CAPITOLUL 22

ITUMORI URETRALE
. N. Calomfirescu

Cancerele uretrale sunt tumori rare a caror gravitate precoce ceea ce faciliteaza diagnosticul. Ele
~ datorata, în parte, diagnosticului tardiv. Tratamentul reprezinta circa 30-40% din totalul acestor cancere.
jli_rmelorde cancer uretral extins impune, cel mai adesea, (2) Cancerele uretrei perineo-bulbomembranoase.
"c:ificiul aparatului urogenital pentru scaderea riscului Acestea intereseaza partea fixa si perineala a uretrei.
~ecidiva locala, cauza importanta a esecului terapeutic. Sunt formele cele mai frecvente si grave, respectiv
lii.:-.::camentul
cancerului uretral neinvaziv este discutat, dar 60-65%, corespunzând 10calizarii obisnuite a
tde sa utilizeze procedee mai conservatoare, a caror stricturilor uretralc.
..."iere se bazeaza pe o clasificare precisa a leziunilor si (3) Cancerele uretrei prostatice. Sunt cele mai rare
:;,rogresele actuale ale radioterapiei. (5-7% ).
Diversitatea cancerelor uretrale conduce la prezen- Mai trebuie adaugate tumorile exceptionale provenite
-ea lor succesiva: din glandele periuretrale, care invadeaza precoce uretra.
1;,Cancere primitive la barbat si la femeie;
t Cancere evoluând în cadrul tumorilor de uroteliu;
:
Anatomia patologica si extensia cancerului
.::I Tumori uretrale maligne cu structura histologica uretral
exceptionala.
Cancerele uretrale au uneori aspect exofitic (în
10calizariie pelviene mai ales), dar cel mai adesea sunt
4-VCERUL PRIMITIV DE URETRA LA infiltrante si stenozante. În majoritatea cazurilor, din punct
4RBAT de vedere anatomopatologic, sunt carcinoame epidermo-
ide putin keratinizate si anaplazice. Se remarca ca punct
.-\cesta este cunoscut din 1864, datorita descrierii lui
de pornire metaplazia epiteliului uretral normal, ca raspuns
J.udiere si reprezinta circa 1% din tumorile urologice
la spina iritativa (figura 22-1).
"Jarbatului. În ultimii 15 ani sunt publicate mai mult
'::50 de cazuri, iar cele ale lui Kaplan (1967 - 232 de
SEGMENTE TIPURI DE EPITELIU
-2n) si Grabstald (1973) sunt, de acum, clasice.
Acest cancer se manifesta la toate vârstele, dar mai
decada a VI-a. El apare în general în uretra deja
în URETRA PROSTATlCA
PROSTATICA
de procesele infeqioase,
111":.sa. traumatice sau leuco- deasupra veru I montanum
• uroteliu ( epiteliu de tranzi1ie)
zice. Aproximativ 40-50% din observatii au prezentat
MEMBRANOASA
lC.:edente de stenoze uretrale, ce au precedat dezvoltarea
SPONGIOASA URETRA PROSTATlCA
~erului. Când intervalul stenoza-cancer este scurt, se sub veru I montanum
BULBARA • epiteliu prismatic
în discutie benignitatea stenozei, în lipsa probei
,e
pseudostralificat
--:>patologice. Uneori, tumora urmeaza unei uretro-
Sunt autori care considera exagerata ponderea URETRA MEMBRANOASA

c,jata anumitor factori si subliniaza frecventa crescuta PENIANA

URETRA SPONGIOASA

-;:clIologiei uretrale stenozante în raport cu raritatea • epiteliu prismatic stratifICat

,t..:erelor de uretra.
Ca localizare se disting trei variante topografice: FOSA NAVICULARA

