CAPITOLUL 21
TUMORILE TESTICULARE
COllf Dr. L. Iliescu
Testiculul, organ pereche situat în bursa scrotala, cu
dimensiuni de 4/3/2,5 cm, este învelit de o tunica fibroasa
- albugineea - ce trimite în interior septuri care împart
tesutul glandular în 200-400 lobuli. Acestia contin tubii
seminiferi care produc celulele sexuale masculine
(spermatozoizii), ce în maturatia lor trec prin diferite stadii
evolutive (spermatogonie, spermatococite de ordinul I si
II - spermatide). Tot la acest nivel se gaseste glanda
interstitiala testiculara formata din celule Sertoli si Leydig,
cu rol trofic si endocrin. Din unirea canalelor seminifere
în rete testis, la nivelul mediastinului testicular, se
formeaza 12-20 de ducte eferente, ce se vor uni constituind
canalul epididimar.
CANCERUL TESTICULAR
Incidenta. Reprezinta 1% din toate cancerele
masculine si 4% din cancerele tractului uro-genital la
barbat, fiind cel mai frecvent cancer între 15-35 ani
(exceptând leucemiile), fiind mai rar întâlnit sub vârsta
de 2 ani si peste 65 de ani. În general, în 97% din cazuri
tumorile sunt unilaterale, iarîn 3%, bilaterale. Majoritatea
se dezvolta pe testicule localizate în burse, restul (de circa
5%) pe testicuIul ectopic, în special abdominal.
Incidenta acestor tumori este mai mare în mediul rural
si la rasa alba, fiind mai frecvent dezvoltate pe testiculul
Schema21-1.
CELULE GERMINALE PRIMORDIALE
~ ~
/~
Celule embrionare
celule somatice
- ectoderm
- mezoderm
celule germinale
cap de linie
- carcinom embrionar
- seminoame
- endoderm - teratoame
270
drept, probabil si datorita frecventei mal man il
criptorhidiei în dreapta.
Etiologie. Este necunoscuta, ca în toate cancere1e.
dar s-au incriminat o serie de factori favorizanti:
- Genetici (cancere familiale, la gemeni 16%);
- Locali (cum sunt criptorhidia, în special ce"
abdominala, unde tumorile testiculare sunt de 4C
de ori mai frecvente);
- Traumatismele (le întâlnim în 8 - 25% din caZUT:
în antecedentele pacientilor).
- Orhidopexia, dupa vârsta de 2 ani, nu micsoreazb
riscul aparitiei cancerelor testiculare;
- Tulburarile circulatorii, endocrine, afectiuni virale
(orhita urliana), chiar daca determina atrofie
testiculara, pot duce la aparitia tumorilor il
testiculare (1,5%).
Dezvoltarea tumorilor testiculare. Pornind de 13-
celula germinala primordiala fertilizata, cu potentiale
multiple de dezvoltare, se vor forma doua mari grupe de
celule: embrionare si extraembrionare (trofoblastice). Din
celulele embrionare apar celulele somatice, cu caracterele
celor care vor forma ectodermul, mezodermul s:
endodermul, iar din celulele genninale cap de linie, apar.
în functie de maturatie, carcinoame embrionare.
seminoame si teratoame. Din celulele trofoblastice se "
dezvolta coriocarcinoame si tumorile sacului vitelin
FERTILlZANTE
Celule extraembrionare
(trofoblastice)
/~
tumorile sacului vitelin
(Yolk)
coriocarcinom
 TIJMORILE TESTICULARE j 271

Tahe121-1. Clasificarea tumorilor testiculare.

