Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

De Camil Petrescu

Structura romanului, schemă orientativă în înțelegerea operei

R1. Încadrarea într-un curent/ o mișcare literară, o formulă estetică:

Încadrarea într-o perioadă , într-o epocă. Romanul apare în 1930, se încadrează în perioad
interbelică și în modernismul interbelic teoretizat de Eugen Lovinescu.

Se încadrează în modernismul interbelic prin:

- Relatarea la persoana I (ex. Verbe și pronume la pers I, timpul prezent al relatării)

- Prezența naratorului personaj ce relatează conform viziunii lui C. Petrescu: Eu nu pot
să scriu decât ceea ce văd, ceea ce simt, ceea ce înregistrează simțurile mele, din
mine însumi nu pot ieși:
- Ordinea evenimentelor nu mai respectă ordinea cronologică, ci este dictată de firul
memoriei involuntare;
- Conflictul este de natură psihologică și pune în evidență viața sufletească a
personajului;
- Utilizarea unor tehnici specifice precum monologul interior, fluxul conștiinței etc.

Încadrarea într-o formulă estetică: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de
Camil Petrescu se încadrează romanul subiectiv de anliză, roman de introspecție, roman
autentic, romanul monografie a unui sentiment.

R2. Elemente de structură:

Tematica romanului est modernistă: problema intelectualului în raport cu iubirea, războiul și

societatea.

Semnificația titlului. Titlul este analitic format din două secvențe având ca termen comun
substantivul noapte și anunță cele două teme ale operei

Compoziția romanului: Cele două părți ale romanului se leagă prin capitolul La Piatra
Craiului în munte așa cum termenul noapte leagă cele două secvențe ale titlului.

Prima parte este o ficțiune și relatează povestea unei căsnicii eșuate. De remarcat tehnicile
moderniste folosite de autor: firul memoriei involuntare, relativitatea punctelor de vedere,
tehnica introspecției.

A doua parte se bazează pe jurnalul de front al autorului participant la Primul război

mondial. Totul este relatat din perspectiva subiectivă a participantului la evenimente ce
înfegistrează trăirea intensă a stărilor, sentimentelor , dar și realitatea distructivă a războiului.
R3. Elemente de compoziție:

Perspectiva narativă: subiectivă

Elemente de opoziție: opoziția dintre drama iubirii și drama războiului și efectele asupra
individului.
Relația dintre incipit și final asigură unitatea compozițională a romanului.
Stilul anticlofil ( care nu-și propune să scrie frumos pentru a impresiona cititorii).
Concluzia