RELAŢII PUBLICE ÎN AGENŢIA DE TURISM

STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

- Categoria de curriculum: Stagii de pregătire practică
- Număr de ore: 120ore/an, din care: 120 ore instruire practică;
- Toate orele sunt desfăşurate de către profesorul de specialitate.

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL

UC5 – Comunicare
UC21 – Relaţii publice şi de protocol

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Unitate de Competenta Conţinut tematic
competenţe individuala
UC - 21 C1 – Contribuie Identificarea publicului firmei de turism: intern (constituit
Relaţii la realizarea din propriul personal) şi extern (clienţii, marele public, agenţiile
publice şi de obiectivelor de de voiaj receptive, transportatorii, bancherii, societăţile de
protocol marketing ale asigurare, camerele de comerţ, uniunile patronale, organismele
firmei puterii publice etc.).
UC5 - Identificarea avantajelor relaţiilor publice, în raport cu
Comunicare C1 – Susţine publicitatea: orientare pe termen lung, caracter obiectiv mai
prezentări pe pronunţat, întărirea încrederii reciproce etc.
teme Selectarea obiectivelor de marketing: informarea publicului,
profesionale consolidarea credibilităţii, stimularea forţei de vânzare şi a
distribuitorilor, menţinerea cheltuielilor promoţionale la un
nivel scăzut

C2 – Identifică Caracterizarea mijloacelor de informare pentru publicul

mijloacele de intern şi cel extern al firmelor de turism:
informare pe - intern: scrisori de informare, adrese şi note interne, rapoarte
care se bazează de gestiune, jurnale interne şi reviste de presă, seminarii,
relaţiile publice reuniuni şi conferinţe, sărbători ale firmei, manifestări
C3 – cultural-sportive etc.
Elaborează - extern: vizite ale jurnaliştilor, comunicate şi conferinţe de
documente pe presă, recepţii, jurnale, reviste sau buletine de informare,
teme zile ale porţilor deschise, crearea de evenimente, reuniuni,
profesionale conferinţe, recepţii, sponsorizări etc.
Selectarea mijloacelor de informare pentru o acţiune de PR:
în totalitate sau în diferite combinaţii, în funcţie de buget,
public-ţintă, interval de timp avut la dispoziţie etc.
C3 -
 Caracterizează Identificarea instrumentelor marketingului relaţiilor
principalele publice: publicaţiile, manifestările speciale, ştirile, discursurile,
instrumente ale activităţile în folosul public, mijloace de creare a identităţii
marketingului Realizarea sarcinilor compartimentului de relaţii publice:
relaţiilor acordă asistenţă la lansarea pe piaţă a unor produse noi; acordă
publice asistenţă în cadrul acţiunilor de repoziţionare pe piaţă a unui
produs matur; contribuie la creşterea interesului pentru o
C1 – Susţine anumită categorie de produse; realizează influenţarea anumitor
prezentări pe grupuri-ţintă; apără produsele care au întâmpinat proleme din
teme partea publicului, creează imaginea firmei într-un fel care se
profesionale repercutează în mod favorabil asupra produselor ei

C4 – Identificarea etapelor elaborării unui program de public

Elaborează un relations: cercetarea, acţiunea, comunicarea, evaluarea
program de comunicării
relaţii publice Alegerea mesajelor: ştiri, găzduirea de manifestări academice
importante, invitarea unor conferenţiari celebri, licitaţii,
C3 – petreceri date în locuri neobişnuite, serate de binefacere etc.
Elaborează Evaluarea rezultatelor: număr de expuneri prezentate în cadrul
documente pe mijloacelor de informare, studierea schimbărilor survenite în
teme conştientizarea/cunoaşterea/atitudinea faţă de produs, impactul
profesionale acţiunii de PR asupra vânzărilor şi profitului.

IV . SUGESTII METODOLOGICE

Modulul „Relaţii publice în agenţia de turism” se desfăşoară la agentul economic de

