NOŢIUNEA DE PERSOANĂ REFUGIATĂ Refugiaţii reprezintă o categorie distinctă de străini existenţi, la un

moment dat, pe teritoriul unui stat. În mod obişnuit, ţara de origine acordă cetăţenilor săi protecţie, în
raport cu alte state, în cazurile în care se consideră că drepturile acestora sunt încălcate de statele
străine. Principala caracteristică a refugiaţilor constă tocmai în faptul că aceştia nu pot să beneficieze de
protecţia ţării de origine sau nu doresc această protecţie. Convenţia privind statutul Refugiaţilor,
adoptată de O.N.U. în anul 1951, completată de Protocolul adiţional din 1967, defineşte noţiunea de
persoană refugiată ca fiind „persoana care, în urma [..]unor temeri jusitficate de a fi persecutată pe
motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţa la un grup social sau opinie politică, se găseşte în afara
ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei
ţări; sau care, neavând nici o cetăţenie şi găsindu-se în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, ca
urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau datorită respectivei temeri, nu doreşte să se
reîntoarcă”(art.1)1 Dreptul refugiaţilor a fost conceput pentru a proteja şi asista persoanele care trec o
graniţă pentru că sunt victimele – sau riscă să fie victimele – unor persecuţii în statul lor de origine.
Problemebe refugiaţilor sunt tratate în Dreptul Internaţional Public la capitolul persoanelor fizice.
Această problemă este tratată alături de persoanele strămutate şi este

Conform Convenției anume prin prisma art. 22 statele contractante vor acorda refugiatilor
acelasi tratament ca și cetățenilor lor în ceea ce priveste învatamîntul primar. Statele contractante vor
acorda refugiatilor un tratament cît mai favorabil posibil si în orice caz, nu mai putin favorabil decît cel
acordat strainilor în general, în aceleasi împrejurari, în privinta formelor de educatie, altele decît
învatamîntul primar si în special, în ceea ce priveste accesul la studii, recunoasterea certificatelor de
studii, a diplomelor si titlurilor universitare eliberate în strainatate, reducerea de taxe si impozite si
acordarea de burse de studii.

Însă în realitatea această procedură este una anevoioasă și de lungă durată, respectiv statelor le
revine obligația de accelerare a procesului de echivalare al actelor de studii anume prin implicarea
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Cercetării trebuie încurajat în dezvoltarea unei metodologii de
recunoaştere a diplomelor sau chiar de a înființa un department care ar soluționa cererile respective cât
mai repede pentru ca respectivele persoane să poată beneficia de acest drept.

- Un alt drept al refugiaților prevazut în convenție este prevăzut la art.4 anume dreptul la religie
prin care statele contractante se obligă că vor acorda refugiatilor pe teritoriul lor un tratament cel putin
la fel de favorabil ca si cel acordat nationalilor in ce priveste libertatea de a practica religia lor si
libertatea de instruire religioasa a copiilor lor.

Având în vedere că acest acest drept fundamental ar trebui să fie respectat de către statele
contractante și respectiv de a nu impune anumite restricții, în realitate observăm cum este îngradit și
încălcat acest drept prin diferite metode. De exemplu prin interzicerea de a purta anumite veșminte
regilioase ca - haik, burka, higiab, nicab, gilbab (gelaba), ciador, dupata, kimar de către femeile de
religie islamică. În asemenea circumstanțe ar trebui de implimentat și reglementant de către statele
respective anumite norme care ar asigura și garanta persoanelor acest drept, de exemplu prin a
introduce anumite dimensiuni la aceste veșminte.

- Organizarea cursurilor de limbă a statului, pentru refugiaţi și promovarea integrării lor în

societate este o problemă destul de actuală care necesită o rezolvare rapidă. Acest lucru cu toate că este
menționat la art.34 care prevede acea obligație de naturalizarea a statelor contractante că vor facilita,
pe cit posibil, asimilarea si naturalizarea refugiatilor. Statele se vor stradui, in special, sa accelereze
procedura de naturalizare si de reducere, pe cit posibil, a taxelor si costurilor acestei proceduri.
 Deși există o mulțime de probleme majore, una dintre ele este anume aceasta care practic
impune statelor obligația de creare a condițiilor pentru studierea  limbii de stat. Cu toate că Ministerul
educației, culturii și cercetării are sarcina să organizeze cursuri de studiere a limbii de stat pentru
cetățenii străini, contra plată, care însă pentru refugiați vor fi gratuite în realitate acest lucru nu se
întâmplă din diferite motive. În asemenea caz ar trebui de modificat această normă prin a implimenta și
implica ONG- uri sau de a crea niște birouri care întradevăr se vor ocupa de această problemă
stringentă.

- Nesiguranța și pericolele care amenință refugiații de sex feminin și integritatea fizică și psihică a femeilor din
taberele de imigranți sunt mult mai semnificative decât cele cu care se confruntă bărbații. Există riscul ca femeile să
fie exploatate sexual și să fie răpite de rețelele de trafic de persoane. Și acest lucru se poate întâmpla, de asemenea,
și după ce au ajuns în UE, inclusiv în tabere. Deoarece nu există suficientă securitate și supraveghere în plus ele nu
au posibilitatea de a se închide undeva și nici nu există băi separate.  Acest lucru îl găsim în art.21 conform căruia
ceea ce ține în privinta locuintelor, in masura in care aceasta problema intra sub incidenta legilor si regulamentelor
sau este supusa controlului autoritatilor publice, statele contractante vor acorda refugiatilor care isi au resedinta
legala pe teritoriul lor un tratament cit mai favorabil posibil; in orice caz, acest tratament nu va fi mai putin favorabil
decit cel acordat, in aceleasi imprejurari, strainilor in general. Putem concluziona că toate sursele financiare trebuie
să fie gestionate cât mai efficient pentru a ajuta respectivele persoane mai ales cele aflate în situații de risc de
exemplu minorii sau femeile.