Tumori primare Tumori secundare

Genninale' i Neger112inale" Carcinoame metastaticc
Reticulo-endotelioame
I Seminoame: i Specializate:
etc,
: Tipice I Din celulele
i Anaplastice ' Leydig
I Spermatocitice ! Din celulele Sertoli
I Carcinoame embrion are i NespeciaJizate:
i Teratoame: I Gonadoblastoame

1, Matur I Variatc
I Imatur
Nediferentiat I
I Choriocarcinomul
L _
i Tumorile sinusului cndodermal
* Reprezinta 97-98% din tumorile testiculare
** Ale glandei intersti\iale si ale stromei

Ynlk).Majoritatea tumorilor testiculare (96%) provin din Carcinomul embrionar

~i.iturile germinale si sunt maligne.
Seminomul
Reprezinta circa 40% din toate tumorile testiculare.
': Întâlneste cu incidenta maxima între 40-50 de ani.
Macroscopic este o tumora mare, omogena, ce
ireste testiculul în toate diametrele, pastrându-i forma
li"~oida (figura 21-1). Pe sectiune prezinta aspect uniform,
ilf:;-cenusiu,pseudoseptat, cu zone hemoragice si necroza,
:eori prezentându-se ca un nodul solitar. Microscopic,
·-~at din celule rotunde, hexagonale, cu infiltratie
:zocitaracu sincitiotrofoblaste. Ca varietati histologice
li . descriu: seminom tipic, anaplazic si spermatocitic (7%
seminvame, la vârste înaintate - 65 de ani), cu
.gnostic mai bun (tabel 21-1). Metastazeaza pe cale
fatica, inducând adenopatie regionala în regiunea
cbo-aortica, la nivelul pediculului renal.
"LSificareaseminoamelor (Boden-Gibb)
,Jiul 1: Tumora în testicul
.Jiul II: Metastaze în ganglionii abdominali
A- minim « 2cm)
B - voluminos (2-5cm)
'iu] III: Metastaze în ganglionii supradiafragmatici.
Reprezinta 23% din tumorile testiculare, fiind mai des
întâlnit la pacienti mai tineri decât cei cu seminom, fiind
foarte agresiv. Macroscopic este o tumora mai mica (4-5
cm în diametru) asimetrica, cu suprafata neregulata prin
consistenta inegala, dezvoltata în plin parenchim
testicular. Pe sectiune prezinta aspect alb-cenusiu, cu zone
intense de necroza hemoragica. Microscopic se prezinta
cu variatie mare de celule epitellale dispuse glandular
papilar, cu caracter anaplastic, cu structura embrionara,
heterogena. Este mai agresiv ca seminomul, fiind
foarte metastazant, deseori cu alte tipuri de celule în
metastaze.
Teratomul adult (matur)
Este compus din tesut reprezentând diferite foi
germinative (endoderm, mezoderm, ectoderm). Macro-
scopic este o tumora mare, neregulata, boselata, cu
consistenta inegala. Pe sectiune are structura heterogena,
multicolora, pestrita, cu arii chistice, solide, cartilaginoase,
osoase, sebacee, mucoase etc., ca urmare a prezentei
uneia, doua sau tuturor elementelor celor trei foite
germil1ale, cu zone de maturitate histologica diferita.
Microscopic prezinta diferite structuri cu celule specifice
originii: glande mucoase (endoderm), tesut cartilaginos,
muschi (mezoderm), chis te epiteliale scuamoase
(ectoderm), cu diferite grade de diferentiere: matur,
imatur, cancerizat. Este putin agresiv, totusi în 25% din
cazuri se consemneaza metastaze.

Choriocarcinomul
În forma pura este foarte rar. Este extrem de agresiv,
în momentul diagnosticului, exista deja metastaze
multiple. Sunt tumori mici, moi, hemoragice, ce se
întâlnesc la tineri si metastazeaza precoce. Histologic, este
:.'Ta 21-1. TUlllora testiculara (seminom): piesa operatorie, format din sincitiotrofoblasti si citotrofoblasti dispusi sub
:[iune, cu aspect pseudoseptat. forma papilara.
272l UROLOGIE CLINICA

macrogenitosomie. Dupa vârsta de 30 de ani acest tip de

tumora determina feminizare cu aparitia unui sindrorr.
ginoid. Malignizarea este discutabila, însa formelt
maligne devin rapid metastazante. Orhidectomia simpl~
duce la supravietuiri de 100% la 2 ani.
Tumorile cu celule Sertoli. Sunt reprezentate de
adenomul sertolian; sunt mezenhimal pure (condro-
blastom tubular), iar când sunt asociate (tumori Sertoli -
tumori germinale) formeaza gonadoblastoame. Este c
tumora feminizanta, fiindca secreta, în special, estrogeni.
mai putin testosteron, determinând ginecomastie. Aceste"
pot fi de dimensiuni mici, pâna la tumori foarte mari, care
nu secreta markeri. Au prognostic favorabil, orhidectomi::.
simpla rezolva evolutia tumorii, dar rarele forme agresiw
devin rapid metastazante.

