IOAN AMOS COMENIUS DIDACTICA MAGNA TRADUSA SI INSOTITA DE 0 PRECUVANTARE §I 0 INTRODUCERE DE PETRU GARBOVICEANU De OCT ED ITIA a Yg¢— We BUCURESTI TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI 1910PRECUVANTARE Cassa Scoalelor, care a Iuat alates masuri folosi- Yoare, mu wumai pentru scoald tn gonere, oi si in alle directiani de nevoie poporului si frei noastre, a hot vit in timgul din urmd, sib inlemeieze si 0 biblioteca peilagegica, compust din luerdrile clasice pedagogice. Cu chipul acesta inslitutorii si snvdfStorit nostri, cums 4 acei cari se ocwpa ou chestinni de educatiume $i in- Siructinne vor aved la indemdnd in graiul lor izvea- rele necesare. In densebi lipsa unor asemenea lucrari se simfid mai mull de eatre corpul invifatoresc! Sa Fleut incercare de ao inlttura prin intreducersa stu “diulni limbet germane in scoalole normale, findcd I~ teralura pedagogic germand e cea mai bogata din ure toate lieralurile. Resullatul a fest: 0 pierdere de imp in zadar pentru scolart $i pris urmare si nevoia de a inlaturd acest studin din programa unor asense= ‘nea scott! Odata Iucrul acesta ftcut, Dt Spin Haret, Minis érul Cultelor si al Instrucfinne’ Publice au puted sa lip seascd pe invdtitori de ennostinfa lucrarilor pedago- _gico de insemmatate side aceca a iustrcinat pe D-l C. ‘Meissner, fost inspector general al invdfdmautulud pri- mar si siormal si unl din coi mai cu vaed jedagogi ‘ai nosiri, si se ocupe cn aceasta chestinne $i st in- focmeasca si programa biblioteci® pedagogice. Lald ce “spine D-t Meissner intr'un raport advesat D-lui Haret dn aceustd privinta: ,Solutia ¢ fericit®, de oarece, cuawe toate silinjele co-si déduser® profesorii de limbi mo~ derne, nss se atiusese scopul de a ajuuge pant acolo cx ‘normalisti, ca ei 88 se poaka servi ew folos de teelele originale ale autorilor sireini. Pundudu-le la indewdnds dune traduceri si opere bine alese, castigul cultural ve Ai cw mult mai insemmat® Prin urmare, éalea aleasi de Cassa Scoalelor e cea mai nomerila $i va da roade Wuefdcdtoave! Prima lucrare propusd de D-l Meissner si aprobalt de Cassa Scoalelor cu care sd se inceapa aceasta bi- biiotecd © ,,Didactiea Magna de Amor Comenius. $é ‘cum ew Wwadusesem accastit lucrare acusn 12 ani, cit prilejul aniversdrii de 300 ani dela moartea autora lui i, mi Sa ceorut sit reutd traducerea, so insofese de nole explicative unde voin crede de cuviinta si So daw Cassei Scoalelor. Ams fost urmétor acestei cererk si asifel se publicd aceasta Iucrare, & Gatvieens IOAN AMOS COMENIUS-rrcrecennamnnitaesieiaen VIATA SL ACTIVITATEA LUI GOMENIUS Loan Amos Comenius s'a nascut in 28 Martie 1592 in Niwnite, un sat In Moravia sud-osticd,— © orA departare de oragelul numit Zrodud-Ungu- yese'), Tatil stu se numid Martin Komenshy (iat ¢l Comenius, dupa obiceiul ce-1 aveau tn timpul u- rmanigtilor, barbaji culfi, de asi latiniza si gre~ ‘cizt numele. Comp. Ratichius, Erasmas, Tungius, Melanchton ete,), dupa numele unui sat Kona rma ceha Komme), de asemenea In apropiere de Brodul-Ungoresc. El era morar, om cu dare de mani gi ficed parte din secta religioasé nu- mit a frafilor boemieni si moravi (anitas fratram’). Moartea sa timpurie, cum si a sofiei sale Ana a facut, ca instructiunea fiului lor Toan s& fie ne- glijata, céci abia la etatea de 16 ani (1608) a Putut s4 urmeze cursurile scoalei latine. Se ve~ de tnsd, ca aci n'a profitat mult, fiindca in Cap. 2) In Opera di, Onsla Il, 7 el ae mumeste Horo Bradesi, sea dn Brodal-Unguresc. Se poate cl Rrvnits 8h Fut pare i Sevogripne ce rol Ung cea a nf oh, o8 se f reras ach ede! Thospile fot se gtsere fa Sietal din scons dia urns lalate in maticotele Univer ede! dn Heliberg'e tosens sub mee Ue Tones ets Ni 1) Aceastt eectt reconstitute sub umele de Unitas fatrum de ae pret ide Sra a compond di Fstar a le Tabrdior ak" Uirauigor, adorei ft ns wre in restur de dle Voisin - *— Vv — XI, 13, al Didacticed ofteazs din adineul sufle- tului sau ev lactimi in ochi: Dé-md tnapot anit per- adult cx scoldritul, bunul men Dumnezen! si tnae~ turiseste, c& aceasta decadent a invaramantu- lui ia inspirat din tinerefe compatimire eatre se- menii sai, (Opera did. omnia I, 442). In anul 1610 urmeazd cursurile de Filozofie gi Teologie Ia universitatea protestanta din Her- Gron tn ducatul de Nassan, sub conducerea re- numitului teolog Alsted/ (naseut tn 1888 si mort In 1638 ca profesor de Filozofie si Teologie la Weissenburg tn Transilvania). In anul 1612 {1 gasim inseris tn matricolele Universitaei din /7ei- delberg. Dup’ 0 lunga calatorie stiintifica facuta prin Olanda se reintoarce in patria sa in anul 1614, cand e si numit director al gcoalei din Prevan, Cat timp a stat aci a aleatait un mie compendiu de gramatica latina cu scop de a se invafa mai cu inlesnire limba latina si pe care La publicat in Praga in 1616, sub titlal de Gre maticae facilion’s praecepta In anbl 1616 € hirotonisit preot si in 1618 ales predicator in Fudneé, locuinga cea mai ve- che si mai principal a membrilor cunitas. fra- trum», Incredingande-ise conducerea si a bise- tieei si a gcoalei), Timpuri grele gi pline de jale sosese ins pen- tru Comenius si pentru tovarasii sai de credinta, Fulnek © ocupat in 1621 de catce Spaniolt gi distras aproape cu desavarsire, cu care ocaziune Comenius igi perde intreaga’ sa’ avere: biblioteca si manuscriptele,— fructul activitatei sale lite- ‘Anno autem 1618.ad Ecclesiae Fulaecenss Pastoratum, Scho- laggue ibidem recens erectae corsiram vocatus ale iayper ‘dem spectanta consis agftare et mn chartassclere coop uae tronnio post urbeea neira ob sje cenians ed Botoheas ‘hen toa tirepre pererun!, (Opera dd. Omnia Ip, By are ‘rare din cei trei ani din urma’). Pe lang acea- sta nenorocire, el e lovit de alta si mai mare, caci putin dopa aceca isi perde pe prea inbita ssa sofie st doi copilasi ce aved. In 1624 toti predicatorii necatolici primese or din imperial de a pardsi pamantul_ austriac, Co- ‘menius fiind unul din acestia a trebuit sa se su- puna si a’si perde prin aceasta postul ce ocupa. Impreuna cu alti 24 de predicatori sectari ga- seste azil Ia Baronnl Carol de Zerotin (care po- sed domenii intinse in Boemia), unde li se o- fer pe ling’ locuinta si toate cele necesare pen- tra brand, Nenoroetal Baron slit Ins tadata de a'i tndeparta. si Comenius afla inca catva imp ospitalitate la Sadowsey de Sloupna in mun- {ii boemieni, unde traeste in ascuns, ocuptindu se eu educafiunea copiilor protectorului sau. Din acest timp dureros si plin de ispite pen- ‘tru conreligionarii sti mai ales, dateaza mai mul- te scrieri religioase ale Ini Comenius eu conti- ‘ut edificator si indemnator pentru ei, cum ca numai tn Dumnesen, ¢ siguranfa st linistea e- Zernd. Cea mai insemnata din aceste scrieri Labirintul Lumet si Paradisul inimei pe care in- sugi Comenius o numeste ulilissini argument li- ber si care © considerata si astazi de catre lic terafii cehi, atit ca stil, e&t gi ca simtiminte, ca una dintre cele mai frumoase din scrierile lor in. proza. In 1627 se da un nou ordin imperial, ca tofi nobilii sectari, cari na vor trece la Catolicism sa piraseasca fara; iar pe de alta parte poporul era silit cu felurite mijloace neumane, sa se supund 4) Patchy ake, des baben, Mas, 1890, Sept. gf Oct; Gintte ‘Sitongsbarichie’ der putes hist classe der Naleel. Acad. der Wiesesechafe Views 1835p. 48550eK Papei. Au preferat inst mai bine si pariseasca locul natal ‘gi stramosese si sA ritaceasca prin alte fari, decit sa abdice la principiile de cre- dinfa,—Coroana personalitafei lor. In 1628 pe o iarna geroasa si furtunoasa au trebuit si emigreze numai din Boemia peste 30,000 de familii, dintre care 500 nobile. Co- menius insofit de’ protectoru! sau Sadowsky, de socral sau gi de alte persoane, s'a indreptat prin Silesia catre Polonia. Cand a ajuns la limita ce Gesparte Silesia de Boemia a ingenunchiat cu ceilalfi tovarasi si eu lacrimi in ochi ruga pe Atot- puternicul si bunul Damnezeu, ca si aiba indu- rare de scumpa loi patrie si sa nn extermine de ‘odata cu indepartarea sa gi invafatura profesata, ci sa cultive gi sa fact si produca rod samanta semanaté, In'8 Februarie 1628 a ajuns gi sta stabilit in oragelol polonez Zésa, care devenise centrol de atractiune al emigratilor boemieni si moravi, fiindca in jurul loi existan peste 100 comunitati sectare. Aci Comenins se dedica cu totul educafiunei si instructinnii tinerimei, cum si aleatuirii de scri- eri didactice, in care scop mai ales intra tn re~ lagiuni cu cei mai insemnagi barbati de scoala din Europa. Nu dupa mult timp e numit si pro- fesor la gimnaziul local si dupa unii biografi ai sai si director. In 1631 publica prima scriere didactica prin care isi face cel mai mare nome tn Iamea inva- fata. E Janna linguarum reserata, © noua me~ toda de @ invafa limba latina. Aceasta seriere a fost tradusa imediat in 12 limbi europene, cum gi in alte limbi asiatice, aga ca se susfine, ca cu exceptiune de Sf. Scnptura, aceasta s ere era cea mai rispindita intre popoarele uni- © quibus pro transmissa sibi — x ‘versulvi. Despre traducerea in limbile orientale rhe spune insusi Comenias in opera Omnia pars Tl, p. 268, ca «cum anno 1642, Lugduitum Ba- fayorum transire interque alios viros clarissimos D. Jacobum Galium, Matheseos et Orientalium L. L, Profesorem, salutare contigisset, ostende- bat ile mihi a fratre suo, Petro Galis (quam an- te annos tunc novem in Asiam linguarum Ori- fentis causa miserat) datas Aleppo Syriae literas janua L. L. Comeni- ana gratias agens, cam a se in Arabicum tran~ slatam, Mukamedanis adeo placere significabat, ‘ut jam inter se operas eandem tn Turcicum, Per~ sicust. Mongolicum sermonem transferendi partite ‘sind, Addito in pluna eos jam ejusdem autoris | aut similis stili inquirere. Haec me obstupescere videns vir optimus intulit: Vides Coment, guam feliciler tii janua tua ad gentes aperial januam>. Spre a se veded opiniunea tnvaatiior relativ de aceasta seriere, e destal de a aminti numai isele Ini Pierre Bajle tn al sity Dictionnaire his- torigue et critique, CA: « Quand Comenius wasrait publié que ce liore-la, il se serait immortalisés. In 1632 termina Comenius si Opera sa prin- cipala pedagogica, adech Didactica magna seu Onnes omnia docendi artificium pe care 0 in cepuse In timpul sederei sale in muntii boe~ ‘mieni, tnsa tn limba ceha, iar dopa alti in im~ ba germana. In limba latina a tradus'o numai ia urma invitarii ce a primit din partex Snediet in 1638, ca si'i reformeze scoalele. El nu mer- ge in Suedia, ci merge In 1641 in Englitera, de unde primise 0 asemenea invitare si unde principiile sale didactice erau cunoseute, caci amical sau din Londra Save! Hartleb, carui {i trimesese un rezumat din Didactica, il publi-— xi — ‘case fard voia sa sub numele de «Pancaphiae Pro- dromus». Nu poate s4 faca ins nimic, din cauza rascoalelor Irlandezilor sia razbojului civil, ce iabuenise to acest timp gi se vede silit de a pa- rasl Englitera gi si urmeze invitarei unui bogat negustor olandex anume Ludovic de Geer de a merge in Suedia (1642)"). Aci intra in relatiuni cu Fenumital cancelar Ovenstierna, care ll re~ comanda de a lucra mai mult pe terenul, didac- tic practic. In acest scop merge tn Blding, unde compuse serierea Novisina linguarim metiodus, in care lsi expane principiile sale didactice si chipul lor de aplicare. In 1646 se reintoarce in Suedia cu aceasté oper’, ce © data imediat t eercetare unei comisiuai, compusa din trei bar- dati de stiinta, care o gisese buna de a fi ti parits. In 1648 Comenius se Intoarce prin El- bing iardsi la Lisa, unde si apare de sub tipar aceasta scriere. In acest an el e mumit si episeap al fratilor boemieni si moravi, ultimul episcop al lor, c&ci cu terminarea resboiului de 30 de ani si cu incheierea pacei din Vestfalia (1648) parte din ei au trecut la Juterani, parte la reformati. In 1650 e invitat tn Ungaria de catre princi- pele Sigismund Racocst spre a da ajutor cu sia turile sale la reformarea gcoalelor de aci. El pri- meste aceasta invitare gi in luna Inj Maia ajunge in Saros-Patas, unde ramine 4 ani. In acest in- terval lucreaza cu cuvantul si cu fapta pentru re- organizarea scoalei din Patak. Publica mai multe serieri in care arata relele de care sufere instruc~ fiunea si mai ales educatiunea gi propune mij- loace de indreptare. 