Stimata Nobila Doamna (Cantecul Valdenzilor) - Pianistul Azs

1.Stimata nobila doamna priveste

Ce lanturi de aur, ce pietre am adus
Iata si perlele-n flacari ce cheama
Sclipesc in ochii frumosi de nespus
Am si matasuri in culori de vraja
Ce-ar incanta, privirea unui print
Voi sta aici langa tine de straja
Plateste unui sarman peregrin

2. Aleasa doamna era vanitoasa

Si-si puse-n par, un rubin de abanos
Privi-n oglinda, zambii ca-i frumoasa
Si spuse-acelui barbat curajos
Spune-mi cat costa, pajul va aduce
Tot ce doresti, batranule strain
Si daca drumul pe-aici te va duce
Si alte dati pe la castel, te rog vin.

3. Raspunse batranul cu voce grava

Domnita draga eu am un briliant
Plin de scilipiri, nepretuita slava
Ce n-a avut niciun print diamant
Domnita mea ce zi de fericire
Ti-ar straluci, sa-l ai in mana ta
Coroanele regilor de marire Se pleaca-n praf intalnind raza Sa.

4. Arata-mi-L, vreau sa-i am bogatia

Si-ti dau in schimb tot ce am mai de pret
Omul cu grija-si ridica mantia
Si scoase manunscrisul ascuns
Iata aceasta carte'n galbenita
Este cuvantul Domnului Isus
Ti-o dau in dar nu poate fi platita
Rog cerul s-ajute, si-apoi s-a dus.

5. Citind in cartea valdezilor doamna

Gasi comoara ascunsa in ea
Si cand plecara cocoarele toamna
In zori de zi si domnita a plecat
Ea parasise castelul pe vecie
Pentru smerita vale a Alpilor
Cu prigonitii sa stea'n saracie
Primise credinta valdenzilor.