.

Varstnic-pensionar

Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii şi

măsuri prin care statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,
colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera
marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori
comunităţilor.
Asistenţa socială are deci un rol de promovare a solidarităţii sociale. Acest rol
social contribuie la menţinerea unităţii şi specificului asistenţei sociale şi se exprimă
în acordarea ajutorului, în sentimentul de compasiune, în încurajarea înţelegerii
dintre oameni.
Asistenţa socială promovează sau reface o interacţiune reciproc benefică
între indivizi şi societate, în vederea ridicării calităţii vieţii sociale, atât la nivel
individual şi familial, cât şi la nivel de grup şi comunitar.
Rolul asistentului social fiind acela de a impulsiona dezvoltarea comunitatii,
de a contribui la imbunatatirea vietii membrilor acesteia. Aceasta dovedeste
faptul ca asistentul social, pentu a raspunde adecvat nevoilor indivizilor si
grupurilor, a fost nevoit sa patrunda in comunitate cu scopul de a-i evalua nevoile
si resursele, pentru a elabora un plan eficient de dezvoltare comunitara.
Ca problema pentru dezbatere,am ales situatia varstnicilor din comuna in care
locuiesc,deorece tema,,Rolul asistentului social in comunitate’’pe care o am ca
tema de licenta ,nu poate fi analizata ca o problema sociala propiuzisa.
De cele mai multe ori, vârstnicii din mediul rural se confruntă cu un nivel crescut
de discriminare în comunitățile din care provin și sunt priviți ca o povară, atât
pentru familie cât și pentru comunitate.
In comunitatea din care provin fenomenul de imbatranire a populatiei este in
crestere. Principalele cauze care au condus la îmbătrânirea demografică sunt:
scăderea natalităţii; migraţia externă a tinerilor; prelungirea speranţei de viaţă în
rândul bătrânilor (pe baza progreselor din domeniul medicinei); creşterea
mortalităţii în rândul adulţilor (creşterea violenţei şi a fenomenelor de omucidere,
deteriorarea situaţiei locuinţelor, şomajul, stress-ul, insecuritatea economică,
insecuritatea psiho-socială, deteriorarea mediului înconjurător, deteriorarea
condiţiilor sanitare şi de igienă etc.); insuficienţa sistemului de asigurări de
sănătate pentru vârstnici care sunt beneficiarii permanenţi ai acestuia.
Varstnici locuiesc adesea singuri,copii fiind plecati in strainatate sau locuiesc la
oras.Uni isi viziteaza parinti lunar,alti pastrand legatura doar prin telefon.
Multi sunt singuri,in urma pierderi partenerului,avand ca companie doar cateva
animale.Sunt cazuri in care ,aceasta categorie de persoane dezvolta relatii de
prietenie cu vecini sau locuiesc in apropierea rudelor din familia extinsa,si sunt
ajutati la nevoie.In intampinarea nevoilor acestei categorii avem in comuna
Centrul Medico Social ,unde se pot caza pe perioada de iarna sau definitiv contra
cost,cei ce nu se pot administra singuri.Insa multi dintre ei prefera sa se chinuie
singuri la domiciliu,descurcandu-se cum pot.Majoritatea au lucrat la C .A. P.SI
beneficiaza de pensi mici.Uni isi depun dosar pentru caldura la primarie.
Cei care se pot deplasa mai merg la Biserica,unde gasesc alinare pentru
problemele sufletesti.
Probleme mai mari intampina in momentul cand au nevoie de personal care sai
ajute la treburile gospodaresti,in realizarea igenei personale,gatirea mesei
,cumparaturi sau curatenie.Activitati pe care ,cei mai multi le desfasoara cu greu.
Problema socială potenţială prezintă toate caracteristicile unei probleme sociale,
dar nu este asumată la nivelul conştiinţei colective şi nici nu este formulată ca o
problemă socială. Comunitatea observa unele nevoi ale battranilor,dar nu face
nimic concret pentru ai ajuta.Ar fi ideal un sistem care sa cuprinda personal si
resurse din partea statului si care sa efectueze ,ingrijiri la domiciliu,suport fizic si
emotional pentru acestia,sa realizeze activitati specifice si cu rol educational
pentru acesta clasa sociala.In strainatate de exemplu pot avea activitati de
voluntariat in diverse institutii,sunt diverse activitati recreative la care pot
participa,datorita unui nivel de trai mai ridicat.Ideal ar fi sa existe si o cantina
sociala care sai sprijine pe cei cu venituri mici,din comunitate.
In acest context, îmbătrânirea populației accentuează o problemă resimțită
deja în societatea românească: persoanele vârstnice au nevoie de îngrijire medicală
si asistență personală cu mult peste resursele de care dispun atât ei înșiși, cât și
sistemul de asigurări și de asistență socială.
Pregătirea pentru pensionare ar fi una din sarcinile asistentului social
profesionist. Asistentul social înarmat cu informații nu numai din domeniul
activității sale, ci și din domeniul geriatriei, psihiatriei și igienei trebuie să-și
asume rolul de management de situație intr-un cadru instituțional care să-i permită
inițiativa și desfășurarea unei activități preventive.
Mulți vârstnici, nu au experiența administrării propriilor venituri (partenerul
decedat sau unul dintre copii obișnuiau să țină evidența banilor), sau și-au pierdut
această obișnuință datorită diminuării capacităților intelectuale specifice vârstei.
Pentru astfel de situații, asistenții sociali pot iniția programe de planificare
a cheltuielilor (stabilirea priorităților, eșalonarea plăților, adaptarea cuantumului
pentru costul zilnic e.t.c), astfel încât resursele oricum limitate să nu fie risipite.