7 Ladowe de Geer Jeuit to Suedin de 20 ani. El cunoted foane ‘tine plapurie. do relormi ale fai Comeniua at We ajece Ibinere Coment fasts sumepte eet mal mare Blantrop din Europe * — xu — ‘Cea mai insemnata opera a sa din acest timp ¢ insa Orbis sensualium pictus, ce a aparut in 1658 in Mirnderg in editura libraruloi Mikael Endier sub tithul de Orbis sensualtum pictus h. e. nnium fundamentalium in mundo rerum et in vila actionum Pictura et Nomenclatura. Prin aceast seriere Comenius devine parin~ tele tuvdfamdntului intuitio, caci nimeni tnainte de el nu s'a incercat de a cauti. si introduca tablonl ca mijloc de incafamdnt, E\ vred ca in- vafarea cuvintelor si mearga paralel cu a lu~ crurilor. De 0 data cu cuvantal s4 se arate si obiectul ce reprezinta acel cuvant, sau cel pu- in modelul lui, dacd na se poate arata insusi obiectul. Imediat dupa introducere, in care a- rata scopul si importanta acestei scrieri, urmeaza. tun alfabet fignrat, Langa fiecare litera ¢ si fi- gura unni animal, a copilului, ete. cari cu a lor Voce exprima una din literele alfabetului. Orbis pictus la aparitiune a fost primit cu en- tuziasm. ‘S’a publicat in nenumarate editiuni i s'a utilizat pana la jumatatea secololui al XDClea. Gite ne spune (in scrierea sa Die vieata mea), ca in copilarie n’a avut alta carte cu care 5 se fi jucat, dectt Orbis pictus. lar Herder ne- spune limurit, ca de si Orbis pictus ¢ alcatuit cu un secol gi jumatate inainte, totusi nu € tn- trecut de o alta scriere de acest fel. In urma morfei Ini Racoczi (1654) Comenius ¢ silit sa pardseasca Ungaria. Se intoarce iarasi in Lisa, unde rémane numai pana tn 1656, In acest an, luna Aprilie 28 Lisa e cuprinsa, devastata si ars de catre Poloni') cu care oca- 2 Cavan acestel uri gi rdsbuntsé neagteptate din partes Bo onion, re tee, c& ar urmktonre: Cara! atta regele Su die cupeineese aproape Ineaga Polonie Tntre care @oregele,_— xIV — zione Comenius igi perde intzeaga sa avere: ca ‘sa gi biblioteca tn care se aflay si multe manu- Serpte fect activitafel sale de aproape 40 ani De ail se relogiara In Stevie i fn fine la Hee daurg. Lanronfn de. Gear fi fost protector Ludovie de Geer Mi propune lost de a $e stabil in mslerdam. Comenius primeste aceastspro- punere si in 1656 tn etate de 64 ani se stabileste Jn tnsterdam, 00 speronfa. de 91 petrece ine nigie ulimit ani ai wegit sale. Ble ajotat aie de negostor' bogaf ocupinducse in schimb ct ‘veationea sh instuchunea copilor lor Ta anol 1657, in arma indemnulai protectort- lui san Ludovie de Geer sia ator amici tnvac {afi din Germanta, cum sin arma cereril or sului Amsterdam se decide de a adana la un Toe toate serierile sale diactice, atte tipi, ct si netiparte gia le public sub tll urmator 1A. COMER le patio ala a Sissies Oana | n't a Cones Un ttn a sot Yaris hue nag oensc|Campnse tv diferite om dantum in unum, 1 sisal mai cB sau adunat spre Sie cota sto stina (af fan och te coneta in Seta "ntl sh se onan tn ‘mochnice constrncum re \sistom ‘onrn mentite ac (are a ‘excederant Christophorus Cun- Thyite de Chrlstolor Cusrad radus et Gabrials oy gi Gavrl Roy Mao MDELVIL 8 sane! 1857 c ima dorinta ce o mai avea Comenius pind i cferi Tacit erau cob gi mora a at Guster g de ait nemalfimies 4H spintal de risponsre a1 Bolomon siocensesietopeiaceroneny —xXv— a nv'si da sférgitul, era de a veded unirea tu- tnror confesiunilor, ba chiar a tuturor religiuni- Jor, pe baza Sf. Seriptori si a ratiunil, In acest scop a publicat 0 scriére numita Ingerud pacit si void sa tradnca Biblia si in limba. turea, fa Gnd o precuvantare adresata catre Sultan prin care fi recomanda cetirea Sf. Scripturi. El doria cu ofi gi ce pret imbunatafirea starei omeniri prin iubirea i pacea dintre oameni. De aceea compune 0 scriere intitulata De re- rum Iumanorum emendatione consultatio catho~ fica, a carci prima parte Panergesia, a aptrut tn 1666. In 15 Nocmbre 1671, in etate de 80 de ani, ‘moare Comenius in oragul Naarden (in apro- piere de Amsterdam), unde e si inmormantat. ‘Aceasta este pe cit se poate de scurt vieata i activitatea lai Comenius. Trebuc amintit nu- nai, c& activitatea Ini literard nu se margineste numai la serierile amintite, ci_consta In peste 100 de lucriri didactice si stiintifice, Cat pri- veste valoarea sa pedagogica, cetirea Didacticei Magna, care e un fel de enciclopedie pedago- gica, cred, ca va fi in stare de a forma fiecarui © temeinic convingere despre aceasta valoare, Aindea principiile didactice expuse in aceasta seri cre si formulate de cl au fost, sunt, sé vor fi toldeauna adevdrate. Bere Gaver,DIDACTICA MAGNA Jn aceasta lucrare e expusa arta universala de a invita pe tofi toate, Sau O metoda sigura si aleast de a infiinja in toate comunele, oragele si satele ori carei tari crestinesti astfel de scoale, in care tinerimea de ambele sexe fara s& se inliture cineva, si se poata instrui in stiinfe, si se poata creste in moravuri bune gi religioase. Prin aceasta metoda ea va fi Inzestrata in anii tinerejei cu tot ce e de folos pentru vieata pre- venta si cea viitoare si anume: Printrun invatamant concentrat, placut gi temeinic. Pe lang aceasta, din sfaturile date, se poate deduce ‘emeinicia Ini din chiar mersul firesc al ucrurilor; adeodrul se demonstra. prin exemple paralele luate din artele mecanice; se arata ran- Guirea cuvenita a invafamantului dupa ani, luni, zile i ore; in fine se mai arata o cale sigura gi usoara dea aplica cu succes aceste sfaturi. Tinta didacticei noastre va fi s& afle o metoda dupa care invatatorii cu mai pufind ostenealé s& invefe pe scolari mai mult, dupa care scoalele vor duce 0 vieafa mai putin zgomotoasi si vorInfatigh mai putin dezgust si munc& desarta, ci din potriva tat mult pldcere gun progres te- meinic. Societatea crestineascd va infagiga mai putin intunerec, mai patina dezordine si neunire, Gi din contra mai multi lumina, ordine, pace $i linigte. Psalm, 67.1, 2 Dumnezeule, milueste-ne gi ne binecuvinteaz; f4 sa luceasca fafa ta preste noi, ca si s¢ un noasca pre pamént calea ta si méntuirea ta io- tru toate popoarele. aR Catre cetitori, lactic’, insemneazd arta de a inv pe aifii, De curnd au incept cativa barbafi, ne- ‘malfamiti, c4 tn gcoale nu se face sf ca ute aceasta arta. Dar, precum finta lor a fost diferita, tot aga a fost $i suecesul. 2, Unit voiaa sa aleatoiasca numai manuale, 4in care cautau sé invefe intr’un chip mai ugor eatare ori cutare limba; alfii au voit sa arate ai mai scurte, cum sé-si poata tnsusl cineva mai ugor cutare stiinta sau arta; alfi in fine al- tele; si toate acestea dup’ niste observafinni exterioare, adunate din 0 practicd usuricd, adeca cum se rice, « posterior 3. Nol indritsnim sit promitem 0 didactica mare, -adecé, 0 arta universald, de a tvafe toate pe Loft. Si anume de a invafi: in mod sigur, cu suc- ‘£85; fute, se infelege tnsa fara greutate gi des gust pentru invafator si scolar, ci din protiva, cu plicere pentru amindoua partile; temeinic, nu superficial si cu scop numai formal, ci asa ‘incit eolarii Sa ajunga Ino culturd stiinfified adevarata, sa dobandeasca’ moravuri curate st. 0 religiosttate adevarata. Acestea le vom demon- stra @ priori, adeci le vom scoate din firea ne- stramutata a lucrurilor. Cu chipul acesta, vom4 stabil o art universala. pentru intemeierea scoa~ lelor si conducerea lor. 4. Promisiunea e mare si vrednicd de cea mai. serioasa silinta. Multi poate vor socoti, e@ ace- stea sunt niste visuri, ma expunerea unui Inerw sigur. Rog insa pre cetitori sa nu’si dea parerea, de mai inainte, ci sé agtepte pana la urma, cand se va vedea ce este sigur in acest Ineru si a~ tunci sa judece. Caci eu, nici nu doresc, ca me- stegugul meu de a convinge s atraga Intr'atat pre- Gineva, Incat sa'si dea aprobarea sa unui lucru, pre care nu'l a cercetat pre deplin. Din protiva, eu atrag atentiunea tuturor celor interesafi, si {i indemn, ca sa’si ascujé mintea, de a mu fi ama giti de farmecul cuvintelor. 5. Afacerea aceasta e In adevar serioasa gi tre~ bue cercetata de tofi cu toata Iuarea aminte. «Ce dar mai mare sau mai bun putem aduce socteta~ fii decal instrnind tinerinea ? Cu deosebire ie moraourile si timpurile de fafa, cand dénsa a ca aut asa de jos, incdt tebe infrénatd cu toatde plerean, dupa com, cu mult dreptate se expri~ ‘ma Cicerone; iar Filip Melanchton, zice: «a in strut bine tinerimea, prefueste mai mult decdt a cucert Troia>, $i tot acolo tinde si cunoscuta, vorba a Ini Grigore de Nazianz: Eq ceva, Gporey dyer, ve wakorpimn vdsoy wil ve mat wdiracey way Cay adect: Cea mat inalta artd este aceea, de @ forma bine pe om, care @ fiinfa cea mai ciudala si mai schimbatoare si mai grew de condus dintre toate vietuitoarele. 6. Arta dea invafi pre alfii este deci, un In cra greu si nue de ajuns judecata patrunza- toare a nnué singur om, ct a multora, tn timp ce: unuia, ori cat de patrunzator la minte ar fi, tot. fi scapa multe Iucruri din vedere, 7, De aceea, pentra binele neamului omenesc, ‘cer dela tofi cetitorii mei: médin, s& nu soco- teascd drept cutezanta, daca s'a’aflat un om, ‘care sA incumete nu numai a incerci o lucrare aga de insemnata, ci chiars’o duca cu izbanda pani a sfirgit, de oarece scopul € folositor. A/ doilea, ‘ca dansii sA nu paréseasca numai decat orice speranta, dacé prima incercare n’ar isbuti, gi Ia- cerul nar ajunge la sfirsitul dorit; caci e nece- sar, ca germenii'sd se nasci Intdiu gi apoi sa ‘ereascé Incrurile. Ori cate lipsuri ar avea Iucra- rea, dacd nar ajunge Ia finta dori, lucrul Ins va arta, c& treapta ajunsd ¢ mai inalta si mai aproape de fintd decat aceea, care s’a ajuns pind acum. In fine, mai rog pe cetitori, sa fie ‘eu toaté luarea aminte si patrunderea ceruta de sun obiect aga de insemnat. Cat pentru mine, ‘voiu ardta cu putine cuvinte punctul meu de ple- care, apoi voiu araté punctele principale ale re~ zaltatuloi dobindit si in fine voin incredinta lu- ‘crarea mea pistrarii si cercetarii acelora cari sunt capabili de ao judect. 8. Aceasti arta de a invafa, era in mare parte necunoscuta tn veacurile trecute in gradul de perfectiune, la care pare ca vrei si se ridice; din asta cauza, studiile stiintifice si gcoalele e- rau pline de cazna si oboseli, de nesiguranfa si Iinchipueli de gregeli, aga cA numai aceia ce e- Fau inzestrafi cu aptitudini excelente puteau si dobandeasca o cultura temeinica. 9. Se pare insd, ci Dumnezeu vrea si trimit ca tih fel de aurora inaintea erei nod, deoarece a desteptat ici gi colea in Germania ettiva bar- Dati distingi, cari desgustati fiind de metoda in- curcata, Intrebuintata In scoale, s’au apucat si se gindeasca cum sa afle 0 cale’ mai usoara sprea invafiartele si limbele, Izbanda lor a fost: fireste maimare, ori mai mica, dpa cum se vede din carfile si manualele didactice ce au pu- biicat. 