 Societatea civilă este un concept folosit de şcoala japoneză de ştiinţe sociale pentru a

explica comunalismul, viaţa de familie patriarhală şi respectul indivizilor faţă de putere-

slăbiciunea societăţii civile, în sensul participării la reţele de sociale pentru apărarea unor
drepturi individuale, a generat viteza excepţională a capitalismului japonez.
Exemple:
“Solidaritatea” în Polonia nu urmărea să devină un partid politic, forma sindicală a devenit
o formulă a “societăţii civile”, care s-a opus statului totalitar polonez,
“Frontul Salvării Naţionale ” după evenimentele din decembrie 1989 din România?
Fenomenul “Piaţa Universităţii”- nucleul viitoarei Alianţe Civice

 Sectorul nonprofit sau cel de al treileas sector = Domeniul public este “lumea bunurilor
colective”, aparţine poporului şi este gestionat de stat (guvern), iar cel privat presupune
existenţa pieţei, a proprietăţii private şi a obţinerii profitului.
Termenul nonprofit se referă la principiul economic potrivit căruia există o constrângere de
principiu a nondistribuţiei profitului.
Mecanismele de acumulare a unor venituri generate de activităţi organizaţionale determină
repartizarea valorii suplimentare adică repartizarea profitului la anumite publicuri –
“acţionariat comunitar” vs. shareholders

 Def RPS pt ONP: Organizaţiile nonprofit sunt instituţii care acţionează ca agenţi ai
schimbării, dacă alte organizaţiile controlează, oferind bunuri, servicii, produsul ONP
este o cauză, un serviciu pe piaţa vizând fiinţa umană , schimbarea condiţiei acesteia…
Misiunea asumată-schimbarea comunităţii şi a oamenilor……

 “SECTORUL SOCIETĂŢII CIVILE GLOBALE ” = ONP sunt organizaţii al căror

scop principal este acela de furnizare de servicii publice sau cvasipublice sau de apărare a
unei cauze, desemnate a fi private,servind obiective publice sau cvasipublice.
Totuşi există şi ONP ca partide politice, sindicate, asociaţii de veterani, camere de comerţ,
al căror beneficiu este centrat pe membriI acestora şi nu pe furnizarea unui serviciu public

 CARACTERISTICI ASUPRA PARADIGMELOR GUVERNARII: “criza statului”/

“criza de credibilitate a instituţiilor statului”
“criza participării cetăţenilor la guvernare”
pot fi depăşite prin Implicarea organizaţiilor nonprofit, prin direcţii şi strategii de
dezvoltare bazate pe participarea efectivă şi autonomă a cetăţenilor

 Caracteristicile sectorului nonprofit:

Privat - din perspectiva proprietăţii şi a generării profitului, dar public – din perspectiva
finalităţii, oferind “bunuri colective” sau produse cu utilitate publică-
-depind de piaţa distribuţiei şi redistribuţiei profitului, adică pot genera profit , dar se supun
restricţiei nondistributivităţii profitului
Independente de instituţiile şi aparatul guvernamental prin mecanismele de conducere
asemenea celor care fac profit,
Presupun implicarea persoanelor angajate sau asociate şi sub forma voluntariatului
Impact politic , social şi economic

 CONTRIBUŢIA SECTORULUI LA DEZVOLTAREA ECONOMICĂ: 1989 –

Independent Sector- organizaţie naţională americană-fonduri anuale de 327 miliarde de
dolari, iar contribuţia celui de al treilea sector era de 5,8 %, sectorul privat -78,5%, iar
guvernamental de 15%
-7% -7,4 milioane persoane, din totalul forţei de muncă, erau angajate în acest sector

 Romania: 1997-Catalogul organizaţiilor neguvernamentale-1000 de organizaţii

2009-conform bazei de date a Ministerului de Justiţie-5000 de organizaţii

 1991-JOHN HOPKINS COMPARATIVE SECTOR: a demarat un proiect de cercetare

a rolului societăţii civile globale, dimensiuni, structură şi surse de finanţare
durata proiectului 1991-1998 –prima fază-13 ţări-8 dezvoltate economic, 5 ţări în curs de
dezvoltare; ulterior proiectul a acoperit 35 de ţări-15 ţări dezvoltate din Europa Occidentală şi
Asia, America, 14 ţări în curs de dezvoltare şi 5 ţări din Europa Centrală şi de Est-până în
2003
De ce e importanta cercetarea?
*Defineşte cel de al treilea sector potrivit celor cinci caracteristici:
*Entităţile specifice sunt forme de organizare –generează regularitate şi permanenţă prin
frecvenţa participării la grupuri şi întâlniri sau participarea în structuri decizionale
*Diferenţierea pe axa public –privat , ele sunt entităţi private- fără a exclude eventuale
asocieri
*Nondistributivitatea profitului – scopul dominat nu este comercial, totuşi aceste organizaţii
pot dezvolta activităţi generatoare de profit, dar aceasta să fie direcţionat spre realizarea
obiectivelor de interes public
*Capacitate de a dezvolta propriile mecanisme de conducere bazate pe autoconducere sau
autoguvernare

