SLUJBA

SFINÞILOR CUVIOªI PÃRINÞI

RAFAIL ªI PARTENIE
DE LA AGAPIA VECHE

Tip\rit cu binecuvântarea
~naltpreasfin]itului
TEOFAN
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

Editura DOXOLOGIA
Ia[i, 2010
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
© DOXOLOGIA, 2010
ISBN
 SLUJBA
SFINÞILOR CUVIOªI PÃRINÞI
RAFAIL ªI PARTENIE
DE LA AGAPIA Veche - 21 iulie

Vecernia Micã
La Doamne strigat-aam..., Stihirile pe 4, glasul al 4-llea

Luminatã zi sosit-aa astãzi neamului românesc, pomenirea Sfinþilor

Cuvioºi Rafail ºi Partenie. Cã aceºtia în muntele Agapiei s-aau suit ºi la
cer cu inima spre Hristos s-aau ridicat. Pentru rugãciunile lor, Doamne,
miluieºte-n
ne pe noi.

Saltã astãzi credincioºii prãznuindu-tte cu dulce cântare, Cuvioase Ra-

faile minunate, care bãrbãteºte în nevoinþe ai strãlucit ºi cununã de lu-
minã ai primit de la Pãrintele Luminii celei pururea fiitoare, pe Care roa-
gã-LL sã ne dãruiascã pace ºi mare milã.

Împreunã se bucurã ºi mulþimea de monahi, cã astãzi ne-aai rãsãrit, ca

o stea în întuneric, Cuvioase Partenie preafericite, care slobod de cele tre-
cãtoare fiind, lui Hristos urmând în liniºtea sihãstriei te-aai nevoit ºi cu
sfinþenia te-aai împodobit. Pe Acesta roagãl sã lumineze sufletele noastre.

Slavã..., glasul al 8-llea

Cine nu se va minuna de frumuseþea vieþuirii voastre, Sfinþilor? Cãci

mari întru bunãtãþi fiind, ca niºte stele purtãtoare de luminã aþi luminat
cãrãrile petrecerii sihãstreºti. Cu adânc de smerenie ºi cu credinþã dreaptã,
cu osteneli nenumãrate ºi privegheri neîncetate, îngeri în trup v-aaþi arãtat,
râuri de luminã gura voastrã revãrsând celor ce aleargã cu credinþã la
3
povãþuirea voastrã. Pentru aceasta, Rafaile ºi Partenie, nu ne uitaþi nici
pe noi, care în acest veac întunecat de necredinþã, rãtãcim în noaptea
pãcatelor ºi vã chemãm fierbinte într-aajutor.

ªi acum..., a Nãscãtoarei, glasul al 8-llea

Bucurã-tte, cãruþa cea cu chipul de soare a Soarelui celui neapus, ceea

ce ai strãlucit pe soarele cel necuprins cu gândul. Bucurã-tte, gând care strã-
luceºti cu luminãri dumnezeieºti strãlucirea Fulgerului, Care luminezi mar-
ginile pãmântului cu lumina cea adevãratã ca de aur, ceea ce eºti preafru -
moasã ºi cu totul fãrã prihanã ºi care luminezi credincioºilor Lumina cea
neînseratã.

La Stihoavnã, stihirile pe 4, glasul al 2-llea, Podobie: Casa Efratului...

Cine nu se va uimi de sãltarea ta cea tinereascã, Rafaile cuvioase,

peste deºertãciunea lumii, mergând la muntele nevoinþelor. O, tinereþe
întraripatã de Hristos, pentru Care ai tãiat patimile cele de gând, cu dra-
gostea ºi cu neprihãnirea.

Stih: Dreptul ca finicul va înflori....

Trup de þãrânã ai purtat, Partenie, iubitorule de feciorie, dar de pofti-

rile trupeºti te-aai lepãdat; cã ai ales mai bine privegherea, nedând odihnã
ochilor tãi. ªi ca o privighetoare cu dulce glas, în zori, frumos pe Cel Cu -
rat slavosloveai.

Stih: Scumpã este înaintea Domnului moartea Cuvioºilor Lui.

Lepãdându-tte de dragostea lumii, ca de o hainã netrebuincioasã, slo -

bod ai alergat, Pãrinte, dupã Hristos cel Rãstignit, ca oarecând ucenicul
iubit, cã lãsând grijile cele stricãcioase ai voit al Sãu ucenic a te numi, iu -
bind cugetarea la poruncile Domnului cele mântuitoare.

Slavã..., glasul al 2-llea, însuºi glasul

Cu înãlþarea deasã a mâinilor ºi cu ploile lacrimilor voastre, Cuvio -

ºilor Pãrinþi Rafaile ºi Partenie, aþi înecat cu totul mãiestriile lui veliar.
4
Cãci aþi mers, Preaiubiþilor, pe calea cea bãtãtoritã de picioarele cele fru-
moase ale sfinþilor, care din veac s-aau nevoit în sihãstreasca vatrã a lui
Agapie. Cã mulþi aici au plâns cu pocãinþã greºelele lor ºi ale semenilor,
pod de bucurie în neamul nostru fãcând peste râul patimilor. Iar voi ºi
acum rugaþi pe Hristos sã ne dãruiascã pocãinþã ºi plâns izbãvitor ca sã
ne mântuim noi toþi.

ªi acum..., a Nãscãtoarei, asemenea

Îndulcirea îngerilor, bucuria celor mâhniþi, pãrtinitoarea creºtinilor,

Fecioarã, Maica Domnului, apãrã-n ne pe noi ºi ne izbãveºte de chinurile
cele veºnice.

Troparul Cuvioºilor Partenie ºi Rafail, glasul al 5-llea:

Urmãtori ºi împlinitori ai Evangheliei lui Hristos Cuvioºilor Pãrinþi

Rafail ºi Partenie, sihaºtrii prealuminaþi ai munþilor Moldovei; ostenin -
du-vvã cu postul ºi cu rugãciunea aþi dobândit de la Dumnezeu aripi ale
sufletului vostru, pentru aceasta Vã rugãm sã ne trimiteþi de la Hristos
milã ºi har celor ce prãznuim cu dragoste pomenirea voastrã!

La Vecernia Mare, Stihirile pe 8: 3 ale Praznicului ºi 5 ale Sfinþilor,

glasul al 5-llea, însuºi glasul

Nãvãlirile gândurilor nu au miºcat sufletul tãu cel tare ca un diamant,

fericite Rafaile, cã având platoºa nevoinþelor ca un zid de apãrare, te-aai
pãzit neclãtinat de împresurarea sãgeþilor celui întunecat. ªi acum cu
Arhanghelii te veseleºti înaintea Stãpânului Care þi-aa dat þie cununã de
biruinþã. ( de douã ori)

De multã jale cuprinzându-tte pentru neºtiinþele poporului, udai pã-

mântul cu lacrimi, Partenie minunate, arãtând a ta dragoste multã; ºi ale
lor cãderi ale tale socotindu-lle, te-aai asemãnat lui Hristos ºi la legea cea
strãmoºeascã pururea ai cugetat. Aprinde cu vãpaia rugilor tale ºi fãcliile
noastre ce se sting de viforul ispitelor. (de douã ori)

O, Pãrinte Rafaile fericite, din valul lumii ieºind ca dintr-u

un chit, la Hristos
Soarele dreptãþii ca la un liman ai venit, de cãldura Lui dogorindu-tte ºi
5
pâraie de lacrimi vãrsând ai luat har din înfrânare, primind luminã din
Luminã. Veselindu-tte cu cuvioºii înaintea Prea Sfintei Treimi, cere pen -
tru noi ca dreapta credinþã sã o pãzim ºi în ea sã nu slãbim de noianul
încercãrilor. (de douã ori)

Din fragedã tinereþe, Partenie prealuminate, râvnit-aai marelui Eufro-

sin ºi alergând cu bucurie, voit-aai a vedea cetatea ce lumina pe muntele
credinþei noastre, a lui Agapie, fãcându-tte multor suflete sfetnic minunat. Iarã
noi, ca un far avându-tte, te rugãm, ai milã de sufletele noastre întunecate.

O, Cuvioase Pãrinte Partenie, de Dumnezeu purtãtorule, în poiana

tãinuitã a sihaºtrilor, ca un cerb însetat ai alergat la izvorul cel veselitor
al rugilor pustniceºti, care în zi ºi în miez de noapte, ca o tãmâie cu linã suire
se înãlþau iubirii dumnezeieºti.

Slavã..., glasul al 5-llea

Cuvioºilor Pãrinþi Rafail ºi Partenie, în tot pãmântul Moldovei cel

încercat de multe nãvãliri strãine, ca niºte sori aþi strãlucit, prealu -
minaþilor, încãlzind cu razele iubirii pãrinteºti poporul lui Dumnezeu ce
fugea în bejenie din calea rãutãþilor. Cu cei ce plângeau aþi plâns ºi dra-
gostea înmulþind, bunã mângâiere le dãdeaþi strigând: Nu ne vom teme,
nici ne vom înfricoºa, cãci avem un Tatã în Cer, pe Pãrintele Luminilor,
Cãruia v-aaþi adus jertfã curatã toatã viaþa voastrã ºi îndrãznire având cã-
tre Dumnezeu, cereþi nouã pace ºi iertare.