10. Vreau sa zic, barbati ca Ratichiu, Lubin, Helvig, Ritter, Bodin, Glanmin, Vogel, Wolfstern, si unul care merita sa fie nomit Intain si aname, foan Valentin Andree, fiindca in multe locuri a descoperit boalele bisericii, ale constitutiunii sta- telor, precum si pre ale scoaletor si a aratat ici si colea si mijloacele de indreptare in pretioa~ sele sale scrieri. Dar si Francia a pus din pare tei o piatra la.acest edificiu prin publicarea fra~ moasei didactici a lui loan Cécile Frey la Pa~ ris, in 1629 sob titlul: «Ad divas scientias Ar- tesque et Linguas Sermonesque extemporanios, nova et expeditissima vias. «Calea noua si cea mai ugoari de a ajunge Ia stiinfele nobile, Ja arte, limbi si cuvantarile libere>. 11, M’am folosit cu cea mai mare silint& ori de cate ori mi s’a oferit prilej de serierile ace stor barbafi si am avut din aceasta o bucurie fara margini, 0 mulfamire interioara, care a lie nigtit intra cAitva durerea ce aveam’ din cauza ruindrii patrii si a tristei stari a Germaniei intregi- Am incepnt deci a spera ci providenta divina, dinadins a adus lucrurile aga, c4 cu caiderea gcoa~ lelor celor vechi, si aleatuirea celor noua, dupa idei noui, sa se intample tot in acelasi timp. Si € lucru firese, céci cine vrea s& ridice o noua claire, ineepe cu nivelarea locului si cu depar~ tarea cladirii ruinate si_neindestulatoare. 12. Aceasta idee a desteptat in mine 0 spe~ rant nond, Impreunata cu simfimantul bucurii; dar gi aceasta am vizut-o mai Ia urma nimicin= du-se, de oarece am ajuns la convingerea, ca a~ ‘ceastA Jucrare asa de insemnati nu se va face cum se cade din temeli 13, Si fiindea doriam sA'mi fac 0 idee mai exacta in privinfa unor puncte; iar in privinta al- tora sX'mi expun parerea mea proptie, am scris cand la untl, cAnd Ia altal, din acesti, barbati, {nsa in desert; parte, findea ori cine pastreaza cu sfinjenie pentra sine descoperirile Facute; parte, pentruca aceia la cari serisorile mele au fost a- Gresate nu s'au gisit, aga ca ele mi s'aa adus indarat fara raspuns, 14, Unul din acei barbafi, invafatul Joan Va- lentin Andree, mi-a scris cu muta amabilitate, c& imi da mie locul de onoare, si m'a indemnat si fac sie ceva. Imbarbatat prin aceasta, m'am apucat s4 cumpanesc mai des lucrarea, pina cand in sfarsit, doringa fesbinte de a face’ ceva folo- sitor, mia hotarit sa Intreprind aceasta lucrare din temelie. 15. Aga dar, am lasat In 0 parte descoperi- sile, ideile, observayivnile si amintirle altora si m'am apucat s& consider lucrul ca din now si si cere sa affe cauzcle, metoadele gi finta di- dacticil 16. Astfel s'a niscut aceasta Incrare, care, precum sper, expliea lucrul mai deplin ca pind Ea a fost alcatuita mai intaiu in limba ceha pentru trebuinta compatriofilor mei si mai la rma, dupa sfatul unor barbati distingi, a fost tradusa in latineste, pentru folosul general. 17. «lusadsé iubirea crestineasca cere, vice Dr. Lubin, in didactica sa, sd mu ascundem neanu- bud omenese, cele ce Dumnesen lea facut pentru Uinele muritorilor, et 3a le aratém honii intregt Cact esenfa ori cdrui lucru bus este tnsdsi pinta:de a fi tmpartasit tuturor si el este eu aldl mai mare, cu edt este impartasit uni numar mai mare. 18. Caci € 0 lege a umanitatii, ca omul sa a- duci un ajutor apropelui sau in suferinga, si cu atit mai mult, cind nn e vorba numai de un singur om, nu de cativa oameni, ci de orase, provincii, regate, ba chiar de tntregal neam o- menese, ca In aceasta imprejurare. 19. Daca totusi s'ar gasi vreun om aga de ra- utacios, incat s@ socoteasea ca nu se cuvine unui teolog 54 trateze Iueruri ce se ating de scoala, apoi s4 stie, cd gi eu m'am gandit multa vreme Ja asa ceva, dar cd am vazut In fine, cd nu pot face altfel, decat sA ma supun vointii lui Dam- nezeu si s4 adue la cunostinta generald, ceeace ‘un impals dumnezeese mi-a desteptat in minte. 20. Frati crestini, permiteti-mi, st va vorbese ceva mai intdiu. Cei ce ma cunose mai de a- proape stiu, cA sunt un om putin talentat, cu patina invafatura, un om tns4, care deplange re~ Jele timpului sau gi doritor de a implini golurile ce se afla la noi, fie prin descoperirile sale, fie prin altceva, care numai dela Dumnezen pot veni. 21, Daca deci, se va gasi in cartea mea ceva, bine expus, meritul nu € al meu, cial celui ce ‘a facut 0 putere din gura pruneilor si care, pen- tru a se ardta cu fapta credincios, bun, sincer, det celui ce are, deschide celui ce bate, arald ce- tui ce cauté (Luca ¢. 11), pentruca’ si noi si dam altora din darorile primite, Domnul meu lisus Hristos stie cd am o inima asa de simpla, incit mie egal, a tnvaya dela alfii, a observa ahora, si a fi observat, a juct rolul unai Inva- ator al Snvatatorilor, daca mi s‘ar permite, gi al unui scolar al gcolarilor, daca prin aceasta a'3i puted’ sper un progres oarecare. 8 22, Aga dar, observatiunile pre care cu aj oral Ini Damnezeu le-am putut face, le depun i ca 0 proprietate a tuturor. 9,5" Bac ts acnevy a gsi cv ma bun ‘sA facd gi el tot aga, ca astfel pentru ascunde- se tantuli, nu fe actaat de erima de Dom- pul, care voeste, ca servit sai, sd fac astfel, ca falantul ce s'a dat flecdruia dupa pulerea sa, sa cdstige alji talanfi. (Luca 19). Toldeanna a fost, ‘ote si 0a fi liber a ntsur cineoe dupa lucrurt mart; cecace ai inceput cu ajutorul Int Dunine~ gen, 1 ii va fi indesert. erGrate 4 pace dela Durnezeu, Ttsl Domne nosta tan Hristo a tinal Spe ature courtier einige Senet onto jaro, patotor sis” sence qoole ion pain msorcconian, 1. (Cele dona opere mai tnsennate ale creati- unit: paradisul si omul. Compavarea omului cn paradisul). Dumnezeu a asezat pe omul creat din Tutu! paméntului tn paradisul pkicerii, plantat in Orient my numat de a pas gi tng cf spre a insugi'o gradiné_a placerit pentru Dumnezeu! ea ae ae 2. Precum paradisul era cea_maifrumoasé partea a lumii, tot aga si omul eri cea mai de- Ticata creatura. Paradise! se afla spre rasdritul soarelui; oul a fost ereat dupa chipul aceluia, al carui rasarit e dela inceput, din eternitate, Ori ce planta ce crested in paradis, era frumoasa Ja verdere $i plicuta la mncare, mai mult decit or ce alta, ce creste si se afla’ raspandita pe pa- mnt; In om inva sunt. tntrnite toate corpuble din care se compune lamea si toate gradele de fromusefe, spre a exprima intreaga arta a infe- lepeiunii dumnezeesti. Paradisn! avea pomul cu nostinfii_ binelui si al raului; oud are inteligenta spre a deosebi si voinfa spre a alege ce ¢ bun sau rau. Tn paradis era pomol viefii; in om e in 4 susi pomol nemuririi: anume tofelepciunea dum- Reveeasca, care a prins radacini vecinice in om. (Becl.2, 13). Un ru javora din loco! placer ‘dina Eden) spre a uda paradisu! gi se_im- (erst in patra Drage (1 Moise 2, 10); tn inima Binilui se revarsa cele mai felurite daruri ale Qfantw’ui Spirit, spre al adapa gi iarasi din tru- pul séu vor curge rfuri de apa vie (loan 7, 38), Fijeca, in om si peste om, se revarsA tn, felurite hipuri infelepciunea lui Dumnezeu ca ‘si ror {mpartite in toate directiunile. Aceasta 0 mar- turiseste si Apostolul, cand zice, ca acum, in- cepatorilor si puterilor In cer sd fie cunoscuta prin. biserica, infelepciunea cea de multe feluri alui Dumnezen (Bfes. 3, 10). 3, Aga dar, fiecare om e pentru Dumnezeu un paradis al placeri, daca ramane in locul in care i fost pus. ‘Tot in felul acesta © comparat in Sfinta ‘Scriptura adesea’ gi biserica, care © ob- stea oamenilor supusi Ini Dumnezeu, cu paradi- sil, en gradina, cu viea 4. (Pierderca ambelor paradise). Dat vail Ce nenorocire! Am pierdut paradisil placerii trupesti in care ne aflam. Am pierdut in acelas timp si paradisul placerii sufletesti care eram noi lnsine! ‘Aruncati am fost in pustiele pamantulyi i in- sine am fost facufi stuf parasit gi murdary pen- tract ne-am ardtat_nereconoscatori de dararile trupesti gi sufletesti cu care ne inzestrase Dum- nezeu in paradis. Aga dar, pe drept am fost des- poiati de amindoua, pe drept a fost dat trupol i sufletul nostru ostenelelor si mizeri. 5. (Ténguirea Donnnlai). Despre aceasta sa ascultam in aceasta privinta pe profetul, care ast= fel vorbeste despre mindrul rege al Tirului, con damnat la pedeapsé2 “Fosteai tn gradina Downului si impodobit cw Jel de el te fet patuase, cn sardnte lope, diamante, tnrcwaze, onic, iaspis, ew salir, ametish, cu smaragde si aur. Chiar pentin sina naslerié fale erau pregitite tambure si flaute. Erai ca we Herm, ce ari cant atl den cite acopere si leva aseaa! pre muntele cel ‘fad abt rocco coo wore pre ele ‘arzitoare si ai fost desiodrsit tn caile tale, din sina nislerii tale pind s'a aflal nedveptate tn fine, Ciici interiorad tau este plin de nedreplate din causa negofulut ld sf at pacittult. Pentra a= cent eso rane de pre mantel is Denne sen ca pre un lueru spurcat. De frumusefe-fi tndl- fatpra hia, setaest ile pote siralucirea ta; de accea te vor arnnck ta pamdnt, ete. (Exech. 28. 13. ele.) : Vai, dansul ne-a aruncat la pamant si ne-a sft ramat In dreapta sa manie,asa incat des) am fost ca _gridina Eden, am ajuns acam ca o pustie gi desert, 6. (Redobindirea paradisului prin gratia’ Ini Dimnesen). Mavice inst, laud $i cinste pentru rotdeauna lui Dumnezeu induratul, care dest ne-a parasit un timp, tot nu ne-a gonit in pustia de veci, ci din contra, trimigind tngelepciunea sa, prin care au fost create cerul si pamantul si toate lu- ccrurie, a imbrajigat iarasi neamul omenese cu indurarea sa. Astiel dupa ce a jopuit si a taiat cu securea i fierdstraul legii sale, arborele pierit 41 useat al inimilor uoastre, a introdus tn el-noui altoi din. paradisul cerese. $i pentru ca el si m- mogureascd, si si creasea, a udat cu singele su, gi nu Inceteaza de a-l stropi cu felaritele da- ruri ale Sfantului sau Spirit si eu izvoarele de ape vii, trimigind pe Jucratorii sai, pe gradinarii su fletesti spre a ingrijt cu credinga de noua gri- eters: a Domnului. Astfe! vorbeste Domoul catre feu gi prin el gi catce ali: . (Is. 51, 16). "F, (Biserica: parcdisul ce tnoerseste din now). ‘Asn dar, lardsi Inverzeste _gradina biserici, bu- Seria inimii domnezeesti precum ice Dumnezen fui Tsaia, cap. 51, 3 etc. ‘Aceasta-i tanguirea Domnului, ed si aceasti oud semandtura s'a stricat. 9. (Tanguirile Domnului si ale barbapilor intei Jepli tu aceasta privinfa), Stanta Scriptura e pina de astfel de phingeri. Plini sunt de cea mai mare dezordine i ochii celor ce au cercetat ingigi la- (Marc. 10,14). Catre noi ceilalti graieste: «adeodr ste vod, de i ott weft intoarce si ra vi vei face ca prancit nu vefi intra in imparafia cerulut» (Mat 18, 3). 16. (Copii na sunt numai obiectul adeodratel re- innoiriy ci si modelut aceleea). Dar ce fel de cu- vantari sunt acestea! Ascultati gi lnafi aminte voi toti, aceea ce s'a zis de catre Capetenia si Dom- nul ‘tuturor gi anume cum declara El, c& numai proncii sunt Yrednici de tmparatia Ini Dumnezen si chiar mostenitori ai acestei imparatii. Si mai departe: ca numai aceia pot s& se facd partasi la aceasta méntuire, care se fac asemenea prun- cilor. O! dare-ar Dumnezen, iubitii mei copilasi,ca si putefi intelege acest privilegiu cerese! Voi Suntefi aceia ce a mai rAmas neamolui omenese ta frumusefe sidrept in patria cereasca! Al vo- Stru € Hristos, a voastrae sfinfenia prin spirit, a voastrd © gratia lui Domnezeu! A voastra mostenirea lumii viitoare! Toate acestea, sunt numai ale voastre si tn- Greptate fara indoials numai gi numai asupra voa- stra, daca ceilalfi nu se intore sa se facd ca voi Luatiaminte cum numai noi cei In varsta ne so~ cotim drept oameni, iar pe voi drept maimuye; umai pe noi de infelepti, iar pe voi lipsiti de minte; numai pe noi de varstnici iar pe voi de nevarstnici; acum suntem trimisi Ia voi in scoala! Voi ne sunteti invagatorli, iar faptele voastre 8 ne fie ca model, ca exemplu! 