Clinica tumorilor testiculare

Semnul cardinal este tumefactia scrotala însotita de
senzatia de plenitudine si greutate locala, durerea fiin':'
semnalata ocazional. Uneori, semnele clinice sunt date de
metastaze (hemoptizie etc.) sau de modificarile produse prir
Figura 21-2. Teratom testicular. Testicul mare, cu structura si secretia unor hormoni în exces (ginecomastie etc.) Orice
consistenla neomogena. tumora testiculara trebuie considerata cancer, pâna la probE.
contrarie; orice tumefactie testiculara trebuie examinat.~:
Tumorile sinusului endodermal clinic cu toata atentia. Se va face examinarea cu mâna caldi
Scintia este tumora sacului vitelin (engl. Yolk sac), cu blândete, palpând cu ambele mâini ovoidul testicular
carcinom embrional infantil (al testiculului prepubertal), pensând vaginala si palpând cordonul spermatic. Desem:
întâlnit mai ales la nou-nascuti si copii, având agresivitate trebuie ca urologul sa aiba experienta pentru a identific~
scazuta. La adult, este malign si disemineaza hematogen. tumora; cea mai frecventa confuzie se face cu orhi-
Histologic, poate îmbraca mai multe tipuri: epididimita (în peste 55% din cazuri), ceea ce duce l~
- Microchistic, mixomatos; întârzieri de diagnostic cu saptamâni si luni de zile.
- Tip endodermal (corpi Schitter-Duval); Evolutia clinica a tumorilor testiculare se face î::.
- Tip solid trei etape:
(1) Etapa initiala se caracterizeaza prin absent':'.
Stadializarea tumorilor germinale llOn-seminomatoase deseori, a semnelor locale si generale; descoperireE.
Stadiul A Fara diseminare ganglion ara (No); tumorilor este întâmplatoare sau în urma UilL~
Stadiul B Diseminare retroperitoneala; examen clinic sau paraclinic atent (ecografie). i::
Stadiul C Diseminare toracica* glanda de forma si consistenta normala, se palpeazi
o tumora mica, plata, dura, insensibila. În rest, toate
organele vecine (epididim, scrot, funicul spennatic
Tumori testiculare benigne
vaginala etc.) sunt normale.
Reprezinta 3-4% din tumorile testiculare si 20% din (2) Etapa tumorala, în care tumora intrascrotala es:e
tumorile testiculare la copii. Dintre pacienti 15 % au
formata din testiculul marit de volum, cu epididimc
ginecomastie. 10% dintre aceste tumori au potential
si funiculul spermatic normale; uneori (în 10% di:
malign. cazuri), tumora este mascata de colectia de lichi:
Tumorile stromei gonadice în vaginala (hidrocel). Scrotul este de aspect norma:
Reprezinta 25% din tumori le testiculare. În 7- 8% din Ecografia regiunii, care înlocuieste veche",
cazuri sunt bilaterale. transiluminare, patrunde în interior, precizând
Tumorile din celule Leydig. Au volum mic, structura diagnosticul.
omogena, culoare galben-cenusie pe sectiune. Frecventa (3) Etapa tardiva, semnele locale sunt foarte sugesti\e
este mai mare prepuberal, ceea ce duce la masculinizare de turn ora, cancerul testicular fiind pus în eviden;:
precoce, iar secretia crescuta de DHT determina prin extensia la distanta în sistemul limfatic sau i:
alte organe (figura 21-3).
* Indiana University
 TI:\JORILE TESTICULARE j 273

Figura 21-3. Metastaza ganglionara supraclaviculara, cu

,- zine Într-un cancer testicular.

