CURS 2 PNEUMOLOGIE

Sumar Curs 2
• Tuberculoza secundara (a adultului)
• Tuberculoza pulmonara secundara
• Diagnosticul pozitiv de tuberculoza
• Diagnosticul diferential al tuberculozei
• Tuberculoza extrapulmonara
• Evolutia si complicatiile TB
• Forme clinice particulare de TB

ETAPELE INFECTIEI TBC

• Primoinfectie
• Perioada de latenta
• Tuberculoza secundara manifesta
– Max 10% din cei infectati dezvolta boala
– Riscul este cel mai mare in primii doi ani de la primo-infectie (jumatate din cazuri)
– Riscul de boala scade cu timpul; reactivare cu ocazia scaderii imunitatii (HIV, cancer,
terapie Anti TNF etc)
– La cei HIV+ riscul nu scade cu timpul/ 5-8% pe an pt toata viata

TUBERCULOZA PULMONARA SECUNDARA

TB ADULT - DIAGNOSTIC POZITIV
• Anamneza - APP epidemiologice
• Simptome
• Examen fizic - sarac.
• i.d.r.- rol ajutator.
• Examen radiologic
• Examen bacteriologic al sputei.
• Alte teste: ex.lichidului pleural,biopsia pleurala, bronhoscopia.

ANAMNEZA
• Istoric de tuse productiva, prelungita (>3sapt.), de smptome generale trenante,+/-
hemoptizie
• Istoric de simptome extrarespiratorii (dureri coloana vertebrala,precordiale, cefalee,
hematurie, raguseala, etc.)

 Notiunea de “contact”/ ”focar” TB:

 contact recent cu persoane infectateTB (rude, anturaj, colegi, etc.)
 provenienta din focare TB declarate (fosti bolnavi, idr +, fisier Dispensar TB)
 persoane cu risc:
- imunodeprimati
- personal din institutii medicale, lab. de bacteriologie unde se efectueaza culturi pentru BK
- persoane fara locuinta, penitenciar, azil, etc.
MANIFESTĂRI CLINICE – DEBUT

DEBUT INSIDIOS
 Simptome respiratorii
• Tuse persistentă (peste 3 săptămâni) = simptomul central
• Expectoraţie mucoasă / mucopurulentă, posibil absentă
• Hemoptizie (uneori inaugurală): deseori mică (spute hemoptoice), rar masivă

 Simptome generale
• Astenie fizică, Anorexie, Scădere ponderală (semnificativ > 10% din masa iniţială)
• Transpiraţii; Ascensiune termică variabilă (posibil absentă)
• Amenoree nejustificată (femei)

MANIFESTĂRI CLINICE
– Nespecifice, uneori absente
– Tusea persistentă = cel mai important semn sugestiv pentru tuberculoza pulmonară
EXAMEN FIZIC TORACIC
• Frecvent sărac – CONTRAST intre semnele generale severe si semnele locale “modeste”
• Raluri localizate (crepitante sau sibilante/ronflante)
• Sindrom de condensare – rar
• Suflu amforic – excepţional (cavernă situată superficial)

EXAMENUL RADIOLOGIC TORACIC

Rx. = Element central în diagnosticul tusei persistente, DAR NU permite stabilirea diagnosticului pozitiv (Nici o
imagine radiografica nu este patognomonica (desi f sugestiva = Element de orientare diagnostică )
SEMIOLOGIE RADIOLOGICA
1. Opacitati alveolare cu un caracter sistematizat sau nu (infiltrative)
2. Imagini nodulare
3. Imagini cavitare
4. Leziuni fibroase
• Leziunile se pot asocia
• Existenta de leziuni cu “varste” diferite orienteaza dg
• Teritoriile afectate cu predilectie sunt segmentele dorsale si apicale ale lobilor superiori si
segmentele apicale ale lobilor inferiori