11, (Pentru co cinsteste Dunneseu pe prunct ‘ast de yault2) Dac veea sineva si cugete asupra faptului pentruce Damnezeu cinsteste si landa aga de malt pe pranei, atunci nu va afla alt mo- tiv mai insemnat, decdt acela, cum ca le prunci totul e mai simpia si mai capabil de a Ind doo- toria pe care o ofera imprejurarilor omenesti dem- ne de plans, indurarea cea binevoitoare a lui Dem- nezen! Cac, desi conruptiunea provenita dela ca: derea Ici Adam a patruns intreg neamul ome~ nese, totus al doilea Adam, Hristos, la implan- tat din now arborelui vietit si nimeni nu se in- Tatura afara de accla, care se inlatura singur prin propriea-! necredinta (despre care la copii nici nu poate fi vorba) (Marcu 16, 16). De acl provine, 4 copiii, cari nu se pateazd din nou cu pacate si necredina, sant nemiti mostenitori universali Ai Imparatiei ceresti, numai daca stiv 8 se tie fn gratia primita dela Dumnezes: si sa se pazeasca nepitati de lume. Si aceasta sh poate face ci 0 noscut copilului cu mult mai uosr, decat altuia, in cau, cA nu ¢ inc coplesit de deprinderi rele. 18. (De ce ne face Dumnezen pe noi cei tn drsld, alenti asupra copiilor?) Hristos ne porunceste noua celor in varsta, sa ne facem ca pruncii, adeca st uitam raul pe care ni'l am Insusit dintr’o instructiune gresita si Fam invafat din exemplele cele rele ale lumii 4is4 ne tntoarcem la starea de simplitate, de blaa- defe, de modestie, de curdtenie, de supunere, de mai tnainte. Insi se infelege de sine, c& nimic nu e mai greu decit ase desvafa cineva de o- biveiuri (clei obiceiul ¢ a doua natura si chiar daca se inlaturA cu baston gi cu sabie, el se va intoarce din nou!) si din aceasta resulta, cd ni- mic nue mai greu, decdt a aduce pe un om rat condits, in starea sa de mai tnainte, Arborele odaté ‘eresrut fnalt san mic, cu ramuri drepte sau stram- ‘be, aga rimdne gi mai tarziu, adect na se mai poate indrepta. Obada dela roata, odata uscata, ‘mai lesne. se rupe, decét si se mai poata face dreapta. Aceasta ne o spune si Dumnezeu des- pre oamenii, caris‘au obicinuit in lucrari rele « Poale Etiopeanul sa-si schinbe pielea, san Pantera pe- tele? Atunch veli puted si vot 58 faceti bine, Doh, cari sunteti obicinuifi a face ran> (ler. 13, 23). 19. (Reformarea biseriti trebue sa inceapa ne- -aptrat cu copii). De aici reaultd ca, dacd e sd Se intrebuinfese mijloace. contra conrupfiunit nea- mnuluk omenes, apot aceasta sd se fac printr’o educafinne ingrijita a tinerimtt. Tot tn acelasi chip trebue st procedeze gi acela care voeste sa’si fact o gradin# din nou gi anume s'o sideasca cu ‘ Naturam expetias fur, tamen.usqae recuret Ee mala perrumpet fortan arid wets (rats Epis. 1 can ‘sri ‘Coratius Epist. 1,Tastari tineri gi sa ingrijeasca cu Iuare_aminte, ca. plantatiunea s8 creased bine, de oarece arta po~ Seda o putere prea mica, ca s& poata plant& ar= ori batrini si s4'ifaca fructiferi. Aga dar, inimi curate, care nu sunt inca pline cu cugetiti si o~ biceiuri lomesti, sunt cel mai bun teren pentra Dumnezeu. 20. (Marturisirea Int Dunnezen). Despre a ceasta ne da sa infelegem insusi Dumnezeu in profeti, cand se plange despre conruptiunea ge- eral si cum cd nue nici unul pe care sat fnvefe si care si-i infeleaga vorbirea. La accasta adaoga tnst, cd mumai celor infarcati de lapte, celor depdrtati dela piept (sain 28, 9). ‘21. (Lucrarea figurata a lui Hristos). Aceasta se pare ca a voit $'0 arate si Mantuitoral in mod. figurat, atunci cind dorind. si mearga Ia Tera— selim, ‘a dat poruned si i se aducd o magarita ca minzul ei si n'a calarit pe magarija, ci pe min, Evanghelistul adaoga la aceasta: «Mdn— Titer a pornnctt sai se aducd wn astfel de mans, pe care n'a edudrit nici un on» (Luca 19, 30), Sa eredem oare e@ aceasta s’a tatamplat fara hiei un motiv si fara nici o intentiune? Departe Ge noi! Toate ‘cuvintele si faptele lai Hristos, atit cele mari, ct si cele mici, precum si toate literile Sfintei Scripturi sunt pline de secrete, a~ rnume pentru instrucfiunen noastra, De aceea € Sigur, 4, desi Hristos chiamat la sine pe cei virstnici 31 pe gei_nevarstnici si 'i conduce pe tofi catre’cerescul Ierusalim, totusi, el considera. pe cei nevarstaici, cari nu sunt inca injugati de Tame mai apfi de a se obieinui cu jugul lui Hri- stos, ca aceia pe cari i-a conrupt gi i-a rui~ fat lumea cu pacatele ei. Deci, ¢ bine sd con~ lducem tinerimea catre Hristo, cdct el ti pune fax 2 sng jugul situ cel dulce $i se bucurd de aceasta (Mae. 11, 30). 22, (Ce insemneasa a educh tinerimea cu in- “grijire). A educa tinerimea cu ingrijire, Insem- reas a luis disporitioni, ca sufletele ei sa fie ferite de ispitele lumii si ca samanta virtutii pase tn ele st ajangd la o dezvoltare infloritoare, prin neincetate sfaturi si prin exemple. In fine, ca i- nimele ei si fie initiate in adevarata cunostinti de Dumnezen, in cunoasterea de sine gi a felu- ritelor obiecte i si se obicinuiasca de a vedea in aceasta lumina, lumina Ini Dumnezeu si si Giubiasca si sA cinstiascd pe Parintele Iuminii mai Be ce fee 23. (Si care e fructul unei astfel de educafi snd isch at tdrpl scent, acne ar confirma tn fapta ,cum c& e adevarat accea ce ice Psalmistul gi anume: «Dumnezeu ‘si-a tnle- meial din gura pruncilor $i a sugdlorilor putere pentru inimici, ca astfel sd distruga pe vrdjmas $i pe risbunator» (Psalm.8,3).Aceasta insemneaza distrugerea Satanei, care pentru condamnarea sa Yred si-si razbune asupra acestor viistari ai lui Damnezeu, contra tinerimii, c&utind s'o infec~ teze la radacina cu felorite ‘ini ale viclenii sale ‘inselatoare, sau s'o otraveasea cu totul (pris exem- ple rele ca: necredinfa in Dumnezeu si alte pi- ‘tate condamnabile), ca astfel devenind fara vieata tn interior sa se distraga, sau cel pufin sa se ‘consume si sa devie fara patere si nefolositoare. 24. (Cum ingrijeste Dumnezen de tinerime). Dio aceasta cauzé di Dumnezeu prancilor, ingeri ca Pazitori (Mal. 18, 10) si pune pe paringi ca in- ‘gilitort i le poruncegte sici creased in trica si "merea Domnului, (Eies. 6, 4). Dupa aceea, Porunceste cu seriozitate tuturor celorlalti, ca sru afffe gi si demoralizeze tinerimea cu exem- ple rele si pe cei cari vor Iucra astfel ti ame- ninta cu munca vecinicd (Mat. 18, 6, 7}. 28, (Sa faceys aceasta dupa exempine patriar- hilor). $i cum vom puted s& facem aceasta tn mijlocul unui deluvia, asa de mare, de confuzi- une omeneasca? In timpul patriarhilor, cand aceé barbaji piosi locuiau separati de fume nu numai in familiile lor, ca parinfi, ci de asemenea ca preofi, Invatatori si conducatori, aceasta era mai, ugor, de realizat,, din cauza, a copiilor le era. oprita ori si ce relatiune cu cei imorali si pa- rinfii eran adevarate pilde de moralitate, condu- cindu-i pe calea cea adevarata cn sfatori si la. caz de trebuin}& gi cu cavinte mustratoare. Cam ca Avram astiel a lucrat, ne marturiseste Insugi Dumnezen cu cuvintele: «Stim, ed va da porunca pruncilor sti xi casii sale dupa el, ca sa piseasci ‘calea’ Domnulué si sd fac ce e bun gi drepte (L Moise, 18, 19}. 26. (Acum, sortetafile rele conrup pe tinerime). Acum locuim insi, atit cei buni, cit si cei rai Ja nn loc i numaral celor rai intrece pe al celor buni. Prin exemplele celor rai se ademeneste ti- erimea aga de puternic, inc&t_prescriptiunile Intrebuinfate, ca un contra medicament pentra practicarea virtutii, sunt far nici un elect, san de 0 mica important’. 27. (Paving nick nn se intereseasd, san nin feleg cum sd se opund raului). $i aceasta dinpre~ und cu acele reguli al virtufii se ofera prea rar! Sunt pufin parinfi, cari ar fi tn stare sa tnvefe pe copiii lor ceva bun, fie pentruca ei ingigi n'au invatat nimie despre aceea, fie pentruca' ei ocu- pandw-se eu alte Iucruri, ti neglijeaz, 28. (Chiar invafdtorti nm sund in stare loft sa recn aceasta), De asemenea si intre invayatori se Afla putini, cari A cunoasca a initia. pe tincri~ me tn cee ce este bun. Si daca se aflla. vre unul tindeva, atunci se angajaza de catre un Pasi, (ere un puternic al zilei sau vre un bogat) ca ‘sa se ocupe numai si numai cu ai sai, Incat po- porul ¢ lipsit de priceperea si munca unui a menea barbat. 29. (De aicé resulta, ca totul sé sitbaticeste si devine din ce tn ce mai rau). Aceasta © cauza, ca restul tinerimit creste far cultura necesara si se aseamand Intocmai cn o padure pe care nimeni-n’o ingrijeste, n’o uda, n’o curata. De aceea domnese moravuri si obiceiuri_ salbatice asupra intregii lumi, asupra oragelor, satelor, ca- selor si oamenilor, al caror corp si spirit Sunt pline de fntunecime. Daca s'ar scula astazi din morminte, Diogenes, Socrate, Seneca, Solomon, ‘war gisi lumea altfel decat cum era alta data. $1 dact Damnezen ar vorbi din cer eftre noi, Wat puted si rica altcevs decit cea ce a zis ‘eu alta ocaziune: « Toft s‘au abittut, toft s‘au stri- Gat, nue nick unul, care st facd bine, au ¢ wut macar>. (Psalm. 14, 3). 30. (Ase ingrijt de binele gencral ¢ datoria tuturor; alifel sd ne asteplam la pedepse din parm tea tui’ Dusenezen). Cine poate sa ded un sfat, sau, cu rugaminte gi suspin, cu plingere si la- tii, ¢ fn stare st roage pe Dumnezet, ca sa arate 0 cale dupa care s’ar putea ingriji mai bine de tinerime, acela sa nu tacd, ci si dea sfat, sa vorbeasca! Blestemat sa fie, care face pe orb sd rilaciasea (5 Moisi 27, 18). Blestemat sa fie si avela, care daca poate's& intoarcé pe un orb de e o cale ratacita, n’o face. Vad aceluia! care seas Aalizeazd pe wnul dintre cei mai miai (Mat.17, 6,7).Vai si aceluia, care poate sa inlature scanda- Tul si nud inlatura. De vei fuldin? boul san md garul ordsmasului tan ralécind, conduriel acasé, tdci Dumneseu voeste aceasta (2 Moise 23, 4; compara 5 Moise 22, 1). Si daca am vedei nu animale ratacindu-se, ci intreaga lume, atunci s4 arecem inainte fara grija si fara sé dim vre un ajutor? Departe de noi asi ceval 31. (Trebue scoasa sabia contra Babilonutus des- trabdlarilor). Blestemat sd fie acel care va face eu lenevire Incrul Domnutui; blestemat sd fie cel ce va impedech sabia sa, ca sd mu cured sdnge. (leremia 48, 10). Si sa speram oare, ca sa ri manem fara vind, daci ingaduim cu ‘indiferenta Iingrozitorul Babilon al ruinarii noastre? Scoate sabia, tu cel ce esti ineins cu ea, sau cel ce stil fn ce teacd e ascunsd i conlucri la extermina- rea Babilonului, ca astfel sa te binecuvinteze Domnul! 32. (Despre autoritatea lumeascd). Faceti cu stiguinfa aceasta fapti a Domnului, voi barbati ai autoritatilor, voi servitori ai Ini Dumnezeu celui prea inalt gi exterminafi cu sabia cu care v'a incins Domaul,—eu sabia dreptati, toate neo- Finduelile de care e plina lumea gi care nemul- jamese pre Damnezeul vostra. 33. (Despre servitorti biscricit). Faceti aceasta fapta cu sdrguinta, voi preotilor, voi servitori ere- dinciogi ai Ini lisus Hristos si distrugeti raul ou sabia cea cu dowd taiguri, care vi s'a incredin- fat voud,—cu sabia cuvantului. Caci pentru a- cen suntelt push, ca sa stdrpiti sé sd sfardmafi rind, al detrage gb std tltrat tar Be ele sé-'l plantafi si si-'l sidifi (leremia 1, 10; psalm, 101, 5; Roman. 