Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins:
Introducere……………………………………………………………………………………3
Plan tematic semestrial……………………………………………………………………….6
Probe de evaluare şi control…………………………………………………………………10
Caracteristicile jocului…………………………………………………………….…………11
Instalaţii şi dimensiuni specifice jocului de volei……………………………….………......12
Cerinţe pentru promovarea cursului de bază la disciplina sportivă „Volei”………….…19
Legenda…………………………………………………………………………………….….20
Lecţia 1…………………………………………………………………………………….…..21
Lecţia 2 …………………………………………………………………………………..……27
Noţiuni de regulament…………………………………………………………………..……33
Lecţia 3 …………………………………………………………………………………..……35
Noţiuni de regulament……………………………………………………………………..…41
Lecţia 4 …………………………………………………………………………………..……43
Noţiuni de regulament……………………………………………………………..…………48
Lecţia 5 ………………………………………………………………………………..………50
Noţiuni de regulament…………………………………………………………………..……56
Lecţia 6 ………………….………………………………………………….…………………58
Noţiuni de regulament………………….…………………………………….………………64
Lecţia 7 ………………………………………….…………………………….………………66
Noţiuni de regulament.………………………………………………………….……………72
Lecţia 8 …………………………………….…………………………………….……………74
Noţiuni de regulament………………..…………………………………………….…………80
Lecţia 9 ……………………..……………………………………………………………….…83
Noţiuni de regulament……………………………………..………………….………………89
Lecţia 10 ……………………………………………..………………………………………...92
Noţiuni de regulament………………..…………………………………………………….…96
Lecţia 11 ……………………………..…………………………………………….…………..98
Noţiuni de regulament…………………….…………………………………………………102
Lecţia 12 ……………………….……………………………………………………………..104
Lecţia 13 ……………………………………….……………………………………………..109
Lecţia 14 ………………………………….…………………………………………………..114
Bibliografie.…………………………………………………………………………………...119
INTRODUCERE
Voleiul este unul dintre cele mai populare sporturi, atât din punct de vedere
competitiv cât şi recreaţional. Este rapid, senzaţional, cu acţiuni explozive. Voleiul este
alcătuit din mai multe elemente suprapuse, a căror complementaritate îl fac unic printre
celelalte sporturi :
2
Serviciu Pasa Rotaţie
În ultimii ani FIVB a făcut mari eforturi să adapteze jocul unui public modern. Textul
acestor reguli a fost realizat pentru un public divers : jucători, antrenori, arbitri,
observatori sau comentatori pentru următoarele motive :
- înţelegerea regulilor permite un joc mai bun, în acest fel antrenorii putând crea
tactici şi structuri mai bune ale echipei, permiţând jucătorilor să-şi arate adevărata
valoare;
- înţelegerea relaţiilor dintre reguli permite oficialilor să ia decizii corecte.
Voleiul este un joc sportiv care opune două echipe pe o suprafaţă de joc împărţită
printr-un fileu în două terenuri egale. Există diferite versiuni ale acestui joc care, oferă
fiecăruia posibilitatea să se bucure de multilateralitatea lui.
Scopul jocului este de a trimite mingea pe deasupra fileului pentru a o face să cadă
în terenul de joc advers şi de a o împiedica să atingă solul propriului teren. Fiecare
echipă dispune de trei atingeri pentru a retrimite mingea (în plus faţă de contactul
blocajului, care nu este numărat).
Mingea este pusă în joc printr-un serviciu: jucătorul la serviciu loveşte mingea
pentru a o trimite adversarilor pe deasupra fileului. Faza de joc continuă până când
mingea atinge solul în terenul de joc, este trimisă “afară” sau până când o echipă nu
reuşeşte să o retrimită corect.
3
În jocul de volei, echipa care câştigă faza de joc primeşte un punct (sistemul cu
punct la fiecare fază de joc câştigată). Când echipa la primire câştigă faza, ea va câştiga
un punct şi dreptul de a servi, iar jucătorii acestei echipe efectuează o rotaţie,
deplasându-se cu o poziţie în sensul acelor de ceasornic.
Competiţia dezvoltă resursele latente, scoţând în evidenţă îndemânarea,
spontaneitatea, creativitatea şi estetica. Regulile sunt realizate pentru a permite
demonstrarea acestor abilităţi. Cu puţine excepţii, voleiul permite tuturor jucătorilor să
acţioneze atât la fileu (în atac), cât şi în spatele terenului (în apărare sau la serviciu).
Daca ar mai trăi William Morgan, creatorul acestui joc, l-ar putea încă recunoaşte,
voleiul păstrând, de-a lungul timpului, anumite elemente caracteristice. Câteva din
acestea le împarte cu alte jocuri care au fileu, minge sau rachetă:
serviciu,
rotaţie (alternanţa la serviciu),
atac,
apărare.
Voleiul este totuşi unic printre jocurile la fileu prin faptul că se insistă ca mingea
să fie păstrată cât mai mult timp în aer şi prin faptul că oferă posibilitatea paselor între
membrii aceleiaşi echipe înainte ca mingea să fie returnată adversarilor.
Introducerea unui jucător specializat în apărare, Libero-ul, a mărit lungimea
fazelor de joc. Modificarea regulii la serviciu l-au transformat dintr-un simplu act de a
pune mingea în joc, într-o armă ofensivă.
Conceptul rotaţiei a fost dezvoltat pentru a permite fiecărui sportiv să participe la
joc. Regula poziţiei jucătorilor permite echipelor flexibilitate şi posibilitatea dezvoltării
de tactici interesante, atât în favoarea echipei cât şi pentru entuziasmul spectatorilor.
Astfel, imaginea voleiului devine din ce în ce mai bună.
Cu cât jocul evoluează, fără îndoială că se va schimba, va deveni mai bun, mai
puternic, mai rapid.
4
DISCIPLINA SPORTIVĂ VOLEI
- lucrări practice -
PLAN TEMATIC SEMESTRIAL
Lecţia 1:
Prezentarea cerinţelor cursului;
5
Evaluare cunoştinţe şi deprinderi specifice;
Poziţia fundamentală specifică şi deplasarea în teren – iniţiere;
Pasa cu două mâini de sus – iniţiere;
Lecţia 2:
Pasa cu două mâini de sus – iniţiere;
Poziţia fundamentală specifică şi deplasarea în teren – fixare;
Organizarea celor trei lovituri – iniţiere;
Joc cu efectiv redus 4x4;
Lecţia 3:
Pasa cu două mâini de sus – fixare;
Organizarea celor trei lovituri - fixare;
Serviciul de jos din faţă – iniţiere;
Joc cu efectiv redus 4x4;
Lecţia 4:
Lovirea mingii cu două mâini de jos - iniţiere;
Serviciul de jos din faţă – fixare;
Preluarea din serviciu cu două mâini de sus – iniţiere;
Model de joc cu efectiv redus 4x4;
Lecţia 5:
Lovirea mingii cu două mâini de jos - iniţiere;
Serviciul de sus din faţă – iniţiere;
Preluare din serviciu cu două mâini de sus – fixare;
Prezentarea modelului I de joc;
Dispozitiv la efectuarea serviciului;
Joc bilateral 6x6 model I;
Lecţia 6:
Lovirea mingii cu două mâini de jos – fixare;
Serviciul de sus din faţă, planat – iniţiere;
6
Dispozitiv la primirea serviciului;
Joc 6x6 model I;
Lecţia 7:
Lovitura de atac pe direcţia elanului- iniţiere;
Ridicare înaltă din zona 3 spre zona 4 – iniţiere;
Serviciul de sus din faţă planat – fixare;
Joc 6x6 model I;
Lecţia 8:
Lovitura de atac pe direcţia elanului - iniţiere;
Preluare din serviciu cu două mâini de jos – iniţiere;
Ridicare înaltă din zona 3 spre zona 4 – fixare;
Joc 6x6 model I;
Lecţia 9:
Preluarea de jos cu două mâini din serviciu – fixare;
Lovitura de atac pe direcţia elanului – fixare;
Blocaj individual la corespondent – iniţiere;
Joc 6x6 model I;
Lecţia 10:
Blocaj individual la corespondent – iniţiere;:
Prezentarea modelului II de joc;
Dispozitiv la primirea şi efectuarea serviciului;
Lecţia 11:
Metodica arbitrajului;
Organizarea unei competiţii;
Conducerea echipei de pe margine de către antrenor;
Lecţia 12:
Blocaj individual la corespondent – fixare;
Lovitura de atac pe diagonală – iniţiere;
7
Pasa cu două mâini peste cap - iniţiere;
Joc 6x6 model II;
Lecţia 13:
Lovitura de atac pe diagonală – fixare;
Pasa cu două mâini peste cap - fixare;
Blocajul colectiv – iniţiere;
Joc 6x6 model II;
Lecţia 14:
Plonjonul lateral – iniţiere;
Blocajul colectiv – fixare;
Joc 6x6 model II.
8
4. lovitură de atac pe direcţia elanului (două încercări, se punctează cea mai bună);
5. preluare din serviciu cu două mâini de jos - la punct fix în zona 3.
6. blocaj individual la minge suspendată
7. Joc bilateral 6x6 pe tot terenul.
CARACTERISTICILE JOCULUI
Voleiul este un joc sportiv care opune două echipe pe o suprafaţă de joc împărţită
printr-un fileu în două terenuri egale. Există diferite versiuni ale acestui joc care, în
funcţie de circumstanţe, oferă fiecăruia posibilitatea să se bucure de multilateralitatea
lui.
9
Scopul jocului este de a trimite mingea pe deasupra fileului pentru a o face să cadă
în terenul de joc advers şi de a o împiedica să atingă solul propriului teren. Fiecare
echipă dispune de trei atingeri pentru a retrimite mingea (în plus faţă de contactul
blocajului, care nu este numărat).
Mingea este pusă în joc printr-un serviciu: jucătorul la serviciu loveşte mingea
pentru a o trimite adversarilor pe deasupra fileului. Faza de joc continuă până când
mingea atinge solul în terenul de joc, este trimisă “afară” sau până când o echipă nu
reuşeşte să o retrimită corect.
În jocul de volei, echipa care câştigă faza de joc primeşte un punct (sistemul cu
punct la fiecare fază de joc câştigată). Când echipa la primire câştigă faza, ea va câştiga
un punct şi dreptul de a servi, iar jucătorii acestei echipe efectuează o rotaţie,
deplasându-se cu o poziţie în sensul acelor de ceasornic.
Terenul de volei:
10
Toate liniile care marchează terenul au o lăţime de 5 centimetri, trebuie să fie de culoare
deschisă ( de preferinţă albă) şi diferită de culoarea solului şi a altor linii trasate pe
suprafaţa de joc.
Atât liniile laterale cât şi cele de fund sunt trasate în interiorul terenului de joc (liniile fac
parte din terenul de joc).
Linia de centru împarte terenul de joc în două părţi egale, măsurând fiecare dintre
ele 9 x 9 metri şi se întinde pe sub fileu până la liniile laterale. Aceste linii sunt
prelungite şi dincolo de liniile laterale, cu câte cinci linii scurte de câte 15 centimetri
lungime şi 5 centimetri grosime, trasat din 20 în 20 de centimetri, pe o lungime de 1,75
metri.