CRITERII RADIOGRAFICE DE SUSPICIUNE A TUBERCULOZEI

• Localizarea leziunii principale cu precădere în:
– Segmentele apical şi posterior ale lobului superior
– Segmentul apical al lobului inferior
• Asocierea de leziuni diferite pe aceeaşi radiografie (cavitati, noduli, leziuni fibroase)
• Asocierea de leziuni la distanţă (doi lobi / ambii plămâni)
• Dinamică lentă în timp a leziunilor
Prezenta a mai multor criterii creste suspiciunea; dinamica lenta in timp este atat in evolutia naturala spre agravare cat si in
evolutia sub tratament spre ameliorare / vindecare
OPACITĂŢI DE TIP ALVEOLAR (CONDENSĂRI ACINARE)

– Mărime diferită (subsegmentare  lobare).

– Omogene sau neomogene (zone transparente în interior).
• Sunt leziuni de alveolita exsudativa
• Sunt considerate forme incipiente de TB
• Anatomo-patologic-focare de alveolita cazeoasa inconjurate de congestie perifocala
• Infiltratele precoce se localizeaza subclavicular

• Evolutia leziunilor infiltrative:

– rezorbtie integrala
– organizare fibroasa
– cazeificare cu aparitia de zone de excavare si
– tendinta la extensie

TBC INFILTRATIVA
– opacitati nodulare izolate sau grupate ,cu un contur difuz,uneori confluente,localizate apical si
subclavicular
– infiltrat segmentar care ocupa aproape in intregime lobul superior drept; tendinta la excavare centrala
PNEUMONIILE TUBERCULOASE
Radiologic:
• sindrom de umplere alveolara cu distributie segmentara sau lobara
• cu bronhograma aerica
• lobi superiori
• cel mai frecvent pe dreapta
• tendinta la excavare centrala
• modificarile radiologice au o dinamica lenta
• caracterul retractil al acestei pneumonii este frecvent, precoce si are un prognostic functional rau

Opacitate triunghiulara localizata la nivelul lobului superior drept

TUBERCULOZA FIBRO-CAZEOASA
• Constituie forma cea mai frecventa
• Apare ca urmare a evolutiei nefavorabile a unei tuberculoze incipiente
• Caracteristica principala: necroza cazeoasa cu formarea de caverne
• Examenul rx se caracterizeaza prin opacitati de toate tipurile, leziuni cavitare, reactii reparatorii
fibroase, zone emfizematoase

Opacitate neomogena, cu excavare, localizata la nivelul

lobului superior drept
TUBERCULOZA CAVITARA
 Aspectul radiologic al cavernelor este in functie de stadiul in care se gasesc
 Se localizeaza de regula la nivelul segmentelor apical si dorsal lobi superiori si apical lobi inferiori
 Unice dar mai frecvent multiple
 Daca sunt mici si multiple realizeaza un aspect in miez de paine
 Imagini aerice rar hidroaerice
 Uneori pe tomografii se poate evidentia bronsia de drenaj
 Sindromul cavitar este asociat si cu alte tipuri de leziuni cel mai adesea cu noduli acinari
diseminati, consecinta extinderii pe cale bronhogena

Caverna de gradul I

imagine hipertransparenta
cu un contur anfractuos in
masa infiltratului

Caverna de gradul II: caverna cu un perete

net localizata subclavicular drept

intre bronsie si hil se poate observa bronhia de dren

caverne TBC cu bronhie de dren

caverna

bronhie de dren bronhie de dren

Caverna de gradul 3
• Cavitate veche, net conturata, cu perete fibrozat
• Din cauza sclerozei pericavitare poate avea o forma neregulata, cu leziuni sechelare in jur
• Conturul, dimensiunile cavernei nu se mai modifica in timpul tusei

Caverne multiple (In dreapta: caverne mici, multiple, realizand aspect in “miez de paine”)

