Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un

teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranității și personifică

din punct de vedere juridic națiunea. Din punct de vedere social, statul nu
trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituție separată care poate să
reflecte mai mult sau mai puțin interesele societății. O teorie pe deplin
satisfăcătoare despre stat nu există nici în acest moment, dezbateri despre
natura, formele, funcțiile statului existând și astăzi în cercurile specialiștilor din
variatele domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care cercetează și
analizează viața socială. Discuții despre ce este, despre ce ar trebui să fie și în ce
fel ar trebui să acționeze statul pot fi identificate încă din antichitate, chiar dacă
nu era utilizat termenul de stat, el fiind originar în perioada modernă.
Articularea unor teorii coerente despre stat pot fi întâlnite în discursul
gânditorilor din Grecia antică.
Statul, o noțiune abstractă des utilizată în trecut, dar mai ales în
contemporaneitate, a fost definit în diverse feluri de către o largă categorie de
specialiști și nespecialiști. Statul este analizat de către mai multe discipline din
cadrul științelor sociale, printre acestea numărându-se: științele politice,
filozofia, sociologia, etc. O perspectivă de ansamblu asupra acestor definiri este
oferită prin împărțirea acestora în definiții organizaționale și definiții
funcționale.

Studiul iipartidelor iipolitice iia iiconstituit iipentru iiştiintele iipolitice iiun iiobiect
ii structurant. iiÎmpreună iicu iisociologia iielectorală, iipartidele iipolitice iireprezintă iimaterii
ii canonice iibeneficiind iide iicea iimai iilungă iitradiţie iide iistudiu. iiPrimele iilucrări iicare iiatestă
ii acest iilucru iiau iifost iipublicate iila iisfârşit iide ii iisecol iiXIX iişi iiînceput iide iisecol iiXX. 1

O iistare iide iifapt iide iinetăgăduit iia iizilelor iinoastre iio iireprezintă iifaptul iică iipartidele
ii politice iiconstituie iicondiţia iisine iiqua iinon iia iidemocraţiei. iiPluripartidismul iişi iilupta iipentru
ii putere, iirealizată iiprin iiprocesul iielectoral iireprezintă iinucleul iidemocraţiei iiliberale. iiExistă
ii o iivădită iirelaţie iiîntre iipartide iişi iidemocraţie, iiiar iilucrarea iide iifaţă iidoreşte iisă iidemonstreze
ii acest iilucru. ii

1
ii [Brechon, iiPierre, iiLes iiparties iipolitiques, ii1999, iip.13]
 Încă iidin iicele iimai iivechi iitimpuri iioamenii iiau iisimţit iinevoia iisă iise iiafilieze, iisă iise
ii grupeze, iisă iistea iialături iide iicei iicare iile iiîmpărtăşesc iiaceleaşi iiidei, iiconcepţii iisau iiafinităţi.
ii Pe iibaza iiacestei iiînclinaţii, iiputem iipune iiapariţia iipartidelor iipolitice. ii
„Democraţia iinu iipoate iisă iiexiste iicu iiadevărat iidecât iidacă iiindivizii iise iigrupează iiîn
ii funcţie iide iiscopurile iişi iiafinităţile iilor iipolitice, iiadică iinumai iidacă iiîntre iiindivid iişi iistat iise
ii inserează iiaceste iiformaţiuni iicolective, iifiecare, iireprezentând iio iianume ii iiorientare iicomună
ii pentru iimembri iisăi, iiun iipartid iipolitic. iiDemocraţia iieste iideci iiîn iimod iinecesar iişi iiinvariabil
2
ii un iistat- iide- iipartide ii(Parteinenstaat)”. ii ii Putem iiafirma iiastfel iică, iiîntr-o iidemocraţie,
ii partidele iipolitice iireprezintă iilibertatea iide iiexpresie iipolitică.
Dacă iidemocraţia iireprezintă iiputerea iipoporului, iipartidele iipolitice, iireprezintă
ii puterea iipolitică iia iipoporului. iiPutem iistabili, iideci iio iiinterdependentă iiîntre iicei iidoi
ii termeni.

