ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE

împlicate în
OCROTIREA SĂNĂTĂȚII
 ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE DE
OCROTIRE A SĂNĂTĂȚII

 Organizația Mondială a Sănătății

 Comitetul Internațional al Crucii Roșii
 Federația Internațională Farmaceutică
 Federația Internațională a Studenților
în Farmacie
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS)
•1946 - la Geneva a fost creată Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (OMS, WHO-eng).
• Numărul țărilor membre fondatoare a fost
de 61, România numărându-se printre ele.
• În prezent numarul țărilor membre = 196.
• 7 aprilie 1948 – OMS își începe activitatea
(se aniversează anual ca zi internațională a
sănătății)
• 1974 – OMS capătă statutul de instituţie
specializată în cadrul ONU (Organizatia
Natiunilor Unite) cu sediul la Geneva, Elvetia.
 OMS - Scopuri și obiective

• coordonarea la nivel internațional a

activităţilor cu caracter sanitar
• organizarea schimburilor internaţionale
de informaţii în domeniul sănătăţii
• asigurarea asistenţei tehnice pentru ţările
în curs de dezvoltare
• eradicarea bolilor epidemice şi endemice
OMS planifică strategii pentru urmatoarele domenii:

• Sănătatea publică
• Sănătatea familiei şi a comunităţii
• Sănătatea şi securitatea mediului
• Modul de acțiune în timpul crizelor
• Managementul general al sistemelor și
serviciilor de sănătate
• Cercetarea în domeniul sănătății
Cele 6 zone OMS și sediile birourilor regionale

1. Zona Africa: Brazaville, Congo

2. Zona America: Washington DC, USA
3. Zona Mediterana de Est: Cairo, Egipt
4. Zona Europa: Copenhaga, Danemarca
5. Zona Asia de Sud-Est: New Delhi, India
6. Zona Pacificul de Vest: Manila, Filipine

La Geneva - sediul Biroul central al OMS

Sediul biroului central de la Geneva, Elveţia
Organizarea și functionarea OMS
Adunarea Generala = organ superior de conducere
◦ Este formată din delegaţiile naţionale ale ţărilor
membre OMS. Fiecare delegaţie este formată din
3 membrii și are un singur drept de vot.
◦ Adunarea Generală se întrunește anual
Comitetul Executiv – asigură conducerea curentă
între întrunirile Adunării Generale
◦ Este formată din 18 membrii
◦ Activitatea Comitetului Executiv este coordonată
de Directorul General
Secretariatul
 Domenii prioritare pentru România în relaţia
cu OMS
combaterea pandemiei COVID 19
îmbunătățirea accesului la medicamente
esențiale, vaccinuri, diagnostice și
dispozitive pentru asistența medicală
primară
 pregătirea pentru urgențe medicale și
răspunsul la aceste urgențe,
 promovarea cadrelor sănătoase și a
politicilor de sănătate în toate domeniile
- controlul tuberculozei;
- sănătatea mintală;
- bolile cardiovasculare;
- controlul consumului produselor din
tutun;
- cancerul de sân şi de col uterin;
- sănătatea femeilor şi copiilor
- planificarea familială;
- bolile transmisibile;
riscurile legate de H5N1;
- sistemele de tratament de urgenţă (cu
accent pe victimele accidentelor rutiere);
- conştientizare / prevenire la nivelul
populaţiei.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii
 Comitetul Internațional al Crucii Roșii
 1 sept. 1863, Geneva – înființarea Comitetului Genevez pentru
Ajutorarea Militarilor Răniți (CGAMR).
 Inițiatorul = Henri Dunant (1828-1910), om de afaceri elvetian
care intamplator ajunge să cunoasca realitatile razboiului de pe
câmpul de lupta de la Solferino.
 Adoptarea simbolului - crucea rosie pe fond alb (ca o
recunoastere a meritelor lui H. Dunant: drapelul Elvetiei = cruce
alba pe fond rosu)
 1864 - CGAMR se transformă în Comitetul Internaţional al
Crucii Roşii (CICR).
Comitetul Internațional al Crucii Roșii
 Dupa 1864 incepe infiintarea societatilor nationale de Cruce
Rosie
 4 iulie 1876 – înfiintarea Societății Române de Cruce Rosie prin
contribuţia esentială a lui Carol Davila
 1876 – infiintarea Societatii nationale a Turciei care adopta ca
emblema semiluna rosie. Aceasta a fost folosita si de alte tari
musulmane.
 1919, Paris – s-a infiintat Liga Societatilor de Cruce Rosie si
Semiluna Rosie
 Activitatea de Cruce Rosie
Principii: umanitate, impartialitate, neutralitate, voluntariat, unitate, independenta, universalitate.
Obiective:
promovarea principiilor şi idealurilor Crucii Roşii,
încurajarea creării de noi societăţi naţionale şi sprijinirea activităţii lor.
acordarea de asistență medicală răniților pe câmpul de luptă
controlul si supervizarea tratării prizonierilor de război
acordarea de ajutor pentru căutarea persoanelor dispărute în conflictele armate
participarea, pe baza programelor inițiate de MS, la recrutarea donatorilor de sânge, la combaterea
unor epidemii
contribuie la ameliorarea starii de sanatate, la prevenirea imbolnavirilor si la alinarea suferintelor prin
programe de intrajutorare in beneficiul colectivitatii;
 desfășoară Programe de suport social pentru asistarea persoanelor fara venituri sau cu venituri
reduse;
organizeaza cursuri de prim ajutor
protejarea populației civile
arbitrarea părților dintr-un conflict armat.
ajutorarea refugiaţii din afara zonelor de conflict,
coordonarea operaţiilor de ajutorare a victimelor în cadrul calamităţilor naturale
Federaţia Internaţională Farmaceutică – FIP

