Subiectul I, anii 2012-2013, programa scolara clasa a VIIa

Competente specifice

2.2. Caracterizarea diferitelor tipuri de grupuri sociale din perspectiva specificului acestora,
precum si a relatiilor interpersonale ce pot lua nastere in cadrul grupurilor
3.1. Rezolvarea in echipa a unor probleme civice, prin asumarea unor responsabilitati si prin
relationarea pozitiva cu ceilalti

Continuturi

Omul – fiinta sociala

- Grupurile: caracteristici, tipuri
- Atitudini si relatii interpersonale in grup; relatii intre grupuri (de cooperare, competitive,
solidaritate, conflict, tolerant, respect, comunicare, influentare, apreciere, ajutor etc.)
- Familia ca grup social; roluri in familia contemporana

Prezentati demersul educational desfasurat in vederea formarii competentelor specifice precizate

in secventa data, avand in vedere urmatoarele:
- Mentionarea a doua metode didactice centrate pe elev
- Descrierea modului de formare a competentelor specifice din secventa data prin utilizarea
metodelor mentionate
- Precizarea a doua avantaje ale utilizarii fiecareia dintre cele doua metode didactice in
formarea competentelor specifice
- Exemplificarea modului in care pot fi promovate doua dintre valorile si atitudinile din
secventa data prin utilizarea uneia dintre metodele didactice mentionate
- Compararea a doua mijloace de invatamant din punctul de vedere al eficientei acestora in
vederea formarii competentelor specifice precizate in secventa data
- Explicarea relatiei competente generale – competente specifice – continuturi, in cadrul
demersului didactic
- Evidentierea importantei utilizarii tehnologiei informatiei si comunicarii in construirea
unui mediu activ de instruire
- Descrierea a doua forme de organizare a activitatii didactice si justificarea modului in
care acestea pot favoriza formarea competentelor precizate
- Argumentarea unui punct de vedere cu privire la afirmatia conform careia demersul de
proiectare curriculara trebuie sa acorde conceptului de competenta semnificatia unui
“organizator” in relatie cu care sunt stabilite finalitatile invatarii.

În vederea realizării sarcinilor didactice legate de conţinutul activităţii de predare-

