IMPACTUL CULTURAL AL MEDIA:

DE LA MEDIA CA EXTENSII LA
TEORII ALE MEDIERII
INTERFEȚE ȘI EXPERIENȚE IMERSIVE: INTEGRAREA PRACTICILOR
DE REALITATE VIRTUALĂ ÎN EXPERIENȚA DE BRAND
GRUPA 7
Roșu Andrei-Cristian
Șerban Andreea-Diana
Solomonescu Mariana
Staicu Andreea-Cosmina
Stan Maria-Elena
Stănișor Daniel-Eugen
CUPRINS
• 1. Introducere
• 2. Intrebări de cercetare
• 3. Secțiunea teoretică
• 3.1. Mediologia generală (Regis Debray)
• 3.2. Teoria remedierii
• 3.3. There are no old media
• 4. Secțiunea practică
• 5. Bibliografie
INTRODUCERE

• Evaluarea influenței mass-media asupra societății constituie o preocupare

majoră a cercetătoriilor în științele comunicării de mai multe decenii.
• Media are un rol important în structura societății contemporane, cultura
media înlocuind formele culturii elevate.
• „Noile media” se află în strânsă legătură cu blog-urile, comerțul online și
promovarea de produse, servicii și aplicații interactive
ÎNTREBĂRI DE CERCETARE

• Care sunt motivele pentru care oamenii optează la experiențele virtuale în

defavoarea experiențelor reale?
• Care sunt avantajele și beneficiile experienței virtuale(VR)?
I. SECȚIUNEA TEORETICĂ

ESSENTIAL. UNDERSTANDING MEDIA

- McLuhan susține că media, indiferent de mesajele comunicate, exercită o
convingere asupra omului și a societății
- Omul preistoric trăia într-un echilibru armonios folosind cele 5 simțuri: auz,
miros, atingere, văz, gust. În timp, inovațiile tehnologice au devenit extensii
ale omului, fiind de fapt abilități și simțuri ce modificau balanța senzorială
- Din spusele lui McLuhan, sunt trei inovații tehnologice de bază:
1. Alfabetul fonetic
2. Telegraful
3. Tehnologia actuală
- Viziunea lui McLuhan asupra muncii este una pragmatică având ca interes
înțelegerea mediului tehnologic și cum funcționează consecințele psihice și
sociale
- Studiul eficient despre mass-media nu se ocupă doar cu conținute, media
însăși reprezintă un întreg cultural
MEDIOLOGIA GENERALĂ (Regis Debray)

- Ipoteza centrală a mediologiei: se întâlnesc logica transmiterii și logica

organizării (inseparabile)
- Studiul mediologiei trebuie să se raporteze la istoria culturilor și la cea a
civilizațiilor care înglobează istoria descoperirilor tehnicii
- Mediologia științelor nu vizează modurile lor de vulgarizare, nici
instituționalizarea lor consecutivă și secundară; ea va intra în miezul lor
Ce înseamnă mediologia?
- un neologism nu creează și o idee nouă.
- de la mediologie la actul transmiterii justifică o disciplină specifică
- mediologia are ca scop clasificarea unei probleme obsedante -„putere
a cuvintelor”, „eficacitate simbolică”
- mediologia se vrea studiul medierilor prin care „o idee devine forță
materială”
TEORIA REMEDIERII

- Realitatea virtuală este imersivă, adică este făcută să dispară.

- Pentru a crea senzația unei noi lumi, realitatea virtuală trebuie să se apropie
de experiențele noastre de zi cu zi
- Cea ce se dorește a fi realizat este o „interfață fără interfață” în care
utilizatorul se va deplasa prin spațiu, interacționând cu obiectele cât mai
natural
- În mass-media digital astăzi, practica hypennedyacy este cea mai evidentă în
„stilul” eterogen al paginior World Wide Web, interfața desktop, programele
multimedia și jocurile video
- Marshall McLuhan a remarcat următorul fapt: „conținutul” oricărui suport
este întotdeauna un alt suport: vorbire/scris –tipărit-telegraf
- Mediul digital dorește să se șteargă. În mod ideal, nu ar trebui să existe nicio
diferență între experiența de a vedea o pictură în persoană și pe ecranul
computerului
- Hipermedia și media transparentă sunt manifestări opuse ale aceleiași
dorințe: dorința de a trece dincolo de limitele reprezentării și de atigere a
idealului
- Remedierea ar fi medierea medierii. Fiecare act de mediere depinde de alt act
de mediere. Mass-media comentează continuu, re-produce și se înlocuiește
reciproc
- Remedierea ca reformă. Scopul remedierii este reformarea sau reabilitarea
altor materiale. Mai mult, remedierea poate fi înțeleasă și ca un proces de
reformare a realității, întrucât toate medierile sunt atât reale, cât și remedieri
ale realului.
THERE ARE NO OLD MEDIA

