3. Ce verificator se poate folosi după execuţia filetării ?

Răspunsuri şi indicaţii de rezolvare pentru exerciţii

37
 EXERCIŢIUL 1 – pag. 8
1.

Operaţia tehnologică de … Denumire

… înlăturare a unei abateri de formă îndreptare
… ajustare manuală a formei, dimensiunilor şi calităţii unei suprafeţe pilire
… deformare plastică a unui semifabricat îndoire
… desenare a conturului de prelucrat trasare
… separare a materialelor în bucăţi debitare
… prelucrare a suprafeţelor metalice cu corpuri abrazive acţionate mecanic polizare
… îmbinare nedemontabilă cu adezivi lipire

2.

Asemănări Deosebiri
Pilire Finisare
au acelaşi scop : ajustarea forma, dimensiunile şi forma, dimensiunile şi
formei, dimensiunilor şi calitatea suprafeţelor nu calitatea suprafeţelor sunt
calităţii suprafeţelor sunt definitive definitive

3.
P I L I R E
F I L E T A R E
P R E L U C R A R E
T R A S A R E
N I T U I R E
G A U R I R E
F I N I S A R E
Î N D R E P T A R E
Î N D O I R E
P O L I Z A R E
D E B I T A R E

 EXERCIŢIUL 2 – pag. 9
Categoria
Lucrarea Exemplu
pregătitoare ajustaj finisare asamblare
Găurire x găurirea peretelui pentru un
diblu
Îndoire x îndoirea ţevilor
Îndreptare x îndreptarea unui cui
Lustruire x lustruirea cuţitului după
ascuţire
Nituire x fixarea mânerului unui cuţit
Pilire x îndepărtarea aşchiilor după
debitare
Trasare x desenarea conturului pentru
traforaj

38
 EXERCIŢIUL 3- pag. 9
Lucrări
cu îndepărtare de material fără îndepărtare de material
 găurire  îndoire
 lustruire  îndreptare
 pilire  debitare cu foarfecele
 polizare  trasare
 debitare cu ferăstrăul

 EXERCIŢIUL 4 – pag. 15
Scula din
Lucrarea
trusa Denumirea
pentru care se utilizează
lăcătuşului
a ciocan îndreptare, îndoire, nituire
b foarfece de mână debitare
c dălţi debitare
d ferăstrău manual debitare
e chei, şurubelniţe asamblări filetate
f echere trasare, îndoire
g pile pilire
h ac de trasat trasare
i punctator trasare
j şubler verificare dimensională
k riglă trasare
l compasuri trasare
m clemă de strângere nituire, găurirea tablelor

 EXERCIŢIUL 5 – pag. 18
Figura prezintă un şubler, un micrometru, un comparator, un şablon pentru filete şi un set de
calibre pentru interstiţii.

 EXERCIŢIUL 6 – pag. 21
Pot fi utilizate piese cu dimensiuni cunoscute pentru a verifica mai uşor indicaţiile citite
de elevi.

 EXERCIŢIUL 7 – pag. 22

echere raportoare

PERFORMANŢE

UŞURINŢA
UTILIZĂRII
DISPONIBILITATE

PREŢ

39
 EXERCIŢIUL 8 – pag. 23
1. a. rigla gradată; b. şublerul; c. rigla cu muchii active; d. şablonul pentru filete; e. şablonul
pentru raze
2. adevărat; fals ( micrometru sau şubler sau riglă ); fals ( nivele cu bulă de aer ); adevărat

 EXERCIŢIUL 9 – pag. 25
La micrometru : 32,28 mm. La şubler : 37,6 mm

 EXERCIŢIUL 10 – pag. 26
Piesa supusă îndreptării
vederea îndreptării
table deformate pe margini
bare
piese călite
table sau platbande subţiri
sârme
table deformate la centru
Poziţia piesei în Modul de aplicare a loviturilor de
ciocan
cu umflăturile în sus dinspre centru (rare şi puternice) spre
margini (dese şi uşoare)
cu curbura în sus obişnuit
cu curbura în jos cu partea ciocanului în formă de pană
– prin călcare cu o placă metalică
– –
cu umflăturile în sus dinspre margini (rare şi puternice) spre
centru (dese şi uşoare)

 EXERCIŢIUL 11 – pag. 27
1. 1-punctator; 2-trasator; 3-ac de trasat; 4-compas; 5-şablon; 6-prismă; 7-scule
2. a- trasare în spaţiu; b- trasare după model; c- trasare plană; d- trasare după şablon