Spaţiul dintre cele două linii prelungite (punctate) din faţa mesei scorerului reprezintă
zona de înlocuiri (zonă de schimb).
Zona de serviciu are 9 metri lăţime şi este situată în spatele liniilor de fund ale
celor două terenuri ( liniile de fund nu sunt incluse în zona de serviciu).
Zona de serviciu este delimitată lateral prin două linii scurte de 15 centimetri, cu o
grosime de 5 centimetri, trasate la 20 centimetri faţă de linia de fund şi în prelungirea
liniilor laterale ale terenului, fiind incluse în lăţimea zonei de serviciu. In adâncime zona
de serviciu se întinde până la limita zonei libere.
Spaţiul de joc liber trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 7 metri de la suprafaţa
solului (de joc). Pentru competiţiile internaţionale oficiale, spaţiul de joc liber trebuie să
măsoare cel puţin 12 metri de la suprafaţa de joc.
Zona de încălzire
Zona de pedeapsă
11
O zonă de pedeapsă, care măsoară aproximativ 1 x 1m şi în care trebuie să
amplasăm două scaune, este localizată în aria de control (definită în diagrame) dincolo
de prelungirea liniei de fund. Ea poate fi delimitată cu o linie roşie de 5 cm lăţime.
Fiecare teren are câte o zonă de pedeapsă.
Temperatura şi luminozitatea
Pentru jocurile oficiale desfăşurate pe plan intern, temperatura minimă este de plus
10 °C. Pentru competiţiile internaţionale, temperatura minimă este de plus 16 °C (61
grade F) şi maximum 25 °C (77 grade F). Luminozitatea suprafeţei de joc trebuie să fie
de la 1000 până la 1500 lucşi, măsurată la un metru de la nivelul solului.
Fileul este întins vertical şi instalat deasupra liniei de centru. Marginea lui
superioară, susţinută de un cablu întins şi ancorat de cei doi stâlpi (de susţinere), trebuie
să fie plasată la înălţimea de 2,43 metri pentru seniori şi juniori, 2,24 metri pentru
senioare şi junioare şi de 2,10 metri pentru copii. Înălţimea fileului este măsurată la
centrul terenului de joc. Cele două extremităţi ale fileului (deasupra liniilor laterale),
trebuie să fie de aceeaşi înălţime, sau cu o toleranţă de maximum 2 centimetri faţă de
înălţimea oficială.
12
13
Structura fileului
Fileul măsoară un metru lăţime şi 9,50 metri lungime; este confecţionat din sfoară sau fir de material plastic, având
ochiurile de 10/10 centimetri. La marginea superioară, trebuie să aibă o bandă de pânză albă, răsfrântă pe fiecare parte (care
îmbracă cablul de susţinere), a fileului având o lăţime de 5 centimetri, cusută pe toată lungimea sa. La partea inferioară a
fileului, trebuie să fie o sfoară care croşetează de-a lungul ochiurilor pentru prinderea de stâlpi şi menţinerea părţii inferioare
întinsă.
Stâlpii
Stâlpii de susţinere a fileului sunt plasaţi la o distanţă de minimum 0,50 metri şi maximum un metru de fiecare linie
laterală, având o înălţime de 2,55 metri (de preferinţă reglabilă). Ei trebuie să fie rotunzi şi netezi, fixaţi în suprafaţa solului.
Fixarea stâlpilor cu ajutorul cablurilor este interzisă. Toate amenajările care prezintă un pericol sau care incomodează
desfăşurarea normală a jocului trebuie să fie eliminate.
Benzile laterale
Benzile laterale sunt fixate vertical pe fileu, deasupra fiecărei linii laterale (la distanţă de 9 metri). Ele măsoară 5
centimetri lăţime şi un metru lungime, fiind considerate ca făcând parte din fileu.
14
Antenele
Antenele sunt confecţionate din fibră de sticlă (flexibile), măsoară 1,80 metri lungime şi 10 milimetri diametru. Cele
două antene sunt prinse la marginea exterioară a fiecărei benzi laterale fiind plasate în poziţie verticală de fiecare parte a
fileului. Partea superioară a antenelor depăşeşte fileul cu 80 de centimetri. Ele sunt marcate din 10 în 10 centimetri în culori
contrastante, de preferinţă alb-roşu. Sunt considerate ca făcând parte din fileu şi delimitează spaţiul de joc, în partea
superioară a fileului.
15
16
Terenul şi plasamentul arbitrilor la un joc oficial de volei
17
Anul II sem. I
1. Îndeplinirea normei de frecvenţă - minimum 12 prezenţe (minimum 10 prezenţe pentru studenţii care lucrează –
conform adeverinţei şi minimum 7 prezenţe pentru cadrele didactice sau medicale) şi promovarea probelor de control.
2. Îndeplinirea funcţiilor de arbitru, scorer şi antrenor în cadrul lecţiilor practice şi a lecţiilor concurs.
Notă: aprecierea studenţilor se va face cu note cuprinse între 1 şi 10 pentru fiecare probă de control în parte, nota finală fiind
dată de media aritmetică dintre notele de la fiecare probă (nota necesară promovării fiind de minimum 5), precum şi de
îndeplinirea cerinţelor impuse mai sus pentru această disciplină.
La terminarea cursului de volei, studenţii trebuie să cunoască execuţia elementelor tehnice specifice jocului de
volei, să aibă cunoştinţe solide de teorie, (tehnica de bază a principalelor acţiuni individuale şi colective din jocul de
volei, tactica jocului, metodica predării disciplinei, cunoaşterea regulilor de joc) precum şi capacitatea de a arbitra un
meci de volei.
18
LEGENDA
19
3 - 4 bănci de gimnastică
Teme:
- prezentarea cerinţelor cursului, a probelor şi normelor de control; prelucrarea procesului de protecţie a muncii
- evaluare cunoştinţe şi deprinderi specifice jocului de volei
- poziţia fundamentală şi deplasarea în teren (iniţiere)
- pasa cu două mâini de sus (iniţiere)
21
3. executarea a 3 servicii cu o mână de sus, pe o jumătate de de 2 ori
teren
de 2 ori
5. preluare spre zona 3, din minge aruncată de dincolo de
fileu
de 2 ori
6. blocaj individual la minge suspendată
22
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
24
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
28
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
29
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Se poate folosi ca
- jocul „atinge călcâiul adversarului” (leapşa) – colectivul variantă, executarea
împărţit în două, partenerii faţă în faţă. Cei doi vor încerca 3’ jocului în interiorul unui
să atingă călcâiul adversarului, prin deplasări, fente ale pe perechi spaţiu prestabilit, cine
trunchiului şi ale braţelor. depăşeşte spaţiul fiind
penalizat cu un punct
- colectivul împărţit în două coloane, de o parte şi de alta a Plecările se pot executa
fileului în spatele liniei de fund, în zona I: la semnalul dat din diferite poziţii:
de profesor primii din coloană vor efectua deplasare înainte stând, culcat, aşezat, cu
până la linia de centru, apoi deplasare lateral – stânga până 2’ faţa sau cu spatele,
la linia de margine a terenului, apoi deplasare cu spatele precedate de sărituri sau
până la linia de fund şi deplasare laterală la coada şirului. joc de glezne
30
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Se va juca pe ¼ din
teren cu accent pe
efectuarea corectă a
Joc 3x3, 4x4 cu aplicarea elementelor învăţate 12’ Pe grupe, câte 3 – 4 studenţi pasei de sus şi a celor
trei lovituri
III. Mers cu mişcări de respiraţie 1’ frontal
Partea Măsurarea performanţelor individuale la săritura în lungime 7’ Se vor face aprecieri
de de pe loc individual asupra nivelului de
încheiere Aprecieri asupra însuşirii elementelor predate (cu 3’ pregătire a fiecărui
nominalizări) student în parte
31
NOŢIUNI DE REGULAMENT
COMPONENŢA ECHIPELOR
O echipă poate fi compusă din maximum 12 jucători, un antrenor, un antrenor secund, un preparator fizic (maseur) şi un medic.
Pentru competiţiile mondiale şi oficiale ale FIVB, medicul trebuie să fie acreditat în prealabil de FIVB. Unul dintre jucători
(altul decât Libero-ul) este căpitanul echipei şi el trebuie să fie identificat ca atare pe foaia de arbitraj. Numai jucătorii înregistraţi pe
foaia de arbitraj pot să pătrundă pe teren şi să participe la meci. După ce căpitanul şi antrenorul au semnat foaia de arbitraj, componenţa
echipei nu mai poate fi modificată. Jucătorii care nu sunt în joc trebuie să fie aşezaţi pe banca pentru rezerve a echipei lor ori să fie în
zona lor de încălzire. Antrenorul şi ceilalţi membri ai echipei trebuie să stea pe bancă, dar pot să o părăsească pentru un timp. Băncile
pentru rezerve sunt situate de o parte şi de alta a mesei scorerului, în afara zonei libere. Numai membrilor echipei le este permis să stea
pe bancă în timpul meciului şi să participe la încălzirea la fileu. Jucătorii care nu sunt în joc se pot încălzi fără mingi astfel: în timpul
jocului în zona de încălzire; în cursul timpilor de odihnă şi a timpilor tehnici în zona liberă situată în spatele propriului teren de joc. În
timpul pauzei dintre seturi jucătorii pot utiliza mingile (dar nu cele de joc) pentru încălzire în zona lor liberă.
ECHIPAMENT
Echipamentul jucătorului se compune dintr-un tricou, un şort, şosete şi pantofi de sport. Culoarea şi designul tricourilor,
şorturilor şi şosetelor întregii echipe trebuie să fie uniforme (cu excepţia Libero-ului). Echipamentul trebuie să fie curat. Pantofii
trebuie să fie fără tocuri, uşori şi flexibili, cu tălpi din cauciuc sau din piele.
Pentru competiţiile de seniori mondiale şi oficiale ale FIVB, este interzisa utilizarea pantofilor de sport cu tălpi care lăsa
urme negre pe podea. Tricourile şi şorturile vor fi conform standardelor omologate ale FIVB.
32
Tricourile jucătorilor trebuie să fie numerotate de la 1 până la 18. Numerele trebuie plasate pe tricou în centrul pieptului şi al spatelui.
Culoarea şi strălucirea numerelor trebuie să fie în contrast net cu cele ale tricourilor. Numerele trebuie să măsoare cel puţin 15 cm în
înălţime pe piept şi 20 cm pe spate. Lăţimea benzii care formează cifra trebuie să fie de cel puţin 2 cm.
Pentru competiţiile mondiale şi oficiale ale FIVB, numerele jucătorilor trebuie să fie înscrise şi pe piciorul drept al
şortului. Numerele trebuie să aibă o înălţime cuprinsă între 4 şi 6 cm iar lăţimea benzii care formează cifra trebuie să fie de
minimum 1 cm. Tricourile jucătorilor trebuie să fie numerotate de la 1 până la 18. Numerele trebuie plasate pe tricou în centrul
pieptului şi al spatelui. Culoarea şi strălucirea numerelor trebuie să fie în contrast net cu cele ale tricourilor.