Cancerele uretrei penieJle. Se dezvolta în seg- FOSA • epiteliu pavimentos stralificat

nekeratinizat
NAVICULARA
mentul mobil penian, înaintea ligamentului
suspensor si a unghiului penoscrotal. Evolutia este
relativ favorabila deoarece manifestarile lor sunt Figura 22-1. Uretra masculina. Histologie.
279
 280 l UROLOGIE CLINIC:\
Figura 22-2. CondilO/na acuminata. Aspect al unei formatiuni
papilomatoase.
Metaplazia infectioasa sau traumatica este în mod
obisnuit invocata pentru a explica transformarea maligna.
Mai rar (10-15 %) au o structura uroteliala sau adeno-
carcinomatoasa.
Extensia locala este prezenta frecvent în momentul
diagnosticului, desi tumora nu este vizibila, de aici
rezultând posibilitate a recidivei locale dupa rezectie
limitata, insuficienta. În profunzime, prin extensie, sunt
interesate corpul spongios, corp ii cavernosi, perineul si
chiar scrotul si funiculul spermatic. Cancerul uretrei
prostatice, în general urotelial, este invaziv în prostata
(în primul rând) si este dificila distinctia de varietatile
"tranzitionale" ale cancerului prostatic.
Suprainfectarea sau infectia concomitenta persistenta
este frecventa, ea fiind urmare a dilatatiilor "terapeutice"
urmate de extravazare urinara secundara; rezulta colectii
carcinoinflamatorii complexe, abcedate, cu sau rara fistule
trenante.
Extensia limfatica. Invazia ganglionara poate interesa
regiunea inghinala, lanturile pelviene si este bilaterala,
indiferent de sediul tumorii. Dintre ganglionii inghinali,
sunt interesati în special grupul superointern, din
apropierea crosei safenei. În general, nu se poate aprecia
exact întinderea invaziei ganglionare, deoarece nu
totdeauna se poate preciza starea ganglionilor profunzi.
Se apreciaza ca în circa o treime din cazuri este interesat
teritoriul inghinal si ca tumorile uretrale mici se însotesc
rar de adenopatie. Aceeasi proportie, 1/3, se gaseste si la
ganglionii pelvieni. Toti autorii sunt de acord ca
adenopatia clinica trebuie dovedita histopatologic. Este
de retinut concordanta histopatologica la 75% din cazurile
studiate. De asemenea, adenopatia neoplazica poate
aparea secundar tratamentului incomplet.
Metastazele viscerale (diseminarea hematogena) sunt
rare si nu depasesc 10% din cazuri. Uneori revelatoare, ele
sunt de obicei tardive si favorizate de invazia corpului
cavernos. Sunt localizate în plamâni, ficat, oase, rinichi etc.
Diagnostic
Tabloul clinic este dominat, în cel putin jumatate dj
cazuri, de sindromul obstructiv subvezical. Dupa un deb
insidios, disuria se agraveaza, progresiv, permanen-
mergând spre retentia de urina. În formele posterioare:
lucrurile se pot petrece si invers, infiltrând sfincterul stri,,-
poate aparea incontinenta. Un alt semn relativ frecve
este perceperea unei mase tumorale peniene sau perineal~
Mai rar, simptomatologia este completata de dure:-
scurgeri uretrale sangvine, erectii penibile sau priapis
lasând sa se banuiasca invazia corpilor cavernosi. În alc
cazuri adenopatia inghinala determina descoperir;;1
cancerului uretral. Alteori este prezent elementul infecticfE
infiltratia flegmonoasa, abcesele si/sau fis tuleIe dezvolt;:;
în regiune.
Cel mai adesea, sindromul obstructiv subvezical ~
nu numai, este atribuit patologiei prostatice sau stenoze;
uretrale, dar trebuie sa ne gândim si la cancerul uret,?
Acest fapt poate întârzia diagnosticul pozitiv, mai ai
pentru leziunile posterioare, cu 12-18 luni în medie.
Metode de diagnostic. Examenul clinic, precedat
anamneza atenta, este elementul principal al diagn,:cc
ticului. Acesta poate evidentia tumora protruziva s,c
deformarile de pe traiectul uretrei. Dar, atentie, nu rare
un cancer uretral poate si este confundat cu formati-
benigne, condiloame, polipi în principal.
Uretrografia mictionala sau retrograda în mai mu;
incidente, arata adesea imagini caracteristice de stene
mai mult sau mai putin prelungite de traiecte parietaL:.
Uretroscopia este, pentru multi, examenul esenp..
putând arata leziuni proliferative, infiltrate, u1cer2=4
Uretroscopic se poate biopsia leziunea, dar nu treb:.: '
neglijat riscul de sângerare si perforatie în timp .,
manevrei. Citologia este usor de obtinut, tinând cont
descuamarile frecvent întâlnite în cazurile tumori:
uretrale. Unii autori recomanda, la pacientii cu stricte
citologia primului jet urinar sau analiza citologic~
scurgerilor uretrale. Biopsia este adesea negljata în ace.
Figura 22-3:- Carcinom spinocelular.
 !~'~IORIURETRALE J 281

