PERSONALITATEA ca model ȘI

Identitatea personală
Psihologia relațiilor interpersonale
curs 6
Testul Szondi
Szondi (2)
RORSCHACH
- Personalitatea ca model

- P. Popescu Neveanu, Dicționar de psihologie:

“macrosistem al invarianților informaționali și operaționali ce
se exprimă constant în conduită și sunt definitorii sau
caracteristici pentru subiect”.
 CINE SUNT EU?

1.Ceea ce se vede în oglindă.

2.Ceea ce cred eu că sunt.
3.Ceea ce doresc eu să fiu.
4.Ceea ce văd ceilalți că sunt.
5.Ceea ce cred eu că văd ceilalți că sunt.
6.Ceea ce fac.
Modelul sintetic-integrativ al personalității
(M. ZLATE)

1. Mielu Zlate, Eul și personalitatea.

Coordonate logice care stau la baza modelelor de

circumscriere a personalității:
- Fațete ale personalității
- Structurarea fațetelor în mai multe tipuri de personalități
 ASPECTE DE CARE SE ȚINE CONT ÎN CIRCUMSCRIEREA
PERSONALITĂȚII

1.Ce este omul în realitate? (personalitatea reală)

2.Ce crede el că este? (personalitatea autoevaluată)
3.Ce dorește el să fie? (personalitatea ideală)
4.Ce gândesc alții despre el? (personalitatea percepută)
5.Ce crede el că gândesc alții despre el? (personalitatea proiectată)
6.Ce se manifestă în comportamentele concrete (personalitatea
manifestată)
 RELAȚII POSIBILE ÎNTRE FAȚETE

1. De coordonare
2. De compensare
3. Conflicte
Valoarea fațetelor e dată de valoarea interacțiunii dintre ele.
MODEL SINTETIC-INTEGRATIV AL PERSONALITĂȚII
Două tipuri de demersuri: a). analitic (monitorizarea elementelor
fiecărei fațete), b). sintetic (de la simplu la compus, de la
particular la general, analiza interacțiunilor dintre fațete)
1.Tipul unitar
2.Tipul instabil
3.Tipul dedublat
4.Tipul accentuat
EUL = nucleul personalității

- construit prin mai multe mecanisme psiho-sociale

(COMUNICARE)

- ultima achiziție a vieții psihice

- catalizatorul personalității (nu tiparul ei!)

- acțiune reglatoare, nu constitutivă

 TRĂSĂTURILE DEFINITORII ALE
PERSONALITĂȚII

1.Individualitatea
2.Autonomia
3.Consistența
4.Specificul motivațiilor (motivații homeostatice vs motivații
autotelice)
I. Erik erikson
E. Erikson, Identity: Youth and Crisis (1968)

8 stadii ale identității personale

naștere moarte
(încredere vs neîncredere) (integritatea eului vs disperare)
IDENTITATEA PERSONALĂ >>> consistența perceperii de
sine, a persistenței în lume.
mêmeté
ipseité (ipse = însuși)
Ipseitate (sentimente + reprezentări care mă singularizează)
 Cele 7 dimensiuni ale identității
1. Continuitatea
2. Integrarea (…conduitelor și rolurilor)
3. Separarea
4. Dedublarea (“diferențierea intrasistemică”)
5. Unicitatea
6. Acțiunile (componenta acțională)
7. Autovalorizarea
Omul echilibrat = un ansamblu reușit de conformism și
originalitate.

Identitatea = proces dinamic, nu organizare cognitivă statică.

Isteria = patologia identității

 III. Etapele identizării
1. Individuația primară (0-3,4 ani)
a). Etapa speranței (0-1 an): încredere/neîncredere
b). Etapa voinței (2-3 ani): rușinea și îndoiala
2. Identificarea categorială (grădiniță, școală: 4-11 ani)
a). Etapa scopului (4-6 ani): inițiativă/vină
b). Etapa competenței (7-11 ani): superioritate/inferioritate
3. Identificarea personalizată (de la pubertate)
a). Etapa fidelității (11-19 ani): identitate/confuzia de rol
b). Etapa dragostei (20-34 ani): intimitate/izolare
c). Etapa grijii (35-65 ani): generativitate/stagnare
d). Etapa integrității/disperării (65+)
 INTERSUBIECTIVITATEA ȘI
IDENTITĂȚILE SOCIALE
- Nu este determinată, ci influențată social (norme,
structuri, dinamică politică și simbolică)
- Identitatea se formează pe o schemă corporală
- Work in progress, construcție socială – afirmare,
reafirmare, contestare, consolidare etc.
- Identități multiple sau roluri?
- Feminin/masculin
 Alfred Schutz (1899-1959)

Ce este și cum este experimentată INTERSUBIECTIVITATEA?

Cât de real este omul din fața mea?

The Phenomenology of the Social World (1932)

Lumea celorlalți și
fenomenologia
 Fundamentul
intersubiectivității

A fi “prins” împreună cu ceilalți într-un mediu comun