Tuberculoza de tip fibros

Opacitati în banda sau extinse, uneori

cuprind un întreg lob sau chiar un
hemitorace si se însotesc de reducerea
uneori importanta a volumului pulmonar
EXAMENUL BACTERIOLOGIC PROBE CLINICE
• Microscopie optica (evidentierea • TB pulmonara (contaminate)
BAAR)
– Sputa spontana sau indusa cu aerosoli
– Sensibilitate 10000 bacili / ml
– Mai rar alte metode
• Cultura micobacteriilor si identificarea
• TB extrapulmonara (sterile)
speciei
– Lichid pleural, peritoneal, pericardic
– Metoda de electie
– Lichid cefalorahidian
– Sensibilitate 100 bacili / ml
– Lichid articular
• Inocularea la cobai – Urina
– Fragmente bioptice
– Costisitoare, lenta, doar in
cercetare
– Sensibilitate 1-10 bacili / ml

RECOLTAREA PROBELOR DE SPUTA

 Clatirea gurii cu apa pentru indepartarea resturilor alimentare
 2 inspiratii profunde urmate de retinerea respiratiei dupa fiecare dintre ele timp de cateva
secunde, apoi o a treia inspiratie profunda, urmata de un expir fortat. Se declaseaza tusea care va usura
expectoratia
 Depunerea sputei in recipientul/flaconul care se tine lipit de buze (diam minim 3-4cm)
 Fixarea stransa a capacului prin infiletare
 Spalarea pe maini cu apa si sapun
 Se recolteaza 3 probe pentru fiecare control bacteriologic: 2 sub supraveghere medicala si una
din prima sputa emisa spontan dimineata
 Sensibilitatea creste cu volumul de sputa recoltat MINIM 5ml

EXAMENUL MICROSCOPIC
 Coloratia Ziehl-Neelsen
– Este metoda Standard de diagnostic
– Identifica Mycobacteriile evidentiind proprietatea de acid –alcoolo-rezistenta (nu este specifica de
gen)
– Citirea lamelor este relativ laborioasa: examinarea - la MO cu obiectiv cu imersie 100x ; Se
numara BAAR pe 100 de campuri
– MB - bastonase subtiri, rosii, usor incurbate, mai mult sau mai putin granulare, izolate sau grupate
în perechi, pe fond albastru
– Se poate preciza ca in cazul gasirii a doar 1-2 bacili pe 100 campuri se mai citesc inca 200 si in
cazul in care raman 1-2 bacili pe 300 de campuri (deci sub 3 bacili pe 300 de campuri) rezultatul este
considerat neconcludent si se va repeta proba.
 Sensibilitatea metodei este destul de redusa :
• Daca bacilii sunt distribuiti uniform:
– Volumul de sputa pe lama = 0,01 ml
– Lama are 10.000 campuri
– Pentru a gasi 1 bacil pe 100 campuri = 10.000 bacili/ml
– 1 bacil pe 10 campuri= 100,000 bacili/ml
– 1 bacil pe fiecare camp=1,000,000 bacili/ml
• Doar 100 -200 de campuri sunt examinate (1% din lama)
• Sensibilitatea creste prin examinarea > lame (probe de sputa)
• 50-70% din TB pulmonare sunt + la ex direct
• Pt un examen pozitiv sunt necesari aprox. 10,000 bacili//ml

 Coloratii fluorescente
– Rapide (15 min pe ZN = 2 min pe Auromina-rhodamina) se xamineaza la x 25 (x100 pt Z-N)
– Necesita energie electrica iar microscoapele sunt mai scumpe (x 3) – rezolvat prin noile tehnici
de LED fluorescence
– Rezultatul pozitiv necesita confirmare prin coloratia Ziehl-Neelsen