învăţare, avand in vedere competentele specifice precizate, profesorul de cultura civica poate
folosi urmatoarele doua metode didactice activ participative: brainstorming (brain=creier,
storm=furtuna, adaptat poate inseamna “furtuna de idei”) si metoda piramidei sau bulgarelui de
zapada; aceste doua metode moderne sunt intrepatrunse in permanenta de metode didactice
traditionale, cum ar fi: explicatia, expunerea, conversatia, descrierea.
 Metoda potrivita, din punctul meu de vedere, pentru prima competenta este
brainstorming-ul, adica metoda expunerii libere. Prin aceasta metoda, toti elevii isi prezinta
punctul de vedere fata de o problema aleasa de profesor, ideile fiind notate de un elev numit
secretar de catre profesor, nicio idee nefiind criticata. Brainstorming-ul este o metoda care
dezvolta creativitatea elevilor si le sporeste gradul de libertate in raport cu grupul, acestea fiind
doar doua dintre avantajele metodei. Dupa captarea atentiei, elevii vor raspunde la intrebarea
daca ei fac parte dintr-un grup; raspunsurile pot fi: da sau nu. Dupa aceasta, le voi adresa
intrebarea “din ce grup cred ca fac parte?”, moment in care secretarul ales de mine va nota toate
raspunsurile pe tabla, fiecare elev raspunzand cand considera, putand oferi chiar mai multe
raspunsuri (toti elevii noteaza raspunsurile de pe tabla in caiete). Dupa colectarea raspunsurilor,
se va folosi manualul, de care ne vom ajuta in a clasifica grupurile. Acestea pot fi grupuri
formale sau informale; grupuri primare sau secundare; grupuri de apartenenta sau de referinta;
grupuri restranse sau mari.
Dupa aceasta, continuam brainstorming-ul cu intrebarea “ce fel de grup este familia?”,
ideile fiind notate in continuare atat pe tabla, cat si in caiete: familia este un grup primar,
restrans si de apartenenta. Dupa ce am aflat grupurile din care facem parte, vom discuta despre
rolurile pe care ei le au in familia lor, dar si ceilalti membri, incercand sa facem diferenta dintre
familia moderna si cea traditionala – in familia moderna ambii parinti pot lucra, dar pot si sa
aiba responsabilitati gospodaresti, cat si implicarea ambilor parinti in cresterea si educarea
copiilor. Familia moderna se deosebeste de familia traditionala, unde barbatul era cel care
muncea si sustina financiar intreaga familie, iar femeia era cea care se ocupa de gospodarie si
de cresterea copiilor.
Cea de-a doua competenta specifica va fi formata prin metoda piramidei sau bulgarelui de
zapada, avand avantajul ca imbina munca individuala cu munca colectiva si faptul ca prin
aceasta creste increderea in fortele proprii ale elevului. Aceasta este structurata in mai multe
etape: prima etapa reprezinta stabilirea problemei si notarea ei de catre elevi, avand cinci
minute la dispozitie pentru a o rezolva individual, dupa care se va discuta problema cu colegul
de banca, urmand discutarea ei in grupuri mai mari, formate dintr-un numar egal de perechi,
ulterior fiind discutat colectiv, cu toti elevii. Problema propusa de mine este curatenia de
primavara pe malul Begai, in Timisoara, zona Uzina de Apa, in aprilie 2014; pentru a furniza
aceste informatii se folosesc laptopul si videoproiectorul, proiectand si poze cu zona dinainte de
curatenie. Avem nevoie de doi lideri/coordonatori, voluntari, ustensile (manusi, saci de gunoi,
grebla, foarfece), iar elevii vor trebui sa organizeze acest eveniment, sa isi defineasca rolurile si
rolurile celorlalti, dar si sa acceseze fonduri pentru ustensile. Dupa cele cinci minute in care au
schitat succint proiectul, se consulta cu colegul de banca, apoi vor fi organizati in 4 grupuri a
cate 4 perechi, ulterior fiind dezbaterea cu intrega clasa, cand vom discuta organizarea
evenimentului, dar si atitudinea lor fata de ceilalti: poate fi una pozitiva sau negativa.
Avand in vedere metoda piramidei, pot fi promovate nu doar doua dintre valorile si
atitudinile din secventa data, ci chiar mai multe: prin aceasta metoda se promoveaza libertatea
de expresie, a opiniilor si libertatea de constiinta, dupa lucrul individual, fiecare elev putand sa-
si sustina punctul de vedere la sfarsit, crescand increderea in sine, dar si in ceilalti, caci este
necesar lucrul in perechi si in echipa. De asemenea vor invata sa isi asume responsabilitatea
pentru faptele personale, caci ei au conceput “proiectele” si a responsabilitatilor cetatenesti,
ceea ce inseamna ca orice vor concepe va avea consecinte asupra lor, dar si asupra celorlalti
participanta la proiect.
Programa scolara, pe langa valori si atitudini pe care disciplina Cultura Civica isi doreste
sa le formeze, ne pune la dispozitie competentele generale si specifice si continutul procesului
instructiv-educativ. Competentele generale sunt ansambluri de cunostinte si deprinderi
dobandite prin invatare, definindu-se pe obiect de studiu (chiar arie curriculara) si se formeaza
pe durata unui ciclu de invatamant; competentele specifice se definesc doar pe obiect de studiu
si pentru un an scolar, acestea fiind etape in dobandirea competentelor generale. Continuturile
reprezinta totalitatea informatiilor stiintifice prin care ajungem sa dobandim cunostintele si
aptitudinile competentelor specifice; acestea se regasesc in manuale. Competentele generale,
cele specifice si continutul sunt prezentate in programa scolara a obiectului de studiu.
Mijloacele de invatamant folosite anterior sunt: creta, tabla, caiet, manual, laptop,
videoproiector, imagini. Cele care capteaza cel mai mult atentia elevilor sunt laptopul (fiind
insotit implicit de videoproiector si imagini) si tabla (insotita implicit de creta). Laptopul
reprezinta un mijloc modern, care capteaza foarte usor atentia, caci cei mai multi dintre elevi au
deja acest instrument acasa, fiind foarte pasionati de el. Laptopul, ca mijloc de invatamant,
faciliteaza perceptia directa a realitatii si stimuleaza gandirea si gasirea de solutii, in momentul
in care observa acele poze cu malurile Begai. In schimb, tabla este un mijloc de invatamant
clasic, care il ajuta pe profesor sa economiseasca timpul pierdut in a verifica daca fiecare elev a
scris corect dupa dictare, fiind foarte utila si la brainstorming, cand toate raspunsurile sunt
notate pe tabla, caci altfel elevii ar pierde sirul informatiilor, ceea ce inseamna ca aceste
mijloace conditioneaza o buna comunicare.
De aici reiese si importanta tehnologiei informatiei si comunicarii in construirea unui
mediu activ de instruire. Prin aceasta, elevii sunt nevoiti sa invete a utiliza calculatorul, a
naviga pe internet si a prelucra informatiile dobandite (desi multi au aceste activitati acasa).
Astfel, inca de la varste fragede vor stii sa acceseze paginile de internet prin diverse motoare de
cautare, vor stii sa conceapa un referat in Microsoft Word sau o prezentare in Power Point sau
Excel. In concluzie, mediul de instruire devine mai dinamic, alert si, de multe ori, mai
distractiv.
Dupa cum a reiesit din aplicarea metodelor didactice, s-au folosit ca forme de organizare
a clasei: colectiv (frontal), individual si pe grupe. Lucrul pe grupe a favorizat rezolvarea unor
probleme civice in echipa, facandu-i pe elevi sa fie constienti de rolul lor din acea grupa,
invatand unii de la altii. Prin forma de organizare frontala, am castigat timp si am primit feed-
back, dar am si oferit imediat.
In concluzie, documentul cel mai important este programa scolara, care are caracter
coercitiv la nivelul competentelor generale si specifice. Conceptul de competenta are caracter
“organizator”, caci in functie de competente, cadrul didactic isi structureaza proiectele de lectie
si celelalte documente. Scopul acestor competente este ca la sfarsitul ciclului de invatamant
elevul sa fie capabil sa aplice cunostintele dobandite in viata de zi cu zi.