33
Lecţia 3: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
3 - 4 bănci de gimnastică
16 – 18 jaloane
Teme:
- Pasa cu două mâini de sus – fixare;
- Organizarea celor trei lovituri - fixare;
- Serviciul de jos din faţă – iniţiere;
- Joc cu efectiv redus 4x4;
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
- Apelul, anunţarea temelor şi obiectivelor lecţiei 3’ frontal Se verifică
I. Partea Pregătirea organismului pentru efort: echipamentul, starea de
pregăti- - mers obişnuit pe vârfuri, pe călcâie, pe marginea internă şi în linie pe un rând sănătate, se captează
toare externă a labei piciorului; în coloană câte doi atenţia grupei
- deplasare cu paşi săriţi, săltaţi, cu pendularea gambelor 7’
spre înapoi, spre înainte, cu genunchii sus; cerc sau semicerc
- alergare normală, cu sprinturi la semnal (fluier), la al
doilea fluier oprire în poziţie fundamentală şi din nou pe perechi
alergare Se va corecta deplasarea
- deplasare în zig – zag în poziţie fundamentală; 8’ individual sau pe perechi în poziţia fundamentală
- ex. de stretching
Testare alergare de viteză (naveta 6x6 metri)
34
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Pasa cu două mâini de sus Executanţii vor fi
II. Partea de 6 ori orientaţi cu picioarele şi
funda- - pe perechi. A şi B execută pase cu două mâini de sus de la fiecare trunchiul spre direcţia
mentală unul la celălalt în triunghi, la perete de pasare
35
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Pentru creşterea
- B pasează spre A. A lansează o a doua minge şi-i retrimite 3’ dificultăţii se poate
pasa lui B înainte de a prinde mingea din nou. folosi un mic obstacol
între cei doi jucători
- A pasează lui B şi-i arată imediat un număr cu degetele. Poate fi realizat şi în
Înainte de a pasa, B trebuie să spună ce număr i-a arătat A. 3’ coloană câte unul
(„mingea la căpitan”)
Distanţa dintre jucători
- doi jucători faţă în faţă şi la 4 -5 metri distanţă unul de
şi dintre jucător şi jalon
celălalt. Execută pe rând pase cu două mâini de sus,
3’ poate creşte, mărind
alergare în jurul jalonului şi întoarcere
gradul de dificultate
Se va urmări ca în
- A pasează lui B, plasându-se o dată în faţa şi o dată în momentul pasei
spatele băncii de gimnastică. B face pase apropiate (scurte) 3’ picioarele să fie paralele
şi lungi (înalte) şi depărtate cât lăţimea
umerilor
Se va urmări şi corecta,
- A pasează lui B, după care aleargă să-i atingă glezna şi
3’ execuţia pasei de sus cu
revine în poziţia din care a plecat. B face o pasă de control
două mâini înainte,
şi apoi procedează ca A.
precedată şi urmată de
36
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
deplasare
- În coloană câte unul. Primul jucător din stând în faţa Se va insista ca
panoului de baschet la o distanţă de 4 – 5 metri cu mingea 3’ traiectoria mingii să fie
în mâini, după execuţia unui pas de control, va încerca să cât mai înaltă pentru a
introducă mingea în coş prin pasă cu două mâini de sus. putea mingea să intre în
coş şi pentru a pregăti
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, dar cu pasă primită de la un 3’ ridicarea pentru atac
coechipier. Pasa se va da de pe loc,
nu din alergare,
Organizarea celor trei lovituri deoarece se învaţă greşit
mecanismul de bază
- joc / concurs „numără din trei în trei”: subiecţii dispuşi Se va încerca obişnuirea
câte trei de o parte şi de alta a fileului. Unul din jucători executanţilor cu
trimite mingea peste fileu către jucătorul 1 sau 2, acesta 5’ pendularea corectă a
preia şi transmite mingea prin pasă către jucătorul 3, care braţului îndemânatic
pasează lângă plasă, de unde jucătorul 2 trimite mingea în Echipa care efectuează
terenul advers prin pasă de sus. 2 mai mult sau mai puţin
de 3 pase pierde un
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, cu organizarea celor trei 3’ 3 punct.
1
lovituri în doi jucători.
37
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Trebuie efectuată
2
- pasare în triunghi spre dreapta cu intervenţie nominalizată. schimbarea locurilor
Se pasează în ordinea numerelor: dacă greşeşte 1 intervine 5’ între cei doi sau trei
2, dacă greşeşte 2 intervine 3 şi dacă greşeşte acesta 3 1 jucători, după fiecare
intervine 1. trecere a mingii peste
plasă, sau la 2 treceri.
2 Organizarea celor trei
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, cu pasare în triunghi „dă şi 3’ lovituri se face cu
du-te” accent pe mişcarea
3 1
premergătoare, oprire cu
întoarcere spre dreapta
Serviciul de jos din faţă şi pasare;
Pasa se va da de pe loc,
- explicarea şi demonstrarea procedeului tehnic (poziţia 2’ nu din alergare,
fundamentală, lucrul braţului) deoarece se învaţă greşit
mecanismul de bază;
- în linie pe un rând, se execută aruncarea mingii pentru 2’ Se va încerca obişnuirea
efectuarea serviciului, fără lovirea ei executanţilor cu
pendularea corectă a
- idem ca mai sus, dar cu lansarea mingii pe sol pe o linie; 2’ braţului îndemânatic;
38
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
- idem ca mai sus, lansarea mingii urmată de păşire în teren; 2’ În linie pe un rând Picioarele depărtate cât
lăţimea umerilor,
- colectivul împărţit în două grupe, executanţii faţă în faţă la piciorul opus braţului
9 metri distanţă unul de celălalt; mingea ţinută în palma 2’ îndemânatic (care
braţului îndemânatic este aruncată spre partener printr-o serveşte) este la o
mişcare de pendulare dinapoi spre înainte (ca la popice); lungime de talpă
înaintea celuilalt, tălpile
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, doar că mingea este aruncată 2’ sunt paralele, genunchii
pe o linie trasată cu creta pe direcţia de aruncare; flexaţi, trunchiul uşor
aplecat înainte
- în linie pe un rând se execută servici spre perete, deasupra 3’
unei linii trasate. Linia trasată pe perete
trebuie să fie mai sus de
Joc bilateral cu temă 4x4 10’ nivelul fileului
III. Mers cu mişcări de respiraţie 2’ În coloană câte unul Se vor face aprecieri
Partea Aprecieri asupra însuşirii elementelor predate (cu 10’ Individual asupra nivelului de
de nominalizări) pregătire a fiecărui
încheiere Consemnarea prezenţilor în caiet 3’ student în parte
39
NOŢIUNI DE REGULAMENT
41
Lecţia 4: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
3 - 4 bănci de gimnastică
Teme:
- Lovirea mingii cu două mâini de jos - iniţiere;
- Serviciul de jos din faţă – fixare;
- Preluarea din serviciu cu două mâini de sus – iniţiere;
- Model de joc cu efectiv redus 4x4;
42
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Lovirea mingii cu două mâini de jos: Trei dintre cele mai
II. Partea A B C folosite prize la pasa cu
funda- - explicarea şi demonstrarea procedeului; 2’ două mâini de jos, cea
mentală mai corectă fiind A
- executarea de către elevi a prizei palmelor pentru lovirea 2’
corectă de jos; Picioarele depărtate cât
lăţimea umerilor, tălpile
- colectivul dispus în linie pe un rând. La semnal, luarea de 3 ori paralele, genunchii
poziţiei fundamentale medii odată cu realizarea prizei flexaţi uşor, trunchiul
pentru lovirea mingii cu două mâini de jos; aplecat spre înainte
- acelaşi exerciţiu cu simularea lovirii mingii cu două mâini 2’ Se vor face corectări
de jos, odată cu ridicarea de pe bancă continue asupra
execuţiilor, privind în
- acelaşi exerciţiu cu minge oferită de partener; 2’ special coordonarea
braţe-picioare
- din minge oferită de partener, lovirea acesteia cu două 2’
mâini de jos din sprijin pe genunchi, fără ridicarea Se va insista pe lucrul
trunchiului; corect al braţelor
43
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
44
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
- grupa împărţită în două, de o parte şi de alta a fileului de Cei care nu pot servi
volei, la 5-6 metri distanţă de acesta: executarea serviciului 4’ peste plasă pot servi de
de jos din faţă peste plasă la partener, din minge ţinută în la 2-3 metri din teren.
palma braţului neîndemânatic; Nu se modifică
înălţimea fileului
- acelaşi exerciţiu cu execuţia serviciului din spatele liniei
4’
de fund a terenului de volei; Se poate desfăşura sub
formă de concurs pe
- grupa împărţită în două, de o parte şi de alta a fileului de echipe: care echipă
volei, executarea serviciului de jos din faţă peste plasă din 3’ trimite mai multe mingi
spatele liniei de fund a terenului de volei, cu trimiterea în zona desemnată din 2
mingii în jumătatea din stânga sau din dreapta; execuţii de persoană
45
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
46
NOŢIUNI DE REGULAMENT
SITUAŢII DE JOC:
MINGE ÎN JOC - Mingea este în joc începând cu momentul loviturii de serviciu care a fost autorizată de primul arbitru.
MINGE AFARĂ DIN JOC - Mingea devine afară din joc începând cu momentul când este comisă o greşeală semnalată prin fluier
de unul din arbitri; în absenţa unei greşeli, începând cu momentul semnalării prin fluier.
MINGE ”ÎN TEREN” - Mingea este “în teren” când ea atinge solul terenului de joc, inclusiv liniile de delimitare.
MINGE “AFARĂ” - Mingea este afara când:
1. partea din mingea care atinge solul este complet în afara liniilor de delimitare;
2. ea atinge un obiect din afara terenului de joc, plafonul sau o persoană din afara jocului;
3. ea atinge antenele, cablul, sforile, stâlpii sau fileul însuşi în exteriorul benzilor laterale;
4. traversează planul vertical al fileului fie parţial fie prin afara spaţiului de trecere
5. traversează complet spaţiul inferior.
JOCUL CU MINGEA - Fiecare echipă trebuie să joace în interiorul suprafeţei şi spaţiului de joc proprii. Mingea poate, totuşi, să fie
recuperată şi retrimisă în joc din afara zonei libere.
LOVITURI ALE ECHIPEI - Orice contact al mingii cu un sportiv aflat in joc constituie lovitură a echipei.
Pentru a retrimite mingea fiecare echipă are dreptul la maximum trei lovituri (în plus faţă de blocaj). Dacă sunt utilizate mai mult de
trei lovituri, echipa comite greşeala celor “PATRU LOVITURI”.
CONTACTE CONSECUTIVE - Unui jucător nu i se permite să lovească mingea de două ori consecutiv (exceptând blocajul).
