1.

Definiti dreptul subiectiv

Dreptul subiectiv este in prerogrative recunoscuta de lege titularului unui
drept, in virtute careia un individ trebuie sa aiba o anumita conduita sau
poate sa ceara celorlalti indivizi o conduita adecvata dreptului. Si aceasta
sub sanctiune prevazuta de lege pentru verificarea unui interes personal,
nascut direct, legitim si juridic, protejat in actul cu interesele generale ale
societatii. Este ceea ce putem spune ca depinde de viata noastra. Dreptul
subiectiv depinde sau decurge din dreptul obiectiv.

2. Definiti dreptul obiectiv

Dreptul obiectiv reprezinta totalitatea normelor judidice aflate la un
moment dat in societate, a caror incalcarea atrage ceea ce numim forta de
constrangere a statului, ceea ce exista independent de vointa noastra.
Dreptul obiectiv poate fi privit ca un ansamblu de reguli de viata si
conduita care este menit sa reglementeze viata oamenilor grupati in
societate.

3. Stiinta – definitie si enumerarea a ramurilor stiintei:

Stiinta reprezinta un sistem de cunostiinte despre natura, societate si
gandire, un sistem format in mod istoric si care se dezvolta pe baza
practicii sociale
Ramurile stiintei ale naturii, fizica, chimia, stiinte particulare ale omului,
psihologia, sociologia, stiinta dreptului. Exista si stiinte generale cum ar fi
logica, matematica, stiinte ale actiunii, cum ar fi cele termice, medicale sau
educationale.

4. Statul federal definitie si exemple

Statul federal numit si stat unional sau stat compus, este o uniune totala
compusa din cel putin 2 state sau din mai multe state care, in limitele
stabilite prin legea fundamentala a federatiei, dau nastere unui stat nou,
numit federal. Distinct de statele ce-l compun , numite state federale.
Statul federal are o conducere centrala.
Ex. Sua, Rusia, Australia, Canada, Brazilia, Argentina
5. Forme de guvernamant:
a) Democratie = este o forma de guvernamant in care puterea apartine
poporului si este exercitata prin votul sau electoral
b) Monocratia = este o forma de guvernamant in care autoritatea publica
este exercitata de o singura persoana. Puterea apartine unui singur om.
(ex. Dictatura militara)
c) oligarhia = este o forma de guvernamant in care autoritatea publica este
detinuta de o categorie restransa de persoane sau familii
(ex. Guvernamantul pluripersonal si aristocatia)
d) forma mixta de guvernamant = este o forma de guvernare care imbina
elemente ale democratiei, monocratiei si oligarhiei ( ex. Monarhia limitata
sau parlamentul dualist)

6. Legatura dintre stat si drept

Statul este ansamblul institutiilor si regulilor constituite in scopul
legitimarii puterii.Partea publica, ca forma a puterii politice, este acel
sistem de organe competente, fiecare in sfera sa de actiune, care emit acte
in mod unilateral. Acestea sunt acte obligatorii. De aici si rezultatul
legaturii dintre stat si drept, pt ca majoritatea deciziilor obligatorii pe care
le iau reprezentantii puterii sunt consemnate in norme de drept cuprinse in
actele normative pe care le elaboreaza organele de stat.
Statul nu poate exista fara drept. Dreptul reglementeaza activitatea statului
in raporturile lui cu societatea. Statul este un instrument de realizarea a
dreptului. Dreptul se bazeaza pe constrangerea statului.

7. Reforma lui Solon in Atena

Solon realizeaza o serie de reforme:
- a dat lovitura oranduirii primitive, dar a pastrat impartirea societatii in 4
tribuni numite file. In acest fel nu a inlaturat intru totul oranduirea
primitiva. A restabilit importanta adunarii poporului, care detinea
principele functiei in ordinea in stat.
8. Codul lui Hammurabi: Babylon
Codul legilor lui Hammurabi este cel mai important act legislativ al
Babylonului care continea 282 de articole. Scopul acestora a fost:
-usurarea situatia taranilor liberi
-temperarea lacomiei camatarilor
-intarirea oranduirii sociale in Babylon
-masuri severe pentru apararea propietatii asupra sclavilor
Acest cod mai prevede procedura de judecata, reglementarea casatoriei, a
familii, a propietatii, precum si regulilor de munca.

