$lltililffi$tt

It

'lr
SvEN HASSEL, pe numele stru real Borge Villy Redsted Pedersen, s-a
,,1
ntrscur pe 19 aprjlie l91 7, la Fre&nsbory, in Danemarca. La vinta de 14 ani

a intrat in marina comerciali, iar in 1937 Hassel s-a mutat in Germania

pentru a se inrola ca voluntar in armatd. A luptat pe mai multe fronturi,

fiind rhit de mai mulre ori. in cele din urma, a ajuns la gradul & locoteneot,

S-a predat trupelor sovietice la Berlin in 1945 9i qi-a petrecut anii urmtrtori

in mai mulre lagtrre de prizonieri. A inceput sd scie pima sa cane, L4iunea

Ueswulilor, b rimp ce era delinut. A fost elibe:at i^ 1949 , i^t ifl 195I s-a

cdsitorit cu Donhe Jensen, solia sa fiind cea care l-a incurajat sd scrie despre

experienlele sale din rizbol legiunea blestemagiLot a Iost pwblicarnir. 1953

Edilia a V-a

qi ecranizati in 1987 sub titlul

"Frontul
ter ofi (fln Mkrtt Bigade)in 1957, Traducere de
luptat cu boala. Dupi CLAr-'Dru FroRrAN
Sven Hassel a rimas paralizat 9i timp de doi ani s-a

recuperare, Ei-a continuat activitatea de scriitor. in 1954 s-a mutar la

Barcelona, unde a triit pina la sfArqitul vielii. A murit la 21 septe mbrie 2012.

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare

succes internalional, prittre cate; Legianea blestemapilot, BLindatele moqii,

Camatazi de front, Gesapo, Imperiu.l iad.ah), Moarte si oiscol, Drum singeros

cdtre modrte, Cq.rtea Ma4iak 9i Comisad.

NETIIRA

I
 IRtllA[A
tulIt'lrrt$10
frecuful este o povesfe,
iar unele dintrc cele rnai frumoase povegti
s{rnt despte trecut,

JOIlll IIIt ARlll[[A!

9 inroleaz6-te in divizia History
Piduiea de cactugi gidescopere cele mai imporiante momente
105 aJe istoriei 9i civilizaliei u ma ne,
distilatede min!ile unorscriitori spectaculosi!
150 lntrd in arenele gladiato.ilor,
urzeste,nLnqide palat in drnastia Iudorilor
268 giia parte la marile razboaie din secolulXXl

328 lstoria e scrise cu sange,

Culmile demonului dar ficliunea istorice e scrisd cu suflet.
.405
Comisarul.............
489 J0lli Illt ARllA[il
in librdriile din toatS lara 9i pe www.nemira.ro

ARlllI[4,
t[]lA0tilAIt0l'l lJlllll l|llTt[ |

p0t{ltRtI BY iltllllRA,
 PidurEa ile Eaclu$i
,

"Dacd
nu sunt cu ochii in Patru,
afurisitul ala de Himmler ii va avea in
curAnd pe toli prietenii mei in lagdrele lui
de concentrare."

G6ring citre Generalfeldmarschall Milch,

22 septembrie 1943

Cinaind cht il pine gura, torpilorul Khus Pohl

pdrhette bordelul ,La semnul patului kgdnat" din
Pirgos. in depdrure poate fi' auzit oacarrnul unei'
partide de bile dintre an grap de marinari ger-
mani Si ni;te soldapi iulieni din trupele alpine.
Klaus Pobl rinjeSte fericit Si se hotdrdpte sd ioace

pi el un tur, dar se rdzgdndeste tn clipa tn care zd'

repte iar fata dnigupd pe care'o obseroase tn seara
aceea, ceoa mai deorern'e.