~fanifestari ale extensiei la distanta pot determina

11:;;::droamedureroase
i.'.;~-::lUla
abomen acutPot
I:-:::roperitoneale. siabdominale
sunt datoratece invaziei
fi sindroame potpleuropulmonare
ajunge
ganglionare
pâna la a
~undare metastazelor, cu semne ca tuse, sputa
I!c'Iloptoica, dureri toracice, tulburari cardio-respiratorii,
special când diseminarea limfatica determina semne
20mpresie mediastinala. Figura 21-4. Împingerea ureterului drept prin masa ganglionara
lombo-aortica (regionala).
Pot sa apara semne neurologice (dureri lombare, în
c::cial prin compresiunea simpaticului lombar),
ir!i::::;atomegalie,fracturi patologice prin metastaze osoase.
Extensia tumorilor testiculare se face preponderent
- urmatoarele cai:
la) Limfatica, seminomul determinând adenopatii
retroperitoneale lombo-aortice;
ib) Sangvina - carcinomul;
le) Limfatica si sangvina - carcinom embrionar;
d) Din aproape în aproape.
1.

Metastazele se înregistreaza preponderent în plamâni,

'':. ficat etc.

tocol de investigatii
În afara de examenul clinic local, se va examina si
!::::pa cu atentie abdomenul (mase tumorale retro-
eeltoneale, hepatomegaIie), examen toracic (revarsate
~::urale) si palparea adenopatiilor supraclaviculare.
i' Ecografia scrotala arata prezenta tumorii testiculare,
-:::rminând dimensiunile, consistenta, structura tesutului;
:::Jsta trebuie efectuata în toate afectiuni le testiculului,
,j neinvazlva.
Radiografia reno- vezi cala si urografia i.v. ofera semne
:Jrecte, prin compresiunile exercitate de masele
uglionare mari ce pot merge pâna Ia rinichiul mut
: grafic (Figurile 21-4, 21-5). Figura 21-5. Rinichi stâng mut urografic prin compresiunea
Radiografia pulmonara arata absenta sau prezenta exercitata de masa ganglionara lombo-aortica metastatica
~:astazelor Ia acest nivel (figura 21-6). Tomografia asupra ureterllllli.
274 [
Figura 21-6. Metastaze pulmonare secundare unui cancer
testicular.
computerizata reprezinta examenul de electie pentru a
evidentia elementele patologice din spatiul retro-
peritoneal: metastaze, tumori pe testicul ectopie etc.
(figura 21-7).
Markeri biologici tumorali. Când sunt prezenti, arata
probabilitatea existentei tumorii testiculare, pot urmari
evolutia ei si a eficicacitatii tratamentului aplicat. Absenta
acestor markeri nu exclude posibilitatea unei tumori
testiculare.
(1) Alfa-fetoproteina (AFP), are valori normale 1-16
ng/ml; este prezenta la 75% din bolnavii cu cancere
testiculare germinale, crescând în special în
tumorile non-seminomatoase (AFP >3000 ng/ml).
Creste, de asemenea, în carcinomul embrionar,
teratocarcinom, tumorile sacului vitelin (Yolk). AFP
este rar fals pozitiva în seminoame, tumori în care
creste în aproximativ 10% din cazuri.
Figura 21-7. Masâ ganglionarâ lom.bo-aorticâ. evidentiatâ pe
tomografia computerizata abdominala.
UROLOGIE CLINICA
(2) Gonadotrofina coriala (HCG) cu doua fractiuni:
(a) a-HCG, asemanatoare hormonilor LH, TSH.
FSH, secretata de axul hipotalamo-hipofizar.
(b) ~-HCG secretata de tesutul sincitial coria!.
~-HCG are valorile normale de 1 ng/ml. Creste
în carcinomul embrionar, teratocarcinom si, mai
ales, în coriocarcinoame (100%).
(3) Proteina specifica de sarcina (PSS) este o alfa-l
glicoproteina de sarcina si apare când exista tesu:
corial în tumora testiculara. Alti markeri sunt mai
putin specifici sau apar în stadii tardive de evolutie
LDH creste în stadiul III. Feritina, enolaza neuron-
specifica etc., apar în stadii tardive si au c
specificitate diminuata.
Formele clinice ale tumorilor testiculare
În afara de forma tumorala propriu-zisa, pot exist::
forme ce simuleaza afectiuni epididimare, pseudo-
inflamatorii acute, în care, cu toate ca exista semne
inflamatorii locale, tratamentul specific antiinfectios m:
duce la remisiunea fenomenelor clinice. În aceste situati
ne gândim la o tumora a te sti eul ului si efectuac
investigatii în acest sens.
Alte forme clinice sunt:
- Forme cu hidrocel satelit (10%);
- Forme metastatice, cu semne clinice legate de situati::
metastazelor;
- Forme cu manifestari hormonale în tumorile
secretante (tumori Leydig, tumori Sertoli) manifestate
prin ginecomastie sau virilizare precoce;
- Forme atrofice, în care tumorile sunt mici, dar Cl:
diseminari la distanta;
- Cancer pe testicul ectopie, în special cele cu localizare
abdominala; sunt de 200 de ori mai frecvente; (figurile
21-8,21-9).
- Cancerul testicular bilateral este rar (3%), dar posibil.
poate fi succesiv sau simultan.
Figura 21-8. Tumora dezvoltatâ pe testiculul drept în ectopi:
pelviana. Absenta testiculului în bursa scrotala.
 TUMORILE TESTICULARE 1275

