Ce este intoleranta alimentara si cum o

putem deosebi de alergia alimentara?

Intoleranta alimentara este adesea subdiagnosticata, desi poate fi cauza unor manifestari
persistente si suparatoare: dureri intestinale, balonare, acnee sau eczeme, sensibilitatea crescuta
la infectiile respiratorii, oboseala cronica. Este implicata inclusiv in rezistenta la scaderea in
greutate.

Se estimeaza ca in prezent apoximativ 40% din populatia globului sufera de intoleranta

alimentara.

Ce este intoleranta alimentara?

Intoleranta alimentara reprezinta o reactie adversa a organismului la ingestia anumitor alimente.

Aceasta se manifesta prin incapacitatea sistemului digestiv de a digera anumiti nutrienti din
alimente, atribuita in principal unor deficite enzimatice (lactaza, diaminooxidaza – DAO,
aldolaza B, etc).

Prezenta in cantitate insuficienta sau lipsa enzimelor care intervin in procesele de descompunere
ale anumitor compusi  ca si lactoza, fructoza sau histamina in substante usor de asimilat de catre
organism, face ca acestia sa patrunda netransformati in circulatia sanguina. Patrunsi in circulatia
sanguina, acestia determina eliberarea de anticorpi (IgG) de catre sistemul imun, in scopul
anihilarii lor.

Ca urmare a acestor actiuni apar starile inflamatorii, localizate la nivele diferite (intestinal, piele,
respirator), putand determina aparitia balonarii, durerilor intestinale, sindromului de colon
iritabil, incetinirea metabolismului, eruptii cutanate, acnee, rinoree sau congestie nazala sau tuse
astmatiforma.

Intolerantele alimentare se pot dezvolta si in urma unor suferinte cronice ale pacientului:
pancreatite, boli ale vezicii biliare, boli intestinale, etc.

Cele mai cunoscute intolerante alimentare sunt reprezentate de:

 Intoleranta la gluten – raspuns imunologic anormal al organismului la produse alimentare care

contin gluten. Intoleranta cronica se manifesta la fractiunile solubile in alcool ale acestuia,
reprezentate de gliadina din grau si prolarminele din orz, secara si ovaz. Este considerata o
boala autoimuna.
 Intoleranta la lactoza – caracterizata prin deficit de lactaza, enzima responsabila de absorbtia si
metabolizarea lactozei. Alimente: laptele si produsele lactate.
 Intoleranta la fructoza – incapacitatea organismului de a metaboliza fructoza datorita
deficitului de aldolaza B. Alimente: fructe, sucuri, zahar, miere, etc.
 Intoleranta la histamina – un tip particular de intoleranta alimentara, datorat deficitului de
diaminooxidaza (DAO). Exemple: alimente fermentate (branza, varza murata sau vin) si bogate
 in proteine (peste, carne, mezeluri), alimente alterate, dar si in fructe si legume cu seminte,
ciocolata, cacao, cafea, nuci, ceai negru, verde, etc.

Organismul poate sa prezinte intoleranta la mai multe alimente in acelasi timp.

Simptomele intolerantei alimentare

Simptomele debuteaza lent, reactiile putand sa apara chiar si la 8-72 de ore de la consumul de
alimente sau aditivi alimentari, incriminati in intolerantele alimentare.

Severitatea simptomelor depinde de cantitatea de alimente ingerate. Reactia de intoleranta este

mediata imunologic, fiind caracterizata de prezenta anticorpilor de tip IgG in sange.

Manifestarile intolerantei alimentare pot consta in:

 Eruptii cutanate de tip urticarie – in general aparute la un interval mai lung de timp dupa
ingerarea alimentelor pentru care organismul prezinta intoleranta
 Acnee
 Migrena
 Cefalee
 Balonare
 Dureri abdominale
 Crampe intestinale
 Diaree sau constipatie
 Congestie nazala, rinoree sau stranut
 Tuse
 Crestere in greutate
 Insomnii
 Anxietate.

Alergiile alimentare

Din punct de vedere clinic, manifestarile specifice intolerantei alimentare pot fi confundate cu
cele ale alergiilor, desi mecanismele lor de aparitie sunt diferite.

Reactiile alergice reprezinta un raspuns nepotrivit, hiperreactiv al sistemului imun de fiecare

data cand intra in contact cu alergen alimentar. Ele se pot declasa chiar si la cantitati foarte mici
de substante, iar manifestarile lor apar rapid, in decurs de cateva minute de la ingerare.

Acest tip de reactii se caracterizeaza prin prezenta anticorpilor IgE in sange, ca raspuns al
ingerarii de alimente sau aditivi alimentari cu potential alergen. Exemple de alimente care pot
declansa reactii alergice: alune, crustacee, peste, lapte, cacao, capsune, rosii, etc.