drum singeros citre moarte

 - Hei, Liebling! o strigd, ecoul oocii sale rdsu' anevoioasd, identitatea cadawului fiind stabilita
nind tn tdcerea noplii.. Artea'pt'i Jlota! E periculos abia atunci cind flou sa tl da disparat.
sd ie;i din conaoi! i;i d.uce dcgetele la gur,i 9i fluier,i Cazul e tratat ca o inaestigapie d.e rutind, fird
d.sculit, gonind astfel toate pisicile din zona. imporanpd. Zilnic ia la ioeald, de prin ganpurile
Faa pioe;te inapoi si zimbeste prottocator' grece;ti, le5uri. d.e soldapi germani dcspuiate.
Klaus mdreste pasul. Plecase dezamdgit fu la Doud ore mai tiniu, Lrei pizonieri greci sunt
bordel. Erau acolo mai mulpi clienpi decit puteau sphnzalali tn public drept represalii.
suporta damele. Flaierd din nou: e atdt de abnrhit
de fata, tnc,it nu baga de seamd fi'gurile indioizilor Formaliunea de lupti s-a oprit. Se uiti la cadavrele
iaipi de pe o stradd laterald, care il urmdresc.
crre s-au umflat grotesc sub soarele arzitor. Legul unui
Fata cotette pe o alee micd. Odatd ajwnsd acolo,
I-eutnant zace pe marginea fAntAnii. Limba i-a fost smulstr
i se pare cd a tnghipit-o pamilntul.
gi gura s-a transformat intr-un imens cheag de singe.
Patru barbapi fac cerc tn jurul lui.
- Cred c-a durut al dracului de tare asta! face Porta,
- Ce dracu'! strigd, ducAndugi m4na la pistolul
aritAnd inspre ofiEerul mon.
sdu P-38.
I - Ar fi fost un tip dcut dac-ar Ii sctrpat cu viali, zice
[Jn kp aruncat cu pricepere din Eate ii alunecd
Bivolul, trecAndu-9i limba peste buzele cripate de soare.
strins tn jurul gitului. Se sufoc,i si cadc in ge'
- tn livada aia afurisittr i-au legat pe cAliva dintre ei de
nunchi, miinile agitindu-i+e prin aer. Bereta ro-
nigte copaci aplecati la pimant, iar pe urmi au dat drumul
tunda de marinar i se rostogolege pe strddd ca o
pomilor. Nu-i aqa ctr-i o idee sfigietoare? zice Micugul,
rod.td Pusd pe fugd. O cizrn,i i se afundd tn ointre,
iln pat de pistol tl pocneSte tn ceafd. alungind mugtele cu mAneca unei uniforme grecegti.

in ziua urmdtoare, torpilorwl Klaus Pobl e gdsit

* Am si le tai nenorocitele alea de midulare! spune
'
de chpioa cioili greci, care anunpd polilia. Cada,.trul Jeastl gi scoate la iveali din carAmbul cizmei un cu1it.
despuiat zace tn;any, la numai cipioa pa;i de - Ceprar timpit! exclami Pona. Problema ta e ctr n-ai
Cartierwl General Gennan. Identificarea e foarte vtrzut inci destui mo4i!