9. Clasificarea normelor sociale

Normele sociale sunt create de oameni si stabilesc conduita umana in cele
mai diverse domenii ale vietii sociale
Clasificarea normelor sociale:
a) dupa domeniul de activitate sunt norme tehnice, economice, politice.
b) dupa gradul de generalitate sunt generale si particulare, specifice unui
grup restrans de relatii sociale.
c) dupa continutul sau sunt prescriptive, adica sunt acele norme care ne
evoca ce trebuie facut si prescriptive, care ne spune ce ne este interzis.
d) dupa modul de manifestare sunt norme explicite, implicite, intime si
colective.
e) dupa modul de aparitie avem cu aparitie neorganizata spontana sau
elaborata in mod organizat de catre un organism sociale, adica normele
juridice.

10. Obiceiurile juridice sau culturale

Cutumele se mai numesc si obiceiuri juridice. Sunt reguli de conduita
sociala, care, daca nu sunt emise de organele statului, sunt totusi
obligatorii, apartin sentimentului unanim de justitie si sunt considerate ca
obligatorii printr-o practica constanta si indelungata.
Ele exprima dreptul nescris si capata consistenta juridica printr-o practica
indelungata. Cutumele nu vor putea modifica niciodata o norma juridica
scrisa.
11. Institutia juridica clasificare
Institutia juridica este ansamblul normelor juridice care reglementeaza o
anumita categorie de relatii sociale, generand astfel o categorie apta de
raporturi juridice.
Clasificarea institutilor juridice:
Institutia casatoriei, a contractului, a dreptului de proprietate, a ocrotirii
minorului (tutela), a adoptiei.

12. Dreptul public definitie

Dreptul public insemna acele raporturi juridice care au ca obiect de
reglementare raporturile dintre guvenrnanti pe de o parte, precum si cele
dintre guvernanti si guvernati, pe de alta parte.
Prin dreptul public se ocroteste interesul general social.

13. Dreptul privat definitie

Dreptul privat insumeaza acele raporturi juridice care au ca obiect de
reglementare raporturile dintre generatii, ocrotindu-se astfel interesul
persoanelor cele particulare (civil, comercial etc.)

14. Ramrile dreptului romanesc

Ramurile dreptului romanesc sunt:
1. Dreptul constitutional
2. Dreptul administrativ
3. Dreptul financiar
4. Dreptul civil
5. Dreptul muncii
6. Dreptul familiei
7. Dreptul penal
8. Dreptul procesual penal
9. Dreptul procesual civil
10. Dreptul international public
11. Dreptul international privat
15. Dreptul constitutional definitie
Dreptul constitutional este acela care formuleaza in principiu, organizieaza
in proceduri si consolideaaz in institutii regimul politic al unei tari prin
norme juridice adecvate. Principalul izvor il constituie Constitutia, legile
organice si alte acte cu putere de lege ce sustin norme de natura
constitutionala.

16. Dreptul financiar definitie

Dreptul financiar reglementeaza activitatea financiara a organelor statului,
relatiile care apar intre diferite organe de stat sau intre ele si cetatateni in
legatura cu intocmirea bugetului, perceptia impozitelor si taxelor, modul
de cheltuire a venitelor statului, asigurarile obligatorii de stat etc.

17. Dreptul civil definitie

Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat care cuprinde totalitatea
normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale patrimoniale sau
nepatrimoniale si in care partile se gasesc pe pozitie juridica de egalitate.

18. Dreptul penal definitie

Dreptul penal este anamblul normelor juridice pein care se stabilesc acele
fapte care sunt clasificate infractiuni, pedepsele si conditiile in care statul
trage la raspundere penala persoanele care savarsesc infractiuni.

19. Statul de drept

Statul de drept este acel stat care, organizat pe baza principiilor separatiei
puterilor in stat si in care justitia dobandeste o independenta reala,
promovand prin legislatia sa drepturile si libertatile fundamentale ale
omului, asigura respectarea stricta a tuturor reglementarilor sale de catre
toate subiectele de drept, in intreaga lor activitate.

20. Factori care alcatuiesc statul de drept:

Elementele statului de drept sunt separatia puterilor in stat, aplicarea
principiului legalitatii in activitatea organelor statului si garantarea
drepturilor fundamentale ale omului.