CONTACTE SIMULTANE - Doi sau trei jucători pot să atingă mingea în acelaşi timp. Când doi (trei) coechipieri ating mingea
simultan, sunt numărate două (trei) lovituri (cu excepţia blocajului). Dacă ei încearcă să joace mingea, dar numai unul dintre jucători o
atinge, este numărată o singură lovitură. O ciocnire între jucători nu constituie o greşeală.
47
Când doi adversari ating mingea simultan deasupra fileului şi mingea rămâne în joc, echipa care recepţionează mingea are dreptul la
alte trei noi lovituri. Dacă o astfel de minge cade “afară” din teren, greşeala este a echipei plasate de cealaltă parte a fileului.
În cazul in care contactul simultan între doi adversari provoacă o minge “ŢINUTĂ”, aceasta este socotită o “DUBLĂ GREŞEALĂ” şi
faza este rejucată
LOVITURĂ AJUTATĂ - În interiorul suprafeţei de joc, jucătorului nu-i este permis să se sprijine pe un coechipier sau pe orice
structură/obiect cu scopul de a juca mingea.
Totuşi, jucătorul care este pe punctul de a comite o greşeală (atingerea fileului sau depăşirea liniei de centru etc.) poate fi oprit sau tras
înapoi de un coechipier.
CARACTERISTICI ALE LOVITURII - Mingea poate să atingă oricare parte a corpului. Mingea trebuie să fie lovită, ea nu trebuie
să fie ţinută şi/sau aruncată. Mingea poate să ricoşeze în orice direcţie. Mingea poate să atingă mai multe părţi ale corpului, cu singura
condiţie ca aceste contacte să aibă loc simultan.
Excepţii: la blocaj, contactele consecutive pot fi realizate de unul sau mai mulţi jucători, cu condiţia ca aceste contacte să aibă loc în
cursul aceleiaşi acţiuni. La prima lovitură a echipei, mingea poate să atingă consecutiv mai multe părţi ale corpului, cu condiţia ca
aceste contacte să aibă loc în cursul aceleiaşi acţiuni.
48
Lecţia 5: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
Aparat ajutător: cadru-servici
Teme:
- Lovirea mingii cu două mâini de jos - iniţiere;
- Serviciul de sus din faţă – iniţiere;
- Preluare din serviciu cu două mâini de sus – fixare;
- Prezentarea modelului I de joc;
- Dispozitiv la primirea şi efectuarea serviciului;
- Joc bilateral 6x6;
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
49
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Lovirea mingii cu două mâini de jos:
II. Partea În momentul în care
funda- - colectivul dispus pe perechi cu faţa la perete şi la 4-5 subiectul execută pasa
mentală metri distanţă. Unul din cei doi lansează mingea spre 3’ de jos cu două mâini se
perete, apoi se deplasează şi execută pasă de jos cu două va insista ca acesta să
mâini; aibă picioarele paralele
3’ pe sol, depărtate cât
- acelaşi exerciţiu, dar din minge servită de el sau de lăţimea umerilor;
celălalt coechipier;
3’ Pasa de jos cu două
- pe perechi faţă în faţă la distanţă de 4-5 metri unul de mâini se va executa doar
celălalt. Unul oferă mingea celălalt execută pasa de jos cu în momentul în care
două mâini; jucătorul este oprit (a nu
se permite pasa să fie
- acelaşi exerciţiu cu mărirea treptată a distanţei dintre cei 2’ pe perechi executată din deplasare)
doi;
pe perechi
- acelaşi exerciţiu cu executarea pasei de jos cu două mâini 2’ Pasul de control se va
precedată de căderea mingii pe sol; executa pe verticală la o
- acelaşi exerciţiu precedat de un pas de control; 2’ pe perechi înălţime de 1,5 – 2 metri
şi puţin spre înainte
50
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
51
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
52
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
53
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
54
NOŢIUNI DE REGULAMENT
JUCĂTOR LA FILEU
TRECERE PE DEASUPRA FILEULUI
La blocaj, jucătorul are voie să atingă mingea pe deasupra fileului în spaţiul de joc advers cu condiţia ca el să nu incomodeze jocul
adversarului, înaintea sau în timpul loviturii de atac a acestuia.
După lovitura de atac, jucătorul are voie să treacă mâna pe deasupra fileului în spaţiul de joc advers
cu condiţia ca atingerea mingii să fi avut loc în propriul spaţiu de joc.
PĂTRUNDERE PE SUB FILEU
Este permisă pătrunderea în spaţiul advers pe sub fileu, cu condiţia ca aceasta să nu împiedice jocul adversarului.
55
Pătrunderea în terenul advers, pe deasupra liniei de centru: este permis să fie atins terenul de joc advers cu laba piciorului (picioarelor)
sau cu palma (palmele), cu condiţia ca cel puţin o parte a labei piciorului (picioarelor) sau a palmei (palmelor) să rămână în contact cu
linia (ori să fie deasupra liniei) de centru. Este interzis să fie atins terenul de joc advers cu oricare altă parte a corpului. Un jucător
poate să pătrundă în terenul de joc advers după ce mingea a devenit afară din joc.
Un jucător poate să pătrundă în zona liberă a terenului advers, cu condiţia să nu împiedice jocul adversarului.
CONTACT CU FILEUL
Contactul cu fileul nu constituie o greşeală, cu excepţia cazului in care jucătorul care îl atinge se afla în timpul acţiunii de jucare a
mingii sau dacă această atingere deranjează jocul.
Unele acţiuni de jucare a mingii pot include acţiuni care nu presupun lovirea mingii. După ce jucătorul a lovit mingea, acesta poate
atinge stâlpii, cablul, sforile şi orice alt obiect din afara lungimii totale a fileului, cu condiţia ca această acţiune să nu aibă vreo
influenţă asupra jocului.
Nu este comisă o greşeală atunci când mingea trimisă în fileu provoacă contactul fileului cu un jucător advers.
GREŞELI ALE JUCĂTORULUI LA FILEU
Un jucător atinge mingea sau un adversar în spaţiul advers înaintea sau în timpul loviturii de atac a adversarului
Un jucător pătrunde în spaţiul advers pe sub fileu incomodând adversarul
Un jucător pătrunde în terenul de joc advers.
Un jucător atinge fileul sau antenele în timpul acţiunii de jucare a mingii sau dacă prin această atingere deranjează jocul.
56
Lecţia 6: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
3 - 4 bănci de gimnastică
Aparat ajutător – manşeta volei
Teme:
- Lovirea mingii cu două mâini de jos – fixare;
- Dispozitiv la efectuarea serviciului;
- Serviciul de sus din faţă, planat – iniţiere;
- Joc 6x6 model I;
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
57
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Lovirea mingii cu două mâini de jos:
II. Partea - pe perechi şi la 6-7 metri distanţă unul de celălalt. Unul din În momentul în care
funda- jucători aruncă mingea stânga sau dreapta specificându-i 3’ subiectul execută pasa
mentală dinainte celuilalt partener direcţia mingii; de jos cu două mâini se
- acelaşi exerciţiu de mai sus fără specificarea direcţiei de va insista ca acesta să
aruncare a mingii; aibă picioarele paralele
- pe grupe de câte trei dispuşi în linie şi la 5 metri distanţă 3’ pe sol, depărtate cât
unul de altul. Un jucător aruncă mingea celui din centru lăţimea umerilor;
care execută pasă de jos cu două mâini trimiţându-i minge
înapoi, după care se întoarce 180°, şi execută acelaşi lucru Al doilea jucător aruncă
din minge aruncată de celălalt coechipier; 3’ mingea după ce
- colectivul împărţit în două grupe, una aşezată în linie pe partenerul din mijloc
un rând cu faţa spre fileu şi la 3 metri distanţă faţă de este cu faţa spre el
acesta, fiecare jucător având câte o minge în mâini, a doua
dispusă în coloană câte unul, fără mingi, cu primul jucător Se vor face corectări
la 4 metri distanţă de fileu. Pe rând, fiecare jucător va continue asupra
executa o deplasare laterală cu pas adăugat pe linia de 3 execuţiilor, privind în
metri oprindu-se în faţa fiecărui jucător advers şi special coordonarea
transmiţând înapoi prin pasă de jos cu două mâini, mingea braţe-picioare
aruncată de acesta.
58
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Contactul mingii cu
- colectivul dispus în coloană câte unul la 2 metri distanţă
II. Partea antebraţele se va realiza
de o bancă de gimnastică aşezată transversal. La 5-6 metri
funda- 3’ în treimea proximală a
distanţă de bancă este poziţionat un jucător cu mingea în
mentală acestora
mâini. Acesta aruncă precis mingea primului jucător din
Ca variantă se poate
coloană, care i-o retransmite prin pasă cu două mâini de jos,
executa un pas de
trece peste banca de gimnastică şi se întoarce la coada
3’ control înainte de a
şirului.
trimite mingea către
coşul de baschet
Jucătorul care
- colectivul împărţit în coloane câte unul. Stând în faţa
3’ efectuează pasa de jos
panoului de baschet, la o distanţă de 4-5 metri faţă de
cu două mâini, are
acesta, jucătorii vor încerca prin pasa de jos cu două mâini
fixate de antebraţe două
să introducă mingea în coş primită de la un coechipier de
manşete prevăzute cu
sub panou.
senzori de contact ce
transmit prin unde radio
la un sistem de calcul,
- pe perechi, şi la 4-6 metri distanţă unul de celălalt. Unul
cât de corect se
din jucători aruncă mingea celuilalt, care i-o trimite înapoi
efectuează procedeul
prin pasa cu două mâini de jos;
tehnic: pasa de jos
59
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Se va insista ca mingea
să fie aruncată cât mai
- acelaşi exerciţiu ca mai sus doar că se execută serviciul constant ca înălţime şi
din minge auto-aruncată; direcţie
60
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Se va insista pe rotaţia
- pe perechi, faţă în faţă, de o parte şi de alta a fileului şi la la câştigarea serviciului
4’
4-6 metri distanţă de acesta. Se execută serviciul de sus din şi pe apărarea
faţă din minge auto-aruncată. jucătorilor în zonă
4 Se pot introduce şi
5
Joc bilateral 6 x 6 pe tot terenul (model I) cu aplicarea 15’ arbitri din rândul
6 3
elementelor însuşite; studenţilor, asistaţi de
1 2 profesor
61
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
62
NOŢIUNI DE REGULAMENT
POZIŢII
În momentul când mingea este lovită de jucătorul la serviciu, fiecare echipă asezata conform cu ordinea la rotaţie trebuie să fie
plasată în interiorul propriului său teren de joc (cu excepţia jucătorului la serviciu).
Poziţiile jucătorilor sunt numerotate după cum urmează:
- cei trei jucători plasaţi de-a lungul fileului sunt jucătorii din linia întâi şi ocupă poziţiile 4(în faţă - stânga), 3(în faţă - centru) şi 2(în
faţă - dreapta).
- ceilalţi trei sunt jucători din linia a doua şi ocupă poziţiile 5(în spate - stânga), 6(în spate - centru) şi 1(în spate - dreapta).
