Vămuirea mărfurilor de export-import

1. Operațiuni vamale

Ansamblul operațiunilor vamale se împart în trei categorii:

► declarația vamală

► prezentarea mărfii în vamă

► evaluarea și achitarea datoriei vamale

Declarația vamală

Sub incidența declarației vamale intră mărfurile cu destinație UE, care au un statut juridic precis numit
regim vamal.

Documentele necesare pentru întocmirea unei declaraţii vamale:

► factura originală;

► certificat de înmatriculare;

► referințe cont bancar;

► certificat de origine;

► documente de transport / asigurare;

► licență de import / export (după caz).

► Utilizarea codului IM

Codul IM este utilizat în Uniunea Europeană, în schimburile comerciale dintre statele membre, în cadrul
căruia mărfuri necomunitare sunt plasate sub un regim vamal.

Declarația nu este necesară în următoarele cazuri:

► mărfuri fără caracter comercial transportate de turiști/călători;

► bunuri personale, exportate sau importate de persoane particulare;

► pachete / colete / expedieri poștale care se încadrează sub o anumită valoare.

Cine poate declara marfa?

3. Un comisionar vamal

1. Orice persoană fizică sau juridică stabilită în UE, expeditor

sau destinatar real al mărfii

2. Reprezentantul legal al expeditorului / destinatarului

În toate cazurile, declarantul este responsabil de exactitatea informațiilor furnizate și mai ales de toate
elementele de drept ce vor servi la stabilirea taxelor:

Principalele elemente ale DECLARAȚIEI VAMALE:

3. Valoarea în vamă

1. Poziție / sub-poziție tarifară

2. Originea mărfurilor

Poziția tarifară este un cod atribuit fiecărui produs în funcție de caracteristicile definitorii –
conform tarifului vamal.

b. Originea mărfurilor

Originea mărfurilor se stabilește în baza unui certificat de origine emis de: camera de comerț, serviciu
vamal, sau orice alt organism abilitat.

Originea mărfurilor permite:

► stabilirea nivelului taxelor de import

► elaborarea unor statistici comerciale

► punerea în aplicare a politicilor comerciale

► aplicarea unui tratament preferențial

Pentru a determina valoarea în vamă avem nevoie de următoarele elemente:

► moneda și valoarea totală facturată (factura comercială)

► condiția de livrare – INCOTERMS 2010

► documentele de transport și asigurare

INCOTERMS

Condițiile de livrare vor fi îmărțite în două categorii:

► Clauze valabile pentru toate tipurile de transport: EXW, FCA, CPT, CIP,DAT, DAP, DDP

► Clauze valabile exclusiv pentru transport maritim / fluvial: FAS, FOB,CFR, CIF

Despre factura comercială

Un formular factura comercială este utilizat pentru toate transporturile care conțin non-documente.
Factura comercială care este documentul principal utilizat pentru controlul import, evaluare,
determinare și datorie. Acest document identifică produsele fiind expediate.

Formularul trebuie să includă:

Numele și adresa de informații complete atât pentru expeditor și destinatar

Numere de telefon, atât pentru expeditor și destinatar

Conditii de vânzare (Incoterm)

Motiv pentru export

O descriere completă a produsului

Care este elementul?

Care este elementul folosit pentru?

Codurile tarifare armonizate, dacă este cunoscut

Țara de origine (unde fabricat) pentru fiecare produs

Numărul de unități, valoarea unitară, și valoarea totală (prețul de cumpărare) de fiecare element

Numărul de pachete și greutatea totală

Semnătura expeditorului și data

O valoare nominală sau justă de piață trebuie să fie declarat de elemente fără valoare comercială.