de peste 3 cm invadeaza cu o mare probabilitate tesutul

cavernos, ceea ce se poate confirma ecografic sau
cavemografic. În situatia în care în regiunea inghinala
(grupul superointem) exista un ganglion voluminos (mai
mare de 3 cm) este foarte posibil sa fie metastatic. Dar
aceasta, nu se poate afirma decât în caz de biopsie
pozitiva. Pentru diagnosticul adenopatiei pelviene,
limfografia îsi pastreaza locul doar pentru punctia tintita
cu ac fin a ganglionilor suspecti, evidentiati tomo-
densitometric, sau dupa limfografie.

În clasificarea UICC/TNM cancerele uretrale

primitive sunt stadializate în functie de cele trei elemente
astfel:
figura 22-4. Carcinom bazocelular de tip papilifer. T Tumora
Tx Tumora primitiva nu poate fi apreciata;
l.::Euri. Este usor de realizat în cazurile cu leziuni ale Ta Fara evidenta de turn ora primitiva;
rJt:1:::arului,formatiuni palpabile sau fistulizate, la care Tis Carcinom in situ, preinvaziv;
:rr=}evarea directa este posibila (figura 22-2). Pentru le- TI Tumora nepalpabila, diagnosticata uretrografic/
.z::'.;nileposterioare sau stenozante, manevra are un grad uretroscopic;
,ic periculozitate mai mare. Dupa caz, se va utiliza T2 Tumora palpabila, mobila, mai mica de 3 cm, în
Lezectoscopul, pensa de biopsie sau o mica chiureta cea mai mare dimensiune;
I=gurile 22-3, 22-4). T3 Tumora palpabila mai mare de 3 cm sau fixata,
Examenele bioumorale nu aduc elemente interes an- indiferent de marime;
dar contribuie la stabilirea statusului pacientului în T4 Tumora infiltranta în tesuturi vecine, abcedata,
tratamentului.
fistulizata sau propagata la vezica urinara sau
prostata.
Clasificarea tumorilor uretrale masculine
Au fost propuse mai multe clasificari. Una dintre ele Pentru fiecare stadiu, se utilizeaza literele:
11e'~eaceea propusa de Ray, Canto si Whitmore (1977) a - pentru uretra peniana
.::::retine cont de aspectele anatomopatologice si nu poate b - pentru localizare bulbomembranoasa
:: definitiva, decât dupa studierea biopsiilor sau a piesei c - pentru uretra prostatica
J"l:'<;;ratorii
(tabelul 22-1).
Aceasta 'clasificare presupune o explorare clinica si N Adenopatie
~zaclinica completa, în acest scop tomografia compu- Na Fara adenopatie palpabila
l:;-:1zata, ecografia, limfografia si chiar examenul local NI Ganglioni inghinali unilaterali mobili
~;...j anestezie sunt utile. Grabstald apreciaza ca o tumora ~ N2 Ganglioni bilaterali mobili
N3 Ganglioni ficsi uni- sau bilaterali
rUJe122-1. Clasificarea Ray, Canto si Whitmore (1977) pentru
J1..7wrileuretrale masculine. M Metastaze
Ma Absenta metastazelor
Stadiu Descriptia
MI Metastaze prezente
O Carcinom in situ
A Tumora intereseaza corionul, fara a-l În reactualizarea stadierii cancerului uretral, Proca
depa~i
B reamintestesi clasificarea propusa de American Joint
Tumora invadeaza corpul spongios sau
Committee, care se bazeaza în afara de datele clinice
prostata, fara a le depa~i
c Tumora invadeaza si depaseste corpul imagistice si pe cele histologice astfel:
spongios sau capsula prostatica, pTis - carcinom in situ;
extinzându-se la corpii cavernosi, muschi, pT a - carcinom neinvaziv papilar, polipoid sau verucos;
grasime, ramurile ischiopubiene, oiele etc. pT] - invazia tumorala a tesutului conjunctiv sub-
D Metastaze
epitelial;
Dl - Ganglionii inghinali
D2 - Ganglionii pelvieni pT 3 - invazia tumorala în corpul cavemos sau depaseste
D3 - Ganglionii perioaortocavi capsula prostatica sau colul vezical;
D4 - Metastaze viscerale pT 4 - invazia tumorala în organele adiacente.
282 [
Dupa cum se vede între AlC si UICC/TNM exista
câteva deosebiri. Ta (AlC) nu exista in UICC, care are în
plus cele 3 variante a, b, c.
Tratament
Tratamentul este nuantat în functie de stadializare si
localiilare. Se utilizeaza chirurgia, radio terapia sau
chimioterapia. În cele ce urmeaza vom enumera câteva
situatii edificatoare asupra posibilitatilor terapeutice.
Tumora a uretrei peniene putin infiltranta stadiu
AlB - Ray B. Ca tratament conservator se practica
radioterapie externa (50-60 Gy) sau curieterapie
interstitiala cu fir de iridiu 192Ir(45-60 Gy) cu sanse bune
de vindecare si pastrare a penisului. Complicatiile
radioterapiei sunt: dis urie, edem, tulburari de erectie,
stenoze uretrale ce apar uneori tardiv. În caz de esec,
tratamentul chirurgical consta din amputatie peniana,
depasind limita tumorii cu cel putin 2 cm, cu confirmarea
histologica a absentei tumorii pe transa. Reconstructia
uretrala în aceste situatii are risc de recidiva locala.