10 SVEN HASSEL drum singeros citre moarte ll

 - Penizanii trebuie ltrsa1i se aiba $i ei o phcere, e de decAt de vreo zi sau doul. Duhoarea lor e inci suPorta-
plrere Micupl. La urma urmei, noi, nemlii, am fi putut bih 9i numai doutr dintre ele au ochii scogi de prsiri.
rimine gi acasl, nu-i aqa? - Mai intii s-au distrat nigel cu ele, zice pofticios
Pona desface filcile inlepenite ale Stabszahlmeisterului Micugul, ridicind o fusti militari, de un gri-albistrui.
mort. Forcepsul siu sclipeqte in soare gi Pona e cu doi Uite, asta gi-a pierdut podoabele!
dingi de aur mai bogat. ii strigl Btrtrinul furios. Nu f-e
- Ajunge, porcule!
Miculul face rost de o cutie plini cu trabucuri. Cu o
mih deloc de slrmanele femei?
figuri de director foane bine pus in tron, tgi aprinde un
- Ce-am avut 9i ce-am pierdut, n-o cunosc pe niciuna!
trabuc brazilian, lung clt toate zilele, 9i se agazr la umbra
proteste^zi Micupl. Vrei sI plAng pinn mi-or slri ochii
oferiti de un Kiibelr risturnat, lmpingind la o parte legul
pentru fiecare mort pe care-l intilnesc in timp de rizboi?
insAngerat al goferului.
Asta vrei?
$i mo4ii sunt buni la ceva pe timp de rdzboi, zice
-
Porta. Atrag mugtele gi astfel le lin depane de noi, 4tia - Dactr eram in locul panizanilor, rAde Bivolul, tresil-
care inci mai suntem tn via1i. tind cu tot corpul siu obez, a9 fi luat una cu mine 9i m-aq
Ce puzderie de muqte! exclami qi Gregor, cu mirare, fi pus pe nigte ,Kraft durch Freude'l de citeva ori pe zi.
a -
I Aia din Americ a irc c',-,i slndtos si faci amor.
in clipa in care un roi intreg se ridicE bAziind de pe cada-
vrul qoferului mort. Un lipnt ascutit ne face si sirim in picioare gi sI pu-
Porta deschide o conservi de pegte gi infirlectr ajutAnduse nem mAna pe arme. O femeie aleargd pe deal in jos,
de baioneti. bun pentru tine", scrie pe conservtr. impleticindu-se, gonite de un barbat mic qi gras, care agittr
"Pegtele-i
in sp"tele cledirii lungi didu peste zece Blitzmddel2. o secure deasupra capului.
Sunt moarte gi intinse cu grije pe un rAnd. Nu-s moarte
I prin plecere", organizalie speciah, creattr in 1934, in cadrul
"Fo4tr
1 Kiibelv/agen, transponor de trupe pentru orice teren (n. tr). German al Muncii", menit{ str asigure membrilor ei petrecerea
"l.rontului
2 Denumire in jargon dattr personalului auxiliar feminin, indeosebi tirnpului liber 9i a vacanlelor intr-un mod pltuut prin excursii, celtorii,

telefonistelor, in timpul rlzboiului (n. tr.). tport, programe culturale (n. tr).

72 SVEN HASSEL drum singeros citre moarte 13

 Cuftul maur al Legionarului sclipegte prin aer ca un - Cu alte cuvinte, ai gters-o! rAnjegte Porta sarcastic.

fulger 9i se infige in pieptul birbatului, care mai fuge l,ui Adolf nu i-ar plicea a;a ceva. Vreau si spun... in caz
ciliva pa5i gi cade ca un butuc. cl treaba asta i-ar ajunge la urechi.

Spre stupoarea noastrl, femeia se aruncl bocind peste - Ne putem alitura voul? se intereseazi Feldwebelul,
rrclulnd in seami gicana.
cadavrul siu gi se apuce se strige blesteme bulgire$ti citre
Legionar.
- Aveli arme? intervine brusc Bitrinul.
- Numai carabine, cu douizeci de lovituri de clciuh,
- Zice ci egti un ucigag blestemat, expiici Bivolul, care
rilspunde Feldwebelul. Prusacii nu-s prea generoqi cu
cunoa$te pulin bulglregte. Tocmai aveau tembileul 1or
cincisutiqtii.
zilnic, iar securea ficea parte din decor.
- Ai zeami in el? vrea sI pie Bitrlnul, arltAnd spre Diesel.
- Sfinte Allah! mormiie Legionarul, gtergAndu-gi cu-
- Nu, merge doar la vale.
qitul maur de mnneci. Cine naiba ar fi putut str ghiceasci
Atunci e-n reguli, ride Porta vesel. \iflehrmachtul
-
una ca asta? Mrrrii Germanii e obignuit ca lucrurile si meargi in di-
Un Krupp-diesel hodorogit se face auzit in satul ars rcclia asta.
de soare.Din el sar cAliva cincisutigtil galegiogi. - Rnmineli, daci vre1i, admite BitrAnul, dar relinegi:
a
- Au micelirit tot batalionul! Noi suntem tot ce-a mai eu comand aici!
rimas! strigl un Feldwebel cu faga transpirati Ei - Trebuie sr predim carnetele de serviciu? intreabtr un
jegoasi. tintrr cincisutist, oferinduJ pe al siu.
- Cine a fecut-o? intreabd BitrAnul sec. - $terge-te la fund cu el! il sfltuiegte Miculul cu un aer
- PIgAnii ngtia afurisili! strigi Feldwebelul {urios. Irogant.
Batalionul nostru a venit aici de la Heuberg acum cAteva - Suntem in rahat! ii zice BitrAnul Feldwebelului.
(larul nostru de lupti e o epavl arsi, ci ne aSteapti o
zile 9i chiar in prima ciocnire au nimerit intr-o ambus- aga

