Sunteți pe pagina 1din 4

I.7.2.

SPECIFICUL UTILIZĂRII LECŢIILOR AEL; INTEGRAREA TIC ÎN


ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Platforma de e-Learning AEL este o platformă integrată completă de instruire asistată de


calculator, dezvoltată de SIVECO România. Aceasta oferă suport pentru:
- predare şi învăţare;
- testare şi evaluare;
- administrarea conţinutului;
- monitorizarea procesului de învăţământ.
AEL Educational este structurat pe patru categorii de elemente componente: biblioteca
virtuală, clasa virtuală, administrare şi testare. În plus, conţine un dicţionar integrat cu toate
celelalte module.
Utilizarea lecţiilor AEL în activitatea didactică la disciplinele socio-umane permite:
- accentuarea laturii pragmatice a aplicării curriculumului: profesorul face legătura
directă şi evidentă între ce se învaţă şi de ce se învaţă;
- integrarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul didactic, fapt ce
poate contribui la creşterea calităţii învăţării şi la reducerea timpului de învăţare;
- îmbinarea eficientă a metodelor de învăţare programată - algoritmizarea, modelarea
şi simularea - cu cele euristice, asigurându-se astfel formarea unui stil de muncă
participativ, prospectiv şi creativ;
- auto-instruirea şi învăţarea angajată, profesorii devenind ghizi, consilieri, chiar
componenţi ai unor echipe create cu scopul investigării unei situaţii.
În acelaşi timp, lecţiile AEL implică promovarea unei noi abordări în predarea-învăţarea-
evaluarea la disciplinele socio-umane: Cultură civică, Logică, argumentare şi comunicare,
Sociologie, Economie, Psihologie, Filosofie asigurând elevilor condiţii pentru descoperirea şi
valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale, afective şi motrice.
Principalele metode utilizate în lecţii asistate de calculator sunt:
- metode de informare, documentare, prelucrare şi stocare a informaţiei;
- metode şi tehnici de învăţare: înţelegerea, structurarea şi asimilarea cunoştinţelor;
operarea cu noile cunoştinţe, realizarea de transferuri şi asociaţii;

1
- metode şi tehnici de cercetare-investigare, experimentare şi dezvoltare a
cunoaşterii: investigaţia şi redescoperirea adevărurilor; elaborarea de ipoteze,
punerea şi rezolvarea de probleme; conceperea şi organizarea de experienţe;
estimarea de variante şi alternative; tehnici de analiză, prelucrare, validare şi
interpretare statistică a datelor.
Fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de unităţi de interacţiune,
graţie cărora activitatea elevului poate fi monitorizată. În conceperea acestor unităţi de
interacţiune s-a ţinut seama de următoarele criterii relevante referitoare la:
1. natura şi volumul informaţiei:
- se introduc numai elemente pertinente şi utile în raport cu obiectivele
explicite;
- se recurge numai la pre-achiziţiile enunţate;
2. prezentarea conţinutului:
- vocabular adaptat la nivelul elevilor;
- enunţuri scurte şi clare;
- imagini şi animaţii în acord cu obiectivele fixate.
3. ordonarea situaţiilor de învăţare:
- de la cunoscut la necunoscut;
- de la simplu la complex;
- de la concret la abstract;
- de la observaţie la raţionament;
- de la general la detaliu.
Fiecare temă abordată este concepută în următoarea succesiune:
- elevul este informat despre ceea ce învaţă pentru a spori motivaţia şi a favoriza
învăţarea;
- se folosesc posibilităţile oferite de computer pentru captarea atenţiei;
- se reactualizează cunoştinţele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică
a învăţării;
- materialul de învăţat este introdus în succesiunea: prezentarea informaţiilor şi a