G Grading-ul tumoral
Gx Neprecizat
G1 Diferentiere mare
G2 Diferentiere medie
G3 Absenta diferentierii

Stadializare clinica
Stadializarea Boden-Gibb:
Stadiul 1: Tumora intrascrotala, limitata la testicul
Stadiul II: Tumora scrotala cu adenopatii
subdiafragmatice, regionale;
Stadiul III: Tumora cu extensie supradiafragmatica
(adenopatii mediastinale, supraclaviculare,
Figura 21-9. Tomografie computerizatapelviana ce evidentiaza
metastaze pulmonare) .
. ;l,mora voluminoasa dezvoltatâ pe testicul ectopie abdominal.

Stadializare anatomo-patologica (Skinner):

Stadiul A: Tumora în testicul si structurile
Diagnosticul diferential paratesticulare;
Stadiul B 1: Micrometastaze în mai putin de 6 ganglioni;
Il) Tumefaqii scrotale nedureroase ca: hidrocel,
Stadiul B2: Micrometastaze în mai mult de 6 ganglioni,
hematocel, spermatocel, gama luetica, periarhita
cu metastaze voluminoase în mai putin de 6
nodulara;
ganglioni cu diametre mai mari de 2 cm.
2) Tumori paratesticulare: benigne/maligne (epididim,
li

Stadiul B3: Ganglioni cu metastaze macroscopice - masa

funicul spermatic);
retroperitoneala;
13) Tumefactii scratale dureroase: epididimita acuta
Stadiul C: Metastaze supradiafragmatice sau în organele
nespecifica, epididimita cronica nodulara, orhita abdominale solide.
granulomatoasa, orhitele nespecifice, torsiunea
cordonului spermatic (frecvent la copil).
Complicatii
li Stadializarea tumori lor testiculare. Complicatiile tumorilor testiculare sunt reprezentate
~sificarea TNM (1992) de fenomene compresive abdominale prin adenopatie
maligna retroperitoneala (staza ureterala, sindrom oc1uziv,
T Tumora compresiunea tractului digestiv etc.); fracturi osoase
l~ Nu sunt întrunite conditiile minime necesare spontane; compresiune mediastinala dispneizanta si
c1asificarii; u1ceratii scrotale prin invazie tumorala (fongus malign)
Absenta turnarii primare; (Figura 21-10).
Tumora limitata la testicu1;
Extensia turnarii dincolo de albuginee;
-;-- Invazie în rete testis sau epididim;
Invazie în funiculul spermatic;
Invazie în peretele sera taI
Ganglionii limfatici locoregionali
,; Ganglioni neinvestigati;
Absenta invaziei ganglionilor regionali (peri-
aortocavi, în regiunea 10mbara);
'S Invazia unui singur ganglion limfatic homolateral;
'S- Invazia ganglionilor contralateral sau bilateral;
\; Masa ganglionara abdominala prezenta;
Invazie ganglionara juxtaregionala