ªi acum..., a Nãscãtoarei, Dogmatica glasul al 5-llea:

În Marea Roºie, chipul miresei celei neispitite de nuntã s-aa scris de

demult. Acolo Moise, despãrþitor al apei, iar aici Gavriil, slujitor al mi-
nunii. Atunci adâncul l-aau trecut cu piciorul neudat Israel, iar acum pe
Hristos L-aa nãscut fãrã sãmânþã Fecioara. Marea, dupã trecerea lui Israel,
a rãmas nestrãbãtutã; iar cea fãrã prihanã, dupã naºterea lui Emanuel, a
rãmas nevãtãmatã. Cel ce eºti ºi mai înainte ai fost ºi Te-aai arãtat ca un
om, Dumnezeule, miluieºte-n ne pe noi.

La Litie, Stihira hramului..., apoi Stihirile Sfinþilor, glas 1

6
 Pãrintele nostru, cel ce eºti curat la suflet, Rafaile preamãrite, tu pe
mulþi ucenici i-aai îndreptat la dorita pustie, nevoinþele sihãstreºti învã-
þându-ii, cu lacrimi neîncetate, cu privegheri asemeni celor fãrã de trup ºi cu
cântãri dumnezeieºti lui Hristos foarte i-aaþi plãcut ºi Lui bunã mireasmã
v-aaþi fãcut.
Cuvioase Pãrinte Partenie fericite, de Dumnezeu iubitorule, tu ai în -
trecut pe mulþi cu bunãcuviinþa faptelor bune, ºi þi-aai gãtit frumos sufletul
tãu, ca pe o mireasã neprihãnitã pentru cãmara de nuntã a Mirelui, unde
nimeni fãrã hainã înfrumuseþatã nu este îngãduit.
Sfinte al lui Dumnezeu iubite, viaþa ta este o tainã pierdutã în negura
de vremi, dar tu ºirul neîntrerupt al sihaºtrilor ai urmat, cã ºi în scaune puþin
aþipeai, ºi pe trup grea cruce purtai, ca sã omori nãvala nevãzuþilor tirani
din vãzduh.

Slavã..., glasul al 8-llea

Preafericiþilor Pãrinþi, de Dumnezeu cinstitorilor, Rafail ºi Partenie, pe

voi lumea nu v-aa cunoscut, dar Lumina cea de sus a cunoºtinþei prin mi-
nuni la mormintele voastre v-aa arãtat lumii ajutãtori. ªi prin voi pustia a
înflorit cu florile bine miresmate ale Raiului pe care inimile voastre cele
sfinþite le-aau odrãslit. Arãtaþi-v
vã minunaþi învãþãtori ai pocãinþei ºi nouã
celor robiþi de multe patimi, care cinstim cu dragoste pomenirea voastrã.

ªi acum..., a Nãscãtoarei, glasul al 8-llea:

Bucurã-tte, cãruþa cea cu chipul de soare a Soarelui celui neapus, ceea

ce ai strãlucit pe soarele cel necuprins cu gândul. Bucurã-tte, gând care
strãluceºti cu luminãri dumnezeieºti strãlucirea Fulgerului, Care luminezi
marginile pãmântului cu lumina cea adevãratã ca de aur, ceea ce eºti
preafrumoasã ºi cu totul fãrã prihanã ºi care luminezi credincioºilor Lu -
mina cea neînseratã.

La Stihoavnã: a Sfinþilor, glasul al 2-llea, Podobie: Casa Efratului...

Cine nu se va uimi de sãltarea ta cea tinereascã, Rafaile cuvioase,

peste deºertãciunea lumii, mergând la muntele nevoinþelor. O, tinereþe
7
întraripatã de Hristos, pentru Care ai tãiat patimile cele de gând, cu dra-
gostea ºi cu neprihãnirea.
Stih: Dreptul ca finicul va înflori....

Trup de þãrânã ai purtat, Partenie, iubitorule de feciorie, dar de pof-

tirile trupeºti te-aai lepãdat; cã ai ales mai bine privegherea, nedând odihnã
ochilor tãi. ªi ca o privighetoare cu dulce glas, în zori, frumos pe Cel Curat
slavosloveai.
Stih: Scumpã este înaintea Domnului moartea Cuvioºilor Lui.

Lepãdându-tte de dragostea lumii, ca de o hainã netrebuincioasã, slo -

bod ai alergat, Pãrinte, dupã Hristos cel Rãstignit, ca oarecând ucenicul
iubit, cã lãsând grijile cele stricãcioase ai voit al Sãu ucenic a te numi, iu -
bind cugetarea la poruncile Domnului cele mântuitoare.

Slavã..., glasul al 2-llea, însuºi glasul

Cu înãlþarea deasã a mâinilor ºi cu ploile lacrimilor voastre, Cuvio -

ºilor Pãrinþi Rafaile ºi Partenie, aþi înecat cu totul mãiestriile lui veliar.
Cãci aþi mers, Preaiubiþilor, pe calea cea bãtãtoritã de picioarele cele fru -
moase ale sfinþilor, care din veac s-aau nevoit în sihãstreasca vatrã a lui
Agapie. Cã mulþi aici au plâns cu pocãinþã greºelele lor ºi ale semenilor, pod
de bucurie în neamul nostru fãcând peste râul patimilor. Iar voi ºi acum
rugaþi pe Hristos sã ne dãruiascã pocãinþã ºi plâns izbãvitor ca sã ne mân -
tuim noi toþi.

ªi acum..., a Nãscãtoarei, asemenea

Îndulcirea îngerilor, bucuria celor mâhniþi, pãrtinitoarea creºtinilor,

Fecioarã, Maica Domnului, apãrã-n ne pe noi ºi ne izbãveºte de chinurile
cele veºnice.
Apoi: Acum slobozeºte..., Sfinte dumnezeule...,
iar dupã Tatãl nostru..., la binecuvântarea pâinilor, cântãm:
Troparul Cuviosilor Partenie ºi Rafail, glasul al 5-llea:

Urmãtori ºi împlinitori ai Evangheliei lui Hristos Cuvioºilor Pãrinþi Rafail

ºi Partenie, sihaºtrii prealuminaþi ai munþilor Moldovei; ostenindu-v vã cu
8
postul ºi cu rugãciunea aþi dobândit de la Dumnezeu aripi ale sufletului
vostru, pentru aceasta Vã rugãm sã ne trimiteþi de la Hristos milã ºi har
celor ce prãznuim cu dragoste pomenirea voastrã! (de douã ori), ºi Nãs -
cãtoare de Dumnezeu Fecioarã…, (o datã).

La UTRENIE:
La Dumnezeu este Domnul... se cântã Troparul Sfinþilor, (de douã ori), Slavã..., ªi
acum..., al Nãscãtoarei Învierii.

Dupã Catisma întâi, Sedealna, glas 3, Podobie: De frumuseþea fe-

cioriei…

De dragostea pentru Hristos fiind cuprinºi, v-aaþi fãcut aleºi slujitori ai

Lui, Prea cuvioºilor, cãci aþi iubit sârguinþa ºi milostivirea, având credinþã
neclãtinatã ºi iubire pentru toatã zidirea lui Dumnezeu, (de douã ori)
Slavã..., ªi acum..., a Nãscãtoarei
Dupã Catisma a doua, Sedealna, glasul al 4-llea, Podobie: Ca pe un viteaz…

Mintea cu dumnezeiasca cugetare avându-oo împodobitã, fericiþilor

Pãrinþi Rafail ºi Partenie, în cunoºtinþa de Dumnezeu v-aaþi îmbogãþit, ºi
nenumãrate daruri cereºti aþi primit, cã izgonind duhurile cele necurate,
tãmãduitori de boli v-aaþi arãtat, celor ce nãdãjduim spre folosinþa voastrã
cea prea luminatã, ca cei ce aþi biruit înºelãciunea vrãjmaºului, (de 2 ori)
Slavã..., ªi acum..., a Nãscãtoarei.

Apoi, Polieleul: Robii Domnului... ºi Mãrimurile, Pripeala 1, glas 1.

Stihurile se iau de la 14 octombrie .

Mãrimu-v vã pe voi, de Dumnezeu purtãtorilor Pãrinþi, Rafaile ºi Par-

tenie, ºi fericim ostenelile voastre cele sihãstreºti.

Altã pripealã, glas 1:

Veniþi toate cetele cãlugãrilor sã mãrim pe Cuvioºii Rafail ºi Parte-

nie, pe sfetnicii monahilor, zicând: bucuraþi-v
vã podoaba pustnicilor ºi lauda
Agapiei.
9
 Dupã Polieleu, Sedealna glasul al 8-llea,
Podobie: Pe înþelepciunea...

Pãrãsind tulburãrile lumeºti, v-aaþi suit în muntele iubirii cereºti, a lui

Agapie, ca niºte însetaþi de cele dumnezeieºti, aþi stins focul ispitelor dia-
voleºti cu apa rugãciunilor voastre fierbinþi. Ancorã tare faceþi-v vã nouã,
cerând de la Hristos iertare, pace ºi mare milã.

Slavã..., ªi acum...,
a Nãscãtoarei.
Apoi Antifonul 1, glasul al 4-llea.

Prochimenul: Scumpã este înaintea Domnului moartea cuvioºilor Lui.

Stih: Ce voi rãsplãti Domnului pentru toate câte mi-aa dat mie!

Toatã suflarea...
Evanghelia de la Matei (XI, 27-3 30)
(cautã Joi, în Sãptãmâna a 4-aa dupã Rusalii),
apoi Psalmul 50.
Slavã..., glasul al 2-llea

Pentru rugãciunile Cuvioºilor Tãi Rafail ºi Partenie, mult Milostive,

curãþeºte mulþimea greºelilor noastre.