Capitolul iiI ii– iiDefinirea iidemocraţiei iişi iia iipartidelor iipolitice

a. Democraţia
Din iicele iimai iivechi iitimpuri iiunii iioameni iiau iiînchipuit iiun iisistem iipolitic iiai iicărui
ii membri iise iiconsideră iiegali iidin iipunct iide iivedere iipolitic, iiguvernează iiîmpreună iişi iisunt
ii înzestraţi iicu iitoate iicalităţile ii, iiresursele iişi iiinstituţiile iinecesare iipentru iia iise iiautoguverna.
ii Această iiidee, iiprecum iişi iimetodele iice iio iipun iiîn iiaplicare iia iiapărut iiîn iiprima iijumătate iia
ii secolului iiV iiî.Hr, iila iigreci, iisupranumit iişi iisecolul iilui iiPericle. iiTermenul iimenit iisă
ii ilustreze iiacest iinou iiconcept iia iifost ii“demokratia” ii( iidemos- iipopor, iikratos- iiputere) iiAşadar
ii democraţia iireprezintă iiputerea iipoporului. ii3
2
ii [Voicu, iiGheorghe, iiPartidele iipolitice iide iila iianaliză iila iiabordarea iisistemică, ii1996, iip.223
3
ii [Dahl, iiRobert, iiDemocraţia iişi iicriticii iiei, ii2002, iip.21-23]
 În iizilele iinoastre iidemocraţia iiînseamnă iiseparaţia iiputerilor iiîn iistat, iiguvernare iiîn
ii baza iiunei iiconstituţii, iilibertatea iide iiexpresie, iiegalitatea iiîn iidrepturi iia iifiecărui iicetăţean,
ii pe iiscurt iilibertatea iide iia iiface iiorice, iiatâta iitimp iicât iinu iiîngrădeşti iilibertatea iiceluilalt.
ii Echilibrul iipragmatic iieste iio iicalitate iia iidemocraţiei iiintrodusă iide iiJohn iiRawls. iiAceasta
ii însumează iipatru iiconcepte: iieste iiminimală, iiagregată, iideliberată iişi iiparticipativă.
ii Problemele iidemocraţiei iisunt: iibirocraţia, iitirania iimajorităţii iişi iifaptul iică, iiasupra iicalităţii,
ii primează iicantitatea. iiÎn iipractică, iidemocraţia iieste iicu iimult iimai iicomplexă. iiEste iiun
ii concept iicontestat, iiastfel iică iidefiniţia iipoate iifi iioferită iidoar iiîn iicadrul iiunei iiteorii. iiAcestea
ii fiind iidate, iiRobert iiDahl iiafirmă iică iio iiteorie iia iidemocraţiei iitrebuie iisă iise iiraporteze iisub iio
ii formă iisau iialta, iila iiidealul iidemocratic, iila iicaracteristicile iidemocraţiilor iiexistente, iisau iila
ii ambele. iiDahl iiidentifică iitrei iitipuri iide iidemocraţii: iimadisoniană, iipopulistă iişi iipoliarhică. ii
Democraţia iimadisoniană iisusţine iiegalitatea iiîn iidrepturi iiîntre iicetăţeni iişi
ii aplicarea iiregulii iimajoritătii iiîn iiprocesul iidecizional, iiea iitinde iicătre iio ii“ iirepublică
ii netiranică”, iiaşa iicum iia iinumit-o iiJames iiMadison.
Democraţia iipopulista iireprezintă iio iisinteză iia iiunui iicorp iieclectic iide iigândire
ii politică iimodernă. iiEa iiafirmă iică ii“o iiorganizaţie iieste iidemocratică iidacă iişi iinumai iidacă
ii procesul iiprin iicare iise iiajunge iila iipolitica iiguvernamentală iieste iicompatibil iicu iicondiţia
ii suveranităţii iipopulare iişi iicondiţia iiegalităţii iipolitice.”4
Democraţia iipoliarhică iiprezentată iiîn ii“A iipreface iito iiDemocratic iitheory”
ii reprezintă iirezultatul iiîncercării iide iia iioferi iio iiteorie iia iidemocraţiei iicare iisă iidepăşească
ii limitarea iimodelui iipopulist. iiPoliarhia iidesemnează iisistemele iidin iilumea iireală- iisisteme
ii care iiaproximează iiîntr-o iimăsură iirezonabilă, iidar iinu iiating iiidealul iidemocratic. ii ii

b. Partidele iipolitice
Geneza iipartidelor iipolitice iia iiavut iiloc iispre iisfârşitul iisecolului iial iiXVIII-lea iişi
ii începutul iisecolului iial iiXIX-lea. iiAu iifost iipropuse ii iimultiple iidefiniţii iipentru iia
ii surprinde iiesenţa iiconceptului iide iipartid iipolitic. iiPartidele iireprezintă iilocul iide
ii expresie iia iiconflictelor iicentrale iidintr-o iisocietate iişi iilocul iireglării iilor. iiPartidul
ii politic iiîşi iiare iiadânci iirădăcini iiîn iisubstratul iieconomic iial iivieţii iisociale,
ii concretizate iisub iiformă iide iiinterese, iiiar iiîn iicel iisufletesc iisub iiformă iide iiidei.

