Noul mecanism de protecţie a statului de drept la nivel european - un punct de

cotitură îndelung aşteptat

La doar o zi după votul favorabil acordat de Parlamentul European doamnei Ursula von
der Leyen, Comisia Europeană a publicat o Comunicare foarte importantă, îndelung aşteptată:
COM (2019) 343 final, Strengthening the rule of law within the Union. A blueprint for action.
Grupul Renew Europe a pus ca o condiţie explicită pentru votul acordat doamnei von der Leyen
instituirea unui mecanism de protecţie a statului de drept la nivelul UE, iar Parlamentul European
votase încă din octombrie 2016 Raportul Veld, iniţiat de grupul ALDE care recomanda
instituirea unui asemenea mecanism. Probabil Comunicarea Comisiei Europene era mai demult
pregătită şi susţinută de Frans Timmermans. Atunci când acesta a căpătat garanţii concrete că îşi
va păstra poziţia de vice-preşedinte în noua componenţă a Comisiei, a impulsionat apariţia
documentului. Astfel, Comunicarea Comisiei este rezultatul colaborării celor trei mari grupuri
politice din Parlamentul European, PPE, S & D şi Renew Europe, chiar dacă noua Comisie nu a
început efectiv să lucreze.

Este un început foarte promiţător pentru noua Comisie, chiar dacă documentul nu face
nicio referire la condiţionarea atribuirii fondurilor structurale ale UE de respectarea statului de
drept. Aceasta nu înseamnă că respectiva condiţionare a dispărut de pe agenda instituţiilor UE, ci
doar că discuţia va fi reluată după ce vor reîncepe discuţiile legate de noul cadru financiar
multianual. De altfel, Comunicarea Comisiei foloseşte un limbaj foarte atent pentru a nu exclude
această posibilitate. Problema sancţiunilor este lăsată deliberat la o parte pentru a face obiectul
unui alt document, atunci când vor fi reunite toate condiţiile necesare.

Comunicarea Comisiei face referire la Agenda Strategică adoptată la Comsiliul European

informal de la Sibiu care menţionează statul de drept printre valorile fundamentale care trebuie
protejate de Uniunea Europeană.

Spre deosebire de abordările precedente, se acordă o importanţă deosebită promovării

principiilor care stau la baza statului de drept prin intermediul sistemelor educaţionale, scopul
fiind de a crea “o cultură comună a statului de drept”. Cetăţenii europeni nu sunt suficient de
bine informaţi în viziunea acestei Comunicări, aşa cum rezultă şi din cercetările de tip
Eurobarometru, iar lipsa de informare poate duce la apatie atunci când unele guverne naţionale
subminează sistemul de justiţie. Este nevoie de o strategie de comunicare la nivel european şi de
întărirea regulilor de transparenţă. Un rol important din această perspectivă revine reţelelor
europene din domeniul justiţiei. Acestea erau menţionate şi în Raportul Veld, având asigurat un
rol concret în procedura de monitorizare a respectării statului de drept. Comunicarea Comisiei
adaugă la aceste reţele - apare o referire concretă la reţeaua Curţilor Constituţionale şi la cea a
Ombudsman-ilor.

Instituţiile care ar trebui mai mult implicate în crearea acestei culturi comune a statului de
drept sunt parlamentele naţionale, Consiliul Europei (inclusiv Comisia de la Veneţia sau GRECO
- Comisia Europeană a căpătat statut de observator la acest organism foarte recent, în iulie 2019),
precum şi organizaţii internaţionale, precum OSCE, OCDE sau ONU.

Partea cea mai novatoare a documentul priveşte instituirea unui aşa - numit “ciclu de
examinare a statului de drept”. Scopul acestui mecanism este redactarea unui raport anual care să
se refere la situaţia statului de drept în statele membre. Acest raport va include un “tablou de
bord al justiţiei” prin care vor fi făcute publice evaluări ale sistemelor de justiţie în statele
membre. Agenţia Drepturilor Fundamentale a UE va avea un rol important în procesul de
colectare a datelor, Comunicarea făcând referire la EFRIS - European Fundamental Rights
Information System - care este gestionat în prezent de Agenţie.

O altă premieră este referinţa la partidele politice europene şi fundaţiile politice europene
cărora le revine un rol important în promovarea valorilor statului de drept, mai ales prin
organizarea de dezbateri publice pe această temă. Un astfel de partid sau fundaţie va putea fi
radiat în cazul în care Comisia consideră că nu respectă valorile statului de drept - un instrument
puternic în vederea combaterii partidelor politice care neagă principiile statului de drept la nivel
naţional şi se reunesc în partide europene pentru a submina statul de drept cu mai multă putere.

Curtea de Justiţie a UE este menţionată pozitiv ca având o contribuţie decisivă la

definirea principiilor statului de drept în UE, fiind menţionate cazurile Associação Sindical dos
Juízes Portugueses c. Tribunal de Contas din 2016 şi Comisia c. Polonia din 24 iunie 2019.

Există referiri şi la necesitatea unui rol mai activ al OLAF şi al Oficiului Procurorului
Public European.
 În concluzie, Comisia Europeană a făcut un important pas înainte în materia instituirii
unui mecanism de protecţie a statului de drept la nivel european. Prioritatea noii Comisii ar
trebui să fie transformarea acestor prevederi în mecanisme funcţionale la nivel naţional şi
european. Mai mult ca sigur, vor exista numeroase reticenţe în unele state membre, Comisia va fi
acuzată că a încălcat principiul subsidiarităţii şi doreşte să transforme domeniul justiţiei într-unul
gestionat exclusiv de la Bruxelles dar întreaga dezbatere va face ca acest mecanism să fie din ce
în ce mai mult solicitat de către cetăţenii statelor membre şi recunoscut ca având efecte pozitive.
Această Comunicare marchează o nouă evoluţie în dezbaterea legată de promovarea statului de
drept prin rolul acordat mai multor instituţii care acţionau până acum separat. Interdependenţa
dintre diferitele sisteme de protecţie a statului de drept este un aspect pozitiv, deoatece expertiza
la nivelul GRECO, Comisiei de la Veneţia, Comisiei Europeane, Parlamentului European,
reţelelor de justiţie sau experţilor este complementară şi trebuie pusă mai bine în valoare.

Rămâne de văzut când va fi ales cel mai important moment, cel al modificării Tratatelor
UE pentru a marca un consens oficial al statelor membre legat de această viziune a Comisiei
Europene. Odată cu această Comunicare, momentul respectiv devine mai puţin îndepărtat decât
în prezent.