ZILELE SǍPTǍMÂNII
De la unu începi s-aduni
Prima zi se cheamǎ luni
Unu si cu unu-s frati
Cea de-a doua zi e marti
Stii c-a treia zi e miercuri?
Patru greierasi vioi
Cântǎ pân se face joi.
Cucu invatǎ a numǎra
Ziua a cincea-i vinerea
Cocostârcu-n apǎ stǎ ,
Ziua a sasea -i sâmbǎtǎ
Iar furnica harnicǎ
Munceste duminicǎ.
Zilele le stii pe toate
Dar sǎ-mi spuneti câte-s ?
Sapte!
SĂPTĂMÂNA
Şapte flori
Şapte surori,
Cât ai vrea să le măsori,
Cum e una-i şi cealaltă;
Nici mai mică,
Nici mai înaltă.
Din grădină
Când le-aduni,
Îţi apare-n faţă luni;
Marţi răsare după ea,
O zoreşte miercurea;
Scoate capul mai apoi,
Floarea următoare, joi;
Vinerea în spate-i stă
Apoi alta, sâmbătă.
Duminica-n graba mare
S-a gătit de sărbătoare.
Iar grădina ce le creşte,
Săptămâna se numeşte.