ªi acum...

Pentru rugãciunile Nãscãtoarei de Dumnezeu, mult Milostive, curã-

þeºte mulþimea greºelilor noastre.

Stih: Miluieºte-m
mã Dumnezeule dupã mare mila ta...

Apoi Stihira idiomelã, glasul al 6-llea:

Luminaþi cu dumnezeiescul Duh, aþi lepãdat dulceþile cele trecãtoare

din lumea cea deºartã a plãcerilor; cã în inima voastrã, Prea cuvioºilor,
ca într-oo þarinã bine aratã, a rãsãrit sãmânþa învãþãturii lui Hristos. Iar
acum minunat aþi înflorit în curþile Domnului pe Carele rugaþi-L L sã lu-
mineze ºi inimile noastre.
10
 CANOANELE

Se cântã Canonul Nãscãtoarei, cu Irmosul pe 6, Canoanele Sfinþilor pe 8

Canonul Cuviosului Rafail

Cântarea 1

Pãrinte preasfinte, lumineazã-m mã pe mine cel întunecat, ca sã laud dupã

cuviinþã taina vieþuirii tale, cãci în sihãstrie te-aai depãrtat, ca sã stingi cu apa
rugãciunii cuptorul patimilor, de-aa pururea cugetând la lumina dumneze-
ieºtilor porunci. Roagã-tte, Pãrinte, ca sã aflãm ºi noi milã, de la Pãrintele
îndurãrilor.

Purtând crucea grelelor nevoinþe, ca sã urmezi pe Acela ce mult a pã-

timit, ca o stea luminoasã pe cerul Moldovei ai strãlucit Pãrinte, aflând
bunã alinare în locaºurile cuvioºilor care în cer se veselesc. Roagã-tte, Sfinte,
ca sã biruim multa lenevire ºi sã iubim cugetarea la cele mai presus de minte.

Ca un vultur cu aripile larg deschise, omule minunat, te-aai înãlþat cu

gândul la Mântuitorul Hristos, pe Care dorindu-L L Îl cãutai în liniºtea si-
hãstriei priveghind ºi lacrimi de pocãinþã vãrsând. Cautã spre noi cei în -
greuiaþi de greºelile vieþii pãmânteºti, ca prin rugãciunile tale sã se des-
chidã ochii noºtri ºi sã vedem lumina lui Hristos.

A Nãscãtoarei:

Vindecã patimile mele cele nevindecate Prea Sfântã Fecioarã, cu alifia

cea bunã a rugãciunilor tale cãtre Fiul tãu. Pe Acela L-aai þinut în braþe ºi
îndrãznire având ca o Maicã, cere pentru noi iertare ºi multã milã.

Alt canon, al Cuviosului Partenie

Pãrinte Partenie, pe faþa ta cea dulce ºi plinã de luminã, oglinda Raiului

se întrezãrea, cã luându-þþi crucea, ca un viteaz ai purtat-oo ºi cu sudoarea
sihãstriei nepãtimire ai aflat, scãldându-þþi chipul lãuntric în lacrimile pri-
virii la Cel Iubit. Roagã-tte Sfinte, sã se miluiascã sufletele noastre.
11
 Cu arma rugãciunii inimii, tu ai lovit pe demonii ce te împresurau ºi
cu porniri pãtimaºe cãutau sã-þþi cuprindã fãptura. „Hristos e viaþa mea”,
ziceai, de dragostea Lui te topeai ºi sufletul cu râvnã dumnezeiascã l-aai aprins.
Aprinde ºi inimile noastre cele înrãite, ca sã-L L iubim pe Dumnezeu.

Slavã...

O, Sfinþilor Rafail ºi Partenie, nestemate care împodobiþi Biserica lui

Dumnezeu ºi luminaþi pe credincioºi cu razele strãlucirii voastre! Voi n-aaþi
dat somn ochilor voºtri, nici genelor voastre dormitare, pânã când nu aþi
vãzut pe Domnul. Cã priveghind aþi curãþat prãpastia inimii cu cãrbunii
cei de foc ai rugãciunilor, pe Iisus odihnindu-L L în sãlaºul virtuþilor. Scu-
laþi-n
ne ºi pe noi cei leneºi din trândãvie ºi din nelucrare, însufleþindu-n ne
cu a voastrã râvnã.

ªi acum..., a Nãscãtoarei

Mireasã nenuntitã, Maicã ºi Fecioarã, care ai nãscut cu trup pe Cel

fãrã de trup ºi pe Izvorul curãþiei, izbãveºte-n
ne de arºiþa necurãþiei ca sã
dobândim iertare.

Cântarea a 3-aa

Canonul Cuviosului Rafail

Pãrinte Rafaile, cu postul, cu privegherea, cu rugãciunea ºi cu osteneli

mai presus de fire, ai stãpânit pornirile trupului. Pentru aceea Domnul þi-aa
împãrtãºit bogãþia luminii Duhul Sfânt.

Cu picioare vesele te-aai depãrtat fugind ºi te-aai sãlãºluit în pustie, fã-

când inima ta fãrã de patã ºi locaº curat Treimii. Învaþã-n ne ºi pe noi cei
lipsiþi de acest dar cum sã ne mântuim.
Rafaile cel minunat, prin harul Duhului, dar de tãmãduiri ai luat de
la Izvorul milei, pentru cei ce sufereau de felurite boli ºi cu credinþã aler-
gau la racla moaºtelor tale. Fii vindecare ºi nouã celor suferinzi, care prãz -
nuim pomenirea ta ºi sãrutãm cu evlavie icoana ta cea cinstitã.

12
 A Nãscãtoarei:

Întãreºte, Prea Curatã Fecioarã, sufletul meu cel neputincios, ceea ce una
ai nãscut Tãria Care a tocmit cerurile, pe Ziditorul a toate; cã tu eºti zid ºi
liman al mântuirii tuturor.

Alt canon, al Cuviosului Partenie

Sfinþit-aai cugetul tãu Pãrinte, cu mirul umilinþei, ºi gura ta s-aa fãcut dulce
vorbitoare de deasa grãire cu Hristos, cãci ai iubit a Lui blândeþe ºi sme-
renie. ªi îmbunãtãþindu-tte cu lumina darului, pe mulþi ai povãþuit pe ca-
lea mântuirii; drept aceea roagã-tte pentru îmblânzirea noastrã.

În desãvârºita sãrãcie te-aai îmbogãþit Cuvioase cu alese daruri duhov -

niceºti, de a lumii grijã slobozindu-tte, ºi în simplitate petrecând toatã
viaþa ta. Gândul l-aai îndreptat neabãtut la Cel ce a sãrãcit pentru noi ºi pe
Hristos, ca pe o comoarã, L-aai primit în inima ta.

Slavã...

Veniþi astãzi adunarea cãlugãrilor ºi soborul maicilor sã slãvim cu

laude ºi cu cântãri prãznuirea Sfinþilor Pãrinþi Rafail ºi Partenie, cununile
sihaºtrilor, care în munþii Neamþului au strãlucit ºi lumea au biruit. Cã
trupul cu aspre osteneli ºi-aau omorât, dar au înviat prin Duhul, iar acum
împreunã se bucurã cu drepþii ºi cu îngerii în lumina lui Hristos, Cel ce
vã Domnului sã se mântuiascã sufletele noastre.
i-aa izbãvit. Rugaþi-v

ªi acum..., a Nãscãtoarei

Împãrãteasa mea cea prea bunã, roagã-L L pe Dumnezeu pe care ne-

grãit L-aai nãscut, ca norul pãcatelor ce mã împresoarã sã se risipeascã, cã
în tine nãdejdea mi-aam pus, ceea ce eºti tãria creºtinilor.

Sedealna Cuvioºilor, glasul al 2-llea

Pe îngeri ºi oameni aþi minunat, preafericiþilor Pãrinþi, cu înfrânarea

voastrã, cã dezbrãcându-v
vã de omul cel vechi, toatã fapta cea bunã aþi lucrat,
13
ºi, ca pe o jertfã bineplãcutã lui Dumnezeu aþi adus-oo. Rugaþi-v
vã Domnului
ca sã înnoiascã ºi sufletele noastre.

Slavã..., ªi acum..., a Nãscãtoarei

Cântarea a 4-aa

Canonul Cuviosului Rafail

Fãrã abatere strãbãtând toatã calea nevoinþelor, ai bine plãcut Sfinte,

lui Dumnezeu, ºi strâmtorând patimile cele împotrivitoare cu neslãbitã
lucrare ai ajuns la mãsura bãrbatului desãvârºit. Pentru aceasta þi s-aau
deschis þie uºile desfãtãrii Raiului, luminându-tte. Deschide ºi nouã calea
neprihãnirii, ca sã ne mântuim cu rugãciunile tale.

Umblat-aai, Cuvioase, pe calea cea strâmtã ºi cu durere, luptându-tte cu

vitejie, în singurãtate, cu slãbiciunea firii, cu sãrãcia, cu foamea ºi cu setea.
Iar acum moºteneºti veselia cea nemuritoare, rãcorit fiind de roua Duhu -
lui. Roagã-tte sã ne mântuim ºi noi toþi.

Veniþi toþi cei binecredincioºi sã ne însufleþim ºi sã mergem cu bãr-

bãþie la muntele luminat, arzând de rugãciunile ºi de moaºtele sfinþilor ce
zac neºtiute sub pãmânt, ascunse în grabã în vremi de urgie. Sã luãm pe
umeri crucea nevoinþei, cu vitejie tãind putrejiunea iubirii de sine.