 Voluntariatul: Participarea voluntară la activităţile iniţiate în organizaţiile societăţii

civile –caracteristică foarte importantă
Studiul a subliniat directă proporţionalitate între personalul plătit şi cel voluntar, cu cât
personalul plătit este mai mare, cu atât şi procentul de voluntari este mai mare
Exemple: Voluntariat în ţările dezvoltate -2,8% din totalul populaţiei active şi 0,7% în ţările
în curs de dezvoltare
România-personal plătit 0,8% din forţa de muncă activă, 0,4% voluntari-procent mediu, dar
deasupra Ungariei , Poloniei , Slovaciei- 0,2%,

 ROLUL ŞI FUNCŢIILE SECTORULUI RAPORTAT LA POTENŢIALUL

ECONOMIC:
Varietatea şi multitudinea domeniilor în care acestea funcţionează, de aceea
Cercetătorii au creat o taxonomie necesară
Organizaţii care îndeplinesc funcţii de servire
Organizaţii care îndeplinesc funcţii expresive

 MANAGEMENTUL ONP: Definirea ONP a scos în evidenţă “ambiguităţile

voluntarismului ” [Tony Marshall, apud Vlăsceanu, 2010:24 ]
Nu există caracteristici unice şi universale ale sectorului, dar există un element comun:
eterogenitatea internă , adică acea coexistenţă a mai multor subsectoare-(ii)unele centrate pe
comunitate,(ii) altele preocupate de ajutorarea celor în nevoie, sau (iii)cele de ajutor reciproc
MISIUNE ASUMATA: Identificarea şi definirea unei misiuni clare
Crearea echilibrului între obiectivul iniţial şi cerinţa adaptării la schimbare
Cerinţa identificării categoriilor de persoane servite
Stabilirea criteriilor prin care să fie evaluată eficienţa şi relevanţa misiunii
TAXONOMIA ONP POTRIVIT MISIUNII:
(a) cele filantropice sau orientate pe “beneficiul public”
(b) cele organizate pe principiul “beneficiului reciproc” al membrilor
(c)cele centrate nu pe furnizarea de servicii în sine, ci pe acţiuni politice menite să convingă
guvernul să le ofere
Misiunea impune formularea unui obiectiv suficient de general, dar limitat de constrângerile
legislative şi cele determinate de activităţile unei organizaţii potrivit statutului de organizare şi
funcţionare
Viziunea este o declaraţie de intenţie menită să atragă atenţia asupra speranţelor organizaţiei
de a împlini un ţel
Dezavantaje/Avantaje
Organizaţiile cu profit măsoară performanţa prin venituri şi cheltuieli,evaluând riscurile, cele
nonprofit trebuie să decidă raportul dintre asumarea riscului şi dezvoltarea organizaţiei
Conducerea organizaţiei –necesitatea evaluării permanente a procesului de planificare,
anticiparea opţiunilor de perspectivă, facilitarea cadrului de dezbatere şi confruntare a
argumentelor pro –contra pentru fiecare acţiune propusă

 Publicurile ONP: Misiunea organizaţiei nonprofit este centrată pe furnizarea unui

serviciu public sau cvasipublic
Publicul poate rezulta din agregarea de persoane ce aparţin unei grupări, comunităţi,populaţie
socialmente constituită, publicul nu este o strategie, ci un scop în sine.
Caracteristici ale publicului: Are latitudinea de a alege pe cine serveşte
Acest fapt generează riscuri - centrarea pe categorii prea largi de public
Adecvarea structurii organizaţionale la categoria de public
Accentuarea angajamentului organizaţiei faţă de public
Definiera publicului: Identificarea şi definirea precisă a categoriilor de public, pe
care organizaţia doreşte să le servească
Implicarea acelor persoane la toate nivelurile organizaţiei
Iniţierea unor programe şi activităţi care să demonstreze angajamentul organizaţiei faţă de
comunitate.