2
procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;
- calculatorul reacţionează la fiecare răspuns al elevului.
Proiectarea interacţiunii elev-program cuprinde patru momente distincte:
- oferirea de către program a unei informaţii prin care se declanşează o anumită
activitate a elevului;
- activitatea elevului;
- introducerea în program a rezultatului activităţii;
- reacţia programului la informaţia primită (feedback).
Ciclul se reia variind doar informaţia vehiculată prin acest mecanism.
Este important să precizăm că lecţiile AEL sunt complementare celorlalte activităţi de
învăţare gândite de profesor şi nu se substituie profesorului şi rolului acestuia în cadrul
procesului de predare-învăţare-evaluare. În raport cu oferta educaţională AEL profesorul poate
decide:
1. să valorifice întreaga lecţie propusă, caz în care va proiecta o strategie didactică pe baza
integrării TIC în activitatea de instruire. În acest caz, profesorul va stabili: momentele
intervenţiei sale în parcursul învăţării, modalităţi de încurajare a reflecţiei modalităţi de
evaluare formativă şi sumativă, precum şi modalităţile de comunicare a feedbackului şi
de corectare a unor posibile erori;
2. să utilizeze anumite momente din lecţiile prezentate. În acest cau, profesorul: va selecta
momentele din lecţiile AEL considerate relevante pentru activitatea de predare-
învăţare-evaluare, va construi un scenariu didactic care să valorifice momentele AEL
utilizate şi să dezvolte alte tipuri de activităţi de învăţare pentru formarea
competenţelor.
Explozia informaţională specifică „societăţii cunoaşterii” permite identificarea unor
multiple posibilităţi de integrare a TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) în activitatea
didactică, printre care:
 Internetul:
- navigarea pe internet în vederea identificării de resurse utile pentru activităţile de
învăţare (se pot folosi motoare de căutare gen Google sau Yahoo, solicitându-se

3
cataloage online pe problematica de interes). Activitatea poate fi folosită ca procedeu în
activitatea de învăţare prin descoperire, solicitându-se elevilor realizarea unor baze de
date sau identificarea de resurse necesare pentru o activitate anume, de exemplu
realizarea unui proiect;
- realizarea unei baze de date (bibliotecă sau librărie digitală), pe domenii şi probleme;
aceasta ar putea include: prezentări PowerPoint, organizatoare grafice, cărţi în format
digital, softuri educaţionale etc.;
- crearea de resurse didactice: fişe de lucru, fişe de evaluare/autoevaluare, fişe de lucru
interactive etc. La un nivel superior, resursele ar putea fi reprezentate de softul
educaţional creat de cadrul didactic. Acesta permite cadrului didactic, pe de o parte,
punerea în valoare a competenţelor profesionale şi TIC printr-un efort permanent de
pregătire profesională şi dobândire/consolidare/exersare de noi competenţe
(transversale, TIC) dar şi, pe de altă parte, creşterea eficienţei activităţii cadrului didactic
şi, implicit a activităţilor de instruire al căror principal beneficiar este elevul. Vă
prezentăm, spre exemplificare, în Anexa 3 câteva repere ale realizării unui curs
multimedia interactiv pentru disciplinele socio-umane propus de SIVECO ROMÂNIA;
 valorificarea calculatorului ca bibliotecă virtuală - CD-ROM-ul cuprinde enciclopedii, arhive
de presă, dicţionare, cursuri de software pe care le putem folosi împreună cu elevii în
activităţile de instruire activă;
 folosirea calculatorului pentru optimizarea unor metode (vezi prelegerea) şi creşterea
gradului de interes al elevilor;
 folosirea calculatorului pentru evaluare (autoevaluare) prin crearea, activarea sau
generarea de teste/itemi de evaluare (Platforma de e-Learning AEL , Platforma INSAM);
 folosirea calculatorului ca mijloc de comunicare: e-mail, grupuri de discuţie, forum, reţea de
socializare (spre exemplu, puteţi comunica, într-un fel sau altul, cu elevii care, la un moment
dat nu pot frecventa şcoala, puteţi solicita elevilor să comunice pentru realizarea în comun a
unui proiect etc.).

S-ar putea să vă placă și