A Nãscãtoarei:

Bucurã-tte, mântuirea pãmântenilor, bucurã-tte Stãpâna lumii, bucurã-tte

Chivot sfânt, bucurã-tte a celor desnãdãjduiþi scãpare. Fii nouã izbãvire
din boli ºi din dureri, ceea ce eºti grabnicã mângâietoare.

Alt canon, al Cuviosului Partenie

Din truda mâinilor tale ai hrãnit Pãrinte pe sãraci ºi pe strãini, având

dragoste înflãcãratã pentru toatã fãptura ºi nerãutate de prunc, cu care þi-aai
agonisit avuþie nefuratã ºi comoarã nestricatã în grãdina raiului.

14
 Îndurat-aai, Pãrinte, asprimea iernii, încãlzindu-tte cu cãldura cea de
har a Preasfântului Duh. Necazuri multe þi-aa adus furia diavolilor, dar cu
smerenia ta înaltã la neputinþã i-aai adus. Roagã-tte pentru noi cei mândri
sã ne smerim toþi.

Slavã...

Cu Hristos împreunã v-aaþi rãstignit preaminunaþilor Pãrinþi; pe cru -

cea relei pãtimiri urcând, aþi curãþat rana cea de demult fãcutã pe cale de
cel rãu. Curãþind pe dinãuntru cupa sufletului, vas de cinste Stãpânului l-aaþi
adus, plin cu vinul cel nou prefãcut de Sfântul Duh. Luminaþi întunericul
meu ca sã laud dupã cuviinþã pomenirea voastrã cea cinstitã, Sfinþilor.

ªi acum... a Nãscãtoarei

Împreunã cu Sfinþii Rafail ºi Partenie, înduplecã Stãpânã Nãscãtoare

de Dumnezeu pe Ziditorul a toate, sã scoatã din stricãciune inimile noas -
tre cele înecate de noianul patimilor.

Cântarea a 5-aa

Canonul Cuviosului Rafail

Plângând cu durere în miez de noapte, cu hrana cea întãritoare a ru -

gãciunii lui Iisus te-aai hrãnit, iar inima ta, Pãrinte, ºi buzele ºi mintea, cu
totul s-aau îndulcit. ªi acum la odihnã ºi luminã nepieritoare ajungând,
roagã-tte ca ºi noi sãracii, cu pâinea rugãciunii ºi cu lacrimi sã ne întãrim.

Strãpunge, Sfinte, cu lancea îndelungii tale rãbdãri, inima mea cea surdã
la glasul sfinþilor, care în umbra codrilor Moldovei sãlãºluindu-sse, s-aau
ascuns din calea trupeºtilor nãvãliri. Sfãrâmã a mea împietrire, cãci sunt
cuprins de ale lumii rele rãtãciri.

Ca o albinã ai cules din florile Sfinþilor, mierea cuvintelor vindecã-

toare ºi de folos a celor ce au sihãstrit mai înainte în bordeie pustniceºti.
Cã ºi cronica grãieºte de foºnetul copacilor care la trecerea sihaºtrilor tre-
sãreau, acestora alãturându-sse în lauda lui Dumnezeu.
15
 A Nãscãtoarei:

Arãtatu-tte-aai mai slãvitã decât Serafimii, Maicã ºi Fecioarã, cã pe

Cuvântul în chip de negrãit L-aai nãscut trupeºte, mai presus de înþele-
gere. Fii nouã, acoperãmânt ºi ocrotire celor ce strigãm: Bucurã-tte, Stãpânã,
bucurã-tte al sufletelor noastre omofor.
Alt canon, al Cuviosului Partenie

Sfânta Scripturã ºi poveþele Sfinþilor Pãrinþi totdeauna citind, bine ai

deprins legea lui Dumnezeu ºi meºteºugul luptei cu patimile ºi neador-
mirea. Pentru aceasta roagã-tte, Sfinte Partenie, sã iubim cetirea cuvân -
tului lui Dumnezeu ºi ale cuvioºilor sfinte graiuri.
Inima ta, Pãrinte, care mult a ars ºi cu umilinþã s-aa îndurerat, s-aa îmbu-
nãtãþit odrãslind miluire. Roagã-tte Domnului sã preschimbe ºi inimile noastre
cele temãtoare ºi cu râvna mãrturisirii Adevãrului sã ne înfierbânte.

Slavã...

La legea cea strãmoºeascã Sfinþii cugetând, pentru a ei pãzire, cu fricã

s-aau ostenit; cã voia lui Dumnezeu cãutând, pe a lor o au rãstignit. La
moarte adesea gândind, ºi întrebându-sse ce vor rãspunde la Judecatã, ºi-aau
curãþit veºmântul prin pocãinþã. De aceea, în cãmara Ta cea frumos împo-
dobitã, Hristoase, ca pe o bunã mireasmã i-aai primit.

ªi acum..., a Nãscãtoarei

Acum apa cea pustiitoare a supãrãrilor a potopit sufletul meu ºi de jalea

pãcatelor mã cuprind. Fii ºi pentru mine liman, o, Porumbiþã neprihã-
nitã, aducându-m
mi ramura de mãslin a milei lui Dumnezeu.

Cântarea a 6-aa

Canonul Cuviosului Rafail

Înfrânându-þþi gândul, limba ºi ochii, te-aai întors Pãrinte Rafail, de la

cele pieritoare spre Cel Veºnic ºi Unul, de a Cãrui dragoste cu totul erai
16
cuprins. Pentru aceea te-aai încununat cu nestricãcioasã cununã de luminã.
Roagã-tte ºi pentru noi, pãcãtoþii, ca sã ne îndreptãm gândul ºi ochii cãtre
Împãratul Hristos.
Luminându-þþi petrecerea ta cea smeritã cu lumina bunei credinþe,
purtãtorule de Dumnezeu Pãrinte, ai scãpat de întunericul ispitelor dia-
voleºti ºi te-aai mutat de la moarte la viaþã ºi de la întuneric la luminã.
Lumineazã, cu rugãciunile tale cele fierbinþi, ºi sufletele noastre

A Nãscãtoarei:

Stãpânã preabunã, lauda sihaºtrilor, ceea ce ai nãscut fãrã stricãciune

pe Dumnezeu, roagã-tte pentru noi cei întunecaþi de neînfrânare, sã ne lumi-
nãm cu înfrânarea ºi, cu harul tãu, sã ne ridicãm din þãrâna patimilor.

Alt canon, al Cuviosului Partenie

Toate cele frumoase ºi dulci le-aai pãrãsit, Pãrinte Partenie, alegând partea
Mariei, cã te-aai depãrtat ca o porumbiþã în pustie, zburând peste grijile
cele deºarte ºi amãgitoare. Cu multã nevoinþã, trupul l-aai supus Duhului,
primind minunate daruri, prin care te-aai înãlþat la cele duhovniceºti.

Bine plãcând lui Dumnezeu pentru curãþia inimii, ai fost proslãvit Pãrinte
Partenie, ºi dupã moarte, cu darul facerii de minuni. Cã aduci vindecare
ºi slãbire a rãutãþilor celor ce cu dragoste se închinã în faþa icoanei tale,
Cuvioase. Roagã-tte Domnului, preaminunate, sã ne mântuim noi toþi.

Slavã...

Preaslãvitã pomenirea voastrã, Cuvioºilor Pãrinþi Rafail ºi Partenie,

ca soarele ne-aa rãsãrit nouã astãzi, chemându-n ne pe toþi ca o trâmbiþã la
pocãinþã. Dar împovãrându-n ne de multe pãcate nu putem privi fãrã umi-
linþã petrecerea voastrã cea înaltã. Întraripaþi, aºadar, râvna noastrã pen -
tru viaþã curatã cu rugãciunile voastre, ca slobozi de rele ºi cu fierbinte
inimã sã slãvim în veci pe Mântuitorul Hristos, Care v-aa împodobit cu
frumuseþea cea dintâi.
17
 ªi acum..., a Nãscãtoarei

Bucurã-tte a Tatãlui fiicã, a Fiului maicã ºi a Sfântului Duh mireasã

nenuntitã. Bucurã-tte a îngerilor Stãpânã, a Bisericii împodobitã cununã ºi
a creºtinilor scãpare ºi laudã.

Condacul, glas 8;

La ajutorul vostru alergãm, Prea Cuvioºilor ca râuri de tãmãduiri sã

luãm din dumnezeiescul dar ce s-aa sãlãºluit întru voi. Minuni fãcând cu
puterea Duhului, multe patimi aþi vindecat. Pe Hristos Dumnezeu ruga-
L sã mântuiascã sufletele noastre!
þi-L

Icos

În faþa icoanelor voastre, cu credinþã, ne închinãm astãzi toþi credin -

cioºii, cã voi cu smerenie adâncã viaþa v-aaþi împodobit, ºi de dragostea
pentru Dumnezeu v-aaþi aprins. Lacrimile voastre izvor s-aau fãcut stin -
gând flacãra ispitelor. Milostivi aþi fost cu toþi, cã pe bolnavi aþi vindecat,
ºi duhurile rele le-aaþi alungat, iar celor întristaþi le-aaþi adus mângâiere.
Rugaþi-v vã ºi pentru noi ca dreapta credinþã sã o pãzim ºi pe Dumnezeu cel
în Treime preamãrit pururea sã-L L slãvim.