13, 4 etc). Ati ajuns deja Ja conostin¢a, ‘cd nimem nu se poate opune mai E i eu suce 2% onruptiuni In nearul omenese, deeat reer combate in prima, vata; cd nc ature) Cand See st dnrece pent totdeauna MES Paate ici planteze mai ine decit sie: daca se planteaza gi se cresc cand sunt ‘Alsces ua Sion in locul Babilonului, dectt atunct Gaca pietrle cele vii ale lui Dumnezeu,—tineri- jea, va fi la timp cioplita, netezita si preparata entra constructiunea cereasea. Asa dar, dact dorim sd avem bisertch state si ease bine orinduite si infloritoare, trebue si lu crim mai intdin, ca scoalele sa fe bine ordndu- fle st infloritoare. Nomai aga putem si ne ajun- ‘gem scopal; in alt chip nici odata. Bd, (Modul de procedare, trebue sa fie anali- “al si examinat), Cam trebue sa se procedeze spre a se putea ajunge la felul dorit, voesc sa ¥o arat eu, al cérui spirit I-a condus Dumnezeu spre aceasta, Uitafi-va, ascultaji si observati ia aceasta, voi cfrora wa dat Dumnezeu ochi de ‘a vedea, urechi de a auzi si 0 minte de a judeca. 35. (Ce trebue sd faca cet co oor veded aceasta Lunind nond si cet ce mu vor vedea-o). Dac ouiva 4i rasare o lumina pe care n'a vizut-o mai tna- inte, s4 aduca lauda Iai Dumnezew gis n'as- ‘cunda stralacirea ei timpului celui noa. Daca ob- servi ins in aceasta lumina o lipsi, atanci s'o complecteze si s'o curate sau si facd atenti si pe alfii, cas poata fi imbunatatita. Mai muifi achi utd mai bine deca doi. 36. Recompensa ce asleapla pe cei ce lucreaz). Astiel, trebue s ne ajutim feciproc, ca sa po- tem execata lucrarea ini Dumnezeu; astfel vom putea sé scapim de blestemul, ce ameninta pe ei ce fac cu lenevire Iucrarea Ini Dumnezen.a Sa ne ingrijim bine de cele mai prefioase giue ‘aericale ale Tumi, de tnerime,' cn s8 pulem A partasi Ta stralucitea. ce « promise aeclor ce conduc pe ali la dreptate (Dani 12, 35 Damnezeu $4 se Indore de noi, ca tn lamina Sa st vedem mina! Ami. ee ' i ss tess eer teem FOLOASELE DIDACTICEL 0 Daca se procedeaza cum st cade in invaya- mint, ¢ in interesul "AL parinilor, cace pan& acum eran de 0~ biceiu nesiguri in ceea ce trebuid sa se agtepte “copiii lor. Ei tocmiau invatatori, le dedeau “multe daruri, {i schimban cu ‘alfii, toate insa in zadar $i fri nici un folos. Acum, dupa ce me~ da tavafamAneulsi a prozperat aga de mult, nu -alicevd de asteptat, cu sjutorul iui Dumnezeu, -decat rezultatul dorit. 2. E in interescl invdfatorilor, dintre cari cei ‘inai mulfi nu stiu pind In prezent nimic despre © arti in Invajamant si daca voiau si-si inde- plineacea datoria, nu faceau alteevi, dectt sa-si ‘stoveasct pateriie in o munca plind de cazne; sau schimbau metoadele, asteptind un succes nd intr’un chip, c&nd sotraltel, piereindu-si astfel in andar si timpul gi osteneala, 3. E fm interesul scolarlor, ca sa poatd fi con dugi la inaljimea gtingelor, fara gre, plictiseli, plingeri si\batai; ci in forma de joc si glume. 4.°E in interesul scoalelor, care prin schimba- rea metodii, nu numnai se vor fine pe loc In stare de vioiciune, ci vor puted sf se imbund titeasea netncetat. Ele vor fi atunei tn adevarlocuinge de placere. Si daca (In urma_perfectioné. ii metodii) din fiecare scolar (Intr’un grad mai ‘mare sau mai mic) ar deveni un invafat, atunci nu va mai fi niciodata lipst de tnvafatori cam se cade i studiile vor fi totdeauna in prosperare. 8. E in interesul slatelor, conform marturit ui Cicerone citatd mai sus, cu care corespunde tntocmai zicatoarea pitagoreului Diggenes comu- nicata de Stobeus si anume: «Care ¢ lemelia in- tregulud stat? Educafinnea tinerinit, eet nici o- dali nu va. puted vifa sd dea fructe bune, daca nm oa fi bine ingrijita. 6. E tn interesul désericilor, cici numai o scoala bine organizata, va fi in stare sé le dea condu- catori cum sa cade, iar conducatorilor, asculta- tori care sti infeleaga, 7. In fine, © in interesul Cernlud, ca scoalele sa fie organizate in asa chip, incat’ tn cle sa se dea o adevarata gi ingrijita cultura spiritului, pen- tru ca mai cx usurinfa si se libereze prin stra- lucirea luminii dumnezeesti aceia de intunerec, pre care sunetul trompetii ceresti n’a putut si Si destepte. Caci, de si Evanghelia se predica ici si colea si dapa cum speram se va predica pana la finele lumii, se intimplé insa in lume acelas lucru, ca la o serbare pepulara, ca la un Ddaileid, ca tntt’o edrciuma sau ca intr’o adunare sgomotoasi de oameni, ci nu se asculta de o- biceiu acela, care vorbeste aceea ce e mai bun, ‘ci mulfi aleargé incoaci si incolo, ascultind pe -acel, care inc&nta_mai mult cu nimicurile sale. Pot servitorii Evangheliei sa-si indeplineasca dlatoria lor cu. cea mai mare energie; pot ei sa vorbeasca, sa strige, si indemne gi s4 conjure; totusi cea mai mare parte a oamenilor nu-i va ascultd. Cafi nu vin sa viziteze adunarile religi- “tre: amai din intimplare! Alki gi daca vin, aw ease M0Ufle 51 och inchigi la accen ce se pe- 4 Mei din caurd ca sunt ocupafi in interio~ Cfor eu alte lucruri, In fine, se afla alti, cari Sart gina vor f aya de puternic sguduiti si miscati See a ee ccbale he ented Tgmpinarea spritului siobicinuinta vieiurilor le inta~ feed gi le ingreaiaza mintea, aga cé nu pot est Gin acca letargic. Ei ramin aga dar, tn obicinu- {ta lor orbire si in gresalele lor, ca si cam ar f legati cu lanfori, inedtnimenii na poate sii Iibereze din inradacinata conropfinne, decit sin- rial Dumnezeu, dupa cum rice ‘unl din pain LE aproape o miuine, dace wi pacdtos imbatra- it s2 indreapla care pocainfa>. Acolo ins’, unde Dumnezeu ofera mijloncele, c wl ispiti daca s'ar “cere minuni si tot asa sta lucrul gi aici dupa pparerea noastra. De aceea credem, ca ¢ datoria fhoastré, s& cugetim asupra mijloacelor prin care fintreaga tinerime crestineasca 84 se poatt insu- fief din ce in ce mai mult catre vioiciunea spi ritului si iubirea cereasca. Si daca am ajuns a- ceasta, atunci vom vedea cum 'si va raspandi imperivl ceresc puterea sa! ‘Aga dar, imeni st nai Initiure de Ta acest sfant scop cugetarile sale, dorintele sale, pute~ tile si mijloacele sale, Cine a dat voinja, va di de asemenea sifmplinirea gi se cuvine noua s’o cerem fara incetare de la gratia divina si si ag- teptam cu speranga, caci ¢ vorba aici de serici~ rea oamentlor si de glovia celui prea Innalt. A se indoi cineva de progres. ¢ lucru ruginos; a des= refut sfaturile altora, © nedreptCAPITOLUL 1 (melo can din uma cen mal eomplacs heen mat ponfact centr. 1. (Sentinfa: cunoaste-te pe tine insufi, se ere-, det cdzuta din cer.) Cand Pitacus a anuntat al su otk o¢ act (cunoaste-te pe tine insuti) a fost primitd aceasta sentinga de cétre infelepti cu un astfel de entuziasm, incit ei, spre a o putea recomand poporului, asiguran, c& e ca- zuta din cer gi au scalpta-o cu litere de aur in templol lui Apolon dela Delfi (unde s'aduna tot- deauna 0 multime imensi de oameni). Fapta aceasta din urma e infeleapta si pioasa. Cea din- tine tnsd inventata; cu toate acestea conforma adevaralui si aceasta o putem noi infelege mai uugor deca aceia. 2, (Ea e inadecdr citsutd din cer). Ceci ce Insemneaza altceva, decit cavantul din cer aflat $n Scriptura: de ma vei cunoaste pe mine, 0 o- mule, pe tine te vei eunoaste; pe mine izvorul e- ternitafii, infelepciunii si bunatayii; pe tine cre- atura mea, imaginea si bucuria mea! 3. (Perfectiunea uaturti omenesti). Pe tine te-am ales eu ca tovarag al eternitatii; spre folosul tau am preparat eu cerul, pamAntal si toate cele co- prinse intr'insul; numai fie, fi-am dat eu toate existentd, vieaté, simire giratiane, pe cand celor- lalte creaturi numai separat; pe tne te-cm pus peste fapturile mAnilor mele, toate le-am supas picioarelor tale, oi si boi, animale salbatice, pa- serile cerului si pestii mari, gi in acest chip te-am incoronat cu glorie si onoare (Psalm 8). In fine ca sé nu ti lipsiasca nimic, m’am dat tie, chiar pe mine insumi in unire personala, unind na- tura mea cu a ta pentru etemnitate, cea ce nu sia intimplat nici uneea dintre ercaturi, atat_va~ ate, ct i nevazute. CAci, care dintre creaturi, jtat in cer, cAt si pe pamant, se poate luda, ta Dumnexen s'a descoperit in carnea sa si s'a “ardlat ingeritor (1. Timotei 3, 16)? Astfel ca sa ‘ha priviasca si st admire namai pe accla, pe eare doriau si-l vada (1 Petru 1, 12), ci de a ‘Semenea si adore pe Domnezeu cel descoperit, © $n carne $i anume pe Fiol Jui Dumnezeusi al omu- iui Eve! 1, 6; loan 1, 52; Matei 4, 11). Re- | emote 050 cay ct ett col mal imal pret ide perfectinne al faplurilor mele, un minunat ex Nee tela! ta Deomenon tre el © coroana glortii mele. 4. (Acestea sa se facd cunoseute tuturor oa- menilor). Bine ar fi, ca toate acestea sa se impri- jne nu numai pe usile templelor, pe titlurile car- filor, nu numai pe limbele, In urechile gi in a Chil tuturor oamenilor, ci de asemenea gi in i- “nimele lor! Bine ar fi,'ca tofi aceia, care ‘si iau asuprasi sarcina de a instrul oameni, sa-i deprinda de a trai, aductndu-si aminte de aceasta dem- nitate si favoare si s& tntrebuinfeze toate mij- Toacele’ spre a ajunge un scop aga de innalt CAPITOLUL tI ‘ein erm {oth a omalu, « im fash de scestd via} 1. (Cea mai perfecta dintre creaturi, trebue sa ibd de asemenea cea mai perfecta si cea mat inalta fintd). Cam c& o creatura aga de perfect ‘€ destinata pentru 0 chemare mai tnnalta decat cclelalte creaturi, ne invata insist rafiunea gi a- fume, 4 cel unit cu Dumnezeu, care € punc- ‘tl cel-mai tnnalt de perfectiune, onoare $i feri-cire, sa impartageste in eternitate cu el de cea ‘mai complecta onoare §i fericire. 2). (Aceasta se poate demonstra). Desi aceasta se dovedeste indestulator din Scriptura si noi cre- dem in adevar, ef Jucrul In general sta asa, to- tusi nn va fi de prisos, daca vom aminti fn trea~ cat in cate chipuri ne-a restabilit Dumnezeu tn aceasta vieafé, aceea ce aveam mai dinainte. 3. (a. Din istoria Creafiunii), Mai inttiu din ereatiune insisi: Damnezeu n'a voit, ca omul si existe pur si simplu, ca celelalte creaturi, ei dupa ce a deliberat mai dinainte cu sine insusi, "i a format corpul si anome cu degetele sale §i ia. sufiat suflet din al sau propriv. 4. (b, Din natura fiinfit noastre). Natura vows tr ne arati, cd aceea ce ne sta la indemina in aceasta vieafa, mune e in deajuns. Caci, noi ducem aici o intreita vieafa, una vegefativd, una animala $i una intelectual sau spiritnala. Dintre acestea, cea dintiu tsi are terenul sau de acti- vitate numai in corp; cea de a doua se intinde prin ajutorul actiunilor simfurilor si al migearié asupra obiectelor; cea de a treia poate sa existe gi separat, dupa ‘cum se vede la ingeri. $i pen- fruca e evident, cd aceasta treapta innalta a efii, foarte mult se intuneca si se Impiedica in noi de cele doud mai sus numite, urmeazi de aici neaparat, c& ea se va aduce in viitor lao complecta dezvoltare. 5. (Din tot ce facem si suferim aici). Tot ce facem si suferim in aceasta vieata ne arata, cum ca ‘noi nu putem s& ajungem aici cea din urma finta, ci din contra totul tn noi tinde eatre alta finta. Caci, tot ce suntem, facem, cugetém, vor~ im, intentionam, dobandim, posedam, nu € alt- ceva decit un fel de scari pe care’ ne urcam din ce tn ce mai mult, spre a ajunge treptele de mai sus, fard a putea cu toate acestea sa a- jungem vre'o data pe cea de mai sus. La ix Zeput, omal ni € nimic, dupa cum din eterni- tate nu era nimic; in pantecele mamei numai, ‘gi ea el incepatul din o picatura de singe pie rintese. Ce e asa dar omal la inceput? O masa ruta si férd forma. Dupa aceea, ia forma unui corpulef, insa fara simfire si migcare, Mai tarzin §ncepe a se migca si prin puterea naturii iese la lumina si cu incetul se deschid ochii, urechile gi celelalte simfuri, Cu timpul se arata gi sinful é- tern, adeci atunci, cind devine constient de ve~ dere, auz si simfire. In fine se araté si intel genta prin observarea deosebirii obiectelor, iar oinfa ia functinnea uni conductor, apropiin- du-se de unele obiecte si departandu-se de altele. 