 Factorii dezvoltarii strategiei: Retorica-ce spun oamenii despre ceea ce se petrece

Opţiunile - decizia de a adera la strategie şi/sau de a plăti pentru aceasta
Acţiunile – ce fac oamenii pentru aceasta
Ei pot exista doar într-un cadru coerent , oferind acestora posibilitatea de a se manifesta
coerent şi corect.
 Procesul de planificare strategică descrierea organizaţiei în viitor:
Implementarea strategiei
Evaluarea planului strategiei
Reevaluarea planului strategic şi propunerea altor teme strategice
 AVANTAJE:
Gândire strategică
Clarificarea direcţiilor viitoare de dezvoltare
Elaborarea deciziilor de azi în lumina consecinţelor viitoare
Dezvoltarea unui cadru coerent şi corect de luare a deciziilor
Transparenţă în zona de control a organizaţiei
Rezolvarea problemelor cu risc
Îmbunătăţirea performanţei
Soluţionarea problemelor coerent şi eficient în funcţie de circumstanţe
Creşterea eficienţei echipei de lucru şi a expertizei acesteia
  Marketingul social = proces prin care se aplică principiile marketingului, deci şi ale
relaţiilor publice aplicabile marketingului pentru a crea, comunica şi transmite valori
cu scopul de a influenţa publicul vizat pentru schimbarea comportamentului în
beneficiul societăţii, pentru realizarea unui bun public
Marketingul social are ca rol principal – schimbarea comportamentului prin
voluntariat aplicând principiile şi folosind practicile marketingului si selectând
publicul care are nevoie de acest tip de schimbare anticipând beneficiile

 Conceptul de antreprenoriat social- reflectă în mare măsură schimbările sociale, dar

și cele raportabile la concepțiile și atitudinile oamenilor privind sumarea unor
responsabilități pentru soluționarea problemelor sociale

SEMINAR

Sectorul public :Bunuri colective, utilizate în comun, Aparține poporului, Gestionat de stat
Sectorul non-profit: Organizații ofertante de servicii, Scopuri de grup, Proprietate privată,
generare de profit care se investește pentru producerea bunului colectiv, Oferă produse cu
utilitate publică.
Sectorul privat: Domeniul separării, al punerii deoparte sau al executării cu costuri pentru
un bun, Proprietate privată, Scop: obținerea de profit, Întreprinzători, Organizații particulare,
Regulile pieței

Mișcările sociale contemporane nu mai sunt interesate de obținerea controlului sau accesului
direct la putere.
Mișcările sociale cresc în intensitate pentru că și nivelul de instruire și calitatea vieții cresc.
Persoanele implicate, active social sunt de obicei persoane bine informate, cu un nivel
ridicat de instruire formală și educație, obișnuite să își apere drepturile și să-și exercite
autonomia personală. Nu tolerează abuzurile autorităților, își doresc să participe la luarea
deciziilor care le afectează viața sau calitatea muncii.

Actiuni: Demonstrații, Petiții, Boicoturi ale consumatorilor, Blocări ale drumurilor,

Conferințe, Scrisori deschise

Demonstrații - Protestele olimpice împotriva legilor anti-gay din Rusia

Au început în lunile premergătoare Jocurilor Olimpice de Iarnă desfășurate la Soci, februarie
2014.
Rusia a fost criticată de comunitatea internațională pentru adoptarea unei legi care interzice
distribuirea „propagandei relațiilor sexuale netradiționale” minorilor.
Adoptarea unei legi care interzice paradele gay în Moscova pentru o perioadă de 100 de ani.
De la trecerea legii anti-gay, presa a arătat arestarea unor activiști pentru drepturile LGBT,
dar și o incidență în creșterea infracțiunilor motivate de ură (hatecrime), inclusiv infracțiuni
repetate de grupuri neo-naziste împotriva unor minori gay.
Presiunea internațională a fost exercitată pentru constrângerea Comitetului Olimpic
Internațional să mute jocurile olimpice în altă țară
Presiune asupra sponsorilor olimpici să ia atitudine pentru egalitatea drepturilor LGBT.
Apeluri pentru boicotarea și proteste înainte, în timpul și după jocurile olimpice
In SUA, delegația olimpică avea in componenta mai multi olimpici LGBT. De asemenea,
celebrități și artiști, cum ar fi Elton John, Thomas Roberts, Madonna și Andy Cohen, au
boicotat țara și au protestat actiunile din Rusia în cadrul aparițiilor lor publice.
Barack Obama si alti lideri globali au declarat public că nu vor participa, iar aceste acțiuni s-
au legat de eforturile de protest.
Ca răspuns la proteste și la campania de boicot, corporațiile și Comitetul Olimpic
Internațional au luat măsuri pentru a garanta siguranța angajaților lor, sportivilor, și
personalului, care se află în Rusia, înainte sau în timpul Jocurilor Olimpice.