Sinaxar
Sfântul Rafail de la Agapia

Acest sfânt a fost un vestit sihastru care a strãlucit cu viaþa în secolele

XVI-X XVII, la Mãnãstirea Agapia din Deal. Acesta auzind de petrecerea
îngereascã a pustnicilor din muntele lui Agapie, a pãrãsit lumea ºi toate
ale ei, ºi s-aa fãcut ucenic al acestora. Deci sporind în ascultare, în înfrâ-
nare, în rugãciune cu lacrimi ºi în privegheri de toatã noaptea, a fost mai
întâi tuns cãlugãr cu numele de Rafail, ºi s-aa învrednicit de darul facerii
de minuni. Se spune cã izgonea duhurile necurate ºi cunoºtea mai dina-
inte cele viitoare. Cuviosul Rafail era ºi un mare lucrãtor al rugãciunii lui
Iisus ºi a povãþuit mulþi ucenici pe calea mântuirii. Sfârºind cãlãtoria
vieþii, ºi-aa dat sufletul în mâinile Domnului pe Care L-aa iubit din tinereþe.
18
Pentru curãþia vieþii lui, Domnul l-aa proslãvit cu oarecare minuni la
mormântul sãu, astfel cã pãrinþii i-aau scos trupul nestricat ºi cu bunã mi-
reasmã, aºezându-ll în Bisericã spre închinare. Acolo alergau mulþi cre-
dincioºi ºi bolnavii primeau vindecare. Sfântul Mitropolit Dosoftei ºi i-aa
sãrutat cinstitele moaºte, de care lucru pomeneºte în Vieþile Sfinþilor ti-
pãrite de el în 1686. Mai târziu, din cauza vitregiei vremurilor, s-aau tãi-
nuit sfintele lui moaºte în munte, într-u un loc neºtiut de nimeni pânã as-
tãzi. Sfinte Prea Cuvioase Pãrinte Rafail, roagã-tte lui Dumnezeu pentru noi!

Sfântul Partenie de la Agapia

Acest cuvios era ucenic al marilor sihaºtri din muntele lui Agapie.
Fãcându-sse cãlugãr pe la începutul veacului al XVII-llea, în Mãnãstirea
Agapia din Deal, a deprins bine toate nevoinþele cãlugãreºti ºi a sporit în
rugãciune ºi în toatã buna cuviinþã. Dorind o viaþã mai asprã, s-aa retras
la muntele Scaunele, unde a înmulþit postul, privegherea de toatã noap-
tea ºi rugãciunea. Ajungând la curãþia inimii, a luat de la Dumnezeu
darul izgonirii duhurilor necurate ºi a tãmãduirii de boli. Rãmânând mã-
nãstirea fãrã povãþuitor, Cuviosul Partenie a pãstorit ca egumen Mãnãs -
tirea Agapia din Deal, cu multã înþelepciune. A fost cinstit de credin -
cioºi încã din viaþã ºi dupã strãmutarea la cereºtile locaºuri, fãcându-sse
minuni la mormântul sãu, a fost dezgropat, iar moaºtele sale au fost aºe-
zate în Bisericã, spre închinare. Sfântul Mitropolit Dosoftei, cel care i-aa
cunoscut viaþa ºi nevoinþele îl pomeneºte în Vieþile Sfinþilor. Nãvãlind turcii
în Moldova, moaºtele sfântului au fost ascunse în munte ºi au rãmas
acolo neºtiute de nimeni pânã în zilele noastre. Sfinte Prea Cuvioase Pã-
rinte Partenie, roagã-tte lui Dumnezeu pentru noi!

Cântarea a 7-aa

Canonul Cuviosului Rafail

Lepãdând somnul rãutãþii de la ochii tãi, Cuvioase Rafaile, te-aai lumi-

nat cu frumuseþea bunãtãþilor cereºti, iar acum cu cetele cele fãrã de trup
din inimã strigi: Dumnezeul pãrinþilor noºtri, bine eºti cuvântat.
Arzându-tte cu dumnezeiescul dor pentru Domnul Hristos, Sfinte
Rafaile, acum te veseleºti în foiºorul de nuntã al prietenilor Mirelui,
19
luând veºnica bucurie a celor ce strigã: Dumnezeul pãrinþilor noºtri, bine
eºti cuvântat.
Vindecat fiind de Domnul milei, Cuvioase Rafail, te milostiveºti spre
cei bolnavi. Alinã ºi durerile noastre, cel cu numele tãmãduirii numit, ca
sã cântãm: Dumnezeul Pãrinþilor noºtri, bine eºti cuvântat.

A Nãscãtoarei:

Miluieºte-n
ne ºi te milostiveºte spre noi cea preamilostivã, care pe Cel
nevãzut ºi fãrã de început L-aai nãscut, Preacuratã, Cãruia strigãm:
Dumnezeul pãrinþilor noºtri, bine eºti cuvântat.

Alt canon, al Cuviosului Partenie

Ca un trandafir înmiresmat ai fost împodobit Cuvioase Partenie, în

sihãstria celor ce petreceau cu tine, cã bine arându-þþi þarina sufletului, ai
veºtejit cu înfrânarea spinii patimilor ºi ai vãrsat mir cu bun miros din
vistieria Duhului. Pentru aceasta cântãm: Dumnezeul pãrinþilor noºtri,
bine eºti cuvântat.

Izvoarele lacrimilor tale, Sfinte Pãrinte Partenie, au stins focul

patimilor, iar noi de dulceaþa lumii robindu-n ne, ne-aam cuprins de
neînduioºare. Slobozeºte, Doamne, din temniþã sufletele noastre ca sã
grãim: Binecuvântat eºti, Dumnezeule, în veci.

Slavã...

Patimile cele din inimã, cu vitejie, ca pe niºte fiare le-aaþi izgonit, fe-
riciþilor Pãrinþi Rafail ºi Partenie, zdrobindu-lle capul cu paloºul nevino -
vãþiei. Scoateþi pe cei afundaþi în adâncul înºelãciunii, la slobozenia celor
netrecãtoare înãlþându-ii.

ªi acum..., a Nãscãtoarei

Nu-þþi întoarce, Fecioarã Stãpânã, ochii tãi cei prea blânzi de la cei ce
scapã la tine cu lacrimi, cã tu ai odrãslit nearat Spicul cel de veselie ºi Pâi-
nea raiului.
20
 Cântarea a 8-aa

Canonul Cuviosului Rafail

Primind darul minunilor din dreptatea cea dumnezeiascã Sfinte Pã-

rinte Rafail, împarþi cu îndestulare, celor ce cer cu credinþã, vindecãri de
boli ºi de patimi. Cu rugãciunile tale, Sfinte, vindecã sufletul meu cel rã-
nit de loviturile vrãjmaºilor. Ridicã din nepãsare ºi din patimi viaþa mea,
izbãvindu-m mã de a lor întunecare.
Adunându-sse mulþime de sihaºtri la adormirea ta, Cuvioase, cu în -
frumuseþate cântãri te-aau petrecut, iar pãmântul, ca la sânul mamei, cu
dragoste te-aa primit. Sufletul tãu, ca pe un vas ales Mântuitorul cu bucu-
rie l-aa întâmpinat. Roagã-tte lui Dumnezeu sã aflãm milã pentru sufletele
noastre.

Sufletul meu, bolind cumplit de patimi foarte rele, greu m-aam afundat
în noianul desnãdejdii. Scapã-m mã, mult nevoitorule, cã la icoana ta cu
credinþã alerg, rugându-tte: uºureazã rãzboiul cel crunt al potrivnicului, ca
sã am rãspuns bun în ceasul Judecãþii ºi sã mã împac cu Dumnezeu.

A Nãscãtoarei:

Spalã-mmã, Stãpânã neîntinatã, de necurãþia pãcatelor ascunse care mã

despart de Luminã, ca ceea ce ai izvorât Apa ºi ai nãscut fãrã prihanã pe
Izvorul a toatã curãþia, Mântuitorul sufletelor noastre.

Alt canon, al Cuviosului Partenie

Primit-aai nume frumos, care înseamnã feciorie, ºi te-aai fãcut înþelept,

iubind pe pãmânt frumuseþea curãþiei cereºti. Viteaz ai umblat pe cãrarea
cu spini a pustniciei, Partenie prealãudate, numãrându-tte cu sihaºtrii ce
din veac au petrecut în grele osteneli ca sã bucuri pe Cel Curat, la ospãþul
cinei cereºti.
Pecetluire gurii þi-aa pus Hristos, Cuvioase, sfinþind buzele tale, cu
jarul rugãciunii din inimã. Pentru aceasta luminezi pe cei ce cântã: Bucu -
rã-tte, Partenie, duhovnicul cel insuflat; Bucurã-tte, rug aprins de fulgerul
21
iubirii dumnezeieºti; Bucurã-tte, cã ai înfrânt pe cel viclean. Roagã-tte lui
Dumnezeu ca ºi noi sã aflãm milã ºi iertare.

Binecuvântãm pe Tatãl...

Cu haina luminoasã a faptelor bune v-aaþi îmbrãcat, iar noi am rãmas

goi ºi lipsiþi de aceastã slavã; în ajutor vã chemãm, Cuvioºilor Pãrinþi, nu
ne uitaþi în aceastã vale a plângerii. Înalþã-nne, Doamne, gândul spre cerul
sfinþilor, care astãzi strigã: veniþi dupã noi, întraripându-v
vã. Cu rugile
voastre fierbinþi sã aflãm prin cercare cãinþa amarã, ca veºnic sã ne ve-
selim, împodobindu-n ne cu Hristos.

