PROIECT DE LECŢIE

I. ALGORITMUL INTRODUCTIV
 Unitatea de învăţământ: Scoala Gimnazială Nr.1 Butani
 Profesor propunator: Mihaela Rusu
 Clasa: a VII-a
 Data: 11.12.2018
 Obiectul: Istorie universală
 Unitatea de învăţare: STAT ŞI NAŢIUNE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC AL XIX-LEA
 Lecţia: Noi state naționale, Italia și Germania
 Tipul lecţiei: lecţie mixtă (dobândire de cunoştinţe, sistematizare, exersare şi evaluare a competenţelor de muncă intelectuală)

 Competenţe generale:

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

 Competenţe specifice

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice
3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice
3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la
prima vedere.
4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.
 Obiective operaţionale:
Cognitive

CO1- Să definească următoarele concepte istorice: opresiune națională, unificare politică, stat național, națiune, identitate
națională, confederație, cancelar, imperiu
CO2- Să identifice 3 etape ale unificării Italiei și Germaniei
CO3- Să enumere 3 personalități implicate în procesul de unificare al Italiei și Germaniei

Formative :

CO4- Să comparare cele două procese de unificare politico-teritorială

CO5- Să analizeze raporturile dintre diferitele forțe politice și state implicate în procesul de unificare al Italiei și
Germaniei
CO6- Să explice contextul favorabil constituirii națiunilor italiană și germană

Atitudinale:

CO7- Să formuleze opinii cu privire la importanța constituirii statelor naționale

CO8- Să emită păreri referitoare la justețea căilor folosite de către germani pentru realizarea unificării

 Evaluarea : formativ-ameliorativă (de achiziţii, de proces, de produs)

 Obiective ale evaluării:

Cognitive:
O1: Să definească conceptele: mișcare aboliționistă, piață națională, iluminism, constituție, secesiune, imperii multinaționale,
opresiune națională, unificare politică, stat național, națiune, identitate națională, confederație, cancelar, imperiu
O2: Să identifice termeni, relaţii, procese: relațiile dintre românii din Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova, Țara Românească;

O3: Să ierarhizeze relaţii, fenomene : referitoare la etapele constituirii unui stat național;

O4: Să descrie fenomene, evenimente: mișcarea aboliționistă din SUA;

O5: Să prezinte elementele constitutive ale națiunii și ale statului național;

Formative:

O6: Să utilizeze tehnici de lucru cu textul istoric şi suportul cartografic

O7: Să compare şi să interpreteze datele referitoare la procesul de constituire al statelor naționale, Italia și Germania

O8: Să analizeze relația dintre conducătorii imperiilor multinaționale și popoarele subjugate;

Atitudinale:

O9: Să formuleze aprecieri obiective, argumentate, cu privire la: necesitatea națiunilor de a-și crea un stat național; consecințele unificării

Italiei și a Germaniei

 Valori şi atitudini vizate:

- Gândire criticã şi flexibilã

- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi

 Strategii: inductiv-deductivã, explicativ- conversativã, dirijată

 Metode:
Expozitiv-euristice:M1-învățarea prin descoperire; M2-explicaţia, M3-conversaţia euristicã

Interactive: M4-diagrama Venn, M5-comparaţia, M6-conversaţia examinatoare, M7- demonstrația, M8 - problematizarea

 Instrumente de evaluare: verificarea frontalã orală, observarea sistematică, fișă de personaj, fișă de lucru
 Forme de organizare a activitãţii: frontală,individualã, pe grupe cooperante
 Resurse:
- Umane :31 elevi
- De timp : 50’
- Materiale: oficiale : RM1: Programa şcolarã
RM2: Macroproiectarea didacticã
manuale: Istorie clasa a VII -a, Ed. Humanitas
- izvoare cartografice: RM3: Atlas istoric şcolar

RM4: Harta Europei sec. XIX

- izvoare narative: RM5:G. Mazzini, Italia, Austria și Papa (1845)
RM6: Discursul lui Bismarck (1867)

- Alte resurse materiale: PowerPoint, videoproiector

 Bibliografie
- Călin Felezeu, Metodica predării istoriei, Ed. Presa Universitară Clujeană, 1998.
- Ștefan Păun, Didactica istoriei, Ed. Corint, București, 2007.
 II. DEMERSUL DIDACTIC
Secvenţele Conţinuturile Obiective
demersului vizate Activitatea clasei Resurse Evaluare
didactic operaţionale/

obiective ale Profesor Elevi materia Proced.