Tumora a uretrei peniene stadiul C - Ray B. Se
impune amputatia peniana cu recupa de siguranta,
confirmata histologic intra operator. Uneori, datorita
situatiei reale a tumorii se impune exereza largita;
pacientul poate ramâne cu uretrostomie perineala
(tumorile de unghi penoscrotal). Emasculatia nu se
justifica decât în situatia invaziei continutului scrota!. Este
utila radioterapia locala înainte sau dupa operatie.
Tumora uretrala perineobulbomembranoasa stadiul
AlB - Ray B. Radioterapia poate fi încercata cu caracter
neoadjuvant, dar trebuie retinut ca, din punct de vedere
anatomic, conditiile de iradiere sunt mai putin favorabile
decât la tumorile peniene.
Uretrectomia segmentara nu are indicatie. În general,
operatia de ablatie a tumorii se poate termina cu
uretrostomie perineala, sau chiar cu derivatie urinara
suprapubiana. Pentru o cât mai mare siguranta oncologica
operatia va include si exereza corpilor cavernosi.
T1l11l0rileinfiltrante perineo-blilbomembranoase
stadiul C - Ray B. Sunt, în parte, rezolvate prin chirurgie
larga de exereza, insotita de tratament antibiotic, drenajul
colectiilor si derivarea urinei suprapubian, de lunga durata.
În general, este necesara emasculatia, operatia adaptându-
se de fapt gravitatii leziunilor. Abordul mixt abdomino-
perineal este menit sa asigure controlul ganglionilor
pelvieni si derivatia urinara. Uneori, pentru largirea
câmp ului operator, se poate proceda la rezectia bordului
inferior al arcului osos puboischiatic. Aceste interventii
chirurgicale sunt grevate de o morbiditate si o mortalitate
importanta. Pentru reducerea ratei de aparitie a recidivelor
locale se poate apela la radioterapia preoperatorie.
Tumorile primitive ale uretrei prostatice. În formele
exofitice superficiale OI A pot fi tratate prin electrorezectia
UROLOGIE CLINICA
endoscopica a prostatei (TURP) , dar pacientul necesit<':
supraveghere activa. În formele infiltrante, BIe.
tratamentul poate consta din radioterapie neoadjuvantl1
sau cistoprostatectomie cu derivatie urinara, in functie
de bilantul lezional. Se recomanda, de asemenea.
uretrectomia asociata pentru prevenirea recidiveloI
uretrale.
Tratamentele paleative. Radio- si chimioterapia pOl
aduce ameliorari în caz de durere, reducând partia:
infiltratia tumorala. Uneori este necesar drenajul
colectiilor purulente sau derivatia urinara.
Adenopatia satelita. În absenta adenopatiei inghinale
palpabile, evidarea sistematica nu este indicata sub rezerva
supravegherii clinice atente. Tratamentul adenopatiei
trebuie nuantat între radioterapie si chirurgie, cunoscând
existenta fazei de invazie infraclinica a ganglionilor. În
cazul existentei invaziei ganglionilor pelvieni, este clar
ca posibilitatea unui tratament curativ este depasita.
În analizele facute în cursul timpului, 'rezultatele ma:
bune sunt cele ale chirurgiei de exereza, comparativ cc
radioterapia. Dar, ca în toate cazurile, depistarea poate
atrage dupa sine tratamente cu caracter oncologic curati'>
si rezultate bune, durabile în timp.
CANCERUL URETRAL PRIMITIV LA
FEMEIE
Prima descriere apartine lui Boivin în 1833. Aceste
tumori sunt extrem de rare, aproximativ 0,02% dill
totalitatea cancerelor la femei, mai rare decât la barbat
Cancerele uretrale pot aparea la toate vârstele, dar mm
ales în decada a VI-a. Fara a exista dovezi certe, sun!
încriminate în etiologie leziunile traumatice sac
inf1amatorii, sexuale sau obstetricale. În cazul leuco-
plaziei, posibilitatea evolutiei spre un cancer uretral n\,;
trebuie neglijata. Considerarea leucoplaziei, a hiper-
trofiilor de mucoasa sau a adenoamelor ca stari
preneoplazice trebuie luata în seama. Dupa sediul
tumorilor, se descriu doua varietati topografice, e\,;
frecvente egale.
Tumorile uretrei anterioare, numite si uretrovulvare.
ocupa 1/3 distala a uretrei, care are epiteliu epidermoid.
De obicei, sunt papilare si hemoragice, mai rar ulcerate
si nodulare. Tind sa se exteriorizeze prin meat si adesea
formeaza tumori dezvoltate la jonctiunea uretrovulvara.
Cancerul uretrei posterioare si cele ale uretrei în
întregime. Aceasta cancere sunt epidermoide în 60% din
cazuri, iar pentru restul de 30% uroteliale sau adeno-
carcinoame (figura 22-5). Originea adenocarcinoamelor
este discutata, rezultând din transformarea neoplazica a
restvrilor cloacei primitive sau a elementelor wolffiene.
Extensia locala este rezultanta dezvoltarii în suprafata
mucoasei si invazia planurilor periuretrale. Se face catre
 nYIORI URETRALE 1283