ªi acum..., a Nãscãtoarei

Cu lacrimi îngenunchem la icoana ta cea de minuni fãcãtoare, Maicã

iubitoare de fii, care ai nãscut pe Cel Milostiv. Ai milã de robii tãi, sã
nu fim fãrã de rãspuns la Înfricoºãtoarea Întrebare.

Sã lãudãm, bine sã cuvântãm ºi sã ne închinãm Domnului, cân -

tându-II ºi prea înãlþându-L
L întru toþi vecii...
Primit-aai nume frumos...,

Cântarea a 9-aa

Canonul Cuviosului Rafail

Cu credinþã ºi cu dragoste îngenunchem în faþa icoanei tale, Cu -

vioase Rafaile, întrebându-n ne unde sunt acum sfintele tale moaºte, cin -
stite de credincioºi în trecutele vremi. Dã-n
ne Doamne, cu rugãciunile Sfân-
tului Rafail, sã putem birui nãvãlirile gândurilor viclene ºi sã cãlcãm cursele
vrãjmaºului.

Se bucurã cu veselie cetele cãlugãrilor de pretutindeni, avându-tte cald

mijlocitor cãtre Domnul, purtãtorule de Dumnezeu Rafaile, cã inimii tale
i-aai adus vindecare, strãlucind în ea Hristos. Dã ºi nouã tãmãduire, su-
fletelor ºi trupurilor, cu roua rugãciunilor tale.
22
 O, bãrbãþie sfântã, o îndelungã rãbdare, Rafaile preaslãvite! Grãbitu-tte-aai
cu înþelepciune la lupta cu puterile întunericului, având în ajutor tabãra
de luminã a îngerilor. Biruit-aai pe amãgitorul cel vechi, dezbrãcându-tte de
voile lui. Îmbãrbãteazã ºi inima mea cu harul tãu, ca sã nu se teamã de
furtunile ce mã împresoarã.

A Nãscãtoarei:

Preasfântã Nãscãtoare Fecioarã, vino în ajutorul meu ºi dã-m mi mâna, cã

nu pot rãzbate prin întunericul cel strãin ºi noianul întristãrilor, ceea ce Una
ai nãscut pe Lumina ºi Cuvântul, veselia cea veºnicã.

Alt canon, al Cuviosului Partenie

Cinstite sunt mâinile tale, care stau înãlþate la rugãciune pentru noi,
pânã ce vom birui pe Amalic cel rãufãcãtor; cã tu aduci biruinþã ºi
binecuvântatã luminare sufletelor noastre cu îndrãznirea ta cãtre
Dumnezeu. Cugetãtorule la patimile lui Hristos, adãpatu-tte-aai cu
înþelepciune din coasta Mântuitorului.

Primeºte, dreptule Partenie, suspinul inimii mele celei zdrobite; cã se

nãpusteºte mâhnirea sã prade sufletul meu de orice bucurie. Depãrteazã,
cu rugãciunea ta, amorþirea ºi somnul care mã cuprind, ca în adâncul
inimii sã înfing sabia Numelui Tãu.

Slavã...

La întãrirea credinþei ºi la lucrarea faptelor bune v-aa pus Mântuitorul

ca pe niºte fãclii duhovniceºti, arzând în noaptea necredinþei ºi luminând
sufletele celor ce aleargã la El. Cãci, neavând dreapta socotinþã, pradã în -
ºelãciunii lesne cãdem. O, Prea Cuvioºilor Pãrinþi Rafail ºi Partenie, ru -
gaþi pe Domnul milei sã împodobeascã sufletele noastre cu rãbdare.

ªi acum..., a Nãscãtoarei

Pe mine care zac în întunericul cel mai de jos, te rog, lumineazã-m

mã,
o, Maicã a luminii, care ai nãscut fãrã de patã pe Lumina care odihneºte
în inimile Sfinþilor.
23
 LUMINÂNDA

Cu râuri de lacrimi ºi cu ostenelile sihãstriei însoþindu-v vã, aþi stins

aprinderea patimilor ºi cãtre Mirele cel frumos aþi întins braþele, cerându-II
luminare. Cu neadormita rugãciune v-aaþi încins sufletele ºi cu cingãtoa-
rea înfrânãrii mijloacele. Rugaþi-v
vã, Sfinþilor Pãrinþi, sã se mântuiascã su -
fletele noastre. (de 2 ori)
Slavã..., ªi acum..., a Nãscãtoarei

Laudele, cu Stihirile pe 4, ale Sfinþilor, glasul al 8-llea

Cuvioase Pãrinte Rafail, fiind încãlzit de cãldura Sfântului Duh, ca o

ramurã frumos înfloritã ai rãspândit peste pãmântul Moldovei mireasmã
veselitoare. Cã þi-aai curãþit cu înþelepciune inima dorind sã pregãteºti în
ea altar lui Dumnezeu. Iubitorule de nevoinþe preaînþelepte, lauda sihaº -
trilor, roagã-tte sã primim ºi noi mirul înþelepciunii. (de douã ori)

Cu ce cununi de laude vom încununa pe iubitorul de Hristos Parte-

nie, care, însetând de frumuseþea cea înþelegãtoare a lui Dumnezeu, la
munte a alergat. Omule minunat, tu cu florile virtuþilor împodobindu-tte,
ca un crin ai înflorit în munþii Neamþului, revãrsând dulcea mireasmã a
Duhului peste noi credincioºii care cu laude cinstim pomenirea ta.

Cuvioase Pãrinte, fãcându-tte urmãtor al lui Hristos, Ziditorul tãu,

cetele cãlugãrilor te-aau aflat liman de mântuire. Cã luminându-tte cu
dumnezeiescul Duh ai cãlãuzit cu dreptate ºi cuviinþã pe toþi cãtre loca-
ºurile cele cereºti. Roureazã, Pãrinte sfinte, cu harul milei tale uscãciunea
sufletelor noastre.

Slavã..., glasul al 5-llea

Cuvioºilor Pãrinþi, cei înþelepþiþi de Dumnezeu, luminându-v vã cu prea

strãlucita podoabã a harului, ca un fulger aþi luminat Biserica lui Hristos.
Cã nedespãrþindu-v vã de Numele lui Dumnezeu, de lucirile amãgitoare
ale vicleanului v-aaþi depãrtat ºi la înãlþimea virtuþilor aþi urcat, biruitori

24
întru Hristos arãtându-v
vã. Pentru aceasta, aduceþi-v
vã aminte de noi, care
ne clãtinãm de viforul ispitelor.

ªi acum..., a Nãscãtoarei.

Doxologia Mare
Apoi: Troparul Sfinþilor, Slavã..., ªi acum... al Nãscãtoarei,
Ecteniile ºi Apolisul

La Sfânta Liturghie: Fericirile pe 6, ale Sfinþilor, de la Cântarea a 3-aa

ºi Cântarea a 6-aa. Prochimenul, glasul al 7-llea: Scumpã este înaintea Dom-
nului moartea Cuvioºilor Lui. Stih: Ce voi rãsplãti Domnului… Apos -
tolul, din Epistola cãtre Galateni V, 22-2 26 ºi VI, 1-2 2: Roada Duhului
este dragostea… (cautã la 26 decembrie al Cuviosului).
Sfânta Evanghelie de la Luca VI, 17-2 23: În vremea aceea a stat Iisus
la loc ºes… (vezi Liturghia de la 6 decembrie).

25
 Acatistul Sfinþilor
Cuvioºi Rafail ºi Partenie
de la Agapia Veche

Condacele ºi icoasele

Condacul 1:

Cuvioºilor lui Hristos, care în munþii Agapiei s-aau nevoit ºi sfeºnice

prealuminoase cãlugãrilor au strãlucit, cununi de laudã aducem în aceastã
zi de slãvitã prãznuire, noi, care, cu evlavie, îi cinstim zicând: Bucuraþi-v
vã
Sfinþilor Cuvioºi Rafail ºi Partenie !

Icosul 1:

Dumnezeiascã râvnã pentru viaþa monahiceascã purtând în suflet,

din tinereþe jugul cel bun al lui Hristos ai luat ºi calea pãrinþilor celor de
demult ai urmat, pentru aceasta îþi aducem laudã, zicând:
Bucurã-tte, tinereþe neîntinatã;
Bucurã-tte, cel ce ai fost ocrotit de Arhanghelul Rafail;
Bucurã-tte, cã îngerescul chip ai îmbrãcat;
Bucurã-tte, cã de cele pãmânteºti te-aai lepãdat;
Bucurã-tte, cã pe poarta cea strâmtã în Împãrãþie ai intrat;
Bucurã-tte, cã pe cãrarea cea dreaptã ai umblat;
Bucurã-tte, cã rãzboiul cel nevãzut l-aai purtat;
Bucurã-tte, cã râvnã pentru cele sfinte ai avut;
Bucurã-tte, cã de începãtorul rãutãþii nu te-aai înfricoºat;
Bucurã-tte, cã lupta cea bunã ai luptat;
Bucurã-tte, cel ce cu armele Duhului Sfânt te-aai întrarmat;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Rafail, povãþuitor al cãlugãrilor!