6. (In toate acestea se afta o gradatiune ne limitata). Insa, chiar in_aceste parti se afla.o complect gradatione. Caci inteligenta si rafiu- nea se arata tncetul ca incetul, intocmai dupa cum ies la iveala din intunerecul protund al nop- fii, razele cele luminoase ale Avrorei si neince- fat cAt dureaza viata pind la moarte se adaoga din ce in ce mai multé Jamin, (afara numai da- ch omul nu se salbaticeste ct totul). Tot aga sunt i actionile noastre. La fnceput neinsemna- te, slabe si foarte confuze; apoi putin cite pu- fin se desvolta cu puterile corpului de asemenea 5i bunele calitati ale spiritului, aga ea in tot tim- ul viefii noastre, (afara numai daca nu ne co- Prinde o lancezire extrema si ne ingroapa de vii), ici odatd nu lipseste ocaziunea de a luera, a Proiecta sia aduce la indeplinire. Toate acestea thtr'un spirit nobil, tind toldeauna-mai sus, fard @ ajunge cu loate acestea o limita; caci doringe-le gi tendintele n'au un slérgit tn aceasta vieatl. FT. [Aceasta 0 probeasé intreaga experien{a). Ori unde se va intoarce cineva, aceasta i-o va spune intreaga experienfa, Daca ar iubi cineva een $i comori, wax fi in stare st’si_ posta In Gestula pofta, chiar dac& ar stapéni Intreaga la~ me, dupa cam ne arata exemplul lui Alexandra. Daca ar caota cineva cu mult zel onorurf, nu star putea linigti, chiar daca ar adora intreaga Jume, Daca s'ar da cineva placerilor, chiar daci i s'ar umplea simfurile de parac de placeri, totusi nu'i vor fi in deajuns gi cererea sa fi va ereste in ce in ce mai mult, Dact cineva isi va fi in- Greptat spiritul su studindué énfelepeiuni, 10 va puted afla o limits, cdci cu ct cireva gtie mai Piolt, ca att recunoaste mai mult aceea ce ti Tipseste. Foarte bine zice in aceasta privin}a So- lemon! (3 Moise 19, 2). 6. (Aceste trei piarfi formeaza proprietafile : I ale culturit, al If ale virtutit si al HIT ale reli- gioaitafi). Din aceasta urmeazi, cA omului fi € fnplantat dela natura, ea s4 cunoasca, a) toate lucrurile; b) ca si fie stapan pe sine gi peste toate lucrurile si c) s& reduc totul si pe sine insusi la Dumnezea, care e izvoral tuturor hu crurilor, Aceste trei parti le exprimim de obi- ceiu cu cuvintele 1. Invajamant (cultura). IL, Virlute san bune moravuri. II, Religiozitate sau pietate. Sub denumirea de invaitamant, tnfelegem cu- noasterea tuturor artelor si a limbelor; sub aceea de moravuri nu numai purtarea externa, ci de fasemenea intregul chip extern gi intern de a lu- era; sub aceea de religiozitate insi, adorarea in- tern prin ajutorul careia spiritul “omalui se u- neste cu cea mai innalta vointa (fin{a). 7. (Aceste tei parti coprind intreaga finfa @ omului in aceastd vieata; celelalte toate sunt a~ daose secundare). jn aceste trei pirfi sia Intreaga superioritate fa omului caci cle singure alcatuesc temelia vir efi de fata si a celei viitoare; celelalte ca de pilda, (sdudtatea, taria, frumusclea, bogdfia, dem- hnitatea, prietenia, igbénda norocoasd gi vieafa lun ea) nu sunt altceva decit nigte adaose si po- doabe externe ale vietci, daca le ofera Dumne- zeu. Ele sunt mai molt fudulie de prisos, gre~ titate nefolositoare, piedica pagubitoare, daca ¢i- nevi doritor de asemenea Tucrari, ie cauta si le procura cu osteneli, neglijind inst pe cele de mai sus gi ocupandu-se numai cu ele. 8. (Aceasta se poate demonstra: 1 cu exenplut crologindni, I] cu al calului gi HIT cw at sdna~ Zafii), Voiesc sa explic aceasta cu exemple. Oro~ logial e wn instrument minunat si in genere ne- cesar spre a determin’ timpul; substanta sau f- infa sa tsi dobindeste desivarsirea prin masu- area artistica a tuturor parfilor. Capsulele tn care este inchis, gravurile, zugravirea, aurirea sunt nigte fadaose, care fi maresc frumusefea, nu insa si bu- natatea. Dacd cineva ar voi mai bine un obiect framos decit bun, s'ar face de ras, ca nul ce‘u-gi indreapta privirea asupra aceea ce e prin- cipal, adeca folositor. Asemenea sta si valoarea unui cal tn puterea sa unita cu curaj, iufeala si abilitate de a se conduce dupa semnal calire- uli. O coadé lunga sau Innodata, 0 coama linsa sau sbarlita, un frau aurit, ebanca tmpodobita cu fel de fel de fesaturi si alte impodobiri de felul acesta, pot s@ infrumusefeze in adevar un cal, totusi vom num nebun pe acela, care ar vol SA pretueascé valoarea calului dupa’ acestea. In fine, buna stare a sAndtatii noastre se inteme- jazi pe regulata mistuire a bucatelor si pe o buna dispozitiune interna; a dormi pe puf, a se im- braca luxos, a se nutri cu manctri gustoase gi scumpe, mai mult pot strica sinatatii decat st-i ajute. Care se oboseste cautind mai mult zaha- icale decit mancari nutritoare, acela Iucreaza nebuneste. Mult mai vatamatoare e tins nebunia aceluia, care ciutind st fie un om, igi indrep- teaza atentiunea mai mult asupra podoabei o- mului, decat asupra fiintii lui. De aceea numeste Ainfeleptul nebuni gi atei pe acei ce socotese vi- afa noastra drept 0 glumd san un baleiu gi le vesteste ct lauda gi binecuvantarea Iai Dumne- zeu vor fugi dela asemenea oameni (Cartea In- telep. 15, 12, 19). 9. (Conclustune). Prin urmare, sa fee bine stint ed cu cat vom pune mai muita osteneala tx a- ceasla vila spre debandiren cullurit, virtufit si piclafit, cx atdt ne vom apropid mai mult de ui fima noastra tint. Aceste trei parti trebue sa for mexe opera vietii noastre; celelalte toate sunt nu mai niste adaose, piedict si spoelt. CAPITOLUL V et ra itn tie eo ge oe 1. (Natura onabes a fost la inept bund 36 nebie a re Suoarcen Ta ea (dtu comraptianca fn care am casut). Prin naturd nu intelegem a- it conraptionea eapatata dupa. caderea In paca, (Gin trie eareee,suntem mumii eden naturd Spit at manicts gi incapabii de a cageth cova bin et lana gine) oh staren prima riginala la care trebue st-ne lntoarvem, 0 la o- tinea noastra. Ip acest sen se exprinit Ldo- oe Pioes (Cartea L despre concordle $i discor diy aCe o erestinal allot, decal in 0m redat Stauris sale $f restau treptnd se dpa nae fer i oe od eis to ac sn SC’poate ‘Ingelege si ce serie Seneca: «Infelep- ee eae tara dix care nove gonit gros general (ph PS phe ont lyse eee (die samenie Si lacie «Omud we 2 bn, dar 0 jonte Jace burs aducttust ominie de origina sa Guild ase face asomenen lat Duonnceen. Or 5 cme ave dreads se incore 0. lb nea de inde se cobortte, Epistola 93). 3 Meeaata se ponte face prin pularec prove- ae eee ae a ee Imig, Brin cuvdntal Naver Inflegem de aseme- sea provetinta generat a tat Dunnett jucelata influenta a dnndlajii divine de a face Calabi inAecare creator seopal la care a fost destinati; caci, aparfined infelepeiunii divine de sot ereea mimic in deert,adect fara-o anumita fines cau fara miloacele potrivite spre jungereasesnioiae ‘ei, Aga dar, tot ce exist are o finta, si spre a ajunge la aceasta, totul e prevazut cu instrumen- tele si mijloacele necesare, ba chiar ex anumita tendinf4, ca nimic sa nu fie condus la tinta sa fara voie si cu opozitie, ci din contra, iute si cu placere, imboldit fiind de natura insagi, incat ss'ar procura dorere si chiar moarte, daca s'ar tm- pedecd dela aceasta. Prin urmare e sigur, ct omul de asemenea e capabil si ndseut maé pre- sus de toate de a ave cunostinfa lucrurilor, ar monia moracuritor si iubiren tui Dunnesen (cum ca el © destinat spre aceasta, am vazut-o) 9i et raddacinele acestor trei aptitudind asa de sigur se afla in el, dupa cum si rddacinele fiecdrui ar~ Bore in paméntul de sub el. 3. (Infelepcinnea siva pus radacinele sale eter- ne in om). Dat, spre a arata mai lamurit ade- varul zicatoarii loi Isus Sirach, cum cd Jnfelep- cinnea are 0 temelie eterna tn om (Sirach 1, 14)— ‘s4 vedem care sunt temeliele ce an in noi fufe- epciunea, virttea si religiositatea; cu chipul a cesta vom putea cunoaste, ce mitunat organ l {nfelepciunii e omul. a. Prin aceca, ed U'a fatent capabil de a do- Sees eis see a ee ee ceed, ca a creiat dupa chipul Sau). E evident c& omul ¢ nascut eu facultatea de a puted dobandi cunostinta lucruriior, c&ci el © mat inédin chipul tui Dumnezen. Dacd un portret ¢ facut eu tn- grijire, atunci reprezinta de sigur trasurile por- tretalui original; altfel nici nu merita numele de portret. Dar, pentrucd intre celelalte atribute ale Ini Damnezen, A tot stiinfa, ¢ unul dintre cele mai principale, trebue neaparat, ci aga ce- va s& se afle si in om. Si pentru ce nu? Onu, sta desigur in mijlocul operelor iui Dumnesen, posedind spiral cel mai lnninalor si care se Joate compari cu 0 oglinda sfericd, atarnata tn- fro cameri, pentruca primeste imaginea tutoror Tucrurilor,—a tuturor de jur imprejur. Caci spiri- tul nostru coprinde na numai aceea ce e In a- propiere, ci igi apropie si cele departate (atat fo spatin cat si in timp), se tnnalta la cele de mai sus, cerceteazd cele mai ascunse, desve'e- fgte ce este acoperit, ba se cisneste de a cunoa- Ste sl aceea ce nu e cunoscut} spiritul omului € fara’ margini, fara sfargit. De s'ar last omul o mie de ani, in care el nefncetat s& invefe cAte ceva rnow intelegind una din alta, tot va mai aved Joc si pentra cele ce din nou s'ar prezenta. Pu- terea spiritului omenesc ¢ aga de nesfarsita, In cit seamana tn privinfa cunostinfii cu © prapas- tie fara fund. Corpul nostra e foarte marginit; Vocea se intinde ceva mai departe; Vederea e marginita numai de innaltimea cerului; Spiritulut nu ise poate pune nici o margine, atat in cer cat si in afara de cer. El se innalfé. pana la cel mai tnnalt cer si se scoboara pana la cele mai mari adancimi; gi dact ar fi ele de o mie de ori mai tnnalte gi adanci, el tot le-ar patrande cu © iufeala aproape de necrezut. Putem si negim, c& pentra el nu ¢ totul ac- cesibil? 5. (b. De a fi 0 lume in miniaturd). Omul numit de filozofi un microcosmes, adic& o lume fr ‘miniatura, care cuprinde in sine tot ce se sn- tinde si se vede In marea lume, adeca in ma- evocosmos. Cum c& aceasta € adevirat, se va a- rata in alt loc. Spirital unui om, care intra in ume, se compara foarte nimerit cu o samanta fn care desi _n’avem de fapt forma plantei sau a arborului, totusi se ala in realitate chiar plantasau arboarele, dupa cum aceasta se poate veded ca atunei cand se pune'sdmAnta in pamant prinde radacini si desfagoara ramuri ce se acoper cu fronze, flori gi fructe. Prin urmare, nu ¢ necesar de a introduce tn om cevt din afara, ci numat a descelt aceea ce el ascunde in sinc, a desvollt sé ardté: ldmurit tnsemnatatea fiecdrui moment. Se rice ci Pitagora s’ar fi exprimat adesea, cum ci aga de natural e firei omului de a sti totul, in cit daca s'ar examina un copil de sapte ani a~ supra tuturor cestiunilor filozofice, el ar putea sa raspunda cu sigurana la'toate si aceasta fara indoiala, din cauza, ci lumina ratiunii e o forma si o norma suficienta pentru toate locrurile. Acum ins omul tn urma pacatului fn care singur s’a invelit cu umbra gi intuneric ou se poate singur libera, ci din contra, acei ce se Incearca sé fac aceasta, se tncurea si mai mult. 6. (6. Insestrat cu simuri). Pe lang’ aceasta, sufletului nostra rafional i s'au dat organe ca un fel de tnstiinfatori si panditori cu al earor aju- tor dobandeste cunostinfa de tot ce e afari de el gi anume: cederea, ausnd, mirosul, gustul si pi pdiiu, agi ineat nici o creatura de undeva nwi poate ramfne ascuns4, Si fiindca lumea vizibila n’are nimic ce nu s'ar putea veded, auzi, mirosi, gusta si pipdi, si si gi poatd deosebi ce e gi de ce specie fine, de aici urmeaza, ci lumea nu con- fine nimic ce n’ar putea sa infeleaga un om in~ estrat cu simfuri si rafiune. 