ISTORIE – clasa a XII-a – Unitatea de învîţare 9: ROMÂNIA ŞI „RĂZBOIUL RECE” – profesor: IŞTOC FLORIN

ROMÂNIA ŞI "RĂZBOIUL RECE"

Războiul Rece (1947-1991) = confruntare deschisă după al Doilea Război Mondial între
SUA (democraţie + NATO) şi URSS (comunismul + Pactul de la Varşovia).
1. Relaţiile României cu URSS şi statele comuniste
 1948-1953 - Perioada subordonării necondiţionate fată de U.R.S.S.
 4 febr 1948 - Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală - România şi URSS =
U.R.S.S. se poate amesteca în problemele securităţii României.
 discuţii Hruşciov şi P. Groza (prim-ministru până în 1952) = U.S. anexează
Insula Serpilor.
 Tratate de prietenie cu Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria.
 Tratatul cu Iugoslavia - denunţat după excluderea acesteia din Cominform
(Biroul de Informații al partidelor comuniste, format în 1947, un înlocuitor al
Cominternului. Era o rețea formată din partidele
comuniste din Bulgaria, Cehoslovacia, Franța,Italia, Iugoslavia, Polonia,
 România, Ungaria și Uniunea Sovietică, a fost dizolvat în 1956)
 Revolta anticomunistă din Ungaria (oct-nov. 1956) – participă şi românii =
loialitatea faţă de U.R.S.S. (Imre Nagy este ținut în arest la Snagov)
 1953 moartea lui Stalin - relaţiile româno-sovietice = neîntelegeri + contradicţii:
 Dej = politica dublicitară = extern fidel U.S; intern - neutralizarea adversarilor
politici supuşi US.
 1956 vorbeşte prima dată de calea românească de "creare a socialismului";
 1958 - retragerea trupelor US din România = îndepărtarea de Moscova, vizibilă și
în relaţiile cu statele vecine.
 În 1963 Dej a vizitat Iugoslavia şi încheie acordul pentru construirea
complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier.
 Reorientarea politicii externe a României în 1964, prin respingerea planului
Valev.
 aprilie 1964 “Declaraţia P.M.R cu privire la problemele mișcării comuniste
și muncitorești internaționale”
 Din 1965 - la conducerea României N Ceauşescu - continuă politica lui Dej:
 1967 -România singura ţară comunistă care refuză să rupă relaţiile cu Israelul,
în urma războiului de 6 zile, așa cum procedaseră multe state socialiste
 1967 - recunoaşte R.F.G, încălcând doctrina diplomației sovietice, conform
căreia statele socialiste nu trebuiau să recunoască niciodată statul german
occidental
 stabileşte contacte la nivel înalt cu S.U.A.
 august 1968 - a criticat intervenţia U.R.S.S. împotriva regimului comunist-
reformist din Cehoslovacia (Primăvara de la Praga- Alexander Dubcek,
Vaclav Havel- conducător al Rev. de Catifea din nov. 1989, care a dus la
căderea comunismului) - A lansat lozinca ”Partidul, Ceaușescu, România”
după eșecul mișcării reformatoare din Praga
 Consecinte: simpatie şi încredere din partea statelor occidentale;
 1969 - vizita la Bucureşti a preşedintelui american Richard Nixon;
 1975 - vizita preşedintelui Gerald Ford;
 România primeşte credite financiare din partea F.M.I. şi B.M.;
 diplomaţia românească mediază conflictul din Orientul Mijlociu;
 negociază restabilirea relaţiilor diplomatice dintre S.U.A. şi China.
1
 ISTORIE – clasa a XII-a – Unitatea de învîţare 9: ROMÂNIA ŞI „RĂZBOIUL RECE” – profesor: IŞTOC FLORIN