Poziţii relative între jucători:
Fiecare jucător din linia a doua trebuie să fie plasat mai departe de fileu decât corespondentul său din linia întâi. Jucătorii din
linia întâi şi, respectiv, jucătorii din linia a doua trebuie să fie poziţionaţi lateral;
Poziţiile jucătorilor sunt determinate şi controlate prin poziţiile picioarelor lor în contact cu solul, după cum urmează:
- fiecare jucător din linia întâi trebuie să aibă cel puţin o parte a piciorului mai aproape de linia de centru decât picioarele jucătorului
din linia a doua corespondent;
- fiecare jucător din partea dreaptă (stângă) trebuie să aibă cel puţin o parte a piciorului mai aproape de linia laterală din dreapta
(stânga) decât picioarele jucătorului din centrul liniei sale;
- după ce mingea a fost servită, jucătorii pot să se deplaseze şi să ocupe orice poziţie în propriul lor teren de joc şi în zona liberă;
GREŞEALĂ DE POZIŢIE
- O echipă comite o greşeală de poziţie dacă un jucător nu ocupă poziţia sa corectă în momentul când mingea este lovită de jucătorul la
serviciu.
63
- Dacă jucătorul la serviciu comite o greşeală de serviciu în momentul lovirii mingei, greşeala sa este considerată ca fiind prima în
raport cu o greşeală de poziţie.
- Dacă, după lovirea mingei, serviciul devine greşit, atunci greşeala de poziţie este prima care va fi luată în calcul.
O greşeală de poziţie antrenează următoarele consecinţe:
- echipa este sancţionată cu pierderea fazei de joc;
- poziţiile jucătorilor sunt corectate.
ROTAŢIE
Ordinea la rotaţie este determinată prin formaţia de start a echipei; ea este controlată prin intermediul ordinii la serviciu şi a
poziţiilor jucătorilor pe toată durata setului.
Când echipa la primire câştigă dreptul la serviciu, jucătorii săi efectuează o rotaţie, deplasându-se cu o poziţie în sensul acelor de
ceasornic : jucătorul din poziţia 2 trece în poziţia 1 pentru a servi, jucătorul din poziţia 1 trece în poziţia 6 etc.
GREŞEALĂ DE ROTAŢIE
O greşeală de rotaţie este comisă când SERVICIUL nu este efectuat conform cu ordinea la rotaţie. Ea antrenează consecinţele
următoare:
- echipa care a greşit este sancţionată cu pierderea fazei de joc;
- ordinea la rotaţie a jucătorilor este corectată.
În plus, scorerul trebuie să determine momentul exact în care greşeala a fost comisă. Toate punctele marcate începând din acel
moment de echipa care a greşit trebuie anulate. Punctele marcate de echipa adversă sunt menţinute.
Dacă momentul comiterii greşelii nu poate fi determinat, nici un punct sau puncte nu este anulat(e) şi singura sancţiune va fi
pierderea fazei de joc.
64
Lecţia 7: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
Aparat ajutător – cadru atac
Teme:
- Lovitura de atac pe direcţia elanului- iniţiere;
- Ridicare înaltă din zona 3 spre zona 4 – iniţiere;
- Serviciul de sus din faţă planat – fixare;
- Joc 6x6 model I;
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
65
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Lovitura de atac pe direcţia elanului
II. Partea 6’ Palma care loveşte
funda- - explicarea şi demonstrarea procedeului integral; mingea va fi relaxată
mentală până în momentul
- fiecare cu mingea în mâini, lovirea acesteia cu palma 3’ contactului, întărindu-se
braţului îndemânatic în sol; în momentul lovirii
mingii
- pe perechi faţă în faţă pe lăţimea terenului de volei, 4x
jucătorul cu mingea execută o aruncare cu ambele mâini a Se indică ca mingea să
acesteia spre în sus şi apoi va lovi mingea în jos spre fie lovită cu toată
coechipier; palma, iar braţul de
3x lovire, să coboare pe
- în coloană câte unul, primul cu mingea în mâini şi la 4-5 lângă corp după
metri distanţă de perete aruncă mingea în sus şi o va lovi cu 4x execuţie, pe aceeaşi
braţul îndemânatic în jos spre perete; parte
Mingea va fi lovită
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, doar că executantul va lovi deasupra umărului şi
mingea spre plasa fileului de volei de la 2 metri distanţă; uşor înainte
- exersarea elanului: din poziţie fundamentală, pas înainte 4’ Se vor face precizări cu
66
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
cu piciorul opus braţului îndemânatic, braţele se duc spre privire la poziţia
II. Partea înainte jos, talpa piciorului care efectuează primul pas
corpului şi a
funda- rulează pe călcâi, talpă, pingea. Odată cu efectuarea
segmentelor în timpul
mentală primului pas, braţele se duc spre înapoi, picioarele
efectuează o scurtă fază de zbor, contactul cu solul se ia pe elanului, bătaia să se
4’
ambele picioare care împing simultan după rularea călcâi-
execute pe ambele
talpă-vârf, iar braţele în momentul săriturii se duc prin PI pas cu stg. Bătaie
picioare, simetric,
înainte în sus, deasupra capului; simultană
primul pas mai mic cu
- acelaşi exerciţiu efectuat pe repere trasate pe sol;
ducerea braţelor în
2’
anteducţie
- acelaşi exerciţiu prin trecere peste banca de gimnastică;
2’
68
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Serviciul de sus din faţă planat
II. Partea Se va urmări aruncarea
funda- - pe perechi, faţă în faţă, de o parte şi de alta a fileului şi la mingii cât mai corect
5x
mentală 5-6 metri distanţă de acesta. Se execută serviciul de sus din pentru a nu se forma
faţă din minge auto-aruncată; deprinderi greşite. În
cazul în care mingea
- acelaşi exerciţiu ca mai sus cu mărirea treptată a distanţei este aruncată greşit va fi
5x
dintre cei doi; lăsată să cada pe sol
69
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Poate fi efectuat cu
II. Partea acelaşi exerciţiu ca mai sus doar că subiecţii vor încerca să colectivul împărţit pe
funda- trimită mingea peste fileul de volei pe două saltele de 3’ două grupe, de o parte şi
mentală gimnastică aşezate una lângă cealaltă. de alta a fileului, sub
formă de concurs
70
NOŢIUNI DE REGULAMENT
SERVICIU - Serviciul este actul lansării mingii în joc de către jucătorul din spate-dreapta (poziţia 1), plasat în zona de serviciu.
PRIMUL SERVICIU AL UNUI SET: Primul serviciu al primului set, ca şi primul serviciu al setului decisiv (al 5-lea), este executat
de echipa desemnată prin tragere la sorţi. Celelalte seturi vor fi începute cu serviciul echipei care nu a servit prima în setul anterior.
ORDINE LA SERVICIU: Jucătorii trebuie să urmeze ordinea la serviciu indicată în fişa cu poziţia iniţială.
După primul serviciu al setului, jucătorul la serviciu este determinat după cum urmează:
- când echipa la serviciu câştigă faza de joc, jucătorul care a efectuat serviciul precedent (sau jucătorul care l-a înlocuit) serveşte din
nou;
- când echipa la primire câştigă faza de joc, ea obţine dreptul să servească şi efectuează o rotaţie înainte de a servi. Serviciul va fi
efectuat de jucătorul care trece din poziţia 2 (faţă-dreapta) în poziţia 1 (spate-dreapta).
AUTORIZAREA SERVICIULUI
Primul arbitru autorizează execuţia serviciului după ce a verificat daca cele două echipe sunt pregătite să joace şi daca jucătorul la
serviciu este în posesia mingii.
EXECUŢIA SERVICIULUI
Mingea trebuie să fie lovită cu palma sau oricare altă parte a braţului după ce a fost lansată pentru a fi servită (deci aruncată în aer sau
lăsată să cadă din mână).
O singură lansare a mingii pentru a fi servită este permisă. Trecerea mingii dintr-o mână în alta şi lovirea ei de sol ca la baschet este
permisă.
În momentul loviturii serviciului sau al desprinderii de la sol pentru un serviciu din săritură, jucătorul la serviciu nu trebuie să atingă
terenul de joc (inclusiv linia de fund) sau solul din afara zonei de serviciu.
După ce a lovit mingea, el poate să păşească sau să revină pe sol în afara zonei de serviciu sau în interiorul terenului de joc.
71
Jucătorul la serviciu trebuie să lovească mingea în decursul a 8 secunde care urmează fluierului arbitrului principal pentru autorizarea
serviciului. Serviciul executat înainte de fluierul arbitrului trebuie să fie anulat şi repetat.
PARAVAN
Jucătorii echipei la serviciu nu trebuie să-si împiedice adversarii, printr-un paravan individual sau colectiv, să vadă jucătorul la serviciu
sau traiectoria mingii servite.
Un jucător sau un grup de jucători ai echipei la serviciu fac paravan dacă mişcă braţele, sar sau se balansează lateral în timpul
executării serviciului sau stau grupaţi pentru a acoperi traiectoria mingii.
GREŞELI ÎN TIMPUL ACŢIUNII DE EXECUTARE A SERVICIULUI
Greşelile următoare au drept consecinţă o schimbare de serviciu, chiar dacă adversarul este în poziţie greşită. Jucătorul la serviciu:
A) încalcă ordinea la serviciu; B) nu execută serviciul corect.
Greşeli ale serviciului după lovirea mingii:
După ce mingea a fost lovită corect, serviciul devine greşit (cu excepţia cazului în care un jucător este în poziţie greşită) dacă mingea:
atinge un jucător al echipei la serviciu sau nu depăşeşte complet prin spaţiul de trecere planul vertical al fileului; aterizează “afară”;
mingea trece pe deasupra unui paravan al echipei la serviciu.
GREŞELILE DUPĂ EXECUTAREA SERVICIULUI ŞI GREŞELILE DE POZIŢE
Dacă jucătorul la serviciu comite o greşeală în timpul executării acestuia (execuţie incorectă, ordinea la rotaţie eronată etc.) şi
adversarul se află în poziţie greşită, greşeala serviciului este cea penalizată.