- Definitoriu pentru mass-media este momentul introducerii inovației în

tehnologie
- „Old Media” ar trebui privită ca o construcție culturală prin care oamenii au
sensul impactului schimbării media în mediul lor social și material
- Schimbarea tehnologică crează un fir prin care trecutul este reprezentat și
intruchipat de diferite tehnologii și artefacte media
- „Old Media” au dobândit o poziție atât de puternică și stabilă în imaginația
noastră încât contribuie la definirea modului în care mass-media intră în sfera
publică, în viața de zi cu zi, precum și în viața interioară a percepțiilor și
sentimentelor.
- De fapt, procesul de digitalizare nu este niciodată complet, deoarece
tehnologiile și formele analogice continuă să coexiste cu cele digitale pentru
producere, distribuția și utilizarea conținutului media
- În publicațiile contemporane științifice și populare, „new media” sunt adesea
identificate cu tehnologii de comunicații legate de calcul și digital, cum ar fi:
computere, smartphone-uri sau cărți electronice, în timp ce tehnologiile care
au existat înaintea celor digitale, cum ar fi cărți, ziare, cinema, radio și
televiziune sunt etichetate drept „vechi” (Dizard, 2000)
- Presa veche este în cele din urmă mass-media care se ofilește fiind înlocuită
sau depășită în contextul particular în care trăim
II. SECȚIUNEA PRACTICĂ

Immediacy & hypermediacy

- CNN este cunoscut prin furnizarea informațiilor și rapoartelor despre război în
direct, ce duc spectatorul la fața locului unde rachetele cad și cladirile se
prăbușesc, conferind autenticitate (immediacy). În același timp, rapoartele sunt
încadrate într-o fereastra TV de pe ecran alături de o fereastră vizualizată simultan
cu un studio al televiziunii. Titlurile rulează în partea de jos a ecranului și există o
adresă web de unde se pot solicita mai multe informații (hypermediacy).
Realitatea virtuală, unealta de marketing a
viitorului
- Realitatea virtuală nu va altera nevoile umane
fundamentale de comunicare, dar va modifica
modul și contextul acestora, ceea ce
transformă VR-ul într-o ustensilă cheie și
pentru profesioniștii din domenii variate
- Tehnologiile imersive câștigă din ce
în ce mai mult teren, chiar dacă mai
este ceva drum de parcurs până la
adoptarea în masă
- Comparat cu tradiționalul conținut
media video, experiențele VR sunt
mult mai engaging, memorabile, mai
persuasive și bineînțeles, interactive
Cum poți folosi realitatea virtuală în
atingerea obiectivelor?
- Cea mai mare barieră în calea adoptării
în masă a tehnologiilor imersive sunt
costurile, necesarul de echipament și
cunoștințele necesare medierii dintre
publicul țintă și noile tehnologii
- Cea mai importantă parte a adoptării unei astfel de tehnologii este impactul
pe care îl are asupra țelurilor tale strategice.
- Este ideal să eviți sa folosești realitatea virtuală/augmentată doar de dragul
de a fi în pas cu moda.
- Ce plus le oferi participanților la evenimentele tale? Cum ai făcut ca
produsul, ideea, brandul să rămână implementat în mințile celor care au
pătruns în universul creat de tine? VR-ul este răspunsul acestor întrebări.
Ce tipuri de conținut VR pot fi, practic, create?

-Tururi, demonstrații sau prezentări 360

- Spații virtuale de prezentare, întâlnire, colaborare și socializare
- Jocuri sau experiențe branduite
- Aplicații educative sau demonstrații/simulări medicale
- Simulări imersive, traininguri, proiecte imobiliare
- Zone interactive pentru evenimente (tech, modă, artă, muzică, relaxare, etc.)
CONCLUZIE

• Consumatorii se pot bucura de o experiență unică atunci când intră în contact

cu tehnologia VR. Se formează o legătură strânsă între cele două părți:
clienții nu intră în contact cu metodele clasice de marketing (afișe, reclame
sau anunțuri pe rețele sociale), ci au parte de o experiență personalizată.
BIBLIOGRAFIE
• McLuhan, M. (1995[2006]) Selecţii din Înţelegerea mijloacelor, Interviul din Playboy,
Legile mass-media, în vol. Texte Esenţiale (Eds.) Eric McLuhan, Frank Zingrone, Bucureşti:
Nemira;
• Bolter, Jay David, Grusin, Richard (2000) Remediation. Understanding new media, MIT
Press;
• Natale, S. (2016) There are no old media. Journal of Communication;
• Crowley, David (2013) “Mediation theory” în Peter J. Schulz, Paul Cobley (Eds.) Theories
and models of communication, Berlin, Boston: De Gruyter Mouton;
• Debray, Régis (f.a) Curs de mediologie generală, Iaşi: Editura Institutului European.