Alergiile alimentare afecteaza un procent foarte redus de populatie: aproximativ 1-2% dintre
adulti.
Cum pot fi diagnosticate intolerantele alimentare?

Pentru stabilirea diagnosticului de intoleranta alimentara se pot efectua teste de laborator:

 Teste genetice, spre exemplu pentru intoleranta ereditara la lactoza sau fructoza
 Teste pentru depistarea bolilor autoimune. Exemplu: determinarea anticorpilor anti-gliadin IgG,
in stabilirea diagnosticului de intoleranta la gluten (boala celiaca)
 Test pentru determinarea activitatii diaminooxidazei (DAO), pentru stabilirea diagnosticului de
intoleranta la histamina.

In ultima perioada au aparut teste performante care presupun recoltarea unor probe de sange (de
ordinul picaturilor) si evaluarea raspunsului acestuia la un numar mare de alimente si aditivi
alimentari. Costurile acestora depind atat de complexitatea metodelor de testare si evaluare, dar
si de numarul de alimente si aditivi alimentari pentru care se efectueaza testele.

Spre exemplu, testul de intoleranta MyCareTest poate evalua reactia organismului la 120 de

alimente si 15 aditivi alimentari. Metoda utilizata este cea leuco-citotoxica, bazata pe
interpretarea midificarilor leucocitare aparute in urma expunerii probei de sange la diferite
alimente.

Testul permite clasificarea alimentelor fata de care organismul prezinta intolerante in 3 categorii:
cu reactie usoara, medie si grava si cuprinde recomandari de abordare pentru fiecare tip de
intoleranta, precum si alternative de inlocuire a alimentelor respective.

Cum abordam intolerantele alimentare?

In mod normal, dupa ce unul din aceste teste confirma prezenta unei/unor intolerante alimentare,
recomandarea generala este ca acele alimente sa fie retrase din alimentatie, cel putin pentru o
perioada determinata de timp, dupa care sa fie reintroduse treptat.

Trebuie tinut cont de faptul ca aceasta recomandare nu este valabila in orice situatie, exemplu
elocvent constituindu-l intoleranta la gluten, incadrata ca boala autoimuna. Din acest motiv,
stabilirea diagnosticului si recomandarile din punct de vedere nutritional in astfel de situatii se
fac doar de catre personal calificat si acreditat: medici, dieteticieni/nutritionisti.

Pot fi prevenite intolerantele alimentare?

Aparitia si dezvoltarea intolerantelor alimentare nu pot fi prevenite, insa putem urma cateva
sfaturi pentru a preveni simptomele asociate acestora:

 Fiecare persoana afectata de intoleranta alimentara trebuie sa stie ce tip de aliment si in ce

cantitate ii determina aparitia simptomelor, in asa fel incat sa poata tine sub control
manifestarile neplacute ale acestora
 Daca luati masa la restaurant, puteti intreba ospatarul de modul in care este preparat meniul
dumneavoastra, deoarece acesta poate contine alimente pe care nu le tolerati si care sa nu
apara pe lista de meniu
  Invatati sa cititi cu atentie etichetele produselor alimentare, pentru a putea identifica
ingredientele la care manifestati intoleranta. Nu uitati verificarea condimentelor sau a aditivilor
alimentari, daca la unul din teste vi se confirma sensibilitate la acestia!

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

1. Cleveland Clinic, Diseases & Conditions, Problem Foods: Is it an Allergy or Intolerance, la adresa:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases_conditions/hic_Allergy_Overview/hic_Food_Alle
rgies/hic_Problem_Foods_Is_it_an_Allergy_or_Intolerance, accesat august, 2015
2. Mohamed Ismail Yasawy, Ulrich Richard Folsch, Wolfgang Eckhard Schmidt, and Michael
Schwend, Adult hereditary fructose intolerance, World J Gastroenterol. 2009 May 21; 15(19):
2412–2413. Published online 2009 May 21. doi: 10.3748/wjg.15.2412, la adresa:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2684612/, accesat august, 2015
3. Synevo, Intoleranta ereditara la fructoza, la adresa: , accesat august, 2015
4. Dallas M. Swallow, Genetics of lactase persistance and lacose intolerance, Annu. Rev. Genet.
2003.37:197-219, la adresa: http://bioinfo2.ugr.es/PDFsClase/EvolMol/Genetics%20of
%20lactase%20persistence%20and%20lactose%20intolerance.pdf, accesat august, 2015
5. Synevo, Intoleranta la lactoza- test genetic, la adresa: http://www.synevo.ro/intoleranta-la-
lactoza-test-genetic/, accesat august, 2015
6. Synevo, Anticorpi anti-gliadin IgG, la adresa: http://www.synevo.ro/anticorpi-anti-gliadin-igg/,
accesat august, 2015
7. MyCareTest, la adresa: http://www.intolleranzealimentaritest.it/en_chi_siamo.php, accesat
august, 2015