Dimpotrivă, când execuţia serviciului a fost corectă, dar serviciul devine ulterior greşit (ajunge afară, paravan etc.), greşeala de poziţie
a fost comisă prima şi este, deci, penalizat
72
Lecţia 8: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
Aparat ajutător: cadru-atac
Teme:
- Lovitura de atac pe direcţia elanului- iniţiere;
- Ridicare înaltă din zona 3 spre zona 4 – fixare;
- Preluare din serviciu cu două mâini de jos – iniţiere;
- Joc 6x6 model I;
73
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Lovitura de atac pe direcţia elanului Mişcarea braţului de
II. Partea atac este „rotundă”,
funda- - colectivul împărţit pe perechi, de o parte şi de alta a adică cotul urcă, palma
mentală fileului şi la 3 - 4 metri distanţă de acesta. Cel cu mingea 6’ coboară
execută lovitura de atac din minge autoaruncată, stând cu
picioarele pe sol, încercând să transmită mingea Jucătorul va efectua
partenerului peste fileu. elanul fără a se
desprinde de pe sol
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, doar că executantul va 3’
efectua 2-3 paşi de elan, înainte de lovirea mingii Fiecare va executa 4-5
atacuri, după care va
- colectivul împărţit pe două grupe, dispuse în coloană câte trece în preluare. Pentru
unul de o parte şi de alta a fileului în zona 4. Primul din şir, 3’ cursivitate un coleg îl va
urcat pe un scaun cu mingea în mâini, execută lovitura de alimenta cu mingi;
atac, trimiţând mingea în terenul advers peste fileu
Se va urmări ca
- colectivul dispus ca şi mai sus, doar că acum se va efectua 4x executantul să sară la
lovitura de atac, precedată de elan, din minge aruncată de timp la minge şi să nu se
către profesor; introducă sub minge în
timpul execuţiei;
74
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
II. Partea - acelaşi exerciţiu ca mai sus din minge autoaruncată, cu 4x Mingea va fi aruncată la
funda- efectuarea elanului complet; cca. un metru de fileu şi
mentală la 3-4 metri înălţime,
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, doar că mingea este aruncată 4x astfel încât executantul
de către un coleg. să aibă timp pentru elan;
75
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Jucătorul va încerca să
II. Partea Ceilalţi dispuşi în coloană câte unul, la 4 metri de fileu.
introducă mingile în
funda- Primul din şir execută deplasare spre înainte, ridicare înaltă 4’
coş. Poate fi efectuat şi
mentală peste plasă din minge venită de la partener, apoi deplasare
sub formă de concurs
până în dreptul următorului coleg unde execută acelaşi
lucru şi tot aşa până pasează către toţi partenerii de dincolo
Se va urmări ca pasele
de fileu;
primite de jucătorul din
- acelaşi exerciţiu doar că ambele grupe sunt de aceeaşi
zona 3 să fie precise.
parte a fileului, iar grupa care aruncă mingile este situată la 4’
5-6 metri distanţă faţă de fileu. Cealaltă grupă execută
Mingile pot fi atacate de
ridicarea mingii începând din zona 2 către un coş cu mingi
acelaşi jucător de la care
situat în zona 4;
pleacă mingea;
- colectivul împărţit în două grupe dispuse în coloană câte
unul de o parte şi de alta a fileului în zona 4, cu câte un 4’
Coşul va fi folosit
jucător situat în zona 3. Primul din şir pasează către cel din
înclinat ca în imaginea
zona 3, care efectuează ridicare înaltă, paralelă cu fileul,
alăturată pentru a
spre zona 4.
respecta cât mai fidel
- acelaşi exerciţiu ca mai sus folosind aparatul ajutător „Pas 4’
traiectoria mingii la
test”, subiecţii trebuind să introducă mingea prin cadrul de
pasa pentru atac
control.
76
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Preluarea din serviciu cu două mâini de jos Jucătorul va adopta
II. Partea poziţia fundamentală
funda- - colectivul împărţit în grupe de câte 3. Jucătorul 1 aruncă medie;
mentală mingea Distanţa dintre jucătorii
1 3 2
jucătorului 2, care efectuează preluare de jos cu două mâini 5x 1 şi 3 este de 9 metri;
până la jumătatea distanţei, unde se află jucătorul 3; Se vor face precizări cu
privire la diferenţele
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, cu mingea aruncată în stânga 1 3 2 dintre pasa cu două
sau în dreapta jucătorului, specificându-se acestuia locul 5x mâini de jos şi preluarea
dinainte; din serviciu;
77
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Executanţii trebuie
II. Partea - colectivul dispus în linie pe un rând cu faţa la perete. obişnuiţi cu amortizarea
funda- Fiecare jucător va efectua serviciul cu o mână de jos la 4x mingii venită din
mentală perete, apoi va executa preluare cu două mâini de jos din serviciu;
minge ricoşată, continuând cu încă 2 - 3 pase cu două mâini Picioarele sunt paralele
de jos la perete. şi depărtate jumătate de
metru unul de celălalt,
iar unul este la ½ paşi
Joc bilateral 6x6; înaintea celuilalt
78
NOŢIUNI DE REGULAMENT
LOVITURA DE ATAC
Orice acţiune care direcţionează mingea înspre spaţiul de joc advers, cu excepţia serviciului şi blocajului, este considerată o
lovitură de atac.
In timpul loviturii de atac este permisa “plasarea” mingii numai dacă execuţia este clară şi mingea nu este prinsă sau aruncată.
O lovitură de atac este efectivă în momentul când mingea a depăşit în întregime planul vertical al fileului sau a fost atinsă de un
adversar.
RESTRICŢII ALE LOVITURII DE ATAC
Un jucător din linia întâi poate efectua o lovitură de atac la orice înălţime, cu condiţia ca acel contact cu mingea să fi avut loc în
interiorul propriului său spaţiu de joc.
Un jucător din linia a doua, aflat in spatele liniei de atac, poate efectua o lovitură de atac de la orice înălţime:
- în momentul săriturii sale, talpa piciorului (picioarelor) jucătorului nu trebuie nici sa atingă şi nici să depăşească linia de atac;
- după ce a lovit mingea, el poate să revină pe sol în interiorul zonei de atac.
Un jucător din linia a doua, aflat in zona de atac, poate de asemenea realiza un atac efectiv dacă, în momentul contactului,
mingea nu se află în totalitate deasupra marginii superioare a fileului.
Nici unui jucător nu i se permite să realizeze un atac efectiv asupra serviciului advers, atunci când mingea este în zona de atac şi
în întregime deasupra marginii superioare a fileului.
GREŞELI ALE LOVITURII DE ATAC
Un jucător loveşte mingea în spaţiul de joc al echipei adverse.
Un jucător trimite mingea “afară”.
79
Un jucător din linia a doua, aflat in zona de atac, execută un atac efectiv atunci când mingea este situată în întregime deasupra
marginii superioare a fileului.
Un jucător execută un atac efectiv asupra serviciului advers, când mingea este în zona de atac şi în întregime deasupra marginii
superioare a fileului.
Un Libero execută un atac efectiv asupra unei mingi care se află în întregime deasupra marginii superioare a fileului.
Un jucător execută un atac efectiv asupra unei mingi aflata în totalitate deasupra marginii superioare a fileului iar ea este
provenită dintr-un pas în degete al Libero-ului aflat în zona de atac.
BLOCAJUL
ACŢIUNEA DE A BLOCA
Blocajul este acţiunea de interceptare a mingii care vine de la adversar efectuată de jucători plasaţi aproape de fileu, depăşind
marginea superioară a fileului. Numai jucătorilor din linia întâi le este permis să realizeze un blocaj efectiv.
Tentativa de blocaj
Tentativa de blocaj este acţiunea de blocaj fără să fie atinsă mingea.
Blocaj efectiv
Un blocaj este efectiv ori de câte ori mingea este atinsă de un jucător aflat la blocaj.
Blocaj colectiv
Un blocaj colectiv este realizat de doi sau trei coechipieri aflaţi unul aproape de celalalt şi devine efectiv când unul dintre ei
atinge mingea.
CONTACTE ALE BLOCAJULUI
Contactele consecutive (rapide şi continue) realizate de unul sau mai mulţi jucători aflaţi la blocaj sunt permise, cu condiţia ca
aceste contacte să fi avut loc în cursul aceleiaşi acţiuni.
80
BLOCAJ ÎN SPAŢIUL ADVERS
În cursul blocajului, jucătorul poate să treacă mâinile şi braţele pe deasupra fileului, cu condiţia ca această acţiune să nu
împiedice jocul adversarului. Deci, nu este permisă atingerea mingiei pe deasupra fileului atâta timp cât adversarul nu a executat o
lovitură de atac.
BLOCAJUL ŞI LOVITURILE ECHIPEI
Contactul mingii cu blocajul nu este considerat ca o lovitură a echipei. În consecinţă, după o atingere la blocaj, echipa are
dreptul la trei lovituri pentru a retrimite mingea.
Prima lovitură după blocaj poate fi executată de oricare jucător, inclusiv de cel care a atins mingea în cursul blocajului.
BLOCAJUL SERVICIULUI
Blocajul serviciului advers este interzis.
GREŞELI ALE BLOCAJULUI
- jucătorul la blocaj atinge mingea în spaţiul de joc advers înaintea sau în momentul loviturii de atac a adversarului.
- un jucător din linia a doua sau un libero execută sau participă la un blocaj efectiv.
- blocajul serviciului advers.
- mingea este trimisa “afară” de blocaj.
- blocajul mingii în spaţiul de joc advers prin afara antenelor.
- un libero participă, singur sau cu alţi coechipieri, la o tentativa de blocaj.