Metastaze la distanta
Nu s-au facut investigatii pentru precizarea
metastazelor Figura 21-10. Fongus malign prin invazia tumorala a pielii
Metastaze prezente (pulmonar, hepatic etc.) scrotului.
276 [ UROLOGIE CLINICA

tumorile în stadiul Boden II cu remisiun.;

incompleta dupa chimioterapie (3 cure) (figur:c.
21-12) .
(2) Radioterapia a fost aplicata în special ÎL
seminoamele mature, care sunt foarte radio-
sensibile, cu iradierea câmpurilor inghinale.
abdominale, mediastinale si supraclaviculare.
(3) Chimioterapia. Seminoamele imature (sper-
matogonice) si anaplazice sunt mai putin sensibi1e
si necesita chimioterapie. Chimioterapia are
rezultate foarte bune, întrucât actioneaza pe c
tumora cu celule germinale, sensibila la o gam~
larga de citostatice. S-au folosit urmatoarele
citostatice, în scheme terapeutice complexe: VAB
III-VI; VAB-P; Einhorn, etc. Protocoalele chimic-
terapeutice mai recente sunt: BEP (Bleomicin~,
Epoxil, Cisplatinium) si VIP (Vinblastina
Ifosfamida, Cisplatini um).
- Vinblastina - cu actiune inhibitorie mitotica;
- Actinomicina D - antibiotic antimitotic;
- Bleomicina - modificator de ADN;
- Ciclofosfamida (Ifosfamida) - agent a1chilant;
- Saruriie de platina (Cisplatinium) - modificator ADi\

Figura 21-11. Piesa operatorie de orhidectomie Înalta pe cale

inghinala.

Tratament
Tratamentul consta în aplicarea tuturor procedeelor
care pot asigura vindecarea din punct de vedere oncologic
si anume: tratament chirurgical, radioterapie, chimio-
terapie.
(1) Tratamentul chirurgical:
(a) Orhidectomie pe cale inghinala, cu abordul initial
al funiculului spermatic, cu pensarea acestuia,
mobilizarea testiculului din bursa scrotala si
excizia lui (figura 21-11).
(b) Limfodisectia retroperitoneala pentru tumorile
germinale nonseminomatoase cu depozite
ganglionare lombo-aortice. Se aplica limfo- Figura 21-12. Aspectul inciziei pararectale pentru limfodiseCj;;
disectia retroperitoneala secventiala pentru toate retroperitoneala stânga.
 ~T\IORILE TESTICULARE 1277

Se efectueaza în cure lunare, cu întretinere de Tratamentul pacientilor cu seminom. Datorita

.: :::omicina pe perioade variabile, sub control clinic
'Toografic si evaluarea dinamicii markerilor specifici (de
,}c-::ei dupa 3 cure).
Chimioterapia determina complicatii; orice combi-
:JIil;.Le are riscul reactiilor adverse, ce merg de la fenomene
i,~ynaud la taxi citate vasculara (miocardica, cerebrala),
whibitie medulara sau reactie leucemoida, sau cu
::c::~idive (recadere) tardive (late relapse) si fibroze
;1L~monare grave (Bleomicina).
sensibilitatii la iradiere a acestor tumori, cât si datorita
faptului ca metastazele se fac cu forme nediferentiate ce
se apropie mai mult de carcinomul embrionar, tratamentul
aplicat va fi diferentiat. Astfel, dupa orhidectomia pe cale
înalta, inghinala, a tumorii seminomatoase, pentru stadiile
1, II A, se face radioterapie (150 cGy/zi x 5/saptamâna)
pe câmpurile abdominale si urmarire la 3 luni, cu examen
tomo grafic si markeri. În stadiul II B, III, IV, se va face
chimioterapie (BEP) 4 cicluri, iar în caz de stabilizare

ALGORITM DE EXAMINARE SI TRATAMENT AL TUMORILOR TESTICULARE

TUMORA TESTICULARA

~
ORHIDECTOMIE INGHINALA

DIAGNOSTIC PATOLOGIC

~
r
O
~
NU CANCER T. CU CELULE GERMINALE ~
Cn
~ ~ w

NU TERAPIE STADIERE CLINICA ~

Ci>
m

I
~ J
PLAMÂN (CT)

i/' ~~~ÎN
M + pulm.
(Std. III)
OBSERVAT{E'
MARKERI ~ Std.