 26 septembrie 1912, Haga – înființarea FIP

 FIP - reunește asociațiile naționale ale farmaciștilor
practicieni și farmaciștilor cercetători în domeniul
științelor farmaceutice.
 În prezent, FIP reunește 126 de asociații
profesionale ale țărilor membre și reprezinta aprox. 3
milioane de farmaciști.
 FIP – realizează parteneriate cu alte organizații → are
relații oficiale cu OMS
Scop general – dezvoltarea și promovarea farmaciei la nivel
internațional
Obiective strategice:
Să contribuie la îmbunătățirea practicii farmaceutice
Să promoveze științele farmaceutice
Să se implice în reforma învățământului farmaceutic
Să contribuie la extinderea rolului farmacistului în domeniul sănătăţii
publice.
Să dezvolte politici referitoare la utilizarea sigură şi eficientă a
medicamentelor
Să se implice în luarea deciziilor guvernamentale legate de domeniul
farmaceutic
Să contribuie la conștientizarea factorilor care afectează sănătatea la
nivel global
Membrii FIP
Membrii FIP pot fi:

◦ 1. asociatii farmaceutice:
◦ au drept de vot pentru tara pe care o reprezinta
◦ pot fi si asociatii care au numai statutul de observator
sau suporter

◦ 2. institutii academice:
◦ sunt reprezentate prin decani

◦ 3. membrii individuali
 Conducerea FIP
• Adunarea farmaciştilor,
• Consiliul Ştiinţelor Farmaceutice,
• Biroul şi Secretariatul general

• Disciplinele reprezentate în Consiliu:

- Tehnologie farmaceutică,
- Biofarmacie,
- Analiza şi controlul medicamentelor,
- Chimie medicală,
- Farmacognozie şi produse naturale,
- Farmacocinetică,
- Istoria farmaciei,
- Cercetarea utilizării medicamentelor,
- Administraţie farmaceutică şi Farmacie socială
 Actvităţi desfăşutate de FIP
Elaborarea şi publicarea periodicelor:
◦ International Pharmacy Jounarl: prima apariţie - 1987. Din 2011 – formă
electronica si on-line
◦ Pharmacy Education Journal
◦ The Journal of Pharmaceutical Science
◦ Newsletter (în format electronic)

Conceperea declarațiilor prin care să se manifeste poziţia FIP

faţă de problemele care se referă la profesie şi sănătate în
general
Elaborarea ghidurile necesare profesiei
Colaborea cu OMS asupra medicamentele esenţiale şi
politicilor farmaceutice
Organizarea manifestărilor ştiinţifice: Congrese, Conferinţe,
etc. În fiecare an, FIP organizeaza Congresul Mondial de
Farmacie şi Ştiinţe Farmaceutice
Decernarea premiilor FIP
 FIP - 2020
În ultimii 25 de ani, accentul a fost deplasat de la
“produsul farmaceutic” spre “pacient”.
FIP, în colaborare cu OMS, a publicat un ghid
intitulat;
“Profesia în domeniul farmaciei în curs de
dezvoltare - Un accent pe îngrijirea pacientului"
FIP îşi propune să să contribuie la îmunătăţirea
sănătăţii globale prin:
◦ dezvoltarea practicii farmaceutice
◦ dezvoltarea ştiinţelor farmaceutice
◦ creşterea calităţii medicamentelor
◦ asigurarea creşterii accesului la medicamente,
◦ utilizarea sigură a medicamentelor
◦ reducerea costurilor
Federația Internațională a studenților în farmacie

• 1949 - înființarea IPSF din initiativa Asociaţiei Britanice

a Studenţilor în Farmacie.
• Membrii fondatori: 8 asociaţii studențești naționale.
• IPSF = organizație profesională, apolitică
•
 Scopuri si obiective IPSF

 promovarea internațională a intereselor studenților

 încurajarea colaborării și realizarea schimburilor de studenți între
asociațiile țărilor membre
 asigurarea asistenței în învățământ pentru studenții din țările
defavorizate
 crearea unei platforme de comunicare cu organizațiile studențești
 Strângerea opiniilor și sugestiilor referitoare la educația
farmaceutică
 Facilitarea comunicării cu alte organisme profesionale
 Activități IPSF

Derularea proiectului schimbului interstudențesc

Implicare în campanii de sănătate publică
Organizarea anuală a Congresului IPSF
Redactarea și publicarea anuală a periodicului propriu: New Bulletin
Organizarea campaniei impotriva medicamentelor contrafacute
Organizarea competitiei între asociațiile IPSF pentru donarea de
sânge