81
Lecţia 9: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
Aparat ajutător: blocaj -test
Teme:
- Preluarea de jos cu două mâini din serviciu – fixare;
- Lovitura de atac pe direcţia elanului – fixare;
- Blocaj individual la corespondent – iniţiere;
- Joc 6x6 model I;
82
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
83
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
- de o parte a fileului 5 jucători cu mingi în mâini în spatele Se va insista ca
II. Partea liniei de fund a terenului de volei, iar de cealaltă parte doi jucătorul să se oprească
funda- jucători, unul lângă fileu în zona 3, iar celălalt în preluare din deplasare în
mentală în zona 6. Jucătorii vor servi pe rând, iar cel aflat în zona 6 3x momentul efectuării
va efectua preluare cu două mâini de jos către coechipierul preluării din serviciu;
său din zona 3; După fiecare 5 servicii
- colectivul împărţit în grupe de câte 3. Jucătorul 1 serveşte jucătorul din preluare
din terenul advers către jucătorul 2, care se află în zona 1 şi trece la pasă, iar cel din
acesta execută preluare cu două mâini de jos către un al 3x zona 3 trece la serviciu,
treilea jucător ce se află lângă fileu în zona 3, iar apoi urmând ca locul din
2 3 1
execută atac pe direcţia elanului din minge ridicată de preluare să fie ocupat de
acesta; unul din cei de la
serviciu;
Lovitura de atac pe direcţia elanului: Se poate desfăşura şi
sub formă de joc, de
- colectivul împărţit pe perechi aşezate faţă în faţă pe fiecare parte a terenului
lăţimea terenului de volei. Unul din cei doi execută atac pe 4x aflându-se doi jucători;
direcţia elanului din minge autoaruncată, către partener, iar Se va urmări ca palma
acesta efectuează preluare de jos cu două mâini trimiţându- mâinii care loveşte
i mingea înapoi; mingea să fie relaxată;
84
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
- acelaşi exerciţiu în trei jucători, unul dintre ei îi aruncă 5x
II. Partea mingea celui care atacă, schimbând apoi locul cu acesta; Mingea va fi lovită
funda- - acelaşi exerciţiu efectuat peste fileu; 3x deasupra capului şi
mentală - colectivul împărţit pe două grupe de o parte şi de alta a înainte; a se evita
fileului de volei. Jucătorii sunt dispuşi în coloană câte unul intrarea sub minge;
în zona 4 de fiecare parte a fileului, cu câte un jucător în 3x
zona 3. Primul din şir execută pasă de sus cu două mâini
către partenerul său din zona 3, care ridică mingea la fileu Pentru a înlătura timpii
în zona 4, de unde acesta efectuează atac pe direcţia morţi, în primă fază la
elanului în terenul advers; pasarea mingii din zona
- acelaşi exerciţiu cu trimiterea mingii între linia de 3x 3, se va afla un jucător
margine şi o bancă dispusă paralel şi la metri distanţă faţă mai bun;
de aceasta;
- acelaşi exerciţiu efectuat din zona 3; 3x
Banca va fi aşezată
Blocaj individual la corespondent paralel cu linia laterală a
terenului şi la 2 metri de
- explicarea şi demonstrarea procedeului şi a tehnicii de 3’ aceasta;
executare a blocajului;
85
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Executarea blocajului
II. Partea - imitarea din aşezat şi din stând a lucrului braţelor; 3’ are aceleaşi părţi
funda- - acelaşi exerciţiu din săritură de pe loc, iar apoi cu 2’ componente cu ale
mentală deplasare; loviturii de atac;
- acelaşi exerciţiu cu săritură la perete şi „punctare” pe 3’ Blocarea mingii se
mingea desenată pe acesta; realizează cu palmele,
- colectivul împărţit pe perechi. Faţă în faţă, sărituri 2’ printr-o mişcare de sus
imitând blocajul, cu atingerea palmelor sus; în jos pe direcţia de zbor
- acelaşi exerciţiu ca mai sus doar că executanţii sunt de o a mingii, sau chiar pe
parte şi de alta a fileului şi execută sărituri cu atingerea 3’ mingea atacată;
palmelor sus peste fileu, fără a-l atinge; Palmele sunt cu
- colectivul împărţit pe perechi. Faţă în faţă şi de o parte şi degetele mari apropiate,
de alta a fileului de volei. Unul dintre jucători execută 4’ orientate înapoi,
săritură la blocaj cu mingea în mâini, împinge mingea peste celelalte degete sunt
plasă cât mai aproape de linia de centru, în spaţiul de atac, răsfirate şi semi -
urmând ca partenerul să preia mingea şi să execute acelaşi încordate, iar articulaţia
lucru; pumnului, blocată;
- colectivul dispus pe grupe, în coloană câte unul, cu faţa Privirea executantului
spre fileu. Primul din şir execută blocaj la minge 5’ va trebui să fie tot
suspendată pe fileu, pe aparatul bloc-test; timpul la palme;
86
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Acţiunea braţelor în aer
II. Partea Pe grupe de câte 6 – 7 studenţi. se face atât din
funda- Joc bilateral 6x6 15’-20’ Rezerva se va înlocui la câştigarea articulaţia cotului, cât şi
mentală serviciului propriu din cea a pumnului,
palmele acoperind
mingea
III.
Partea Mers liniştitor cu mişcări de respiraţie; Două Ca urmare a numărului
de ture de
redus de ore la
încheiere sală
disciplina sportivă
Aprecieri asupra însuşirii elementelor predate (cu 3’
„Volei”, se va reaminti
nominalizări).
studenţilor de efectuarea
individuală a exerciţiilor
în afara orelor practice.
87
NOŢIUNI DE REGULAMENT
88
In setul decisiv (al 5-lea), nu mai există “timpi tehnici de odihnă”; numai câte doi timpi de odihnă regulamentari de 30 de
secunde fiecare pot fi ceruţi de fiecare echipă.
În cursul tuturor timpilor de odihnă (inclusiv al timpilor tehnici de odihnă) jucătorii trebuie să se deplaseze în zona liberă, cât
mai aproape de banca lor pentru rezerve.
ÎNLOCUIRI DE JUCĂTORI
Înlocuirea este actul prin care un jucător (altul decât libero-ul sau jucătorul substituit de el), după ce a fost înregistrat de către
scorer, intră în joc pentru a ocupa poziţia unui alt jucător care trebuie să părăsească terenul. Înlocuirile trebuie să fie autorizate de
arbitru.
LIMITAREA ÎNLOCUIRILOR
Maximum şase înlocuiri de jucători sunt autorizate pentru fiecare echipă într-un set. Se poate proceda la înlocuirea unuia sau
mai multor jucători în timpul aceleiaşi întreruperi pentru înlocuire.
Un jucător din formaţia de start poate ieşi din joc şi reintra, dar numai o singură dată într-un set şi numai în poziţia pe care el o
ocupa anterior în formaţia de start.
Un jucător de rezervă poate intra în joc, dar numai o singură dată într-un set în locul unui jucător din formaţia de start şi poate fi
înlocuit numai de jucătorul căruia el i-a luat locul.
ÎNLOCUIRE EXCEPŢIONALĂ
Un jucător accidentat, (excepţie “Libero”-ul) care nu mai poate continua să joace trebuie să fie înlocuit regulamentar. Dacă
înlocuirea regulamentară nu este posibilă, echipa are dreptul să beneficieze de o ÎNLOCUIRE EXCEPŢIONALĂ.
O înlocuire “excepţională” înseamnă că jucătorul accidentat poate fi înlocuit cu oricare din jucătorii care nu se află în teren în
momentul accidentării, (cu excepţia “LIBERO”-ului sau a jucătorului pe care acesta l-a substituit). Un jucător accidentat (care a fost
înlocuit excepţional) nu mai poate reintra în joc pe tot parcursul meciului.
O înlocuire excepţională nu poate fi în nici un caz însumata cu înlocuirile regulamentare.
89
ÎNLOCUIRE CA URMARE A UNEI ELIMINĂRI SAU A UNEI DESCALIFICĂRI
Un jucător ELIMINAT sau DESCALIFICAT trebuie să fie înlocuit regulamentar. Dacă înlocuirea regulamentară nu este
posibilă, echipa este declarată INCOMPLETĂ.
ÎNLOCUIRE NEREGULAMENTARĂ
Dacă o echipă a efectuat o înlocuire neregulamentară şi dacă jocul a fost reluat, trebuie aplicată procedura următoare:
- echipa este penalizată cu pierderea fazei de joc;
- înlocuirea este corectată;
- punctele marcate din momentul comiterii greşelii, de către echipa vinovată, sunt anulate. Punctele marcate de echipa adversă sunt
menţinute.
PROCEDURA ÎNLOCUIRILOR DE JUCĂTORI
- înlocuirile trebuie efectuate în interiorul zonei pentru înlocuiri.
- întreruperea pentru înlocuire este limitată la timpul necesar pentru înregistrarea înlocuirii pe foaia de arbitraj şi pentru intrarea şi
ieşirea jucătorilor.
- în momentul cererii pentru înlocuire, jucătorul/jucătorii de rezervă trebuie să fie gata să intre în joc, aflându-se în picioare în
apropierea zonei de înlocuire.
- în cazul neîndeplinirii acestor condiţii, înlocuirea nu este permisă şi echipa este sancţionată pentru o întârziere de joc.
Pentru competiţiile mondiale şi oficiale ale FIVB, sunt utilizate plăcuţe numerotate pentru a uşura procedura înlocuirilor.
Dacă antrenorul intenţionează să facă mai mult decât o înlocuire trebuie să semnaleze numărul înlocuirilor în momentul cererii.
În acest caz, înlocuirile trebuie să fie efectuate în succesiune, o pereche de jucători după alta.
90
Lecţia 10: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
Aparat ajutător: blocaj -test
Teme:
- Blocaj individual la corespondent – iniţiere;:
- Prezentarea modelului II de joc;
- Dispozitiv la primirea şi efectuarea serviciului;
91
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Se va insista ca nici
II. Partea Blocaj individual la corespondent unul din cei doi jucători
funda- să nu atingă fileul;
mentală - colectivul împărţit în perechi, de o parte şi de alta a plasei, Drumul braţelor şi al
unul dintre parteneri cu mingea în mâini. Amândoi execută 3’ palmelor este de la
săritură la blocaj, cel fără minge încercând să atingă înălţimea pieptului în
mingea colegului peste fileu; sus, deasupra capului şi
puţin înainte, pentru a
- acelaşi exerciţiu ca mai sus, doar că jucătorul va încerca 3’ nu favoriza greşeala
să-i ia mingea partenerului peste fileu; (atingerea fileului la
începători;)
- acelaşi exerciţiu ca mai sus cu deplasare stânga-dreapta; 2’ Partenerul va observa
greşelile făcute de
- colectivul împărţit în perechi, de o parte şi de alta a plasei, executant şi-i va
unul dintre parteneri urcat pe o bancă de gimnastică susţine 5x comunica
mingea cu ambele mâini deasupra fileului şi 10-15 cm în acestuia corecturile de
interiorul propriului teren. Celălalt execută săritură la rigoare;
blocaj încercând să atingă mingea; Mingea va fi aruncată la
cca. 10 cm distanţă de
fileul de volei;
92
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
93
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Primirea în 4-5 jucători,
4
Dispozitiv la primirea serviciului 4’ aşezaţi sub formă de
5
semicerc, respectând
3
6 regulamentul, fiecare
2 având un culoar cu
1
vizibilitate bună pentru
preluarea serviciului,
jucătorul din zona 2,
lângă fileu, orientat
jumătate către
Joc bilateral 6x6 model II 12’ coechipieri, pregătit
pentru ridicarea
mingilor în zonele 3 şi
4.
III.
Partea Mers liniştitor în jurul sălii, cu aruncarea mingii de volei la 2’
de coş, prin pasă cu două mâini de sus;
încheiere Aprecieri asupra însuşirii temelor predate (cu nominalizări) 3’
94
NOŢIUNI DE REGULAMENT
95
INCIDENT EXTERIOR JOCULUI
Dacă se produce un incident exterior jocului în cursul meciului, jocul trebuie să fie întrerupt şi faza de joc va fi rejucată.
ÎNTRERUPERI PRELUNGITE
Dacă circumstanţe neprevăzute determină întreruperea meciului, primul arbitru, organizatorii şi Comisia de control, dacă aceasta
există, vor decide măsurile care urmează să fie luate pentru restabilirea condiţiilor normale.
În cazul producerii uneia sau mai multor întreruperi a cărei/căror durată totală nu depăşeşte 4 ore:
dacă meciul este reluat pe acelaşi teren de joc, setul întrerupt va continua normal, de la scorul existent înaintea întreruperii şi cu aceiaşi
jucători şi poziţii pe teren. Rezultatele seturilor jucate anterior rămân valabile;
dacă meciul este reluat pe un alt teren, setul întrerupt este anulat. Acest set este rejucat cu aceleaşi formaţii iniţiale şi în aceleaşi poziţii
pe teren. Rezultatele seturilor jucate anterior rămân valabile.
În cazul producerii uneia sau mai multor întreruperi a cărei/căror durată totală depăşeşte 4 ore, meciul va fi rejucat în întregime.
PAUZE ÎNTRE SETURI ŞI SCHIMBĂRI ALE TERENURILOR
PAUZE ÎNTRE SETURI
Toate pauzele între seturi au o durată de trei minute.
În aceasta perioadă de timp sunt efectuate schimbarea terenurilor de joc şi înscrierea formaţiilor pe foaia de arbitraj.