 Legăturile dintre Ceauşescu şi liderul sovietic, Leonid Brejnev (din 1963), datorită
lansării doctrinei Brejnev (”suveranitatea limitată”, presupunea că URSS-ul are rolul
de lider al lumii socialiste, și că își aroga dreptul de a defini "socialismul" și
"capitalismul" conform intereselor proprii; a fost folosită pentru justificarea
invadării Cehoslovaciei și înfrângerea Primăverii de la Praga din 1968, dar și în cazul
invaziei dintr-o țară nemembră a Pactului de la Varșovia, Afganistan, în 1979.
Doctrina Brejnev a fost înlocuită de doctrina numită în glumă Sinatra, în 1989,
numele dat în timpul lui Mihail Gorbaciov doctrinei politice sovietice și face o aluzie
glumeață la cântecul "My Way" al lui Frank Sinatra, descriind noua abordare a politicii
externe, prin care URSS permitea țărilor membre ale Pactului de la Varșovia să-și
determine propria cale în domeniul politicii interne); relații îmbunătăţite după 1974,
totuşi apropierea româno-sovietică nu a durat, fiind neînţelegeri în probleme:
 integrarea militară în cadrul Tratatului de la Varşovia,
 integrarea şi cooperarea economică în cadrul CAER.
 Ceauşescu va respinge reformele lui Gorbaciov = izolarea României.
2. România în cadrul C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), creat în 1949,
replică la Doctrina Truman (”containment” = îndiguire; presedintele Truman a anunțat, în
martie 1947, că politica S.U.A. va fi aceea “de sprijinire a popoarelor libere care rezistă
încercărilor de subjugare de către minorități înarmate sau prin presiuni externe”. Grecia a
primit imediat un ajutor masiv în materie de bani, arme și instrucție, asistență ce a permis
înfrângerea comuniștilor până în 1949. Turcia, care era și ea amenințată, a primit un ajutor
american consistent.), la "Planul Marshall"- 5 iunie 1947 (lansat de gen. american George
Marshall, în vederea ajutorării unor state europene, grav afectate de război, pentru a evita
căderea lor sub influență comunistă; 16 state au primit în perioada 1948-1952, 13 miliarde
dolari, în produse industriale și alimentare, dar Stalin a impus statelor comuniste est-
europene refuzarea planului) şi alternativă la viitoarea C.E.E.-1957
 Economic - România inclusă în sfera de interese sovietice din mai 1945 (sovrom).
 Moscova, propunea fondatorii: Polonia, România, Cehoslovacia, Ungaria şi Bulgaria,
doar statele subordonate faţă de URSS.
 Obiectivele stabilite de CAER:
 lărgirea schimbului de mărfuri între ţările membre ale CAER în anii 1949-1950;
 comerţul cu ţările capitaliste.
 politica de preţuri.
 Colaborarea tehnico-ştiinţifică prin schimbul de documentaţie tehnică.
 construcţia marilor hidrocentrale.
 construcţia sistemelor de irigaţii şi canalelor de transport.
 construcţia liniilor de cale ferată şi a şoselelor, a porturilor maritime şi fluviale.
 construcţia marilor combinate şi uzine.
 1950 Molotov propune construirea Podul Giurgiu-Ruse = contribuţia statelor CAER.
 “Declaratia din aprilie” 1964 a PMR = ruperea faţă de URSS.
 1964 Planul Valev = crearea în România, Bulgaria şi S. US a unui complex economic
interstatal. Plan respins de România = dezmembrarea economiei şi a teritoriului naţional.
 Relaţiile cu Moscova agravate = ruşii doreau transformarea CAER într-un organism
economic supranational, în cadrul căruia Nordul urma să producă produse industriale, iar
Sudul să furnizeze materii prime şi agricole.
 România se opunea cererii CAER, continuând industrializarea, cu ajutorul Occidentului.
3. România şi Pactul de la Varşovia
 Pactul de la Varşovia - creat 14 mai 1955 - replica comuniştilor la NATO.
 NATO = apărare împotriva agresiunii sovietice = sporit influenţa americană în Europa