rnlrglluiah zdravdnd gt o plimbare peste munli.

cadd. Eu am rimas tn urmi cu gruPa mea gi am scipat.
- ii cunoqti? se intereseazd Feldwebelul, zimbind amar.
1 Cincisutigti - trupe disciplinare (n. tr.). - Nu, rispunde BitrAnul.

l4 SVEN HASSEL tlrum singeros citre moerte 15

 - ci-i gioaza universului acolo sus, iar doui zile
Se pare tltrzordine! Cum dracu' poate lupta o armati intr-u n rlzboi
inseamni mult, ficu Feldwebelul, aruncAnd o privire in- cu echipamentul imprigtiat peste harta intregii Europe?

griiorati citre silueta intunecati a mun1ilor. $erpi, scorpi- - Da' prost dispus mai e$ri astizi! remarci Porra,
oni, furnici uriaqe qi Dumnezeu gtie cAte altele. Cactuqi cu tlcschizindu-9i a treia conservi de pegte.
destuli otravi in ei ca si umple privilia unui chimist. Bltrinul nu rispunde; iqi arunci automatul pe umir,
iqi aprinde vechea lui pipd, cu capac de argint, ;i-o por-
- Ai vreo idee mai buni? rhjegte BitrAnul, mestecind
o bucati de tutun. ne$te spre remorca cu munilie unde Feldwebelul s-a age-
zat laolalti cu cAliva dintre oamenii sli.
- Nu, acum lucrez pentru tine!
- Cum te cheamtr? intreabe Bitrinul sumbru.
- Adunitura asta a voastrl are experienli de lupti?
Doar ciliva, rAde Feldwebelul obosit. Restul sunt - Schmidt. Dupd o scuni p aaszd, adaugl: regiment de
-
linia-ntAi.
borfaqi 9i ho1i. E chiar qi-un proxenet printre ei!
Bitrinul scuiptr cAt colo un guvoi brun de salivi.
Bitrnnul ofteazi gi proiecteazi un scuipat maroniu de
- $i ce-i cu asta?
la rutun pe fintini, apoi iqi agazi automatul pe umir
- Credeam cI te intereseazi.
tntr-o pozigie mai comodi.
- Nu dau doi bani nici daci egti Feldmaregal.
I - SpuneJe alor tii
cI noi ne migclm rapid.
BtrtrAnul se apropie gi se agazi lAngtr noi, cerAndu-i lui
- Cune Ma4iala rapide, he? dadu Feldwebelul glas
Porta partea lui din conserva de pegte.
avertismentului.
- La naiba, sunt ostenit! geme Gregor sflgietor,
* Ceva nelimuriri? face BitrAnul sarcastic. trecAndu-qi mAneca peste faqa acoperiti de praf. Uite
- Nici n-ai crede! ride Feldwebelul cu riutate. unde-am ajuns noi, floarea Germaniei, lasAndu-l pe
- imi pare bine ci ne inlelegern. Untermenschl si-gi facl de cap. Generalul meu gi cu mine
* Ce-ar {i si ne dati cateva automate sau o pugctr-mitra-

lieri? sugereazi Feldwebelul, oferind un pachet de I ,,Om inferior", termen folosit de nazigti pentru popoarele de,rasi
"Junos".
irrfcrioarl" -
- Te crezi intr-un arsenal? mAriie BitrAnul, risucindu-se slavi, evrei, asiatici, negri, opus celui de Herrenoolk ("popor

pe celcAie 9i dAnd cu piciorul intr-o casci, care zboari prin tlc sttrpAni") cu care se desemnau pe ei ingigi gi alte popoare de
"rasl
superi-

aer gi cade pe un cadavru. Vr aruncali echipamentul in rurl", ariani - germanicii, anglo-saxonii, nordicii (n. tr.).