4
ii Ibidem, iip. ii529
ii Definiţia iidată iide iiPalombara iişi iiWeiner iireuneşte iipatru iicriterii iinecesare iiunui
ii partid iipolitic. ii
Trebuie iisă iifie iivorba iide iio iioraganizaţie iidurabilă, iicare iisupravieţuieşte
ii fondatorilor iisăi, iiun iipartid iinu iireprezintă iidoar iio iiadunare iia iiunui iigrup iide
ii simpatizanţi iiai iiunui iilider iicharismatic. ii ii Sunt iinecesare iianumite iireuli iide
ii funcţionare iişi iisuccesiune iicare iisă iifie iirutinizate, iieste iinevoie iide iicrearea iiunei
ii tradiţii iiîndelungate. iiDeasemenea iieste iinevoie iide iio iiorganizaţie iicompletă, iide iila
ii scara iilocală iila iicea iinaţională iişi iitrebuie iisă iiexiste iirelaţii iipermanente iiîntre iiaceste
ii niveluri. iiConducerea iipartidului iitrebuie iisă iifie iibine iiinformată iişi iitrebuie iisă iiexiste
ii o iibună iiaplicare iia iideciziilor iicentrale iide iicătre iiansamblul iigrupurilor iilocale.
ii Obiectivul iiorganizaţiei iitrebuie iisă iifie iicucerirea iiputerii, iila iitoate iinivelele. iiNu
ii orice iiconflict iidin iisocietate iieste iiexprimat iişi iireglat iide iicătre iipartide. iiEste iivorba
ii numai iide iiconflictele iicare iiţin iide iiexerciţiul iiputerii. iiNu iiîn iiultimul iirând, iimijlocul
ii de iicâştigare iia iiputerii iitrebuie iisă iifie iicăutarea iisprijinului iipopular, iimai iiales iiîn
ii procesele iielectorale. iiRezultă iiastfel iică iiun iipartid iieste iiun iimediator, iio iiinterfaţă
ii între iisistemul iipolitic iişi iicorpul iisocial.
F. iiRohmer iiîntocmeşte iio iiclasificare iia iipartidelor iipolitice iicorespunzătoare
ii etapelor iivieţii iiomeneşti, iiastfel iiîncât, iipartidul iiradical iise iiidentifică iicu iifaza
ii copilăriei, iideoarece iiaceasta iie iicaracterizată iide iineprevăzut, iimişcări iiimrudente,
ii iluzii iiîndrăzneţe. iiPartidul iiliberal iireprezintă iiperioada iitinereţii iicreatoare iişi
ii întreprinzătoare, ii urmează ii apoi ii maturitatea, ii asezată, ii chibzuită, ii care ii îi
ii corespunde iipartidului iiconservator, iiiar iiideile iiarbitrare, iice iidau iidovadă iide
ii slăbiciune, iiale iibătrâneţii iiaparţin iipartidului iiabsolutist.
Organizarea iiunui iipartid iieste iialcatuita iidin iitrei iielemente: iiconducere, iiprogram
ii si iimijloace iide iilupta, iipropaganda iielectorala.
Personal, iidefiniţia iicea iimai iipotrivită iia iipartidelor iipolitice, iiconsider iică iieste
ii dată iide iiMax iiWeber. iiAcesta iiafirmă iică ii:”Prin iipartide, iitrebuie iisă iiîntelegem
ii asociaţii iicare iise iibazează iipe iiun iiangajament ii(formal) iiliber, iiavând iiscopul iide iia
ii procura iişefilor iilor iiputerea iiîn iisânul iiunei iigrupări iişi iimilitanţilor iilor iiactivi iişanse-
ii ideale iisau iimateriale- ii ii de iia iiurma iiscopuri iiobiective, iide iia iiobţine, iiavantaje
 ii personale iisau iide iia iile iirealiza iipe iiambele.”5 iiAceastă iidefiniţie iiinsistă iiintenţionat
ii asupra iicaracterului iiasociativ iişi iirelaţional iial iiunui iipartid iipolitic, iicompus iidin
ii indivizi iişi iisub- iigrupe iicare iitrebuie iisă-şi iiarticuleze iiîmpreună iivoinţele. ii

Capitolul iiII- iiRolul, iiimpotanţa iişi iiinconvenientele iipartidelor iipolitice

În iistatele iicu iiregim iiparlamentar, iiexistenţa iipartidelor iipolitce iieste iiindispensabilă.

ii Ele iiconstituie iiun iielement iide iiprogres iiîn iistat, iiconduc iila iipunctarea iidorinţelor iiacelui
ii neam, iipentru iicrearea iiunei iistări iide iilinişte. ii“Partidele iireprezinăa iiviaţa iiregimului
ii constituţional.”6 iiPrin iiele iise iiasigură iişi iicontrolul iiputerii iiexecutive, iievitarea iiunor
ii anumite iidisensiuni iiîntre iiputere iişi iiopoziţie. iiPartidele iipolitice iiîmpiedică iitiranii iisă iiia
ii decizii iinedezirabile iipentru iistat, iiele iidisipează iiputerea iiîn iiscopul iicreării iiunui iioarecare

5
[Weber, iiMax. iiEconomie iiet iisociete, iivol. ii1 iiin iiBrechon, iiPierre iiPartidele iiPolitice, ii1999, iip.32]
ii
6
[C. iiDissescu. iiDreptul iiconstiuţional, ii1934, iip. ii26 iiîn iiPop iiGh. iiRomul iiReforma iielectorală, ii1938, iip.
ii

ii151]
ii echilibru. iiPartidele iipolitice, iiau iiapărut ii iiîn iiviaţa iiconstituţională iimodernă iica iio iinecesitate
ii a iivieţii iipolitice ii, iiele iiau iiconstituit iio iiinstituţie, iiputere iilegală iidestinată iisă iiaibă iiun iirol iide
ii direcţie iiasupra iicorpului iielectoral iişi iiasupra iiparlamentului. iiPartidele iiau iiformat iiforta
ii motrică iipolitică iişi iisocială iiîn iistat, iiprin iiele iicontrolul iipublic iieste iimult iimai iiaccentuat. ii
Principalele iidefecte iiale iipartidelor iipolitice iisunt iiurmătoarele:7
 faptul iică iidezvoltă iiaşa- iizisul ii“spirit iide iipartid”, iiadică iiexistă
ii situaţii iiîn iicare iiinteresele iide iipartid iiprimează iiasupra iiintereselor
ii ţării; ii
 în iiluptele iiîntre iipartide iisunt iimomente iiîn iicare iiapar iicalomniile,
ii corupţia;
 permit iipersoanelor iimediocre, iidar iiînstărite ii(ex. iiG. iiBecali, iiM.
ii Vanghelie) iisă iiacceadă iila iifuncţii iiînalte;
 îşi iiascund iiinteresul iiparticular iisub iiaparentele iiimpersonale iişi
ii dezinteresate iiale iiunui iiprogram iice iise iiraportează iila iibinele iiîntregii
ii societăţi ii;
 propaganda iielectorală iise iibazează iide iimulte iiori iipe iidiscursuri
ii demagogice iipentru iia iiatrage iialegătorii.