evaluării le

Momentul -absenţele - răspund cerinţelor

organizatoric -organizează materialele
- pregătesc materialele
- organizează clasa solicitate
-crează un climat cooperant

Reactualizarea - noţiuni şi - Pornind de la Harta - elaborează răspunsuri la Manual

cunoştinţelor/e concepte: mișcare naționalităților din Europa cerințe
valuare aboliționistă, centrală și din Balcani, în anul
1880, realizează conexiuni - autoevaluează
piață națională, între cunoștințele acumulate
iluminism, anterior, pe baza unor
O1 întrebări: RM3 M6 Verificare
constituție,
- Care sunt națiunile și frontală
secesiune, imperii O2 naționalitățile incluse în orală
multinaționale, Imperiul austro-ungar,
opresiune O3 respectiv cel Otoman?
națională, stat Localizați-le!
RM4 M7
național, națiune, - De ce este atât de important
pentru o națiune să-și creeze
identitate O4
un stat național?
națională, - Care sunt elementele
O5
constitutive ale națiunii?
- De ce națiunea, ca tip de
 - conţinuturi: O6 comunitate umană, apare abia M8
în epoca modernă?
Națiune și stat - Descrieți națiunea română la Verificare
național. mijlocul sec. al XIX-lea frontală
O8 - Formulați un punct de RM4 M5 orală
Mișcarea vedere argumentat referitor la
aboliționistă din importanța mișcării
SUA. aboliționiste din SUA.
O9 - accentuează algoritmul M2
cauze-consecinţe
- evaluează răspunsurile
(analizează, critică, decide,
laudă, ierarhizează)
- mediază opiniile
Evocare Unificarea Italiei - solicită elevilor să citească, - identifică problemele Manual
și a Germaniei din manual, pag. 41, menționate de către G. Mazzini
fragmentul din Italia, Austria în text, corelându-le cu M2
și Papa, de G. Mazzini pt. a informațiile dobândite anterior, RM5
putea formula un punct de
vedere referitor la problemele legate de revoluțiile de la 1848.
atinse în text, momentul în M3
care și-au găsit rezolvarea,
precum și legătura dintre ele și
-notează în caiete
națiunea italiană.
- precizează ce vor afla, ce vor
ști să facă la sfârșitul lecției cu
cele însușite, de ce este
important să cunoască
eforturile națiunile de a-și crea
state naționale
- organizează învăţarea
Dobândirea de Unificarea Italiei Asigură: Manual
noi cunoştinţe și a Germaniei a.cunoaşterea/receptarea/ RM1
învăţarea
Noțiuni: opresiune CO1 Solicită elevilor: M1 Observare
Să definească: opresiune sistematică
națională, unificare O1 națională, unificare politică, RM2
politică, stat
stat național, națiune,
național, națiune, -definesc utilizând manualul și
identitate națională,
identitate națională, valorificând achiziţiile
CO2 confederație, cancelar,
confederație, anterioare
imperiu , utilizând manualul și
cancelar, imperiu
cunoștințele anterioare -Identifică 3 etape din procesul
Să identifice: 3 (trei) etape ale de constituire al statului Fișă de
O3 unificării Italiei și Germaniei, M3 personaj
național italian, respective
Conținuturi: pe baza sursei istorice
german, enumerând RM3
Să enumere: 3 personalităţi
implicate în procesul de personalități importante
Context extern și CO3
constituire al celor două state implicate
intern favorabil
O6 naționale M7
Să demonstreze: importanța - prezintă fișa de personaj,
guvernării lui Otto von evidențiind calitățile
CO6 RM6
Etapele unificării Bismarck, pentru depășirea cancelarului Bismarck și
Italiei O8 obstacolelor apărute în calea importanța guvernării sale
unificării Verificare
- explică, pe baza algoritmului frontală
M2
b) înţelegerea noilor cauze-consecinţe contextul orală
CO5 conţinuturi favorabil realizării unificării
Cere elevilor ca, pe
statale, precum și căile folosite
O6 bazamaterialelor suport:
-Să explice: contextul - pornind de la cunoștințele
Etapele unificării favorabil constituirii celor RM4 M1
două state naționale și căile dobândite anterior, evidențiază
Germaniei
folosite obstacolele apărute în calea
 constituirii statelor naționale,
-să precizeze: principalele Italia și Germania, pe parcursul
CO5 obstacole apărute în calea sec. XIX RM3 Observare
unificării Italiei și a sistematică
O8 Germaniei, pe parcursul sec. M5
XIX;
Power
c)analiza
CO4 Point
Oferă elevilor materiale
suport și pe baza acestora, M3
solicită:
O7 -Să analizeze: raporturile - analizează Harta Europei în
dintre dintre diferitele forțe sec. XIX, evidențiind RM4
politice și state implicate în raporturile de forțe dintre
CO7 procesul de unificare al Italiei principalii actori europeni M2
și al Germaniei; Verificare
O9 -Să compare: cele două - compară cele două procese de frontală
procese de constituire a unificare statală, identificând orală
statelor naționale, Italia, principalele consecințe ale M8
respectiv Germania, stabilind acestor unificări
CO8 asemănări și deosebiri