profil. Instruirea practică se realizează cu profesorul de specialitate care îndrumă elevul în
realizarea activităţilor referitoare la relaţiile publice în cadrul agentului economic unde acesta îşi
desfăşoară instruirea.
Evaluarea competenţelor se realizează prin probe practice şi orale aşa cum este specificat
în Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse
tipuri de probe de evaluare (orale, scrise, practice) în funcţie de criteriile de performanţă şi
condiţiile de aplicabilitate din SPP. Elevul poate fi implicat în evaluarea activităţii sale,
consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării
notelor.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate
în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
 Pentru abilităţile cheie integrate cu competenţa tehnică generă evaluarea va avea în
vedere demonstrarea competenţelor cheie în contextul specific calificării şi utilizând
conţinuturile specifice competenţelor tehnice ale modulului.
Pentru competenţa cheie „Comunicare”, agregată acestui modul se va încerca o evaluare
într-o situaţie specifică. De exemplu competenţa 3 „ Transmite informaţii şi urmăreşte circulaţia
lor” se poate evalua împreună cu competenţa tehnică specializată „Relaţii publice şi de protocol”,
urmărind-se la elev capacitatea acestuia de a prezenta informaţiile într-o formă cât mai atractivă.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul
de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Conţinuturile ştiinţifice nu
reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie
supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al
evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei competenţe, acesta are
posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă prealabilă de pregătire.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model (orientativ)
de realizare a evaluării pe competenţe.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

Titlul unităţii: 21. Relaţii publice şi de protocol

Competenţa nr. 4: Elaborează un program de relaţii publice
Nr. Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
crt. performanţă performanţă evaluare
a Parcurgerea etapelor Activităţi: Probe practice
unui program de  verificarea parcurgerii etapelor (cercetarea, acţiunea, orale/scrise
relaţii publice comunicarea, evaluarea comunicării)
b Alegerea mesajelor Categorii de mesaje: ştiri, găzduirea de manifestări Probe practice
academice importante, invitarea unor conferenţiari orale/scrise
celebri, licitaţii, petreceri date în locuri neobişnuite,
serate de binefacere etc.
c Evaluarea Indicatori: număr de expuneri prezentate în cadrul Probe
rezultatelor mijloacelor de informare, studierea schimbărilor orale/practice/
 survenite în conştientizarea/ cunoaşterea/ atitudinea faţă scrise
de produs, impactul acţiunii de PR asupra vânzărilor şi
profitului

Elevului i se dă o fişă în care i se specifică activităţile supuse evaluării.

Profesorul observă elevul şi pe măsura realizării de către acesta a activităţii, îi bifează activitatea
realizată.

Fişă de observare

Numele candidatului:
Numele evaluatorului:
Titlul unităţii: 21. Relaţii publice şi de protocol
Competenţa nr. 4: Elaborează un program de relaţii publice
Activitatea 1. Parcurgeţi etapele elaborării unui program de relaţii publice
Activitatea 2. Identificaţi cel puţin trei categorii de mesaje, în funcţie de informaţiile transmise
Activitatea 3. Evaluaţi rezultatul unei activităţi de PR, pornind de la indicatorii avuţi la dispoziţie
Nr. Activitate Rezultatul Data
crt. evaluării
1 Parcurgerea etapelor unui program de relaţii publice: Da sau (√)
 cercetarea; Nu sau (X)
 acţiunea;
 comunicarea;
 evaluarea comunicării.
2. Alegerea mesajului: Da sau (√)
 ştiri; Nu sau (X)
 găzduirea de manifestări academice importante;
 invitarea unor conferenţiari celebri;
 licitaţii;
 petreceri date în locuri neobişnuite;
 serate de binefacere etc.
3. Evaluarea rezultatelor Da sau (√)
Nu sau (X)

 evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev;

 certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite; sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument
de evaluare;
 competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare;
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare;
 certificarea acestei competenţe se va realiza în urma evaluării formative;
 pentru buna desfăşurare a evaluării se recomandă:
 folosirea unui spaţiu amenajat corespunzător (la agentul economic);
 evaluarea elevilor pe durata desfăşurării probei se realizează fără intervenţia evaluatorului;
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de profesor pe
parcursul probei.

Sugestii privind dovezile evaluării

 fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării;
 pentru probele scrise dovezi ale evaluării sunt considerate: fişele de lucru, testele de evaluare,
chestionarele, proiectele, portofoliile;
 orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul
de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ –
participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează participarea elevilor, dezvoltă
creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională. Se pot utiliza metode ca: observaţia,
munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile
în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
 sunt centrate pe elev şi pe activitate;
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
 încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
 determină un parteneriat profesor - elev;
 au un puternic accent formativ, nu informativ;
 presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
  adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Vor fi promovate situaţii din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
problemele reale, pentru a se ţine cont, în măsură mai mare, de nevoile elevilor, ale angajatorilor
şi ale societăţii.
În elaborarea strategiei didactice profesorul trebuie să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 elevii au stiluri diferite de învăţare;
 elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare;
 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.