t6 SVEN HASSEL drum singeros citre moarte l7

n-am fi admis a$a ceva. DacI l-am fi avut pe el qi mono-
clul lui printre noi, ar fi avut de ce si se sperie
rAlii eqtia.
- Daci treburile continul in felul Ista, Marea
Germanie va fi qtearstr de pe harti, zice Bivolul sumbru,
iar noi, nemlii, vom fi din nou personajele alea rele din
pove$tile fraqilor Grimm.
- O si fim un fel de mongtri cu care ii sperie pirinlii
cind se lasi seara, tncuviinleazi Porta'
pe sugari
- O perspectivi a naibii de tAmpite! declarl Micupl,
tmpachetind plictisit benzi de cartuge in cutii de
munitii.
Din nord, dinspre mun1i, se aude foc de anilerie'
- Vecinii bat la uqn! fredoneaz| Pona, intorcind un
cadavru pe spate tn speranla ci va gisi dinli de aur'
- Tu iei monierul greu! urh Barcelona la unul dintre
cincisutiqti.
Barcelona e Feldwebel, dar nu prea are ocazia str-;i
etaleze gradul cind e numai cu noi.
1i c,rre, oricAnd are o clipl de r\gaz, danseaztr in paqi de
toli ame- t.rngo, urmirind o orchestri liuntricS.
- S curetlm pe netrebnic! zbiare 9i Miculul. Ticelogii
lptirr cereqti aduc intotdeauna ghinion aici, pe pemAnt!
- Da, hai si termindm cu el! N-am vlzut niciodati un
p,rp,I incasind un bilet pentru o ciiltorie numai dus,
, hicotegte Bivolul in timp ce straturile lui de sii'nini tre-
s,rltI intr-o veselie.
Eu hotirlsc daci cineva urmeazl, sI fie lichidat sau
-
rrtr, decide BntrAnul glacial.
- O si fiu cu ochii pe el, oricum. Trupul gi sufletul nu
1in pasul de fiecare datd., zrce Tango, schilnnd cAliva pagi
tlc dans. Odatd, cei dintr-a patruqpatra au dat peste un
l)ilot ceresc, care nu avea mai multe leglturi cu Domnul
,lccit diavolul insugi!
Ne alintim cu tolii privirea asupra pirintelui.
- Ia sl-i deschid eu beregata ticilosului! zice Miculul,
piprindu-gi tiigul culitului de luptn.

Cum rlmAne cu oritania ne ErL de-acolo? in- O escadrila de He 11 11 trece urlAnd pe deasupra noas-
- ^i^
treabi Heide, aritAnd cu pistolul-mitralieri spre popa tr;I. Unul dintre ele descrie un cerc in aer si revine.
care gedea gi desena cerculege in praful drumului.
1
Ileinkel IIE 111, avion german de vlnitoare qi bombardament, denu-
- Poate pleca odati cu noi sau poate rtrmAne unde e,
nrit ,rsdel dupi numele fabricantului siu, Ernst Heinkel, care impreune cu
zice Bitrinul indiferent.
illy Messerschmitt 9i cu Hugo Junkers erau proprietarii principalelor firme
pe garid! sugereazi Tango, un german n[s-
W
- CurnliJ
lrrr-rrizoare de aparate de zbor pentru ma5ina de rizboi germand (n. tr.).
cut tn Romania, care fusese profesor de dans la Bucureqti

18 SVEN HASSEL tlru m singeros citre moarte t9