7. (a. Imboldit de -dorinfa de a cunoaste), O- mului, fe inca tmplantata dorinfa de a sh $f nu nunai aptitudinea de a suport lucrari, ct de asemenca imboldirea spre iucrare. Aceasta se & ati ined in prima etate si ne insofeste in toata, Viafa. Caci, cine nu doreste a vedea, a auzi si a face incontinun ceva nou? Cui nu-i place de a merge zilnic undeva, a vorbi cu cineva, a in- ‘treba ceva, a povesti ceva? In scurt lucral sta aga: Ochs, wrechile, pipditul si spiritut insust ine tra tn tucrare cautdnd hrand; c& nimic nu e mai nesuferit pentru natura wnand decd nelucrarea si amorfeala, Si daca chiar oamenii ignoranti ad~ mira pe invatafi, nu € acesta oare un semn c& i simt plicerile unei dorinte naturale si la care ar dori si fie partasi, daci ar spera cé 0 sa poata? Pentruca ei pierd insd speranta, de a- cea suspina gi admirA pe acei pe cari fi vad superiori lor. 8. (De aici provine cd, multi ajung ta felurita cunostinfa a lucrurilor prin propria lor condu- cere). Exemplele autedidactilor arata foarte lamu- rit, 4, omul sub conducerea naturit poate stra- bate la ori gi ce. Caci unii, cari se aveau pe sine de invafaitori, san dupa cum zice Bernhardus, ste- jarii gi fagii (din canzi, c4 ei se plimbau prin paduri si féceau studii) progresau cu chipul a- cesta mai molt, decdt alti, cari luau lectii obo- sitoare dela invafatori. Oare, nu ne poate servi aceasta de tnvafatura, cd totul se affa in om si anume faclia, lumina, ulei, material de foc si alte lumini necesarii? De ar sti el numai s4 scapere indestul gi si aprinda luminele, atunci ar vedea Indata inaintea sa, ca in placuti privire minu- natele comori ale infelepeiunii Ini Dumnezen, atat fn sine, cat gi in lumea externa (cum e impar- {it totul, dupa numar, masura si greutate). Acam {nsd, cand lumina interna nu-i aprinsd, ci se poar- t2 Imprejuru-i luminile parerilor streine, nu poate fi altfel decat agi cum ¢, si anume, ci el ¢ a- semenea unuia, care e inchis intr’o camera in- tunecoast prin ale carei ferestre de abia pot pa-trunde raze dela faclele ce se poartd. pe de a- laturi, tn timp ce lumina intreaga nu poate pa- trunde. Asa e cum zice Seneca: in noi se afté stencdnate seminjele tuturor sliintelor st Dumne- zen ca fuvafator, scoate la luminé aptiludinile noa- sire, de unde eran ascunse 9. (Compararea spiritului nostra, a) cx parndn- ful, b) ce 0 grddina si 0) cu o tablé. stearst, (ta- dula rasa). De asemenea $i obiectele cu care se conipard spiritul nostru, invati aceasts. (a) Pa- méntul (cu care Scriptura compara adesea inima noastra) nu primeste oare seminfe de tot felul? (b) Una si aceeagi gradina nu se seamand oare cu ierbori, lori $i plante de tot felul? In tot ca- zul, numaidaca_nu-i lipseste gradinarului pra- denfa §isilinfa. Si cu cat e mai mare deosebirea, cu atAt e mai placut ochilor privirea, cu atat e mai puternica desfatarea inimii. (€) Aristoted com- para spiritul omului cu 0 fabula rasa pe care niri seris nimic, ins pe care si poate scri totul. ‘Asa dar, dupa ‘cum un scriitor priceput poate sf serie pe tabla stearsi aceea ce voeste gi un pictor s& desemneze totul, tot agi de yor € acelui care cunoaste arta de a invafa, sa impri- ‘me totul in spirital uman. Dac& aceasta nu se poate intampla, atunci si se gtie, ca nuvi tabla de vind (afara daca o fi aspra), ci nedibacia seri- itorului sau a pictorului, E fnsa aceasta deose- bire: pe tabla se pot trage linii mumai eat per- mite suprafata, in spirit din contra se poate seri si imprima incontimmy, fara a se afla vreodata © limita, pentruca el € nemarginit, (dupa cum s'a zis mai_ sus). 10. (d. (Cu ceara, tn care se imprimét inconti- uu sigiti). Nimerit Se compara creerii nostri, — laboratoriul cugetatilor, cu ceara, in care se im- f prima sigiliu, sau'din care se formeazt figuri. Cici, precum ceara poate lua ori ce forma gi se poate preface ori cum, tot asa si creerii primese imaginile tuturor obiectelor coprinse in intreaga lume. Cu chipnl acesta se araté totdeodata ce e cugetarea si stiinfa noastra. Tot ce atinge ve~ derea, auzul, mirosul, gustul si pipaital meu, ¢ ‘pentru mine ca un sigifiu prin care imaginea hi- cerului se imprima tn creeri si anume aga, tncdt imaginea lucrului rimane, desi lucrul poate ¢ de- parte de ochi, urechi, nas, mana si nu-i posibil a s4 nu ramde, afard numai daca 0 atenfiune negligent a procurat o impresiune prea slabi. De pilda: cand am vaznt un om sau am vorbit cu |; cand am vazut tn calatorie un munte, un réu, © campie, o pidure, un oras, etc,; cind am a: ‘uzit un tinet, 0 muzica, o cuvantare; cind am ‘cetit ceva cu atentiune intr'un scriitor, etc.; toa~ te acestea se imprim tn creeri, aga incat ort de cite ori imi aduc aminte de ele, se tntam- ld, ca si cum ar sta acum inaintea ochilor mei, Teas vedea, gusta si pipdi. Des! creerii primese ‘succesiv aceste impresiuni cu 0 mai mare cla- tate, sau le reprezinta mai lamurit, sau le pas- ‘tweazi mai constant, totusiprimese fiecare im- presiune, 0 reprezinta gi o pastreaza inte’un chip -oarecare, LL, (Facultatea sufletului nostru de a concepe € 0 minune a tui Dumneien). Aci avem oo glinda minunata a tafelepciunii lui Dumnezeu,care @ putut. si prevada, ci marginita mas’ a cre- erilor va fi tn deajuns pentru primirea a mii si mii de imagini. Caci aceea ce fiecare dintre noi (€ vorba mai intiin de acei ce stin sa ccteasci) fn curs de atafia ani a vazut, a auzit, a gustat, @ cctit ori a adunat pe calea experientel sau adeducfiunii si de a caror ndtere isi poate adu- ce aminte,—toate acestea sunt negresit purtate in creeri, adecd imaginele obiectelor pe care le-am vazut odata, anzit, cetit, etc., dintre care sunt prezente cu maiile de mii si se inmulfesc im Infinit, de oarece zilnic vedem ceva now, auzim, cetim, etc.—gi sunt totusi finute toate. Cat de adinea e aceasta infelepciune a Atotputerniciei lui Dumnezeu! Solomon se sind cum curg toate réurile in mare si en toate acestea tol nu se mai umple (Eeles. 1, 7); cine nu s'ar mira inst de vastitatea memoriii noastre, care cuprinde totul si jaragi Ml scoate la lumina, nici nu se umple, nici nu se goleste vreodata? Ag dar, intel genta noastré e in adevar mai mare decit la- mea, dupa cum cuprinderea ¢ neaparat mai mare decit cuprinsul. 12, (/uteligenta noasira ¢ 0, oglinda). In fine, inteligenfa noastra seamana foarte bine cu ochiul sau cu 0 ogdinda. De se va pune in fafi-i un obiect de ori ce forma sau coloare, ea va oferi © imagine foarte asemenea ei, afara numai daci, ise va apropia obiectal la intunerec, sau cu par~ tea dinnapoi, sau fl va fine prea departe, sau de va impiedicd prin clétinare stabilirea imagi- nei; in acest caz trebuie st martorisim, ca ne va reusi. En vorbese ins de ce se intimpli cind € Ia lumina si in apropiere potrivita a obiectu- lui, Prin urmare, nu e necesar de a sili ochiul ca sa se deschida spre a veded un Iucru, caci dela sing .se bucura de lumina si n’arenevoie de a~ jutor, (afar numai daci numarul obiectelor'e prea mare) si nu se poate niciodata satura de pri vire. Tot agi se insetogeaza si spiritul nostru dupa obiecte, ¢ plin de dorinfa de a privi, dela sine coprinde si aduna tmpreund; pretutindeni e ne— obosit, afari numai daca nu e turburat de un ‘prea mare numar de obiecte, ci din contra, i se ‘fer spre privire in buna ordine. 13. (0 @ doua ridacind a moralitatit pusd tn om din partea infelepciunii divine, e armonia). Cum CA armonia moranuriler © un ce firesc 0- mului, au recunoscut si paganii, desi n'au cu- noscut lumina data de Dumnezeu si un condu- itor sigur la viafa eterna, dar au facut din a- ceste schintei mici facle. Agi de pilda, Cicerone spune: «Germenti virtulilor se afld in’ aptitudi- nele noastre si dacd ar puted craste, natura in- Sasi ne-ar conduce lao viata fertcita». (Asta de sigor ¢ prea molt zis!) «Acum inst, de indata ee ne-am nascut si am vazut lumina, ne migcam in tot felul de ritdciri, aga incat pare ca am Suge erorile odata cu laptele mamei. Cum c& aceasta in adevar aga ¢, adecd ct germenii virtutilor se afla innascafi omulni, rezulta din urmatoarele: fa Win, pentruca fecire om se bucurd de armonie cal deilea, pentruct aldt in interiorul, edt si th exteriorul stu, nue altcevd decdt armonic. VW, (8. El se ducurd de ca pretutindeni, adect i toate obiectele care se utd, aud, pipdi, gusta #4 chiar tm virtuli). E lueru stint, cd omul se bu- curd de armonie si ca 0 cautd cx mare sel. Caci cine nu s'ar bucura la vederea unui om bine for- mat, a unui cal edegant, a unui tablow framos! Si de unde ar proveni aceasta, daca relatiunile intre parfile singuratice si dintre colori, n'ar pla- -ee4? Aceasta dezmerdare'a ochilor e absolut con- form naturii, /nired mat departe: pe cine nu-l im presioneazd musica? Si de ce? Fireste, pentrucd ‘armonia tonurilor produce un acord placut. Cui sari plac bucate gustoase? Fark tndoiala de a- ‘cea, pentruca pregitirea lor potrivita, gadila. in~tr'un chip placut gatlejul, Fie cine se bucura de caldura gi frigul moderat, de masura in odthna si de miscarca membrelor. $i aceasta numai din cauza, c& tot ce ¢ masurat e plicut si binefacator tot ce e nemasurat ¢ primejdios si stricicios. V inbime chiar si virtupile altora (caci gi cei ce nu sunt virtosi, admira virtufile altora, desi na Te imiteaza, socotind ca imposibil de a schimba de- Prinderea gresita), de ce’ n’ar iubi mai fiecare pe ale sale Insist? /n adevdr, cdi de orbi suntem daca seu recinoastem, ¢@ germenii ori ciret armor sunt in noi! 15. (b. El 0 afl de asemenca in sine insti #4 mai tntdin tn corpul sé). Dar si onl fnsust mumai armonie, atat cu prioire la corpul sa, cat si la sufletud sau. Caci, dupa cum lumea cea mare se aseamina cu un orologiu mare, care € compus din felurite roate si masinarii cu atata arta construite, incat toate parfile impreuna se ajuti si contribuesc: la mersul si armonia mig carilor tot asa e si omul, Cu privire la corp, construit eu atta arta, iima e primul mobil principiul migcarii, izvorul vietii i al_actiunilor; Gela ea primese miscarea si masura ei, toate ce~ lelalte membre. Creer# sant insa cari produc mis- carea si cu ajutorul nervilor, ca cu nigte fi ni, migca si tncovoaie celelalte membre. Feturi- ‘mea ins a acfiunilor atat interne, cat si externe, consta tn relatiunea potrivité a migcarilor. 16. (Dupa aceea in sufletul sau). In migcarile sufletului nostru voinfa ¢ prima roatd. Mobilele, care fl imping sunt dorinfele si pasiunele, care fac, ca vointa si incline intr’o parte sau intr'alta. Chea, care tnchide si deschide migcarile, ¢ ra- finnea, care masoara si hotariste, ce trebue sa cautim si ce si evitam in ori ce loc. Celelalte migcari ale sufietului sunt ca nigte roate mai mici cari urmeaza roatei celei mari, Ast dar, daca nu se dio prea mare insemnatate dorinjelor $i pa- siunilor si cheea,—rafinnea inchide gi degchide cum se cade, atunci nu poate urma altceva de cat armonia virtutilor, adecd o imprejurare. po- trivita a acfionilor si pasiunilor. 17. (Armonia intrerupta se poate restabilt), Aga dar, omul nue tn realitate aimic altceva, decat © armonie. Dupa cam nu putem zice indata des- pre un orologiu, ori despre un instrument mu- ical, aleatuit de mana maestra a unui artist, c& dacd e stricat sau dezacordat nu mai foloseste de loc, (din canz, c& se poate repara); tot aga si tn privinta omului, oricit ar fi el de’ dectzut prin plcatul original putem spune, ca poate fi farsi restabilit cu puterea lui Dumnezeu si cu anumite mijloace sigure. 