Capitolul iiIII- iiRelaţia iipartide- iidemocraţie

În iizilele iinoastre iieste iigreu iide iigăsit iiun iipolitolog iicare iisă iinu iiconexeze iidemocraţia
ii de iisistemul iipluripartid, iicu iitoate iică iiaceastă iirelaţie iieste iiimediat iidublată iide iiun iiset iide
ii termeni. iiAcest iiconsens iial iipolitologilor iivizează iiîn iisens iiclar iio iiexistentă iiprealabilă iia
ii unei iimultitudini iide iipartide. iiAceasta iieste iiconsiderată iiîntotdeauna iiprioritară,
ii fundamentală, iiindispensabilă, iinu iiînsă iişi iisuficientă iiîn iichip iiautomat.8 iiMai iipe iiînteles, iinu
ii există iidemocraţie iifără iipartide. iiTotuşi iinu iise iipoate iivorbi iide iio iireciprociatate, iideoarece
7
ii [Pop, iiGh. iiRomul, iiReforma iielectorală, ii1938, iip.152- ii154]
8
ii [Voicu iiGhe. iiPartidele iipolitice,1996, iip.223]
ii partidele iinu iipot iigaranta iiprin iisimpla iilor iiexistenţă- iidemocraţia. iiÎn iiciuda iiprecauţiilor iişi
ii feluritelor iicondiţii, iivizând iitotodată iistandarde iiminimale iide iicultură iipolitică iişi
ii democratică ii şi, ii bineînteles ii garanţii ii constituţionale, ii accentul ii cade ii totuşi ii pe
ii pluripartidismul iipolitic. iiDacă iipartidele iisunt iiîn iisocietăţile iimoderne- ii“organe
ii constituţionale iiale iiformării iivoinţei iistatale”-Parteienstaat9, iicondiţiile iireclamate iide
ii politologi iisunt iiîndeplinite, iiiar iitemerile iilor iirămân iinefondate. ii
Domnia iipartidelor iieste iio iirealitate iipentru iioricare iidintre iiregimurile iidemocratice
ii rodate, iitestate iiistoric. iiPartidele iiîndeplinesc iiîn iizilele iinoastre iio iifuncţie iiconstituantă iisau
ii constituţională, iiîn iisens iistrict iiliteral. iiUn iipartid iicare iiîndeplineşte iifuncţii iiconstituante iisau
ii constituţionale iiva iiavea iiîntr-un iimod iilatent iiun iiraport iiregulat iişi iifundamental iicu
ii structura, iicompoziţia iişi iifuncţionarea iiregimului iisau iisistemului. ii
Faţă iide iiconceptul iide iipartid iipolitic, iial iicărui iiînţeles iia iifost iiclar iişi iiexplicit, iipentru
ii simplul iimotiv iică iisemnificantul iişi iisemnificatul iierau iiîntr-o iirelaţie iiinteligibilă, iiconceptul
ii de iidemocraţie, iicu iiun iireferent iiiniţial iimult iimai iideontic, iia iiavut iide-a iilungul iiistoriei
ii definţii iideschise. iiAşadar iide iila iiceea iice iipărea iia iifi iinormă iide iineatins, iiutopică,
ii democraţia iia iiajuns iisă iireprezinte iiastăzi iio iidimensiune iia iirealităţii iimăsurabilă, iiatât iiîn
ii plan iipolitico- iijuridic iicât iişi iisocial. ii
“Definiţia iidemocraţiei iica iialegere iiliberă, iila iiintervale iiregulate, iia iiguvernanţilor iide
ii către iiguvernaţi, iidefineşte iiclar iimecanismul iiinstituţional iifără iide iicare iidemocraţia iinu
ii există.”10 iiUn iiastfel iide iiconcept iial iidemocraţiei iiapasă, iiaşadar iipe iialegerea iiguvernanţilor,
ii alegere iicare- iigraţie iipartidelor- iise iiraţionalizează, iiîn iiciuda iialtor iipiedici, iide iiobicei iide
ii natură iiformală, iimai iiexact, iitinând iide iidificultăţile iicodificării iiconstituţionale. iiPartidele
ii sunt iiesenţiale iiîn iirealizarea iioricărei iifuncţii iia iioricărui iiregim iipolitic: iialegerea
ii guvernanţilor. iiPrincipiul iilegitimităţii iipe iicare iiazi iiîl iireclamă iiaproape iitoate iiregimurile,
ii este iicel iidemocratic. ii
Şi iicu iitoate iiacestea, iiîn iimomentul iiîn iicare iipoliticul iiîncalcă iigraniţa iipoporului,
ii trebuie iiamintit iică iisocietatea iiare iiprioritate iiîn iiraport iicu iistatul. iiAcest iilucru iise iiîntamplă
ii atât iietimologic- iideoarece ii“demos-ul” iiprecede ii“kratos”- iicât iişi iisocial iiotolgic, iisocietatea
ii este iianterioară iistatului, iiiar iiacest iilucru iinu iitrebuie iiuitat iisub iinicio iiformă.

9
ii autorul iiconstitutiei iiaustriece iidin ii1920
10
ii[Touraine iiAlain iiQu’est-ce iila iidemocratie? iiin iiVoicu iiGhe. iiPartidele iipolitice, ii1996, iip. ii230] ii
Capitolul iiIV ii– iiCritici iila iiadresa iipartidelor iişi iia iidemocraţiei

a. critica iimoral- iiliberală:

- democraţia- ii“legea iide iifier iia iioligarhiei”- iiMichels;
- organizarea iipartidelor iidemocratice iinu iieste iiîn iimod iicert iiconformă iiortodoxiei
ii democratice;
 - un iipartid iipolitic iieste iimai iidegrabă iiun iiansamblu iideschis, iiatât iila iibază iicât iişi iila
ii vârf, iinedefinit iişi iislab iistructurat ii(S. iiEldersvelt).