TabeI22-2. Clasificarea Prempree a tumorilor uretrale lefemeie.

SEGMENTE TIPURI DE EPITELIU
! Stadiu Descriere
{.i'RETRA URETRA POSTERIOARA LI Tumora în 1/2 distala a uretrei
PELVIANA
- uroteliu ( epiteliu tranzitional ) ,
i II Tumora în 1/2 proximaUi sau în totalitatea
-lJ'RblRA uretrei cu extensie posibila periuretrala
POS1ERIoARA
imediata: vulva, peretele vaginal si colul
URETRA MIJLOCIE
.~ ~_\_re_z_i_c_a_l_s_unt
respectate --j
-URElRA III a Infiltratie vulvara
MIJLOCIE - epiteliu p:i&natic stmtifical III b Infiltratia peretelui vaginal
III c Infiltratia colului vezical
DIAFRAGM
UROOENITAL
IV a Extensie la parametre;
Extensie la peretele pelvin
URETRA IV b Metastaze:
PERINEALA b1 Ganglioni inghinali
URETRA Al'ITERIOARA b2 Ganglioni pelvieni
URhlRA - epiteliu pavilrentos stmtifical
M"IERIOARA nekaalinizat
b3 Ganglioni paraaortici
b4 Metastaze viscerale

22-5. Uretrafeminina. Histologie.

Pentru o clasificare completa este necesar un bilant
clinic, bioumoral si imagistic complet. Un loc aparte îl
detine examenul clinic local sub anestezie pentru a aprecia
vezical si trigon si este prezenta în 50% din cazuri extensia locala tumorala. Pentru evaluarea extensiei
:"imul diagnostic. Extensia limfatica se face în 20-30%
ganglion are si a depozitelor secundare trebuie utilizate
cazuri în ganglionii inghinali, dar poate invada si
ecografia, tomografia computerizata si rezonanta
pelvieni, secundar celor inghinali sau direct
magnetica nucleara. Se pare ca RMN în acest caz este
traseul prepubian. Tumorile uretrale anterioare
superioara celorlalte doua.
în special ganglionii inghinali, iar cele
Reluam clasificarea UICC/TNM pentru cancerele
sau totale, ganglionii pelvieni.
uretrale primitive la femeie, tot dupa cele 3 elemente.
\!etastazele viscerale sunt relativ rare, fiind prezente
15-20% din cazuri.
T TU/nora
Tx Tumora nu poate fi apreciata;
gnostic To Fara evidenta de tumara;
Din punct de vedere clinic, tumorile uretrale se pot TI Tumora mobila în 1/2 distala a uretrei;
:'<J:i:::cfundacu cele mai banale afectiuni ganglionare, T2 Tumora mobila situata în 1/2 distala cuprinzând si
:mL.iând uretrite, cistite, tulburari functionale, dar atentie vulva;
!Jlu"feqiunile ce evolueaza luni si ani. Asocierea T3 Tumora mobila ce intereseaza 1/2 proximala a
i.<m:;;.:edentelar urinare, precum si asocierea polipilor uretrei cu posibila invadare vezicala;
li!e::::::-Dpionului
uretral, pot fi cauze de diagnostic eronat si T4 Tumora fixata, invadând structurile periuretra1e,
ii!1l'JlI'2 i\.. altele decât vulva si vezica urinara.
Simptomatologia consta din sângerari, dificultati
iimr_=Jre si diferite tulburari vulvovaginale. Mai rar N Adenopatie
:tp:u:ientele se plâng de pierderi de urina (atunci când No Absenta ganglionilor palpabi1i;
!iD[~ltratia intereseaza sfincterul), dureri perineale sau NI Ganglioni unilaterali mobili;
dislxlfeunie. N2 Ganglioni bilaterali mobili;
Uneori descoperirea unei adenopatii inghinale poate N3 Ganglioni fixati.
IIIl:t:nducela descoperirea cancerului.
Diagnosticul de certitudine se bazeaza pe examenul M Metastaze
'lltomopatologic, ce completeaza evaluarea radiologica Mo Absenta metastazelar
;;ndoscopica. Mj Metastaze prezente