 EXERCIŢIUL 12 – pag. 28
a. un foarfece cu tăişuri curbe; b. anterioară; c. conturul trasat; d. 0,5 mm, 2mm;
e. natura materialului

 EXERCIŢIUL 13 – pag. 29
1. placă de îndreptat, ciocan, echer
2. a. sprijinirea echerului pe placa de îndreptat şi apăsarea tălpii sale cu o mână;
b. aplicarea de lovituri cu ciocanul, dinspre vârful unghiului spre extremităţi
- pe suprafaţa plană a echerului dinspre unghiul interior ( pentru echerul cu
unghiul mai mic de 90˚)
- pe suprafaţa plană a echerului dinspre unghiul exterior ( pentru echerul cu
unghiul mai mare de 90˚)
c. se verifică periodic unghiul muchiilor pentru a constata când devine exact de 90˚

 EXERCIŢIUL 14 – pag. 30
În spaţiile libere din faţa etapelor enumerate, trebuie să apară, în ordine, următoarele
cifre : 4, 2, 3, 1, 5.

 EXERCIŢIUL 15 – pag. 31
1. fals; ( forma şi dimensiunile piesei, duritatea şi structura metalului de prelucrat, calitatea
dorită, condiţiile de lucru )
2. fals; ( se suspendă ), ( de lemn )
3. adevărat
4. fals; ( progresivă )

 EXERCIŢIUL 16 – pag. 32
În spaţiile libere din faţa etapelor enumerate, trebuie să apară, în ordine, următoarele cifre: 3,
5, 1, 12, 2, 9, 4, 6, 7, 8, 11, 10.

40
 EXERCIŢIUL 17 – pag. 33
Deosebiri
Asemănări
filetare interioară filetare exterioară
- necesită fixarea piesei în - necesită găurire - necesită teşire
menghină - se realizează cu seturi de - filierele nu se execută în
- după 1-2 rotaţii într-un trei tarozi seturi
sens, este necesară - verificare cu calibre filetate - verificare cu piuliţa, calibrul
executarea a 1/2 rotaţie în inel sau cu şablonul
sens invers
- necesită dispozitive de
prindere a sculelor

 EXERCIŢIUL 18 – pag. 33
1-îndreptare; 2-ciocan; 3-contracăpuitor; 4-găurire; 5-căpuitor; 6-trăgător; 7-teşire.
În coloana marcată trebuie să se obţină cuvântul “nituire”.

 EXERCIŢIUL 19 – pag. 34
În spaţiile libere din faţa etapelor enumerate, trebuie să apară, în ordine, următoarele
cifre : 4, 7, 1, 3, 2, 6, 5.

 EXERCIŢIUL 20 – pag. 34
1. trasare, debitare cu foarfecele de mână, îndreptare margini, finisare margini, îndoire, lipire
2. listă scule: riglă gradată, ac de trasat, masă de trasat – pentru trasare
foarfece de mână – pentru debitare
ciocan, masă de îndreptat – pentru îndreptare
pilă fină – pentru finisare
şablon, ciocan – pentru îndoire
ciocan de lipit, aliaj – pentru lipire
3. varianta cu margini suprapuse

 EXERCIŢIUL 21 – pag. 34
Nr. de Operaţia
ordine
1 Trasarea conturului găurii
2 Trasarea centrelor pentru găurile
apropiate înscrise în conturul final
3 Găurirea
4 Dăltuirea pereţilor dintre găuri
5 Pilirea (crestelor rămase) până la
conturul trasat
6 Ajustarea la dimensiuni a găurii
7 Verificarea cotelor şi curburilor
Scule şi dispozitive necesare
Riglă gradată, ac de trasat, echer, ciocan, punctator
Riglă gradată, ac de trasat, echer, ciocan, punctator
Burghiu elicoidal Φ8, menghină
Daltă (de forfecare)
Pile late diferite
Pilă lată fină
Şubler, şablon

 EXERCIŢIUL 22 – pag. 35
1. menghină, riglă gradată, ac de trasat, pilă (sau polizor), filieră, port-filieră
2. măsurarea lungimii filetului – riglă gradată
marcarea lungimii filetului – ac de trasat
prinderea tijei în menghină – menghină
teşirea capătului tijei – pilă (sau polizor)
fixarea filierei în port-filieră – filieră şi port-filieră
filetarea propriu-zisă pe lungimea indicată – filieră
3. verificare – calibru inel sau şablon de filete
41
42