Perioada bătrâneții, se caracterizează printr-o acumulare de oboseală și uzură

internă ce modifică funcționalitatea psihică scăzându-i productivitatea. Ieșirea din
câmpul muncii, ca și plecarea copiilor din casa părintească, creează modificări
complexe în campul preocupărilor, intereselor, a stilului de viață. In plan verbal,
exprimarea devine anevoioasă, lentă și incoerentă.
In prezent, țara noastră se confruntă cu un dezechilibru între numărul
salariaților și numărul pensionarilor, în sensul că, datorită, în primul rând, politicii
de stimulare a pensionării timpurii de după 1990, a crescut rapid numărul de
pensionari, în timp ce numărul salariaților a scăzut, mai ales prin emigrarea tinerilor
in afara granițelor țării.

In ultimele decenii s-a constatat o creștere a duratei medii de viață, cu

creșterea numărului de persoane vârstnice, aspect demografic cunoscut sub numele
de îmbătrânirea populației.
In ceea ce privește România, persoanele vârstnice de peste 60 de ani,
reprezintă 18,3% din totalul populației, iar proiectțile demografice pentru anul 2030
arată o proporție a acestora de 22,3%. 1.

.
TIPURI DE RAPORTARE A GRUPULUI SOCIAL LA
PROBLEMATICA VÂRSTNICULUI:
 1. Stigmatizare;
2. Ignorare;
3. Acceptare;
4. Discriminare;
5. Integrare.

Modul in care este perceput vârstnicul:

- Dependent;
- Autonom.

Modul in care este etichetat vârstnicul

-Inutil;
-Util
Necesități și probleme, cu care se confruntă generația vârstnică

1. Starea sănătății și capacitatea de muncă modificată

• Scaderea rezistenței la efort, absența condiției fizice, capacitatea de muncă
modificată
• Starea sănătății degradată, apariția obstrucționării corporale și a tulburărilor
funcționale
• Diminuarea capacităților psihice și fizice
Ingrădirea relațiilor colective
• Insingurare, izolare
• Rărirea contactelor cu membrii de familie și prietenii
 • Absența instituțiilor, cluburilor, forumurilor create pentru pensionari
In mediul rural apar in structuri diferite atat posibilitatea accesului la informații și
servicii, căt și înseși problemele sociale, așadar este necesară elaborarea unei
strategii de rezolvare La țară este deopotrivă necesară organizarea și transmiterea
serviciilor centrate pe individul vârstnic.
. Dinamica problemelor sociale

Una modern orientată spre dezvoltare social, având ca obiectiv principal

abordarea strategic planificată a rezolvării problemelor sociale.
Deficit comportamental al societăţii în raport cu respectarea valorilor importante;
demnitate umană, libertate, egalitate.
Aceasta problema,momentan ignorata de catre comunitate,va lua o amploare
odata cu trecerea timpului generand tot mai multe situatii neplacute.

Interviu persoana varstnică-pensionară

-Bună ziua ,cum vă numiți,căți ani aveți?