Tratament
\fai multe clasificari au fost propuse, fara a fi Tratamentul se face în functie de stadiul si gradul de
-.:.noscute în unanimitate. Va prezentam în cele ce anaplazie, fiind adaptat la starea generala a pacientei si
__;;Jza clasificarea propusa de Prempree (1979 si 1984), posibilitatile de a accepta inconvenientele terapiei. Acest
~:::.-:-
line cont de sediul si extensia tumorala (tabel 22-2). cancer poate fi tratat prin radioterapie sau chirurgical.
 284
Radioterapia pelviperineala 40-50 Gy, prealabila
curie terapiei interstitiale 15-20 Gy pentru stadiul II, iar
pentru stadiul 1 se utilizeaza numai curieterapia, folosind
implant de iridiu 192Ir(50-60 Gy 4-5 zile).
Pentru aceste cazuri, stadiile 1 si II respectând vaginul,
vulva si colul, chirurgi a presupune uretrectomii cu
inconvenientele secundare. Pentru cazurile aflate în stadii
superioare, tratamentul trebuie sa fie radiochirurgical,
combinat, pentru un control local mai bun. Exenteratia
anterioara cu vulvectomie, colpectomie si limfa-
denectomie este o operatie dificila si trebuie practicata
numai la pacientele bine motivate. În caz contrar
radioterapia paleativa asociata cu chimioterapie ramâne
singura modalitate terapeutica. În ceea ce priveste
adenopatia, principiile sunt identice cu cele expuse la
cancerul uretral la barbat si la fel si în cazul cancerelor
metastazate.
Rezultatele raportate sunt în functie de localizare, grad
si momentul depistarii, morbiditatea si mortalitatea fiind
în functie de tratament. În ceea ce priveste chirurgia,
mortalitatea se cifreaza între 5-10% si o morbiditate de
20-30%, mai ales la cazurile iradiate preoperator.
Recidivele locale sunt prezente la 20-50% din cazuri, mai
ales în primul an.
CANCERELE URETR.4LE ÎN CADRUL
TUMORILOR UROTELIALE
În contextul multifocalitatii tumori lor uroteliale se
înscrie si însamântarea uroteliului uretral, creând tabloul
maladiei uroteliale de câmp. În general, tumori1e uroteliale
uretrale sunt asociate tumori lor vezicale si extrem de rar
celor ale aparatului urinar înalt.
Localizarea uretrala poate fi (1) patenta; (2) modificari
microscopice ale epiteliului.
Formele "patente" sunt decelabile endoscopic si sunt
asemanatoare unor tumori vezicale de care pot fi separate
de zona aparent sanatoasa. Au aspect papilar, adesea fiind
multiple. Au tendinta la invazie si au un grad înalt de
malignitate.
Modificarile microscopice epiteliale realizeaza
displazii sau carcinoame in situ, care sunt considerate
leziuni maligne de suprafata care pot deveni oricând
invazive. Nu se poate prevedea momentul acestei
schimbari, facând oarecum dificil tratamentul la un
moment dat. Desi sunt în 80% din cazuri localizate la
uretra posterioara (tapetata urotelial) s-au descris si cazuri
de invazie si în celelalte zone uretrale.
Ca frecventa, manifestarile uretrale uroteliale studiate