b. critica iiideologică:
- partidele- ii“divizori” iiai iisocietăţii;
- partidele- ii“paraziţi”;
- democraţia- iiînşelătorie iipolitică; ii

c. critica iide iiextremă iidreapta:

- “imunitatea” iireprezentanţilor iipartidelor;
- tirania iimajorităţii iiîn iidemocraţie;
- partidele iipolitice iidivid iiinexorabil iisocietatea;
- democraţia iieste iiincapabilă iide iiautoritate;
- inadecvarea iipartidelor iila iirealităţile iisociale iiale iiunui iistat;

d. critica iide iiextremă iistânga:

- iicontestă iiexistenţa iidemocraţiei iiîn iicapitalism;
- iicapitalismul iişi iidemocraţia iisunt iiincompatibile;

Capitolul iiV ii- iiRegimuri iipolitice iinedemocratice

Regimurile iipolitice iinedemocratice iiau iiîn iicomun iio iimultitudine iide iicaracteristici,
iiatât iiregimurile iiautoritare iicât iişi iiregimurile iitatalitare.Sunt iidouă iielemente ii iiprincipale

iicomune iicelor iidouă iitipuri iide iiregimuri:încercarea iide iia iireduce iisubstanţial iisau iide iia

iielimina iipluralismul iipolitic iişi iicriteriile ii iide iiatribuire ii iişi iidistribuire iia iiputerii iipolitice ii iinu

iis-au iibazat iiniciodată iipe iialegeri.

 Noţiunea iide iidictatură iiprovine iide iila iilatinescul”dictatura” iice iiînseamna iia iiporunci, iia
ii ii ii ii ii ii

iidomina iinelimitat iio iipersoană iisau iiun iigrup iide iipersoane.

Este iiinteresant iide iimenţionat iică iiîn iitimp iice iidemocraţiile iineîntrerupte ii, iiadică iiregimuri
iidemocratice, iicare iiodată iiinstaurate ii, iis-au iimentinut.În iischimb iinici iiun iiregim iiautoritar ii

iitotalitar iinu iise iipoate iilăuda ii iicu iio iidurată iineîntreruptă ii iicomparabilă ii iicu iicea iia

iidemocraţiilor iicelor iimai iiîndelungate.Aşadar, iiregimurile iiautoritate iişi iimai iiales iicele

iitotalitare iisunt iiconstrucţii iipe iicât iide iiputernice ii iişi iiopresive, iipe iiatât iide iifragile iişi iiprecare.

Alte iicaracterictici iiale iitotalitarismului iisunt:prezenţa iiunui iipartid iiunic, iio iipoliţie
ii ii ii ii ii ii

iisecretă ii iifoare iibine iidezvoltată, iimonopolul iistatului iiasupra iimijloacelor iide iicomunicare,

iicontrolul iicentralizat iial iituturor iiorganizaţiilor iipolitice, iisociale ii, iiculturale iipână iila iicrearea

ii iiunui iisistem iide iipalinificare iieconomică ii iişi iisubordonarea iicompletă ii iia iiforţelor iiarmate

iiputerii iipolitice.

Regimurile iipolitice iinedemocratice ii, iidictatoriale iise iiindividulaizează iiîn iiteorii iişi
ii ii ii ii ii ii

iipractica iivietii iipolitice iiprin iiurmatoarele iitrasături:

 Puterea iide iistat iieste iideţinută iişi iiexercitată iiîn iimod iiabsolut iide iicătre iio iipersoană
iisau iiun iigrup iide iipersonae iicare iiconcentrează ii iiîn iimâinile iilor iiîntreaga iiputere,

iiîndeosebi iicea iipolitică ii

 Aplicarea iiputerii iinu iise iirealizează iiîn iibaza iiprincipiului iisepararii iiputerii iiîn iistat ii

 Inexistenţa iiunor iiorgane iirepresentative ii ii ale iiputerii iide iistat iisau iichiar ii ii dacă
iiacestea iisunt iiprezente iiîn iiviaţa iipolitică

 Lipsa iipluralismului iipolitic iişi iiideologic, iisingura iiideologie iiadmisă iieste iiideologia ii
iia iiunui iisingur iipartid

 Prin iimijloacele ii iipropagandei iişi iiideologice iipartidului iiare iiloc iicrearea ii iicultului
iipersonalităţii iişefului iistatului, iiaşa iicum iis-a iiîntamplat iiîn iicazul iilui iiStalin ii,Hitler,

iiMussolini, iiCeauşescu.

Regimurile iiautoritare iiau iifost iiteoretizate iide iicercetătorul iiSpaniel iiJuan iiLinz iica
ii ii ii ii ii ii ii

iifiind”sisteme iicu iipluralism iipolitic(pluralitate iide iiorganizaţii) iilimitat,în ii iicare iiclasa

iipolitică iinu iidă iisocoteală iide iifaptele iisăvârşite, iicare iinu iisunt iibazate iipe iio iiideologie iiclar

iiarticulate, iidar iisunt iicareacterizate iide iimentalităţi iispecifice(majoritatea iiau iila iibază iitriada

iitradiţională:Dumnezeu,patrie,familie)în iicare iinu iiexistă iio iimobilizare iipolitică ii iila iibază iişi

iipe iiscara iimare ii, iicu iiexcepţia iiunor iimomente ii iidin iidezvoltarea iilor,şi iiîn iicare iiun iilider ii, iisau

iiuneori iiun iimic iigrup(partidul iiunic),îşi iiexercită iiputere iiîn iilimite iislab iidefinite iiîn iiplan