~ I I"C;II~
CHIMIOTERAPIE Disectie 99. retroperitoneal CHIMIOTERAPIE
(BEP x 4 cicluri)
+
Std. A B
-~
(R.P.L.N.D.)

Std. B
(BEP X 4 cicluri)

l.l.l ÎN OBSt~VATIE CHIMIOtE~APIE :c

o<t (BEP X 3 cicluri) Ci>
:c
r- Cn
en
-l
»
± RASPUNS RASPUNS PROGRESIE
o Ci>

I COMPLET (RC) PARTIAL (RP) m

l
A ~ ~ ~

/~
IN OBSERVATIE RPLND BEP + TRANSPLANT
MADUVA OSOASA

CANCER
TERATOMA
FIBROSA
~
A ~
BEPSAU
IN OBSERVATIE
VABVI

NOTA: -. CT : Computer tomograf

- RPLND : Disectie a limfonodulilor retroperitoneal
- BEP : Beomycin + Epoxil + Cisplatinium

S;:hema 21-2. Algoritm de examinare si tratament al tumorilor testiculare.

278l
sau regresie, pacientul ramâne în urmarire clinica. Daca
se produce progresie sau recadere, se va proceda la
disectia ganglionilor retroperitoneali urmata de chimio-
terapie sau radioterapie. În general, în stadiile avansate,
limfadenectomia retroperitoneala este mai usor de
efectuat, tehnic vorbind, înaintea radioterapiei sau a
chimioterapiei.
Tratamentul pacientilor cu tumori testiculare
nonseminomatoase. Tratamentul va începe cu orhi-
dectomia pe cale inghinala si în functie de stadiu, se va
proceda:
O) În stadiile 1, II (minim) se efectueaza disectia si
evidarea ganglionilor retroperitoneali. Pacientii
aflati în stadiile A si B l' ramân în observatie, iar
cei în stadiul B2 vor fi supusi chimioterapiei (BEP
x 3). În stadiile II (avansat) si III, se va începe cu
chimioterapie (BEP minimum 3 cicluri) urmata de
atitudinea urmatoare: (a) daca obtinem un raspuns
incomplet, se va face limfodisectie retroperitoneala
cu examenul histologic al ganglionilor disecati; (b)
daca rezultatul este fibroza sau teratom nedegenerat,
pacientii ramân în observatie, iar daca se gaseste
cancer, se completeaza cu chimioterapie (VIP).
(2) În situatia unei progresiuni clinice, vom continua
chimioterapia (VIP), corelata cu alte metode de
Bibliografie
1. Begon C: Enciclopedie Medico-Chirurgicale. Ed. Tehniques,
Paris, 1980.
2. Blandy J: Urology, Blackwell Scientific Publications,
Cambridge, 1986.
UROLOGIE CLINICA
protejare a organismului de actiunea secundara"
acesteia (transplant de maduva osoasa, etc).
Protocoale terapeutice În cancerul de testicul
O) Orhidectomie inghinala + chimioterapie combinata.
pentru toate tumori le maligne germinale indiferen:
de stadiu;
(2) Orhidectomia inghinala + chimioterapia combinat~
si iradiatie, pentru seminoamele stadiul II-III;
(3) Orhidectomie inghinala + limfodisectie retroperi-
toneala + chimioterapie, pentru tumori germinale I
non-seminomatoase, tumori maligne epididimare
sau ale funiculului spermatic.
(4) Limfodisectia retroperitoneala secventiala pentr..:
toate tumorile în stadiul Boden II cu remi_siun;:
incompleta (dupa chimioterapie sau iradiere).
(5) Orhidectomie inghinala simpla, ca singur ges:
terapeutic pentru tumori mai putin maligne:
- Tumori Sertoli,
- Teratomul matur adult,
- Teratomul infantil,
- Carcinomul embrionar al nou-nascutlllui,
- Seminomlll spennatocistic stadiul 1,
- Gonadoblastom,
- Carcinoidul testiclllar,
- Tumorile benigne (mezoteliom, fibrom etc.).
3. Proca E: Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed Medicaa
Bucuresti, 1984.
4. Walsh CP, Retik BA, Stamey AT, Vaughan ED: Campbe~'s."
Urology, VI ed. WB Saunders Company, Philadelphia, 1992.