26
 Condacul al 2-llea:

Despre petrecerea îngereascã a cuvioºilor din Mãnãstirea Sfântului

Arhanghel Mihail ai auzit ºi toate cele deºarte ale lumii lepãdând, uce-
nic stareþului Eufrosin te-aai fãcut. Cu postul, cu privegherea ºi cu lacri-
mile, patimile trupului le-aai veºtejit, pentru aceea îþi cântãm: Aliluia!
Icosul al 2-llea:

Ca un dumnezeiesc lucrãtor þi-aai sãdit în inimã sfaturile pustnicilor,

mintea având-oo pavãzã împotriva patimilor pierzãtoare, ºi bãrbãteºte lup-
tãndu-tte, în curãþie ai vieþuit ºi cu toatã fapta bunã te-aai îmbogãþit, Cu-
vioase Partenie. Pentru aceea, cinstire îþi aducem, zicând:
Bucurã-tte, aspru nevoitor;
Bucurã-tte, podoaba cãlugãrilor;
Bucurã-tte, lauda pustnicilor;
Bucurã-tte, pildã celor iubitori de ascultare;
Bucurã-tte, dascãl al înfrânãrii;
Bucurã-tte, adânc de smerenie;
Bucurã-tte, rugãciune întraripatã;
Bucurã-tte, apostol al rãbdãrii;
Bucurã-tte, chip îmbunãtãþit;
Bucurã-tte, întãrirea postitorilor;
Bucurã-tte, înger pãmântesc;
Bucurã-tte, om ceresc;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Partenie, lauda cuvioºilor !

Condacul al 3-llea:

Mult te-aai minunat, Cuvioase Rafail, de sfintele osteneli ale pãrin -

þilor. Cã trupuri purtând, prin mari nevoinþe, celor fãrã de trupuri s-aau
asemãnat. Iar tu cu osârdie, pilda vieþuirii lor urmând, lauzi pe Hristos,
împreunã cu ei cântând: Aliluia !

Icosul al 3-llea:

Urmãtor bãtrânilor cuvioºi ai fost, cãci de la rânduiala strãmoºeascã nu

27
te-aai depãrtat ºi, prin asprimea vieþii sihãstreºti, cãmarã împodobitã a lui
Hristos te-aai arãtat. Aceasta dorind ºi noi, cu evlavie te lãudãm zicând:
Bucurã-tte, urmãtor al pãrinþilor pustiei;
Bucurã-tte, cã dragoste curatã ai dobândit;
Bucurã-tte, cã nevoinþa ai învãþat;
Bucurã-tte, dor de neîncetatã rugãciune;
Bucurã-tte, cel ce þi-aai potolit setea din izvorul dreptei credinþe;
Bucurã-tte, cel ce cu înfrânarea te-aai întrarmat;
Bucurã-tte, cel ce dascãlilor pustiei ai urmat;
Bucurã-tte, ucenic desãvârºit ºi duhovnic iscusit;
Bucurã-tte, cel ce cu bunãtatea te-aai împodobit;
Bucurã-tte, împlinitorule al pravilei cãlugãreºti;
Bucurã-tte, chip al sfinþeniei,
Bucurã-tte Sfinte Cuvioase Rafail, povãþuitor al cãlugãrilor!

Condacul al 4-llea:

Sfinte Cuvioase Partenie, ai vieþuit pe pãmânt în vremuri de cumplitã

încercare pentru þarã, când de frica hoardelor pãgâne, creºtinii din cetãþi ºi
sate la sihaºtrii din munþi aflau scãpare. Acelora, cu dragoste ºi milostivire
te-aai fãcut alinare, iar lui Dumnezeu împreunã cu ei ai cântat: Aliluia!

Icosul al 4-llea:

În adâncul codrilor pentru iubirea lui Dumnezeu te-aai sãlãºluit ºi îm-

preunã cu sihaºtrii ai petrecut, dorul de rugãciune în liniºte pururi în su -
flet purtând, pentru aceea noi, cei care suntem în vâltoarea ispitelor, cu evla-
vie îþi cântãm:
Bucurã-tte, cã de lume te-aai îndepãrtat;
Bucurã-tte, cã pentru Domnul te-aai însingurat;
Bucurã-tte, luminãtor minþilor întunecate;
Bucurã-tte, risipitor al gândurilor necurate;
Bucurã-tte, cã pe toþi oamenii i-aai iubit;
Bucurã-tte, liman al celor prigoniþi;
Bucurã-tte, mângâietor al celor întristaþi;
Bucurã-tte, grabnic ajutãtor;

28
 Bucurã-tte, fierbinte rugãtor;
Bucurã-tte, blând povãþuitor;
Bucurã-tte, întãrirea celor suferinzi;
Bucurã-tte, cã tuturor te-aai arãtat milostiv;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Partenie, lauda cuvioºilor !
Condacul al 5-llea:

Mlãdiþã aleasã a neamului tãu cel iubitor de liniºte, ai râvnit viaþa

cea fericitã a pustnicilor care, întraripaþi cu dumnezeiescul dor, prin rugã-
ciune, milostivirea lui Dumnezeu din ceruri au pogorât pe pãmânt. Iar cu
binecuvântarea pãrinþilor, din mãnãstire în tainiþele codrilor te-aai sãl㺠-
luit, împreunã cu ei cântând: Aliluia !

Icosul al 5-llea:

Având dreptar rânduielile de odinioarã, te-aai nevoit în privegheri ne-

încetate ºi ai biruit desãvârºit patimile, cãci trupul ai supus gândului ne-
pãtimaº, urcând treptele lãuntricului Tabor, pentru care cântãm:
Bucurã-tte, om sfânt pe pãmânt;
Bucurã-tte, locuitor al sihãstriei;
Bucurã-tte, rod minunat al pustiei;
Bucurã-tte, ostenitor neobosit;
Bucurã-tte, rugãtor desãvârºit;
Bucurã-tte, curãþie întrupatã;
Bucurã-tte, cugetare luminatã;
Bucurã-tte, fire înnoitã;
Bucurã-tte, vistierie de har;
Bucurã-tte, purtãtor al luminii lui Hristos;
Bucurã-tte, fãclie nestinsã;
Bucurã-tte, pregustarea slavei ce va sã vinã;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Rafail, povãþuitor al cãlugãrilor !

Condacul al 6-llea

Povãþuitor blând ºi înþelept obºtii te-aai arãtat, Cuvioase Partenie, când egu-
men ai fost pus, dar nu ai aflat odihnã, dorind neîncetat sã fii doar cu Hristos.
Pentru aceasta în sihãstria Muntelui Scaunele în liniºte, în rugãciune ºi
29
în mari nevoinþe ai petrecut; iar acum nu ne uita în rugãciunile tale pe
noi cei ce cântãm lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul al 6-llea:

Cu totul te-aai desprins de cele pãmânteºti, cugetând la cele veºnice, la

Împãrãþia ce va sã vie, în care vor intra cei curaþi cu inima. Pentru aceea
te lãudãm zicând:
Bucurã-tte, crin al pustiei;
Bucurã-tte, pom cu bunã roadã;
Bucurã-tte, dor de veºnicie;
Bucurã-tte, cugetãtor la moarte;
Bucurã-tte, locuitor al patriei cereºti;
Bucurã-tte, jertfã curatã adusã Tatãlui Ceresc;
Bucurã-tte, cã întru tine s-aa odihnit Hristos;
Bucurã-tte, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucurã-tte, rug aprins în rugãciune;
Bucurã-tte, cel ce ai strãlucit în lumina harului;
Bucurã-tte, pãrtaº al slavei dumnezeieºti;
Bucurã-tte, luminã din Izvorul Luminii;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Partenie, lauda cuvioºilor !

Condacul al 7-llea:

Precum oarecând în Colose, la rugãciunea Cuviosului Arhip, Sfântul

Arhanghel Mihail a izbãvit biserica de la pieire, astfel ºi prin rugile voa-
stre cãtre marele Arhistrateg, lavra lui Agapie, cea mult încercatã, nu s-aa
risipit. Pentru aceasta, împreunã cu cetele cuvioºilor, Îl slãvim pe Dum-
nezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-llea:

„Fericit Stareþ” ai fost numit, cãci sihaºtrilor ºi cãlugãrilor fãclie lumi-

noasã te-aai arãtat. Cu virtuþi alese fiind împodobit, mulþimi de peste Car-
paþi ºi din Moldova întreagã veneau, cerând cuvânt de folos ºi ajutor de
la Dumnezeu prin rugãciunile tale, pentru care te cinstim zicând:
Bucurã-tte, pãstor al turmei lui Hristos;
Bucurã-tte, al Agapiei apãrãtor;
30
 Bucurã-tte, rugãtor pentru neamul românesc;
Bucurã-tte, purtãtor al Duhului Sfânt;
Bucurã-tte, cununã a celor iubitori de nevoinþã;
Bucurã-tte, cel ce ne întãreºti în credinþã;
Bucurã-tte, alinare celor îndureraþi;
Bucurã-tte, împãciuitor celor învrãjbiþi;
Bucurã-tte, al celor slabi întãritor;
Bucurã-tte, uºurare în nevoi;
Bucurã-tte, sfãtuitor al credincioºilor;
Bucurã-tte, vieþuire minunatã;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Rafail, povãþuitor al cãlugãrilor!