2
 ISTORIE – clasa a XII-a – Unitatea de învîţare 9: ROMÂNIA ŞI „RĂZBOIUL RECE” – profesor: IŞTOC FLORIN

 Retragerea armatei sovietice în 1958 = (scăderea strategică a României după semnarea

tratatului de pace cu Austria, România înconjurată de sateliţi, liderii români fideli).
 România = nu participă la invadarea Cehoslovaciei în 1968.
 Pactul reînnoit în 1985 pentru 20 de ani, alianţa dizolvată oficial în 1991.
4. Relaţiile României cu Europa Occidentală
 România preocupată de promovarea relaţiilor cu statele Occidentale:
 1955 - a devenit membră a O.N.U.;
 1959 - aleasă vicepreşedinte a celei de-a XIV-a sesiuni a Ad. Generale ONU.
 După 1958 comerţul românesc orientat spre Europa V dispusă să ne dea credite.
 relaţiile diplomatice - legaţiile Angliei şi Frantei la Bucureşti = rang de ambasadă.
 În 1963 România a votat la ONU altfel decât Uniunea Sovietică şi aliaţii ei.
 Perioada 1965-1974 - iniţiative diplomatice româneşti = sporit prestigiul internaţional:
 Preşedintele Frantei - Charles de Gaulle - a vizitat România în 1968;
 contacte la nivel înalt cu SUA = vizita la Bucureşti preşedinţilor americani Richard
Nixon - în 1969 şi Gerald Ford - în 1975.
 Stabilirea de relatii diplomatice cu R.F.G. în 1967 – singura ţară socialistă;
 Mentinerea relatiilor diplomatice cu Israelul după “războiul de şase zile” - 1967
 Orientarea diplomatică spre Apus + restructurarea legăturilor comerciale externe:
 Aderarea GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) în 1971
 aderarea la F.M.I. şi la B.M. în 1972.
 În 1973, Piaţa Comună (C.E.E.)- acordă un regim comercial preferenţial
României;
 Acordurile de la Helsinki din 1975 - România promitea respectarea drepturilor
omului şi drepturile minorităţilor, respectarea condiţiona acordarea creditelor.
 După 1971, relatiile cu SUA s-au răcit datorită:
 impunerii cultului personalităţii şi "revoluţiei culturale".
 nerespectării acordurilor de la Helsinki.
 Încălcării drepturilor omului.
 Impunerea taxei de emigrare - au răcit legăturile cu Bonnul, Ierusalimul şi Washingtonul
 În preajma anilor '80 - relatiile cu Occidentul au devenit mult mai reci:
 SUA retrage clauza naţiunii celei mai favorizate României (primită în 3 aug. 1975),
în 1988.
 Deteriorarea situaţiei interne, Occidentul atacă politica lui Ceauşescu de nerespectare a
drepturilor omului = izolarea internaţională după 1985, înrăutăţirea relaţiilor cu statele
occidentale și diminuarea schimburilor comerciale.

Principalele crize politice și conflicte locale în cadrul Războiului Rece

 Blocada Berlinului (24 iunie 1948 - 11 mai 1949) a fost una din primele crize majore
internaționale ale Războiului Rece, marcată de momentul când Uniunea Sovietică a
blocat accesul rutier și feroviar către Berlinul de Vest. Criza a luat sfârșit atunci
când Uniunea Sovietică a permis sosirea ajutoarelor americane, britanice și franceze,
care erau trimise pe calea aerului în Berlinul de Vest, operațiune cunoscută sub numele
de Operațiunea Vittles. Blocada Berlinului a fost una dintre cele mai mari blocade din
istorie.
 Războiul dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud : la sfârșitul celui de-Al Doilea
Război Mondial, când Japonia și teritoriile fostului Imperiu sunt ocupate de forțele Aliate
(mai precis, de americani, pe de o parte, și sovietici, de cealaltă parte), peninsula
coreeană este împărțită în două, de-a lungul paralelei 38. Astfel, partea de nord a fost
3
 ISTORIE – clasa a XII-a – Unitatea de învîţare 9: ROMÂNIA ŞI „RĂZBOIUL RECE” – profesor: IŞTOC FLORIN