Pauza dintre seturile 2 şi 3 poate fi extinsă la 10 minute de către oficialii competenţi dacă organizatorii cer acest lucru.
SCHIMBĂRI ALE TERENURILOR
După fiecare set, echipele schimbă terenurile de joc, cu excepţia setului decisiv.
În setul decisiv, de îndată ce o echipă a realizat 8 puncte, trebuie să fie efectuată fără nici o întârziere o schimbare a terenurilor de joc,
iar poziţiile jucătorilor rămân aceleaşi.
Dacă schimbarea terenurilor nu a avut loc in momentul realizării punctului 8, aceasta trebuie să fie efectuată de îndată ce eroarea este
observată. Scorul înregistrat în momentul când se efectuează schimbarea rămâne valabil.
96
Lecţia 11: Materiale necesare: 10 – 12 mingi de volei
Teme:
- Metodica arbitrajului;
- Organizarea unei competiţii;
- Conducerea echipei de pe margine de către antrenor;
97
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
98
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
lecţiei
Formula pentru 8(7) echipe:
II. Partea I II III IV V VI VII Formula pentru 4(3) echipe: Una din formele de
1-8 8-5 2-8 8-6 3-8 8-7 4-8
funda- 2-7 6-4 3-1 7-5 4-2 1-6 5-3 I II III organizare a procesului
3-6 7-3 4-7 1-4 5-1 2-5 6-2
mentală 4-5 1-2 5-6 2-3 6-7 3-4 7-1 1-4 4-3 2-4 instructiv – educativ cu
2-3 1-2 3-1 elevii îl reprezintă
Formula pentru 10(9) echipe:
I II III IV V VI VII VIII IX concursul – competiţia
1-10 10-6 2-10 10-7 3-10 10-8 4-10 10-9 5-10
2-9 7-5 3-1 8-6 4-2 9-7 5-3 1-8 6-4
Orice competiţie se va organiza în sportivă. Importanţa
3-8 8-4 4-9 9-5 5-1 1-6 6-2 2-7 7-3 baza unui regulament, care va deosebită a competiţiei
4-7 9-3 5-8 1-4 6-9 2-5 7-1 3-6 8-2
5-6 1-2 6-7 2-3 7-8 3-4 8-9 4-5 9-1 cuprinde: constă în faptul că
- denumirea competiţiei; obişnuieşte elevii să
Formula pentru 12(11) echipe:
- scopul; aplice în contextul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI
1-12 12-7 2-12 12-8 3-12 12-9 4-12 12-10 5-12 12-11 6-12 - cine sunt organizatorii; mereu dinamic al luptei
2-11 8-6 3-1 9-7 4-2 10-8 5-3 11-9 6-4 1-10 7-5
3-10 9-5 4-11 10-6 5-1 11-7 6-2 1-8 7-3 2-9 8-4 - data şi locul desfăşurării; sportive, deprinderile
4-9 10-4 5-10 11-5 6-11 1-6 7-1 2-7 8-2 3-8 9-3
5-8
6-7
11-3
1-2
6-9
7-8
1-4
2-3
7-10
8-9
2-5
3-4
8-11
9-10
3-6
4-5
9-1
10-11
4-7
5-6
10-2
11-1
- participanţii, termenul de însuşite în cadrul
Formula pentru 6(5) echipe: înscriere, condiţii de participare; lecţiilor, dezvoltă
NOŢIUNI DE REGULAMENT
100
JUCĂTORUL “LIBERO”
DESEMNAREA LIBERO-ULUI
Fiecare echipă poate avea printre cei 12 jucători şi un (1) jucător specializat în apărare numit “Libero”.
Libero-ul trebuie să fie înregistrat în foaia de arbitraj, într-o rubrică specială, înainte de începerea meciului.
Libero-ul nu poate fi nici căpitan al echipei si nici căpitan in joc.
ECHIPAMENTUL
Libero-ul trebuie să poarte un echipament (sau o vestă pentru un Libero redesemnat) în care cel puţin tricoul să aibă culoare
diferită şi contrastantă faţă de coechipieri. Echipamentul Libero-ului poate avea chiar şi un design diferit, dar el trebuie numerotat la fel
ca şi al celorlalţi coechipieri.
ACŢIUNI DE JOC PERMISE LIBERO-ULUI
Libero-ului i se permite să-i substituie pe oricare din jucătorii din linia a doua.
El (ea) poate acţiona numai ca jucător în linia a doua şi nu i se permite să execute un atac efectiv de oriunde (incluzând terenul
de joc şi zona liberă) dacă în momentul contactului cu mingea aceasta este în întregime mai sus decât marginea superioară a fileului.
El (ea) nu poate servi, bloca sau efectua o tentativă de blocaj.
Unui jucător nu i se permite sa execute un atac efectiv dacă în momentul contactului cu mingea aceasta este în întregime mai sus
decât marginea superioară a fileului şi mingea i-a fost pasată din degete de către un Libero aflat în zona de atac. Mingea poate fi atacată
fără restricţii dacă Libero-ul care execută acelaşi procedeu se află în spatele liniei de atac.
Substituirea jucătorilor de către Libero.
Substituirile care-l privesc pe Libero nu sunt înregistrate ca şi înlocuirile obişnuite.
Ele sunt nelimitate ca număr, dar trebuie să se dispute o fază de joc între două substituiri ale Libero-ului.
Libero-ul poate fi substituit doar de jucătorul care a fost substituit de el.
101
Substituirile trebuie sa fie efectuate când mingea este “moartă” şi înainte de fluierul arbitrului pentru autorizarea serviciului.
La începutul fiecărui set, Libero-ul nu poate intra în teren până când cel de-al doilea arbitru nu a verificat fişa cu poziţia iniţială a
echipei.
O substituire realizată după fluierul arbitrului de autorizare a serviciului dar înainte de lovitura jucătorului de la serviciu nu
trebuie să fie respinsă, dar după terminarea fazei de joc trebuie avertizat verbal Libero-ul cu privire la greşeala efectuată.
Toate celelalte substituiri după fluierul arbitrului pentru autorizarea serviciului trebuie sancţionate pentru întârziere.
Libero-ul şi jucătorul pe care acesta îl substituie pot intra şi ieşi din teren pe linia laterală din dreptul propriei bănci de rezervă,
între linia de atac şi linia de fund.
Redesemnarea unui nou Libero:
În cazul accidentării unui Libero antrenorul poate redesemna un nou Libero, dintre coechipierii care nu se aflau pe teren în
momentul redesemnării, numai după aprobarea prealabilă a primului arbitru.
Libero-ul accidentat nu mai poate reintra în joc pentru tot restul meciului.
Jucătorul redesemnat în locul Libero-ului va activa numai ca Libero pentru tot restul meciului.
În cazul redesemnării unui Libero numărul acestuia trebuie înregistrat în foaia de arbitraj la rubrica “Observaţii”.
102
Aparat ajutător – cadru pentru atac
Teme:
- Blocaj individual la corespondent – fixare;
- Lovitura de atac pe diagonală – iniţiere;
- Pasa cu două mâini de sus peste cap;
- Joc 6x6 model II;
Teme:
- Lovitura de atac pe diagonală – fixare;
- Pasa cu două mâini peste cap - fixare;
- Blocajul colectiv – iniţiere;
- Joc 6x6 model II;
- pe perechi, unul lângă celălalt execută blocaj colectiv la 2’ Palmele dinspre exterior
minge susţinută de aparatul bloc test; vor fi orientate spre
înăuntru pentru a închide
- colectivul organizat în coloană câte doi cu faţa către fileu. părţile exterioare ale
Primii doi efectuează deplasare cu joc de glezne, simultan 3x blocajului şi a evita
urmat de săritură cu simularea blocajului colectiv la fileu; eventualele atacuri din
blocaj afară;
Partea Conţinut Dozare Formaţii Indicaţii metodice
111
lecţiei
- câte trei dispuşi fiecare în zonele 2,3 şi 4. Jucătorul din Deşi unul din picioare i-a
II. Partea zona 3 se deplasează stânga – dreapta şi execută cu 2x primul contact cu solul,
funda- partenerul din acea zonă blocaj colectiv la fileu; bătaia se realizează cu
mentală ambele picioare odată;
Joc bilateral 6x6 model II
III. Alergare uşoară de revenire; 2’ În coloană câte unul Se vor face aprecieri
Partea Mers cu mişcări de respiraţie; asupra nivelului de
de Aprecieri asupra însuşirii elementelor predate (cu 3’ Individual pregătire a fiecărui student
încheiere nominalizări) în parte
Teme:
- Plonjonul lateral – iniţiere;
- Blocajul colectiv – fixare;
- Joc 6x6 model II.
II. Partea Joc bilateral cu aplicarea elementelor însuşite 15’-20’ Situaţiile de joc suscită
funda- interesul subiecţilor, fiind
mentală benefice instruirii lor;
III. Alergare uşoară de revenire; 2’ În coloană câte unul Se vor face aprecieri
Partea Mers cu mişcări de respiraţie; asupra nivelului de
de Aprecieri asupra însuşirii elementelor predate (cu 3’ Individual pregătire a fiecărui student
încheiere nominalizări) în parte
Bibliografie:
117
1. V. Adam – „Iniţiere în jocul de volei, de la minonette la volleyball”, Ed. Andreas, Bucureşti, 2004, 138 p.
2. F. Balaiş, A. Păcuraru – „Volei de la selecţie la performanţă”, Ed. Academica, Galaţi, 1997, 267 p.
3. O. Bâc – „Volleyball”, Ed. Universităţii din Oradea, 1999, 180 p.
4. D. Croitoru, M. Şerban – „Volei în şcoală”, Ed. Semne, Bucureşti, 2002, 122 p.
5. C. Ghibu – „Minivolei”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti,1980, 202 p.
6. F. Grapă, D. Mârza – „Volei în învăţământ”, Ed. Plumb Bacău, 1998, 216 p
7. I. Iacob, O. Braharu, C. Ştirbu – „Volei – caiet de lucrări practice”, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1997, 216 p.
8. I. N. Kleşcev, O. S. Cehov – „Jocul de volei în şcoală”, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1959, 198 p.
9. N. Murafa, Şt. Stroie – „Jocul de volei”, Ed. Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1967, 252 p.
10. M. Niculescu, L. Vladu – „Volei de la A la Z”, Ed Universităţii din Piteşti, 2005, 176 p.
11. M. Niculescu şi colab. – „Volei sub formă de întrebări şi răspunsuri”, Ed. Universitaria, Craiova, 2008, 188 p.
12. I. Niculescu – „Volei”, Ed. Universitaria, Craiova, 2006, 120 p.
13. A. Păcuraru, L. Călin, G. Prisecaru – „Metodica baschetului şi voleiului şcolar”, Ed. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”
Galaţi, 2004, 126 p.
14. A. Păcuraru şi colab. – „Manualul profesorului de volei”, Ed. Helios, Iaşi, 2000, 315 p.
15. F. Rusu – „Curs de volei”, Cluj-Napoca, 2007, 48 p.
118