11
iiformal ii, iidar iide iifapt iimai iidegrabă iiprevizibile.” ii

11
ii ii Pasquino iiGianfranco, iiCurs iide iiştiinţa iipolitică,Institutul iiEuropean, iiIaşi,2002,p.284.
 În iiAntichitate iişi iifeudalism ii,regimurile iidictatoriale iis-au iimanifestat iisub iiforma
ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii

iimonarhiilor iiabsolute.În iiepoca iimodernă, iiodată iicu iiburghezia iişi iimarea iisocietate,

iicapitalismul,regimurile iidictatoriale iiîncep iia iifi iiînlocuite iide iiregimurile iidemocratice.În

iiperioada iicontemporană ii iicele iimai iirepresentative iiforme iiale iiregimurilor iidictatoriale iiau

iifost iişi iimai iisunt iiregimurile iicoloniale ii,regimurie iifasciste ii,regimurile iicomuniste iişi

iiregimurile iimilitare.

Identificarea ii iiregimurilor iinedemocratice

1. iiRegimurile iicoloniale iiau iiapărut iiîncă iidin iiperioada iimarilor iidescoperiri

ii ii ii ii ii ii

iigeografice ii(sec iiXV-XVI) iişi iiau ii iicunoscut iio iimaximă iirăspândire iiîn iiperioda iimodernă,

iicând iiunele iistate ii iica iiAnglia ii,Olanda ii,Belgia,Portugalia iişi iimai iitârziu iiSUA iişi iiGermania

iişi-au iicreat ii iiadevărate iiimperii iicoloniale. iiAceste iiregimuri iitotalitare, iiprofund

iinedemocratice, iiau iiconstat iiîn iisubordonarea ii iitotală iieconomică, iipolitică iişi iispirituală iia

iinumeroaselor iiţări iişi iipopoare iidin iiAsia,Africa iişi iiAmerica iide iiSud, iiîn iicele iimai iimulte

iicazuri iiprin iiforţă iişi iiviolenţă.

2.Regimurile iifasciste iiau iiapărut iişi iis-au iimanifestat iiîn iiperioada iiinterbelică,
ii ii ii ii ii ii ii

iireprezentând iio iisoluţie iipolitică iide iiextremă iidreaptă,o iidictatură iiteroristă, iiun iiregim

iipolitic iitotalitar.Apariţia iişi iiascensiunea iifascismului iiîn iiformele iisale iiclasice

ii(Italia,Germania)poate iifi iiexplicat iiprintr-un iicomplex iide iifactori, iicauze iişi iiconjuncture

iispecifice iiperioadei iiinterbelice.

3.National-socialismul iieste iio iigândire iia iispaimei.El iivânează iiinamici iipotenţiali

ii ii ii ii ii ii ii

iibănuiţi iică iiar iidori iimoartea iicivilizaţiei.În iiacest iisens iise iipoate iispune iică ii iieste iivorba ii
iidespre iio iigândiere ii iicu iiadevarat iiparanoică ii, iiîn iisensul iiştiinţific iişi iiunul iipreiorativ iial

iitermenului.Spre iideosebire iide iimarxism-leninism ii,nazismul iieste iimai iimult iio iigândire ii iia

iirespingerii iidecât iiuna iia iiaşteptării.Nazismul iivrea iisă iiînlăture iirăului iiînainte ii iisă

iipregatească iibinele.El iieste iiobsesia ii iiprăbuşirii iidecreptitudinii.Spectrul iidecadenţei iiîl

iiinspiră iimai iimult iidecât iiidealul iivisat.

Aceasta iicomparaţie iipermite iisă iiremarcăm iideosebirea iidintre iicele iidouă iisisteme iide
ii ii ii ii ii ii ii

iigândire, iiprecum iişi iimodul iiîn iicare iiconsecinţele iilor iipolitice ii,deşi iiîn iifinal iiasemănătoare,

iisunt iiinterpretate iişi iiau iifost iijudecate iiatât iide iidiferit.Teroarea iistalinistă iise iijustifică

iisecundar:ea iielimină iitot iice iidăunează iiinstaurării iicetăţii iiperfecte, iiconsiderată iisingura ii

iivaloare iiabsolută.Teroarea iinazistă iielimină iiun iirău iiabsolut.

ii ii Contrar iicelorlalte iiideologii iiale iisecolului iiXX- iimarxismul-

ii ii ii ii ii ii

leninismul,corporatismul-nazismul iinu iisuporta iiparadoxul iiconsecinţelor.Tocmai iiacestă

iicaracteristică ii iieste iicea iicare ii iiîl iidelimitează ii iide iicelelalte iisisteme iide iigândire,asigurându-
i iiun iistatut iicu iiadevărat iidiabolic iiîn iifaţa iiopiniei iipublice.Ideologiile iiamintite iimai iisus
iiproduc iicând iiteroare ii,când iiregimuri iipoliţieneşti iibrutale, iianunţându-se iigeneratoare iiale

iifericirii iiperfecte iisau iicel iipuţin ii iiale iiunor iicetăţi iiarmonioase.

Studiu de caz: Rusia comunistă

ii ii ii ii

Doctrina iicomunistă iiare iila iibază iioperele iilui iiMarx iişi iiEngels.Marx iisusţine iiridicarea
ii ii ii ii ii

iiproletariatului iila iirang iide iiclasă iidominantă.

Karl iiMarx iia iifost iiun iifilozof iigerman ii,economist iişi iipublicist, iiîntemeietor iicu iiFriederich
iiEngels iial iiteoriei iisocialismului iiştiinţific, iiteoretician iişi iilider iial iimişcării iimuncitoreşti.

ii ii ii ii ii El iiconsideră iiurmătoarele iimăsuri iibenefice iistatului:

 Impozit iiprogresiv iiridicat

 Desfiinţarea iidreptului iide iimoştenire.