Condacul al 8-llea:

Pururi în minte ai avut cuvântul Domnului „Fiþi desãvârºiþi precum

Tatãl vostru Cel ceresc desãvârºit este”. Mâinile la rugãciune ridicând, cu
lacrimi curate Celui Prea Înalt ai cerut putere pentru a împlini dumneze-
iasca poruncã. Pentru aceea ne înveþi sã cântãm lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 8-llea:

Prin rãbdare în ispite, dragoste statornicã, nezdrobitã nãdejde ºi cre-

dinþã tare, duhurile înºelãciunii le-aai surpat ºi vas curat, sfinþit lui Hristos
fiind, te-aai învrednicit sã spui ca ºi Pavel: „de acum nu mai trãiesc eu, ci
Hristos trãieºte în mine”. Pentru aceasta, roagã-tte lui Dumnezeu pentru
noi cei ce-þþi cântãm :
Bucurã-tte, iubitor al Scripturii;
Bucurã-tte, cinstitor al dascãlilor rugãciunii;
Bucurã-tte, cã pe Hristos ai dorit;
Bucurã-tte, cã in virtuþi te-aai impodobit;
Bucurã-tte, cã toatã pofta ai cãlcat;
Bucurã-tte, cã grija lumeascã ai lepãdat;
Bucurã-tte, cã în sfinþenie te-aai îmbrãcat;
Bucurã-tte, cã împãrãþia lui Dumnezeu ai câºtigat;
Bucurã-tte, cã în tine patimile le-aai rãstignit;
Bucurã-tte, cã în tine Hristos a strãlucit;
31
 Bucurã-tte, lumina razei Duhului Sfânt;
Bucurã-tte, mireasmã de tainã a pustiei;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Partenie, lauda cuvioºilor!

Condacul al 9-llea:

Dumnezeu Cel minunat întru sfinþii sãi, stâlp de foc a arãtat din cer
deasupra muntelui ce poartã în sânul sãu moaºtele cuvioºilor. Pentru
aceasta noi cei neputincioºi sufleteºte, cerem, cu lacrimi de umilinþã, sfinþilor
nevoitori sã ne fie mijlocitori cãtre Domnul, Cãruia îi cântãm: Aliluia.

Icosul al 9-llea:

Cine ar putea spune minunile ºi ostenelile tale, Cuvioase Pãrinte Ra-

fail, care, împreunã cu Partenie cel minunat, ai întregit ceata cuvioºilor care
s-aau ostenit în muntele cel binecuvântat. Cu buze nevrednice, îndrãznim
a te lãuda zicând:
Bucurã-tte, ocrotitor al Mãnãstirii Agapia;
Bucurã-tte, tainic pãzitor al mãnãstirilor, satelor ºi oraºelor;
Bucurã-tte, slujitor al luminii;
Bucurã-tte, cã ai vãzut slava Treimii;
Bucurã-tte, purtãtor de Dumnezeu;
Bucurã-tte, învãþãtor al iubirii;
Bucurã-tte, dascãl al rugãciunii;
Bucurã-tte, mijlocitor al tuturor;
Bucurã-tte, strãjer neadormit;
Bucurã-tte, cunoscãtor al tainelor negrãite;
Bucurã-tte, luminatã cuvioºie;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Rafail, povãþuitor al cãlugãrilor!

Condacul al 10-llea:

Sfinþilor care, încã din lumea acesta, din dulceaþa raiului aþi gustat,
calea vieþii pãmânteºti ne-oo luminaþi nouã celor rãtãciþi în pustiul pãca-
tului, spre a ne înãlþa în locaºurile cereºti. De aceea, rugaþi-v
vã pentru noi
cei ce cãntãm lui Dumnezeu: Aliluia!
32
 Icosul al 10-llea:

Umbrit fiind de dumnezeiasca înþelepciune, ai lãsat cele stricãcioase

ºi Dumnezeului Celui veºnic ai slujit, dobândind pe cele nestricãcioase.
Pentru aceasta acum stai aproape de tronul slavei veºnice. De aceea, nu
ne uita nici pe noi cei ce te lãudãm zicând:
Bucurã-tte, rob credincios care voia Tatãlui ai împlinit;
Bucurã-tte, cã viaþa în evlavie þi-aai sãvârºit;
Bucurã-tte, cã în slava cereascã acum locuieºti;
Bucurã-tte, cã te desfãtezi întru fericirea cea negrãitã;
Bucurã-tte, cã împreunã cu sfinþii în ceruri petreci;
Bucurã-tte, cã de frumuseþile raiului te îndulceºti;
Bucurã-tte, cã îndrãznire la Dumnezeu ai dobândit;
Bucurã-tte, povãþuitor spre patria cereascã;
Bucurã-tte cã în lumina cea neapusã strãluceºti;
Bucurã-tte, cã ne luminezi cu înþelepciunea ta;
Bucurã-tte, fãclie mult luminoasã celor dintru întuneric;
Bucurã-tte, cã din viforul ispitelor ne izbãveºti;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Partenie, lauda cuvioºilor!

Condacul al 11-llea:

Negrãita mireasmã a sfintelor voastre nevoinþe arãtatã s-aa fãcut lumii.

Voi, în sihãstrie sãlãºluindu-v vã, patimile trupului aþi topit ºi în lumina
linã a sfintei slave aþi intrat. Acesteia învredniciþi-n
ne prin rugãciunile voastre
ºi pe noi cei ce cântãm lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 11-llea:

Treimea Cea de o fiinþã ºi nedespãrþitã pe sfinþii Sãi îi încununeazã

cu slavã încã de pe pãmânt. Pentru aceea, ºi nevoinþele tale sihãstreºti au
fost arãtate Sfântului Mitropolit Dosoftei, cel care, luminat de Duhul Sfânt,
a sãrutat sfintele tale moaºte. Învredniceºte-nne ºi pe noi de aceastã duhov-
niceascã bucurie, cei care te lãudãm, zicând:
Bucurã-tte, cã, în liniºtea inimii, pe Dumnezeu ai lãudat ;
Bucurã-tte, cã Treimii Sfinte te-aai închinat;
33
 Bucurã-tte, cã lui Dumnezeu Tatãl te-aai dãruit;
Bucurã-tte, cã pe Hristos L-aai slavoslovit;
Bucurã-tte, cã în lumina Sfântului Duh te-aai sãlãºluit;
Bucurã-tte, cel ce credinþa cu osteneli ai pecetluit-oo;
Bucurã-tte, cã îngerilor te-aai asemãnat;
Bucurã-tte, cã faptele tale bune le-aai tãinuit;
Bucurã-tte, cã virtuþile tale întru smerenie le-aai ascuns;
Bucurã-tte, fãclie ce luminezi noaptea necredinþei;
Bvucurã-tte, luminarea celor nepricepuþi;
Bucurã-tte, cã prin rugãciune îi ridici pe cei cãzuþi ;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Rafail, povãþuitor al cãlugãrilor!

Condacul al 12-llea:

Nevrednici suntem de voi sfinþilor, Fericite Rafail ºi Preaminunate

Partenie. De aceea, trupurile voastre pline de slavã dumnezeiascã, nepre-
þuitã comoarã, odihnesc în pãmânt tãinuite. Cu evlavie ºi cu umilinþã,
noi nu încetãm a vã aduce laudã de mulþumire, cântând lui Dumnezeu:
Aliluia!

Icosul al 12-llea:

Pomenirea ta cea strãlucitoare ne veseleºte astãzi, cã mare folositor ºi

mijlocitor în nevoi te-aau dobândit cetele cãlugãrilor, preoþilor ºi credin -
cioºilor, ºi cinstit ai fost de evlavioºii ierarhi, care ºi sfintele tale moaºte
le-aau sãrutat. Învredniceºte-n ne de aceasta ºi pe noi care te lãudãm, zicând:
Bucurã-tte, cel ce patimile ai biruit;
Bucurã-tte, cã lui Dumnezeu te-aai dãruit;
Bucurã-tte, cãci pentru Hristos multe încercãri ai rãbdat;
Bucurã-tte, cã îngereºte ai vieþuit;
Bucurã-tte, împreunã locuitor cu îngerii;
Bucurã-tte, cã Hristos cu slavã te-aa încununat;
Bucurã-tte, cã prin ostenelile tale Dumnezeu S-aa slãvit;
Bucurã-tte, cel ce strãluceºti ca luminãtorii pe cer ;
Bucurã-tte, lauda cãlugãrilor;
Bucurã-tte, fãclie a sihaºtrilor;
34
 Bucurã-tte, cel cinstit de mitropolitul Dosoftei ;
Bucurã-tte, ocrotitor al Agapiei ºi al celorlalte mãnãstiri moldave ;
Bucurã-tte, rugãtor pentru tot neamul românesc;
Bucurã-tte, Sfinte Cuvioase Partenie, lauda cuvioºilor!

Condacul al 13-llea:

O, Preafericiþilor Pãrinþi Rafail ºi Partenie, care în munþii Moldovei

cu sfinte nevoinþe aþi strãlucit ºi cetei sfinþilor români v-aaþi adãugat, pri-
miþi aceastã smeritã laudã de la noi nevrednicii, care vã chemãm în aju -
tor, rugându-vvã ca prin mijlocirile voastre, sã ne ocrotiþi pe noi ºi neamul
nostru, întãrindu-nne în credinþã ºi evlavie, ca prin pocãinþã sã facem fapte
vrednice de mântuire ºi neîncetat sã cântãm cu dragoste lui Dumnezeu:
Aliluia. (de trei ori )
Apoi Icosul 1 ºi Condacul 1.

35
© Editura DOXOLOGIA, Cuza-Vod\ 51, 700038, Ia[i
Tel: (0232)216693; (0232)218324
Fax: (0232)212284; (0232)216694
http://www.doxologia.ro;
E-mail: editura@doxologia.ro