în cursul tratamentului pentru tumori vezicale si pe piese
de cistectomie sau la autopsie, se cifreaza în jurul a 4-6%
pentru cele patente. Pentru Cis (daca se cauta), procentul
UROLOGIE CLINIC~
poate ajunge la 14-18%, cu foarte mare preponderen;,!1
pentru barbati.
Consideratii anatomoclinice si patologice
Tumorile uretrale se pot întâlni practic în toa:
varietati1e de neoplazii vezicale, iar riscul clar de aparip
creste în cazul tumorilor vezicale multiple, recidivante S
în cele contigue cu colul vezicaJ. Prezenta Cis - asoel
tumorilor vezicale patente trebuie sa ne sensibilizeze
posibilitatea de cis uretraJ. Depistarea tumorilor uretr2J
patente se face exclusiv prin endoscopie, iar pentru Ci;
prin biopsie uretrala, care nu este nici usoara, m.::
inofensiva.
Cea mai frecvent utilizata ipoteza pentru a expL
aparitia acestor tumori este aceea a grefei celulare libe.
în epiteliul din aval. Aici au fost incriminate statm':
patologic al mucoasei, manevrele endoscopice, dar :Jl!
trebuie uitata multifocalitatea tumorilor uretrale.
Evolutie. Tratament
Prognosticul acestor tumori uretrale asociate este}
general rezervat. Cât timp ramân superficiale, rezolvar::
endoscopica este utila, cu conditia urmaririi atente
evolutiei cazului. Practic, vindecari le în aceste cazuri Si.:
rare. Netratat, evolueaza spre diseminari viscerale {
exitus, deoarece aparitia tumorilor uretrale asoci2~
tumori lor vezicale se face, în general, în stadiile infiltrati',::;:
ale celor vezicale. Interventiile endoscopice penr:-oili
tumorile infiltrative vezicale sunt paleative, de hemostazl:
Particularitatile anatomice ale uretrei fac ca tumorr;~;
acesteia sa devina rapid invazive, chiar daca este vorba
de Cis. În consecinta, în cazul tumorilor vezicale asoci::.=::.
cu elemente tumorale uretrale, este indicata cit)
prostatectomia radicala cu uretrectomie. Rezultatele sli:Jcl'
mediocre si ceea ce se spera este ameliorarea rezultatei=r'
prin depistare precoce.
Cancerul uretral restant dupa cistectomil
radicala. Apare în circa 5% din cazuri si la jumatate eST::
Cis. Aici intra în discutie, în general, evolutia unei tume:::
uretrale existente în momentul cistoprostatectomiei s_
neglij ate, care se manifesta dupa 3-4 ani (dureri perineaJ:
uretroragie, tumora palpabila, adenopatie inghinall,
priapism). Diagnosticul pozitiv poate fi facut pIiI
uretrografie, uretroscopie si apoi, citologia lichidului 0::
spalare uretrala. Tratamentul este chirurgical: uretrectoll'1';::
totala, inclusiv meatul uretraJ. Pentru cazurile de cancer::
uretrale pe uretra functionala dupa cistectomie cu vezicl
de substitutie, trebuie ales între coagulare, rezectie ~.
uretrectomie. În acest caz se defunctionalizeaz~
neovezica, ce trebuie transformata în alt tip de derivatJ..:
cutanata.
TVMORI URETRALE 1285