18. (UI. Cum ed radcinile religiunit din pare tea infelepciunii dumnezeesti se aflé tn om, do- vedeste: 1, natura sa, ca imagine a lui Dumne- zeu). Cum c& radacivile religiunii se aflé in om dela natura, se dovedeste din aceea, ci el e i- maginea Ini Dumnezeu. Nofiunea imaginii coprin- de fa sine pe aceea a asemanarii. Cine se asea- mana se adund, ¢ legen nestrdmutata a tuturor fucrurilor (Sirah 13, 18). As dar, ffindea omal niare nimie cu care 'si_se asemene afara de El, dupa al carui chip a fost ereat, de aici urmeazi ca nimic nu se affa unde s8 fie atras mai mult prin doringele sale, afard de izvorul din care a iesit, numai daca I'a cunoscut in deajuns. 19. (Adorarea unei fiinfe supreme e inndsculd tutulor). Aceasta reese si din exemplil pagani- lor, cari, fara a fi instruigi de vre un cuvant al Jui Dumnezeu, ci numai prin boldul ascuns al na-turii, au recunoseut Divinitatea, au adorat-o si sian indreptat privirile spre ea, desi au rata- Cit in numaral si chipal cum o adorau. « Zofi oa- menii au o idee despre sci si recunose locul ste prem unei anumile inte divinen, scrie Aristotel. (Cartea I despre cer, cap. 3). lar Seneca zice: «Cea dintdiw adorare a seilor ¢ de a crede in ct, dupa accea a le recunoaste marirea si bundtatea ftré care nue posibil nici o marire; de a sf, ed ci sunt care guvernd hmea si condve toate, ct proprietatea lor si ingrijesc de sustinerea neamte dui omenesc (Epistola 96). Cat de putin se depar- teaza aceasta de aceea ce zice Apostolul: «Cine rea sd vie la Dumnesen, trebuie sd creadd, ca al exista si cd va rasplath pe acei cel canldr Evrei 11, 6). 20. (Nasuinta cdtre bunt suprem, care e Dum nezeu). Platon se exprima astfel: '«Dumneseu ¢ bunut suprem, mat presus de ori si ce substanta si natura, catre care totul tinde». (Platon in scri- rea sa Timeus). Acest adevar (cum ci Dumne- zeu ¢ bunul suprem, eatre care totul tinde) tl Intareste si Cicerone cu cuvintele: «Natura ¢ pri- ma invatatoare a pietatii, (De natura deorum,— despre natura zeilor). Si Lactanfiu serie: «Not suntem creafi cu condifinnea c& vom da ascullare tui Dumnesers, creatorul nostra, ca’ vom cant numai pe El si vom urma muomai Lui. Prin a- ceasta legitturd a pietdtit suntem unift si legati cu Dumnezen si de aict txt are religinnea si nn- mele sur. 21. (Accasta nu ¢ distrusd cu totul prin cade- rea in pacat a neanului omenesc). Trebue ins a recunoaste, c& nazuinta natural catre Dum nezeu, ca bunul suprem, prin céderea in pac tul original a fost asa conrupta, incat nimeni nu Toe ¢ tm stare a se intoarce prin sine Insusi la ca~ Tea cea dreapta; totusi ea se afla migcata In acei pe care Dumnezeu ti lumineaza cu cuvantul si Spiritul sau, astfel incat Dacid poate sa strige itre Damnezeu: «Daca le am fe tine, atuact nu- mai inired de cor sé pdmant. Carnea mea si i ima mea se topesc, dar tu, 0 Duntnexettle, esti ‘Sdnca inimii mele $4 partea mea tn eternitater (Psalm 73, 25—26). 22, (Pretexte contra tendinfii de pletate se ca~ uli asa dar, numai de catre cei neleginiti), Daca ‘ne sfatuim asupra mijloacelor de indreptare ce fat intrebuinfa contra conruptiunii, nimeni sa ‘nui ne aduca Inainte ca pretext conruptiunea in- sagi, pentract Dumnezea prin Sfintul stu Spirit ‘si cu ajptoral mijloacelor orinduite, voeste 84 0 folature, C&ci, dupa cum s’a intimplat lui Va- Gucadnefar, chnd a fost gonit dintre oameni si ‘a trebuit 64 locuiasea eu animalele cémpuli, to- tusi Fa ramas speranta, e& spiritl siu omenesc, ba chiar demnitatea regeascd 0 va dobindi, in- dati ce va fi recunoscut puterea Cerului (Da- niel 4, 23), tot aga ne-au ramas si noua, care suntem arbori departati din paradis, radacini, care vor incolfi din now cu ajutorul ploaei si soare- ui grafiei dumnezeesti. S’an n'a implantat Dum- mezeu oare in inimi indata dupa céderea tn pa- ‘cat si ameninjarea distrugerii (pedeapsa cu moar- tc) noui arbori ai gratie! sale, (prin promisiunea, seminjei binecuvantate? N'a trimis el pe Fial siu, ca s& ridice din nou pe cel cazut? 23. (De asemenea, mu trebue sd se tnnarneze Vechiul Adam contra Celué Now). Eun lucru in- ssultator si nelegiuit si tot deodata un semn vizibil de nerecunostinga, difea ne migcam incontinau in . TE (De imstructiume aw nevoe 1 st cet metalen tapi [tampiti] 4 cet talento). Trebue sf +6 ete in general, cd tofi an mecoie de instructions, Ghar daca observam felurita stare a oamenilor Sjungem la acelag rezultat, Ciei cine ar, puted at nege, c& tampifii n'aa nevor de instracfiune Spre agi inlatora tampirea cea fireasca? Dar 9h wer alentati sau inzestrati dela natura cu des feptaciune au in realitate mai mare nevoe, ¢& nuiructiane, pentrucd un spirit degtept de np > ve ocupa eu Iucruri folositoare, se va ocupa em cele nefolositoare, care adue numai gr Gaus Cac Gopi cum an cmp, ot ott © faa rotor, eu sat pate prodoce ai mali spn $i mirdcini, tot agi si spirital cel mai tal nat cu stmanta infelepcinnii gia vrtoi. Si du ee ate de micinat in cantitate indestulatoare, ase toceste sigora 3! prodice pulbere nefo- irae face in zadar zgomot gi se strica in cele din urma, fof asd si un spirit vioin, A eacury, im ncrurk plgubionre, aducttonre de gré- Yur ajunge tavecle din urna de a fi tsuel oe pierderti sale. oe S dora oe stracii), Ce sunt boga- fu-tarife? Ce sunt cel aaah daca Te Monee priceperea luerurilor, dectt nigte magari condam nafi s4 poarte sarcini? Dar cel frames, inrd nein wre decat un simpla papagal, impodobit cu pe- ne Frumease, Sau dupa cima us enero tenet dala gor oe sa crated pe alt cum sunt 4 Pia ret, pri, ancinar, prt Be. Pil, toi ot gh Oe nsten, cm ‘capete infelepciune, dupa cum se cere dete cata st aoc buy dela. talmaci 's4 cunoasca limba, dela trom ‘saa ince ase sabie si aiba taig, aaa 'e asemenea trebuie ca si supusit sd fe mina petia cast ie sf aslo x prudent Be acei oo le poruncese eu tnelepeiane, ai nu ce cree a magarul, ci de buna voie, din iu- ordine. © crentird inteligenta nu se vacondtuce cx strigate, cu inchisori, ow Dalal, cf comme. acd nie se va face asay insula cade “hve tai Dumnezen, care deopotrio’ a facut fe Sat dupa chipnl sau, tar fucrurile amenesti se 20" timplea de siluiri si neliniste 10. (sd dar, loli fard exceptinne). Prin ow mare_¢ sigur, o& tofi oamenii, cari stmt nascott marezmeng, au nevoe de instrucfiuine; Ac pen ea sant oameni, nu trebuie si fie dobitosce ‘Eibatice, of lemne necioplite. De aici urmeaza: Soren alae oa fi ceo alia mad superior © car fi mai txodfad decal el. Acest capital se Conte foarte simerit tacheed eu) cuvintele We} Roptululs «Cine desprefueste dnfelepctunen #0 eee gefetet sh spevanta Ind ¢ mie si luertl Tait aclar si Japtele Ini fare folrse. (ikelep- ciunea MH, 11)- eee CAPITOLUL Vil aged atrcionen cca ae pouto ope fete bine 3. rita, aration oa game nu so pate fee RAGES a 1. (Asemanarea omului eu o planta). Dit cele ce pan’ aici, rezulta, c& tntre om si pom Se vi Canumita’ asemanare. Cac, dupa cum op fom roditor, ca maruf, paral, cormaltly ota de pam Jot ereste de sine insi silbatice 9 adue Tene salbatice, iar spre a aduce fructe dulci st placate trebue plantat, udat tiat de wn gradi- Pir priceput, Tot aga si omul ajonge prin Sine Tusag de a aved o figura omeneasea (dupa com wea ce animal de a'si avea forma sa); insa ints intligents, tnfeleapts, moral, religions Mipnte.devent {ard <8 primit in sine alin) Telepeiuni, moraltati, religiontani. S@ erative “aca pe edt timp plantele sunt inca teres TESOL mnie ta se menage te c pildrie gi anume 1, din causa nesigurantit - ae Teens oe ete cA o vom parasi, dar nu stim cfnd gi unde. un lucra periculos, ca cinevd sa fie muls de ee oe bn Be, ea ‘ataj tot asa si noua cclor ce trim tn cor : -fictul ne e alcatuit pentru cunostinta Ini Dan ns: wea nici timp, nici Sea Si fiinded e vorba de un lucru de atta importanga, e nevoe de cea mai mare iufeal Seer als pera on nimencn a8 mu fie Sire af pregta penn afacrte wt Hib tennte om le Sep to Seputal), Nand chint daca moartea apropiata nar grtbl si daca am Ai sigur de o vinhd toate tangt, tot ar tre structiunea sd Inceapa de timpuri si anu te din pricing ed cia mn se tere x od 7 ra, ci cu lucrarea, Trebue aga im Ce ponte de tmp one ecu eich pentru ca viaja nonst smu se sfiryia- {28 lonince de, 4 tovajat cum of Inert. ‘Ba Inc, chiar dach cineva ar vol sisi petteach vi fa ntreagh numa x tnvajatura, See ie de Jucruri pe care Creatorul le-a lasat cer-cetarii,.ag& incét de va trai cineva cat si Ne~ Stor, ar socoti drept cea mai folositoare ocupa- fione de a descoperi comorile ascunse ale tnfe- Tepeiunii dumnezeesti gi de a scoate din ele mij- Joacele pentru o viaja fericita. “Asa. dar, simfurile omului trebuesc desteptate de timpuri spre cereetarea Iucrurilor, de oare ce of dare multe de ‘twvdfat, de aflat st de dobandit t intreaga-i vial 1 Gy. Ori gi ce poate mai usor lui 0 forma ‘earccare, cu edt e mai fraged). E 0 tnsusire na ‘novald a tutulor creaturilor organice, ca ele, cat timp sunt fragede, se incovoae si tau mai user Jorma oarecare; intarite fast mu se mat pleacd Ceara moale se poate preface in felurite chipuris cea intarita se poate mai lesne sfardma in buciti. Un arborel se poate planta, transplanta, taia, inco- yoia ineoaci, ori incolo; nici de cum ins un ar~ pore batrin, Cine vred sd faci o coardd dintr’un Temn, trebuie sa i& anul verde, frageds din tal- pa de casa, cere de butie nu se poate. Din oud Droaspete inealzte prin clocire ies pull, din cele eeehi niciodata. Negufitoral de cat tsi alege un val fdndr, plugarul ut junc, vanatorul un cine Gri on goim tanar spre ai putea deprinde cu fnunea, dact ia ins& animale batrine se ostene~ ste in zadar. 3, (Tot asemenea si omul). Toate acestea Se por referi gi Ia om. Creerii lui (pe care #-am a- Femanat mai sus cu ceara, intru eat primesc prin Organele.simurilor imaginea Inerurilor) in varsta Copilarie’ sunt moi si apti de a prim imaginile; ce timpul devin aspri gi tari, asc dupa cum Grata experienta lucrurilor li se Intiparese mai fu anevoe. De accea zice Cicerone: Capitt pricep Joarte inte nenwmérate Iucrurt. Tot aga manile ‘si celelalte. membre se pot deprinde Ia Iucrari si Are numai in ani copilarii, cind articulatinnile Sunt moi. Cine vrea si devie un bun co pictor, cismar, fierar, muzicant etc., trebue s& se Feupe cu meseria sa, cAt timp imaginafionea li ror serene P vie si degetile elastice; altfel nu va_ putea nici | Sasa hoduck cova fa aclay cp gi cl | Govitatea trebue sAdita din primi ani in accia, | Gir ale cdror inimi e s4 prinda radacini, De voim, | a cineva sa aiba deprinderi frumoase, trebue s@ | fie cioplit inca din varsta frageda; cine voeste ‘$4 ajonga departe in studiul stiinfelor, trebue sa aibé mintea degchis pentru tot, fnca din primi ani ai viefi, cand dorinfa e zeloasa, spiritul a- ‘ger, memoria credincioasd, “Wrednic de ras si batjocura, zice Seneca in ep. BO: «2 un batrdn, care se ocupd cu duckile (pri- Inde elemente ale cunostintei); téndral trebue 5 eee 3 bucreee I» "6. (4. Omulud i s'a dat un mare spatin pentra Foote a cel lng tro ob fe basen ‘nfat in alte scopuri). Pentru ca omul si se poatd “instru i ridica la demnitatea de om, i-a dat Dum- nezeu anti linerefii, in cari neputdnd face altceviy ‘Sa. fie apt numai pentru instructiune. In adevar: ‘ealul, boul, elefaatul si toate celelalte animale mari ajung la marimea fireascé in doui pana la ‘rel ani, in timp ce omul ajunge a fi in putere, numai dupa doudzeci pina la treizeci de ani. Cine rede, c& agi ceva e Intamplator sau ci are alta origine, dovedeste pofina patrundere de spirit. ‘Sé stie ci Dumnezeu a destinat fiecare faptora Ta ceva: oare sf fi lasat el pe om, stapanul li~ ccrurilor, si-si petreacd timpul fara nici un fo~ los? Sau sa credem noi, c& prin aceasta a voit si fac pe pofta naturii, ca ea en Incetul sii i : | i | i '