EXAMENUL DIRECT
Rezultate fals pozitive
Particule AAR – hrana, erori de colorare (precipitare) BAAR nonpatogeni din mediu mycobacterii
netuberculoase patogene Nocardia sp., Spori de bacilus subtilis, fibre polen, fungi
Contaminari prin transfer de bacili de pe o lama pe alta
Rezultate false negative
Colectarea si stocarea improprie a sputei
Tehnica de preparare a frotiului deficitara
Erori Administrative
Erori de etichetare si identificare a specimenelor
CULTURA MICOBACTERIILOR
• Metoda standard de diagnostic al TB (documenteaza in plus 20 – 30% din cazuri)
• Permit identificarea speciei
• Permit ulterior testarea sensibilitatii
• Mult mai sensibile
• Medii solide, de ex. Lowenstein-Jensen (medii pe baza de ou + glycerol si asparagina)
– Standard
– Crestere in 4-6 saptamani
– Minim 100 bacili /proba
• Medii lichide (agar + albumina sau ser bovin)
– Rapide (incepand de la cateva zile)
– 10 bacili/proba
– Mult mai scumpe
• Coloniile de MTB pe medii solide sunt rotunde, galben palid, conopidiforme, cu suprafata
rugoasa,izolate sau confluente în functie de densitatea bacililor din inoculul initial.
• Exprimarea rezultatelor se face semicantitativ în functie de densitatea coloniilor. Identificarea
speciei se realizeaza prin teste biochimice

TESTAREA SENSIBILITATII
• Dificila, costisitoare, grevata de erori
• Rezistenta MTB la antituberculoase este definita cantitativ (> 1% bacili rezistenti)
• Este obligatorie:
– Pentru izoniazida si rifampicina
– La retratament sau in suspiciunea de chimiorezistenta initiala

EXAMENUL HISTOPATOLOGIC
Probe clinice
• Fragment pleural (biopsie pleurala, mai rar toracoscopica)
• Ganglion
• Fragment pericardic sau peritoneal
• Os sau membrana sinoviala
• Perete bronsic, laringe, plaman
• Rar altele
TESTELE IMUNOLOGICE
• Testarea cutanata la tuberculina:
• Serologia – evaluaza raspunsul umoral (anticorpii) la infectia cu M. tuberculosis
– Sensibilitate si specificitate slabe
– INUTILA IN PRACTICA
• Evaluarea immunitatii celulare – teste ce masoara productia de mediatori ai inflamatiei dupa
stimularea cu antigene SECIFICE M. tuberculosis (interferon gamma in special)

TESTAREA CUTANATA TUBERCULINICA

– Injectarea strict intradermica de antigene din MTB (denumite PPD = derivat de proteina purificata)
– Ce provoaca o reactie de hipersensibilitate intarziata
– Ce consta in acumularea locala de limfocite si macrofage
– Exprimata macroscopic printr-o induratie la locul injectarii
– Prima tuberculina a fost produsa de Robert Koch
– Utilizarea pentu detectia infectiei a fost descrisa pentru prima data de von Pirquet in 1907

EVALUAREA INDURATIEI
Se utilizeaza si aspectul calitativ al reactiei - scara Palmer
Tip l - induratie ferma, flictene
Tip ll - induratie elastica
Tip lll - induratie depresibila
Tip lV - fara induratie

Variabilitatea interindividuala este destul de mare si aduce

putine informatii in plus fata de masurarea
diametrului transversal al induratiei

REZULTATE
 Pozitiva (infectie tuberculoasa)

–  10 mm
–  5 mm la cei infectati HIV
 Negativa (absenta infectiei tuberculoase)
– < 10 mm
– < 5 mm la infectati HIV
 Detecteaza doar infectia, nu face ≠ dintre infectie si boala
 DAR intensitatea raspunsului este corelata cu riscul de boala !!
REZULTATE LA TESTARI SUCCESIVE
• Viraj tuberculinic = pozitivarea reactiei cutanate la tuberculina
– Diagnostic de infectie tuberculoasa recenta
• Salt tuberculinic = cresterea cu minim 8-10 mm a diametrului reactiei cutanate la tuberculina
– Semnificatie incerta