 Confiscarea iiproprietăţii iituturor iiemigranţiilor iişi iirebelilor.

 Centralizarea iicreditului iiîn iimâinile iistatului iicu iiajutorul iiunei iibănci iinaţionale
iicu iiun iicapital iide iistat iişi iimonopol iiexcusiv.

 Centralizarea iituturor iimijloacelor iide iitransport iiîn iimâinile iistatului.

 Sporirea iinumărului iifabricilor iide iistat, iia iiuneltelor iide iiproducţie, iidesţelenirea
iişi iiamelionarea iipământurilor iidupă iiun iiplan iicomun.

 Egală iiobligativitate iia iimuncii iipentru iitoţi, iiorganizarea iide iiarmate iiindustriale,
iiîndeosebi iipentru iiagricultură.

 Ȋmbinarea iimuncii iiagricole iicu iicea iiindustrială,măsuri iiavând iiîn iiscop

iiînlaturarea iitreptată iia iiopoziţiei iidintre iisat iişi iioraş.

 Ȋnvaţământul iipublic iigratuit iipentru iitoţi iicopii.Interzicerea iimuncii iiîn iifabrici iia
iicopiilor, iisub iiactuala iiei iiformă.Ȋmbinarea iieducaţiei iicu iiproducţia

12
iimaterială.etc.

12
iiManifestul iiPartidului iiComunist,Karl iiMarx,Editura iiNemira,Ediţia iia iiII iia iiîngrijită iide iiMarian

ii Preda,p.38
 I.Lenin
Înainte iide ii1917 iila iiguvernare iise iiafla iiţarul iiNicolae iiI,cu iiun iiregim iiautoritar,cu iiputeri
iiabsolute.

La ii25 iioctombrie ii ii1917 iiLenin iişi iitovarăşii ii iisăi iipreiau iiputerea iiprintr-o iilovitură iide
ii ii ii ii ii ii ii

iistat.Lenin iiavea iinevoie iide iiun iiinstrument iide iifortă iicare iisă iise iiimpună, iiastfel iiîn

iidecembrie ii1917 iiia iinaştere iiCEKA.Sarcinile iiCEKA iierau iisuprimarea, iilichidarea iioricărei

iitentative iide iisabotaj.Mai iitârziu iiîn ii1918-1920 iia iiizbucnit iirazboil iicivil iiîntre

iibolşevici(roşii) iişi iiantibolsevici(alibi).Victoria iia iifost iide iipartea iibolşevicilor(Lenin). ii

Lenin iivăzând iisituaţia iiţării ii iiîn iicare iise iiafla ii iidupă iicel iide-al iiII-lea iirăzboi iimondial iis-
ii ii ii ii ii ii

a ii iihotătât ii iiîn ii1921 iisă iiadopte iio iinouă iipolitică iieconomică iiNEP.Sub iiNEP ii,ţăranilor iili iis-a
iipermis ii iisă-şi iivândă iisurplusul ii iide iiproduse; iiau iifost iiaprobate ii iipieţele ii iitradiţionale iişi iis-a

iidat iivoie iisă iise iifolosească iidin iinou iibanii.

Asupra iiacestui iiproiect iiNEP ii iiau iiexistat iidispute ii iiîntre iicei iide iidreapta ii iicare
ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii

iiconsiderau iică iiadoptarea iiNEP-ului iiva iiaduce iibeneficii iieconomice ii.Cei iide iistânga ii

iiconsiderau iică iiprin iiNEP ii iise iidistanţează iide iila iipolitica iisocialistă iişi ii iise iiapropie iide iicea

iicapitalistă.

Odată iicu iiintroducerea iiNEP, iiCEKA ii iişi-a iischimbat iidenumirea iiîn ii iiDirecţia ii iiPolitică
ii ii ii ii ii

13
iide iistat(GPU) iisubordonat iiNKVD.

II.Stalin
După iirevolutia iibolşevica iidin iioctombrie/noiembrie ii1917 iia iiintrat iiîn iiguvernul iidominat iide
iicomunişti, iifiind iinumit iiComisar iial iinaţionalităţilor iişi iia iidevenit iimembru iial iiBiroului

iiPolitic iial iiPartidului ii(instituţia iipolitică iicentrală). ii

ii ii ii ii ii ii ii ii În iiperioada iiRăzboiului iicivil, iia iiocupat iifuncţia iide iicomisar iipolitic iial iiArmatei

iiRoşii iiîn iizona iifrontierei iide iivest iia iiRusiei. iiDin iiaceastă iiperioadă iise iideclansează

iirivalitatea iidintre iiel iişi iiLev iiTrotki. iiÎn ii1922 iia iifost iiales iisecretar-general iial iiPartidului

iiComunist iiRus, iipost iipe iicare-l iiva iideţine iipâna iila iimoarte iişi iicare iia iidevenit iibaza

iiinstaurării iitreptate iia iidictaturii iisale iipersonale iiasupra iistatului iisovietic.Este iide iiremarcat

iifapul iică iiLenin iiafirmase iiîn iitestamentul iisău iică iiStalin iieste iio iipersoană iibrutală,nefiind

iipotrivit iipentru iifuncţia iide iisecretar iigeneral iial iipartidului.După iimoartea iilui iiLenin iia iiurmat

iio iiconducere iicolectivă iiformată iiîn iiprincipal iidin iiStalin,Troţki. iiStalin iia iiatras iide iipartea iisa

iioameni iipolitci ii(Lev iiKamenev iişi iiGrigori iiZinoviev), iiadversari iiai iilui iiTrotki. iiDatorită

iicalităţii iisale iide iibun ii iiorator iişi iia iiinteligenţei iistrălucite iiva iiobţine iiputerea iideplină iiîn

ii1927 iiîmportiva iiprincipalului iisău iiadversar, iiTroţki.