.TUMORI URETRALE MALIGNE CU Tot aici amintim posibilitatea existentei adenocar-

STRUCTURA HISTOLOGICA cinol11ului uretral si carcinamului de glande Littre si
Cowper la barbat si a cancerului de utricula prostatica, a
EXCEPTIONALA
caror confirmare este exclusiv histopatologica.
În încheierea acestui capitol de patologie oncologica Ca faune deosebite mai trebuie retinute carcinoame
..::ologicatrebuie sa amintim si formele exceptionale de ale diverticulului uretral precum si cel mezonefrotic (în
:""'1loriuretrale. relicvele Wolffiene ce persista parauretral - canalul
Aici se înscriu melanoamele maligne (0,3% din totalul Malpighi-Gartner).
rdanoamelor) dezvoltate în uretra anterioara, care pot fi
xilllitive sau secundare:
Nota. Cancerul uretral atât la barbat, cât si la
- Carcinoame disembrioplazice;
femeie este, în primul rând, o problema de informa-
- Tumori carcinoide;
tie medicala. Medicul trebuie sa se gândeasca la
- Leucoplazia uretrala;
- Sarcoame; aceasta entitate patologica, iar cautarea sa devina
- Localizari uretrale în cadrul hemopatiilor maligne; obligatorie în cazurile de tumori vezicale super-
- Metastaze secundare cancerelor de vecinatate, în ficiale si/sau infiltrati ve, la pacientii cu stricturi
general. uretrale instabile etc.

Bibliografie
• Auvert Jet col: Cancers urologiques de I'adulte. Expansion 4. Steg A, Eschwege F: Cancers uro-genitaux. Flammarion,
Scientifique Franyaise, Paris 1988. Paris 1991.
"- Proca E: Revista de Urologie 4/1995, Bucuresti. 5. Walsh CP, Retik BA, Stamey AT, Vaughan ED:
;: Proca E (sub red.): Urologie, voI. II, Ed. Medicala, Bucuresti Campbell's Urology, VI ed. WB Saunders Company,
1984. Philadelphia, 1992.