Petiții – Impotriva invitatiei lui Donald Trump in UK

Petitie initiata in ianuarie 2017 si semnata de peste 1 milion de persoane in mai putin de
48h. Printre cele mai semnate petitii: 1.863.708. Subiectul a fost dezbatut in Parlamentul
britanic. Raspunsul a fost unul politic ce viza mentinerea unei bune relatii intre state

Surse de venit ale ONP:

Cotatii ale membrilor
Donatii individuale
Directionarea a 2% din impozitul pe venit
Sponsorizari in bani/bunuri/servicii din partea companiilor
Granturi (autoritati publice, UE, institutii guvernamentale straine – non-UE)

Personal: salariat/voluntary
Salariat = profesionisti (contabili, avocati, specialisti in marketing, comunicare etc.)
Voluntar
- Atragerea lor cu recompense non-financiare
- Au libertate in alegerea sarcinilor si a modului de indeplinire
- Stimularea dorintei de a se implica
- Altruism;
- Generozitate sociala;
- Dedicarea unei cauze nobile;
- Dorinta de imbogatire a experientei;
- Acces la un status mai inalt;
- Obtinerea prestigiului social;
- Promovarea in cariera

Voluntariatul = forma de participare civica in care cetatenii se pot implica.

Este o forma de comportament altruist al carui scop este sa ofere ajutor celorlalti, unui grup,
unei organizatii, unei cauze sau intregii comunitati, fara asteptarea unei recompense
materiale.
Implicarea in actiuni de voluntariat este interpretata atat din perspectiva resurselor pe care
cetatenii le detin si utilizeaza (venit, educatie, retelele sociale din care fac parte), cat si prin
referire la valorile civice ale acestora, care incurajeaza actiuni de voluntariat.

Cele mai utilizate tehnici de strangere a fondurilor :

Solicitarea prin mass-media;
Solicitarea personala (in intalniri sau in campanii stradale);
Solicitarea prin platforme de fundraising (online)
Solicitarea telefonica;
Solicitarea prin posta.
Planificarea unei strangeri de fonduri:
Popularizarea cauzei/situatiei care necesita sprijin
Imbunatatirea reputatiei si imaginii publice a organizatiei
Dezvoltarea legaturii dintre ONG si comunitatea locala (networking)
Creionarea campaniei de comunicare (comunicat de presa, clipuri video, studii care sustin
cauza, statistici/cifre, promovarea cauzei de catre ambasadori de comunicare, etc).
Stabilirea unui buget
Identificarea potentialilor donatori
Scrierea unor discursuri convingatoare si emotionante tinand cont de particularitatile
fiecarui grup donator

Crowdfunding este o practica de a finanta un proiect prin colectarea unor sume mici de bani
de la un numar mare de oameni, de obicei prin intermediul internetului.
Crowdfundingul reprezinta o alternativa de finantare.
In campaniile de crowdfunding sunt implicati mai multi actori:
-> initiatorul proiectului/al ideii,
-> sustinatorii – care aleg sa sustina cu bani acea idee (backer)
-> platforma care gazduieste proiectele si face legatura intre initiator si sustinatori.

Etape de planificare a unei campanii: rockethub, gofundme, kickstarter, fundly, indiegogo

1. Planificarea – crearea/actualizarea prezentei in social media (Facebook / Twitter/ blog/
website); conectarea cu prieteni/cunostintele/colegi;
2. Inspira donatorii – toata povestea comunicata trebuie sa ii inspire pe donatori sa fie parte
din ea.(creare logo si nume proiect, creare fotografii la rezolutie buna, videoclipuri scurte
care sa transmita mesajul, etc).
3. Share in social media – sharingul in social media de creatorul campaniei si de anturajul
acestuia reprezinta cea mai buna modalitate prin care poate fi atrasa atentia. Fiecare share
poate aduce pana la 140 ron. Creeaza notificari bine scrise care sa atraga atentia si sa ii
indemne pe cititori sa le raspandeasca la randul lor.
4. Organizeaza evenimente offline care sa completeze campania online si sa implice
personal comunitatea (competitii sportive, cine, licitatii, seri de dans, etc).
5. Obtine capturi/stiri in media traditionale pentru a obtine cat mai multa acoperire media
(ziare, statii TV, statii radio, bloggeri).