ocupată de Uniunea Sovietică, iar cea de Sud de Statele Unite ale Americii. Deși partiția
a fost gândită inițial doar ca o măsură temporară, în curând a devenit clar că – în
contextul răcirii relațiilor dintre URSS și SUA – unificarea Coreei nu se va produce prea
curând; Războiul din Coreea a început pe 25 iunie 1950 cu un atac al forțelor nord-
coreene. Implicarea americană (sub egida ONU) a fost decisă câteva zile mai târziu,
astfel că armata sud-coreeană, care altfel ar fi fost complet depășită de situație, a putut
rezista ofensivei (deși, în primă fază, a fost învinsă). După câteva luni de lupte, războiul a
intrat într-un impas sângeros, care a durat mai bine de doi ani de zile. În condițiile în care
niciuna dintre părți nu avea șanse să se impună, s-a ajuns la un armistițiu, semnat pe 27
iulie 1953. Armistițiul este în vigoare și astăzi, iar relațiile dintre Coreea de Sud (acum
unul dintre cele mai dezvoltate state din lume) și Coreea de Nord (la polul opus) rămân la
fel de tensionate. 

 Criza rachetelor din Cuba: în 1959, Fidel Castro reuşeşte să îl îndepărteze de la

putere pe dictatorul Batista, devenind noul conducător al republicii, el cere ajutor de
la SUA pentru implementarea planului Marshall în Cuba. Acest plan avea menirea să
ajute statul cubanez să recupereze decalajul dintre Cuba şi ţările dezvoltate. Izbindu-se
de un refuz, Castro ia hotărârea să naţionalizeze societăţile americane din insulă şi își
îndreaptă atenția către Uniunea Sovietică. Debarcarea din Golful Porcilor din 1961 a fost
o încercare de contrarevoluţie organizată de americani, care, însă, a eşuat. Ca urmare a
acestei acțiuni, în octombrie 1962, sovieticii au amplasat pe teritoriul Cubei rachete
cu rază medie de acţiune, care, însă, au fost descoperite de un avion american de
spionaj, fapt ce va produce cea mai gravă criză a războiului rece. Vasele sovietice
care veneau spre Cuba au fost blocate în larg de SUA, aceasta din urmă ameninţând
totodată cu bombardarea insulei în cazul în care rachetele sovietice nu vor fi retrase.
Sub presiunea Consiliului de Securitate ONU şi a altor state din Occidentul Europei, în
frunte cu Franţa, care țineau partea Statelor Unite, Uniunea Sovietică și-a retras, în cele
din urmă, rachetele din Cuba. Pentru evitarea reapariției unui asemenea conflict, în
august 1963, între Casa Albă şi Kremlin se stabilește o legătură telefonică directă
numită firul roşu.

 Războiul din Vietnam: prin Războiul din Vietnam, în sens mai larg, se înțelege
cel de-al doilea război din Indochina (1955- 30 aprilie 1975) iar, în sens mai
restrâns, intervenția americană (între 1965-1973). În principiu, războiul a fost
purtat pentru reunificarea Vietnamului despărțit, temporar, de înfrângerea
decisivă din 1954 a armatei coloniale franceze. În acest conflict, cele două mari
puteri comuniste concurau și una cu cealaltă și pentru influența în Asia de sud-
est, iar SUA încerca să împiedice răspândirea comunismului în țările fragile din
Asia, care, recent, deveniseră independente . Conflictul s-a încheiat cu
înfrângerea Vietnamului de Sud și unificarea țării sub conducere comunistă, în
anul 1976, sub numele de Republica Socialistă Vietnam . Trupele americane s-
au retras din Vietnam, războiul fiind considerat unul dintre marile eșecuri ale
politicii externe americane.

 Războiul Afgano-Sovietic (1979 – 1988): forțele afgane implicate au fost

Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susținut de
către forțele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamiști, susținuți de mai
multe țări, printre care și Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită, Pakistan și
alte state musulmane, în contextul politic internațional al Războiului Rece.