-Mă numesc Rusu Maria,am 70 ani.
-Sunteți pensionară?
-Da,dar mă descurc greu cu cheltuielile lunare.
-Ce meserie a-ți avut?
-Cu cine locuiți în prezent?aveți copiii?
-Locuiesc singură,sunt vaduvă de trei ani,copiii locuiesc la oraș.
-Nu vă este greu să locuiți singură?ce probleme întămpinați?
-Ba da,dar nu vreau să-mi părăsesc locuința și să merg la oraș,sau într-un centru pentru bătrăni.Îmi este
mai greu cu intreținerea locuinței,iarna și cu unele treburi zilnice.
-Luați vreun tratament pentru boală?
-Da,am probleme cu tensiunea,mă dor picioarele,și am tratament pentru ele.
-Ce v-ați dori să se schimbe pe viitor?
-Să mai crească pensia măcar cu 100 lei,să mă viziteze mai des copii și nepoți.
-V-ar place să existe în sat locuri unde să se desfășoare activități pentru bătrăni?ca să
petreceți timp împreună?
-Da mi-ar plăcea,aș merge uneori,dacă aș avea cine să mă ducă cu mașina.
-Ce fel de activități vă place să aveți în timpul liber?
-Îmi place să ascult muzică,să gătesc să îngrijesc cele 2 pisici.
-Care considerați că este cea mai mare problemă cu care vă confruntați în prezent?
-Singurătatea,este cea mai greu de suportat.
-Vă mulțumesc frumos,vă doresc o zi frumoasă.

Interviu

-Bună ziua ,cum vă numiți,căți ani aveți?

-Mă numesc Craciun Ileana,am 66 ani.

-Sunteți pensionară?
-Da,de cățiva ani.
-Ce meserie a-ți avut?
-Am lucrat la fabrica de confecți.
-Cu cine locuiți în prezent?aveți copiii?
-Locuiesc singură,soțul m-a părăsit acum 15 ani.Copii am o fată,dar e plecată la muncă în Italia.
-Nu vă este greu să locuiți singură?ce probleme întămpinați?
-Ba da,dar nu vreau să-mi părăsesc locuința ,nu aș putea să mă obișnuiesc în altă parte.
-Suferiți de vre-o boală?
-Da,iau tratament pentru diabet.
-Ce v-ați dori să se schimbe pe viitor?
-Să avem condiți de trai mai bune.
-V-ar place să existe în sat locuri unde să se desfășoare activități pentru bătrăni?ca să
petreceți timp împreună?
-Da mi-ar plăcea,dacă s-ar spune acolo glume,povestiri.
-Ce fel de activități vă place să aveți în timpul liber?
-Îmi place să am grijă de flori,să mă plimb.
-Care considerați că este cea mai mare problemă cu care vă confruntați în
prezent?
-Singurătatea,este cea mai greu de suportat.
-Vă mulțumesc frumos,vă doresc o zi frumoasă.

Interviu

-Bună ziua ,cum vă numiți,căți ani aveți?

-Bună ziua ,cum vă numiți,căți ani aveți?
-Mă numesc Onofrei Magda,am 72 ani.
-Sunteți pensionară?
-Da,de cățiva ani.
-Ce meserie a-ți avut?
-Am lucrat ca bucătăreasă,la cantina spitalului.
-Cu cine locuiți în prezent?aveți copiii?
-Locuiesc singură,dar am ca vecin un nepot de la soră.
-Nu vă este greu să locuiți singură?ce probleme întămpinați?
-Ba da,dar trebuie săne obișnuim uneori,boală,singurătate,venit mic,mă deplasez greu.
-Suferiți de vre-o boală?
-Da,am suferit un infartacum 2 ani,de atunci iau tratament,merg lunar la medic.
-Ce v-ați dori să se schimbe pe viitor?
-Să ofere guvernu ajutor bătrănilor cu venituri mici.
-V-ar place să existe în sat locuri unde să se desfășoare activități pentru
bătrăni?ca să petreceți timp împreună?
-Da mi-ar plăcea,aș merge uneori.
-Ce fel de activități vă place să aveți în timpul liber?
-Îmi place să gătesc,să mă uit la emisiuni despre gătit.
-Care considerați că este cea mai mare problemă cu care vă confruntați în
prezent?
-Singurătatea,este cea mai greu de suportat.
-Vă mulțumesc frumos,vă doresc o zi frumoasă.