REZULTATE FALSE
• Fals pozitive
– Vaccinare BCG
– Contact cu micobacterii atipice
• Fals negative
– Erori de tehnica (injectare s.c)
– Sarcoidoza activa, boli hematologice maligne, infectii virale acute (oreion), vaccinari
antivirale cu virus viu, infectia HIV
– Subnutritie, copii < 6 luni – sistem imun imatur.
– Tratamente imunosupresoare de durata (corticoterapia)
– Faza initiala a infectiei tuberculoase
– Efect Boost – la batrani: repetarea reactiei la 2-3 sapt./repetarea cu 10 U.I.PPD
Testele IGRA (TIGRA) – Interferon gamma release assay
• Se exprima ca – pozitiv, negativ, indeterminabil
• Usor de realizat ( o singura consultatie) – rezultat in 24 h
• Mai scumpe decat IDR
• Mai specifice (rata de fals pozitivi mai redusa)
• Foarte probabil mai sensibile
• Fara reactie booster/ nu este afectat de vaccinare BCG anterioara
• Inlocuiesc treptat IDR
• Datele preliminare arata o predictie buna a infectiei recente in populatia vaccinata
• Mai sunt necesare studii in populatii speciale (copii, imunodeprimati, etc)

BIOLOGIA MOLECULARA (PCR)

A. Pentru diagnosticul de boala (identificarea MTB)
– In specimenele BK+ la direct permite confirmarea RAPIDA a genului MTB
– In specimenele BK- performanta diagnostica este modesta
– Sensibilitate 70% fata de cultura
– Specificitate buna/f buna
– Rapiditatea dg nu compenseaza erorile si pretul ridicat
B. Permite evaluarea rapida a sensibilitatii dupa realizarea culturii primare

STANDARDUL DIAGNOSTIC
• Toate persoanle care tusesc de peste 3 saptamani si care nu au o cauza identificata tusei
TREBUIE evaluate ca suspecte de TB
• Toate persoanele care au leziuni radiologice compatibile cu Tb trebuie sa li se recolteze sputa
pentru ex direct/cultura chiar daca istoricul de TB este cunoscut
• Daca leziunile radiologice sunt evolutive sau nu exista o radiografie “de referinta examenul sputei
trebuie facut indiferent de examenele anterioare
• La toti pacientii (adulti, adolescenti sau copii) care sunt capabili sa expectoreze TREBUIE sa se
recolteze minim 2, preferabil 3 probe de sputa.
• Cel putin o proba de sputa trebuie sa fie recoltata dimineata

• In suspiciunea de localizare extrapulmonara, trebuie obtinute probe din leziunea suspecta pentru:
Ex direct (in cazul lichidelor), cultura si histopatologie;
• Realizarea examenului histopatologic nu elimina necesitatea culturii probei bioptice !!!
• Diagnosticul de TB negativa la examenul direct trebuie sa fie bazat pe:
– Cel putin trei spute negative
– Prezenta de leziuni radiologice
– Lipsa raspunsului la tratament cu un antibiotic cu spectru larg (DAR NU chinolone !!!)
– Cel putin o cultura este in lucru.
• La persoanele HIV+ evaluarea diagnostica trebuie facuta cat se poate de rapid
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
• Se bazeaza foarte mult pe aspectul radiologic
• Se vor adauga elemente de dg diferential pro/contra TB
• Ex: Nodulul pulmonar solitar:
– cu Tumori maligne: carcinom bronhogenic, limfom pulmonar primitiv, sarcom pulmonar, metastaza unica
– cu alte tumori: hamartom, carcinoid bronsic, leiomiom
– cu Boli inflamatorii/infectioase: infectie cu Nocardia, Aspergilus, pneumonie rotunda, abces, chist hidatic,
granulomatoza Wegener, noduli reumatoizi

TUBERCULOZA EXTRAPULMONARĂ
 Reprezintă 1/6 din cazurile de tuberculoză (la HIV–)
 Cuprinde toate localizările – exceptând plămânul
 Mai frecventă la infectaţii HIV
 Origine – focarele de diseminare hematogenă
 Leziuni paucibacilare
 Diagnostic pozitiv: bacteriologic şi/ sau histopatologic