Să descopere:consecințele
realizării unificării statale, în
cazul Italiei și al Germaniei;
- pe baza cunoștințelor
d)sinteza acumulate, explică importanța
-Cere elevilor: constituirii celor două state
Să formuleze: opinii cu privire
naționale
la importanța constituirii
statelor naționale, Italia și
 Germania, precum și cu - îşi asumă responsabilitatea
privire la justețea soluțiilor unei opinii argumentate
folosite de către ”cancelarul
de fier”, pentru realizarea
unificării;
e)aplicarea
Solicită elevilor să compare
teritoriul ocupat de cele două Analizează harta și răspund
state în secolul al XIX-lea cu solicitării formulate
teritoriul de astăzi al celor
două state
Stimularea O9 Creează o problemă: De ce a -analizează problema RM4 M8 Verificare
performanţei fost ales palatul Versailles frontală
drept loc al încoronării regelui - oferă soluţii orală
Wilhelm I ca împărat al
germanilor?
Asigurarea CO4 Solicită elevilor să deseneze - reprezintă grafic, comparativ, Manual M4 Verificare
retenţiei şi a două cercuri care se suprapun unificarea Italiei și a frontală
transferului parțial, pentru a putea Germaniei; completează orală
compara cele două procese de diagrama
O7 unificare statală (asemănări în RM4 M5 Fișa de
centru, deosebiri pe margine), - formulează opinii privind lucru
în grupuri de câte 3-4 elevi
asemănările și deosebirile
O8 identificate de fiecare echipă

Evaluarea: Analizează critic, laudă, - se raportează la aprecierile

ierarhizează, decide şi notează formulate
Capacităţi/apti
tudini/atitudini
 SCHIȚA LECȚIEI

Unificarea Italiei și a Germaniei

► La mijlocul sec. al XIX-lea existau 7 state în Italia şi 38 în Germania.

► Fărâmiţarea politico-statală frâna dezvoltarea lor economică, social-politică, culturală →

necesitatea unificării naţionale .

► Încercarea de unificare a Germaniei si Italiei pe cale revoluţionară a avut loc în 1848-

1849, dar fără succes.

A. Unificarea Italiei:
 Etapele unificării Italiei:
I- 1859-1861:

-războiul franco-italo-austriac din 1859- eliberarea Lombardiei

- miscarea maselor populare din 1860 – unificarea majorităţii statelor din nord,
centru şi sud în jurul Piemontului – 1861- Victor Emanuel al II-lea- primul rege
al Italiei

-primul ministru al Piemontului Camillo Cavour, rol important în unificare.

II-1866: război în alianţă cu Prusia contra Austriei – eliberarea Veneţiei

III- 1870-1871: alipirea Romei la Regatul italian

B. Unificarea Germaniei:
- Unificarea în jurul Prusiei este promovată de Otto von Bismarck, care din 1862,
devine cancelarul Prusiei, rege fiind Wilhelm I de Hohenzollern
- El a realizat unificarea Germaniei "prin fier și sânge ”
 Etapele unificării Germaniei:
I - 1864 – război cu Danemarca pentru ducatele Schleswig și Holstein
II-1866- războiul austro-prusac- formarea Confederaţiei Germane Nordice,
compusă din 21 de state germane, precursorul Imperiului din 1871.
III -1870-1871 – război franco-prusac - formarea celui de-al II –lea Reich

German (alipirea statelor din Vest la confederaţie)

 FIȘĂ DE LUCRU

Cerințe: Imaginaţi-vă cele două procese de constituire a Italiei și Germaniei sub forma a două cercuri
care se suprapun prin elementele care sunt caracteristice pentru ambele state. În spaţiile nesuprapuse
treceţi acele trăsături prin care cele două porocese se deosebesc.