13
ii Michael iiLynch,Reacţiune iişi iirevoluţie iiRusia:1881-1924,Editura iiAll,Bucureşti, ii2002 iip.6
Caracteristicile iistatului iimodern

Spre iideosebire iide iistatul iitradiţional iişI iistatul iipremodern, iiforma iistatală iimodernă iioferă iio
iiformulă iidiferită iide iidominare, iicu iimult iimai iieficientă. iiSintetizând iicaracteristicile iidespre

iicare iiam iiamintit iipână iiacum, iiputem iistabili iiurmătorul iimodel:

ii 1. iiÎn iistatul iimodern iiputerea iidevine iiimpersonală;

2. iiEste iiadministrat iide iio iielită iide iifuncţionari iiselectaţi iipe iiprincipiul iicompetenţei;

3. iiAparatul iiadministrativ iistabileşte iişi iimenţine iicadrul iilegal iielaborat iiprin iitrimitere
iiimplicită iila iio iiinstanţă iilegitimă, iicare iiare iidreptul iide iia iiinstitui iiregulile iişi iide iia iiasigura

iiordinea iiîn iilumea iisocială;

4. iiStatul iimodern iiinstituţionalizează iirelaţiile iidintre iiaparatul iibirocratic iişi iilumea iisocială,
iistabilind iilimitele iiîn iicare iieste iipermisă iiviolenţa iiprivată ii(ex. iilegitimă iiapărare).

5. iiIn iistatul iimodern, iiadministraţia iieste iiseparată iide iipolitică, iiun iiexcelent iifuncţionar
iinedevenind iiîn iimod iinecesar iiun iiom iide iistat iifoarte iibun.

Concluzie

“Democraţia iinu iirezidă iiîn iipartide, iici iiîntre iipartide ii(- iiPierre iiAvril)”. iiAşadar, iinu
ii atât iipartidele iica iientităţi iicontează, iicât iirelaţia iidintre iiele, iirelaţie iicare iidin iipunctul iide
ii vedere iial iiexigenţelor iidemocratice iidepăşeşte iicalităţile iilor iiintrinseci. iiDe iiaceea iise iipoate
ii afirma iică iipartidele iiparticipă iila iifuncţionarea iiunui iiregim iidemocratic iigraţie iiunor
ii mecanisme iicare, iila iirigoare, iile iiscapă.
Dacă iidemocraţia iinu iirezidă iiatât iiîn iipărţi iicât iiîn iiîntreg, iiatunci iisistemul iide iipartide
ii capătă iio iiimportanţă iiextraordinară. ii
Partidul iipolitic iireprezintă iiuna iidintre iicele iimai iiinteresante iipersonalităţi iicolective,
ii care iiare iigândire iiproprie iişi iivoinţă iiunică. iiRolul iisău iieste iide iia iitransforma iistările iisociale,
ii de iia iicreea iiinstituţii iinoi, iiîn iicadrul iiprogramului iisău iipentru iia iiatinge iiun iiscop iisau iiun
ii program iisocial. iiPartidul iipolitic iieste iimentorul iipolitic iial iiunei iinaţiuni, iiel iidezvoltă
ii interesul iicetăţenilor iipentru iitreburile ii“Cetăţii”.

Bibliografie:

Brechon iPierre- i“Partidele ipolitice”, iEditura iEikon, iCluj iNapoca, i2004

Dahl iRobert iA.- i“Democaţia işi icriticii iei”, iEditura iInstitutul iEuropean, iIaşi, i2001

Pop iGh. iRomul- i“Reforma ielectorală, ivol i1- iEvoluţia isi iproiectele ide ireformă iale iputerii
ilegiuitoare iîn iRomania- iPartidele ipolitice”, iTipografia iRomânească, iOradea, i1938

Sartori iGiovanni- i“The iTheory iof iDemocracy iRevisited”, iEditura iChatham iHouse, i1987

Seiler iL. iDaniel- i“Partidele ipolitice idin iEuropa”, iInstitutul iEuropean, iIaşi, i1999

Tulceanu iN. işi iZotta iC. iGr. iConstantin- i“ iPartidele ipolitice idin iRomânia- iIstoricul işi iprogramele
ilor”, iTipografia i“Revistei iGeniului, iBucureşti, i1934

Voicu iGheorghe-doctorand, iCond. iştiinţific: iprof idr. iLazăr iVlăsceanu- i“Partidele ipolitice- ide ila
ianaliza imorfologică ila iabordarea isistemică”- iteză ide idoctorat, i1996

American iPolitical iScience iReview, ivol.101, ino i3, i iaugust i2007

[Touraine iAlain iQu’est-ce ila idemocratie? iin iVoicu iGhe. iPartidele ipolitice, i1996, ip. i230]

iPasquino iGianfranco, iCurs ide iştiinţa ipolitică,Institutul iEuropean, iIaşi,2002,p.284.

iManifestul iPartidului iComunist,Karl iMarx,Editura iNemira,Ediţia ia iII ia iîngrijită ide iMarian

iPreda,p.38

iMichael iLynch,Reacţiune işi irevoluţie iRusia:1881-1924,Editura iAll,Bucureşti, i2002 ip.6