PLEUREZIA TUBERCULOASĂ
• Forma cea mai frecventă de TB extrapulmonară
• ESTE O MANIFESTARE PRECOCE POST INFECTIE
• Adult tânăr, adolescent
• Origine:
– rar diseminare hematogenă
– ruperea in pleura a unui nodul pulmonar subpleural
• Mecanism – reactie inflamatorie granulomatoasa intensa la prezenta Ag micobacteriene
• Poate apare si ca o complicaţie a tuberculozei pulmonare

MANIFESTĂRI CLINICE
 Sindrom lichidian pleural:
 Debut acut
 Matitate bazala intensa, deplasabilă
 Durere intensa cu caracter pleural (junghi)
 Abolirea vibraţiilor vocale
 Ascensiune termică
 Abolirea murmurului vezicular
 Tuse seacă +/- polipnee
 +/- suflu pleuretic la marginea superioară a
matităţii
PLEUREZIA TB

• Rx: opacitate de tip lichidian

• IDR la PPD negativ
• Ex. lichidului pleural:
– Serocitrin
– Exsudat (proteine > 3g/dl, LDH pleural > 2/3 din LDH
plasmatic)
– Numeroase limfocite (> 90%)
– ADA crescută
– Ex. histopatologic – biopsie pleurală (+) în 80% din
cazuri; randamentul creste cand se asociaza cultura
fragmentelor bioptice
PLEUREZIA PURULENTA (EMPIEM) TB
Apare ca urmare a infectarii exsudatului pleural

MENINGITA - MANIFESTĂRI CLINICE INVESTIGATII

 Debut subacut/acut
 Iniţial:
– febră şi alterarea stării generale
– iritabilitate/ astenie fizică
– cefalee
– +/- vărsături
 Ulterior:
– alterarea stării de conştienţă
– redoarea cefei
– semne de paralizie a nervilor cranieni
 Tardiv:
 Rx variabila:
– normală
– imagine miliară
– aspectul leziunii primare
 IDR la PPD negativă (se pozitivează in cursul
tratamentului = argument dg retrospectiv)
 CT cerebral normal sau hiperdensitate la baza
craniului (postcontrast), hidrocefalie, infarct
cerebral
 Lavajul bronhioloalveolar: bk deseori negativ la ex
MO direct (dar pozitiv uneori la cultura)-

– fotofobie  Ex. fund de ochi: tuberculi coroizi

– poziţie antalgică fetală  Examenul LCR (punctie lombara)
– comă

EXAMENUL LCR (PUNCTIE LOMBARA)

 Clar/ opalescent
 Presiune crescută
 Glucoză scăzută (< 40 mg/dl)
 Proteine crescute (0,6-2 g/dl)
 Celularitate crescută, predominenţa limfocitelor
 BAAR -- în microscopie uneori + , deseori + în cultură
 Diagnostic molecular (PCR)
DIAGNOSTIC POZITIV
 ! De probabilitate – tratamentul se instituie rapid
 Vârsta < 5 ani
 Copii nevaccinaţi BCG
 Contact cu pacient cu tuberculoză pulmonară activă
 LCR – lichid clar cu limfocitoză şi proteine crescute
 Neconfirmarea altei etiologii a meningitei
 In formele grave de tuberculoza, contextul epidemiologic este esential
 Instituirea tratmentului se face rapid chiar daca intr-un numar de cazuri dg este infirmat ulterior (in special
la cei HIV +)
 Nu se asteapta confirmarea diagnostica (cultura sau PCR)

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL - EXAMENUL LCR (Prezenta semnelor clinice de gravitate orienteza diagnosticul)

ALTE FORME EXTRAPULMONARE DE TB

• Tuberculoza ganglionara: peste 50% din cazurile de tuberculoza extrapulmonara la copil
• Tuberculoza vertebrala si a articulatiilor
• Tuberculoza seroaselor: pleurezia si peritonita
TUBERCULOZA GANGLIONARĂ

 Copil şi adult tânăr  Diagnostic:

 Mecanism – diseminare limfohematogenă – Cultura bK: punctat ggl, fragment ggl
 Frecvent ganglioni laterocervicali şi – Histologic: fragment ggl
supraclaviculari
 Diagnostic diferenţial:
 Clinic:
– Adenopatii abcedate,
– ADP nedureroasă, elastică, neaderente – Sarcoidoza, neoplazii,
– Rar apar manifestări generale – Limfoame maligne
– IDR la PPD +
 Evoluţie variabila sub antituberculoase,
uneori necesită tratament chirurgical

SPONDILITA TUBERCULOASĂ (MORB POTT)

 Copii şi adulţi  Manifestări clinice - dependente de localizare

 Mecanism - diseminare  Durere în punct fix, influenţată de palpare
hematogenă în cursul primoinfecţiei,
rar diseminare limfatică  Rareori manifestări generale

 Vertebre toracale/ lombare  Tardiv – gibozitate

 Leziuni:  Rx. profil:

– Iniţial: eroziune anterioară a – Eroziunea anterioară a corpurilor vertebrale

corpilor vertebrali – Tasare vertebrală

– Ulterior: tasare vertebrală →  Diagnostic pozitiv:

cifoză angulară – Examen bacteriologic din cazeumul exteriorizat
– Ruptura leziunilor în ţesuturile – Biopsia osului afectat
paravertebrale → abces “rece”  Diagnostic diferenţial: spondiloză, spondilite
infecţioase, metastaze osoase
TB OSOASA

Spondilita TB

Cifoza TB

TUBERCULOZA SCHELETULUI
– 1% din toate cazurile de TB; 50% e prinsa coloana
– Rx: distrugerea corpului vertebral anterior, ingustarea spatiului intervertebral si cifoza, implicarea
tesuturilor paravertebrale
– Diagnostic diferential: Cancer metastatic (Indivizi mai in virsta; Implicari vertebrale fara afectarea
discului intervertebral); Piogen (prinde si corpii vertebrali posteriori)

TUBERCULOZA ARTICULARĂ
 Articulaţii mari, frecvent monoarticulară
 Obiectiv: tumefacţie nedureroasă → amiotrofie progresivă → distrucţie articulară
 Rx.: leziunie epifizare + mărirea spaţiului articular
 IDR la PPD +
 Diagnostic: cultura bk din lichidul sinovial
TUBERCULOZA RENALĂ
 Mecanism: reactivarea focarelor de diseminare hematogenă
 Afectarea ulterioară a ureterelor, vezicii urinare
 Clinic:
– Durere lombară,disurie, tumefacţie, hematurie
– Rar manifestări generale
 IDR la PPD frecvent +
 Diagnostic: culturi bK din urină
 Complicaţii: stricturi ureterale, insuficienţă renală cronică

PERICARDITA TUBERCULOASĂ
 Rară, uneori asociată cu infecţia HIV
 Mecanism: reactivarea focarelor hematogene din cursul primoinfecţiei
 Simptome: febră, durere toracică, dispnee progresivă

 Obiectiv: frecătură pericardică,  zgomotelor cardiace,

 Rx: largirea siluetei cardiace, ştergerea arcurilor, dublu contur
 ECG: modificări difuze de fază terminală
 Diagnostic: biopsie pericardică
 Complicaţii: – Tamponadă cardiacă
– Tardiv: calcificari perocardice

PERICARDITA CONSTRICTIVA
Calcificari la nivelul fetei diafragmatice a ventriculului drept:

ALTE LOCALIZARI
 TUBERCULOZA PERITONEALA
 Evoluţie insidioasă
 Clinic: ascită; rareori abdomen acut
 Diagnostic: laparotomie exploratorie cu examen histologic + bacteriologic al fragmentelor
peritoneale

 TUBERCULOZA LARINGIANA
 Formă rară
 Intens contagioasă
 Se asociază cu TB pulmonară extinsă
 Clinic: disfonie, uneori obstrucţie laringiană

 Localizări foarte rare

– Tuberculoame cerebrale – TB auriculară
– TB cutanată – TB oculară
– TB intestinală – TB tiroidiană
– TB hepatosplenică – TB suprarenaliană (insuficienţă corticosuprarenală)