Stadii:

 De alarmă: stresul e trăit ca un şoc;

 De rezistenţă: organismul işi creează şi îşi consolidează armele de apărare şi se adaptează

acestor solicitări;

 De epuizare :organismul e învins; apar afecţiuni datorate acţiunii prelungite a stresului:

dischinezii biliare, ulceraţii digestive, tulburări cardiovasculare, dificultăţi de concentrare a
atenţiei, labilitate afectivă, tendinţe spre agresivitate şi autoagresivitate.

Semne:

Stresul, frica, furia sunt semne de avertizare, prin care organismul ne avertizează că ceva nu este în
regulă, că ceva ar trebui schimbat.

 A te simţi temător, nervos, îngrozit

 A te îngrijora legat de ceea ce este posibil să se întâmple, a-ţi imagina ceea ce este mai rău.

 A te simţi iritabil, firav, prost dispus

 A te simţi supraafectat de lucrurile din jurul tău

 A te simţi furios, supărat, combativ. A te simţi neodihnit, nerabdător, agitat/neastâmpărat. A

avea probleme în a adormire sau a avea un somn neodihnitor.

 A te simţi epuizat, obosit, plictisit

Simptome fizice 

 dureri de cap

 tensiune

 stare de oboseala,lipsa relaxării

 indigestie

 dificultăţi respiratorii

 stare de voma

 iritații ale pielii

  stare de leșin

 transpirație excesivă

 constipație sau diaree

 creștere sau scădere rapidă în greutate

 frecvente răceli, gripe sau alte infecții minore

Schimbări de comportament 

 neliniște, agitație
 sociabilitate redusă
 pierderea apetitului sau supraalimentare
 insomnie
 consum mai mare de alcool
 consum mai mare de țigări
 tendința de a minți pentru a acoperi greșelile
 comportament necorespunzător (tendința de a se certa,abuzuri verbale,etc.)
 productivitate redusa
 predispoziție spre accidente de muncă
 dificultate în vorbire ( bâlbâială, tremurul vocii)

Simptome pe plan emoțional 

- nervozitate şi iritabilitate

- proasta dispoziție

- sensibilitate mare la critici

- sentiment

de încordare nervoasă

- mai multă îngrijorare

fără motiv

- lipsa entuziasmului

- lipsa simțului umorului

- mai putina satisfacție în viață

- pierderea încrederii în sine

- lipsa satisfacției în munca

Modalitati de reducere stresului psihologic:
1. Informarea privind sursele de stres;

2. Constientizarea reactiilor la stres;

3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului: dezvoltarea asertivitatii,

comunicarii pozitive cu ceilalti, invatarea tehnicii de a spune NU, identificarea si rezovarea
conflictelor atunci cand apar, invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor,
invatarea unor metode de relaxare;

4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat;

5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos: mentinerea unei greutati normale, practicarea regulata a
exercitiilor fizice, renuntarea la consumul de alcool si a fumatului;

6. Dezvoltarea stimei de sine: stabilirea prioritatilor si limitelor, participarea la activitati care dezvolta
stima de sine, stabilirea unor scopuri realiste;

7. Managementul timpului;

SFATURI PENTRU VIAŢĂ

- Fii treaz: fii atent la tot ce se întâmplă în jurul tău şi trage învăţămintele necesare
-Fii interesat: pune-ţi întrebări şi găseşte răspunsuri la aceste întrebări, descoperă lucruri noi
- Exploatează greşelile, ia-le ca pe oportunităţi de a învăşa ceva şi ca pe eşecuri
- Adoptă o atitudine pozitivă: nu respinge nimic până nu te-ai convins ca nu îţi foloseşte la nimic
- Învaţă să înveţi – perfecţionează-ţi modul de a învăţa

PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Flueraş Adina Brînduşa

Colegiul National Banatean, Timisoara – Februarie 2009

Tema: Stresul -SURSE DE STRES PENTRU TINERI ŞI ADULŢI

Obiective:

O1 –să explice în cuvinte proprii cuvântul stres

O2 –să exemplifice diferite situaţii de stres

O3 –să identifice starea emoţională existentă într-o situaţie de stres

O4 –să cunoască cât mai multe posibile reacţii la stres

Resurse metodologice:

Metode: -brainstorming

-realizare de desene

-imaginarea de situaţii

-completarea de fişe de lucru

-dezbatere în grup

-conversaţa euristică

Materiale: -fişe de lucru

-coli desen mari, markere

Bibliografie:

Băban, A. (2001). Consiliere educaţională. Cluj-Napoca; Imprimeria „Ardealul” Cluj;

Lemeni, G., Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare. Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Durata: 50 min.

Desfăşurarea activităţii:

1. Exerciţiu de spargere a gheţii: „Cursa agrafelor pentru hârtii”

Clasa este înpărţită în două grupe. Elevii stau în picioare pe două rânduri şi

fiecare primeşte două agrafe. Odiectul întrecerii este obţinerea unui lanţ de agrafe, cât

mai repede posibil. Primul din rând începe lanţul şi îl trece vecinului. Când lanţul a fost

terminat, el trebuie să fie dat din mână în mână până la începutul rândului, când ajunge

acolo, echipa strigă cât mai tare „agrafe”.

2. Termometrul evaluării stării emoţionale (vezi fişa 1). După evaluarea la termometru se

discută despre stres, despre ceea ce simt în situaţiile de stres, exemple de situaţii de stres

etc.

3. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru şi fiecare grupă are sarcina de a realiza un

desen prin care să îşi reprezinte stresul. În prealabil s-a discutat despre stres (ce înseamnă,
când apare, câteva exemple). Fiecare echipă prezintă în final desenul realizat.

4. Se completează fişa Situaţii de stres (vezi fişa 2).

5. Se analizează mai multe situaţii de stres şi sunt identificare o serie de factori care

generează stresul (începutul sau sfărşitul şcolii, unele lucrări de control, conflicte cu

colegii de şcoală, cu părinţii, fraţii, profesorii, nemulţumirea faţă de aspectul fizic, lipsa

de prieteni, starea de sănătate, banii, probleme la locul de muncă etc.) şi de reacţii la

stres. Se explică faptul că reacţiile la stres se împart în patru categorii: fizice (dureri de

cap, oboseală, dureri de inimă, insomnii, apetit alimentar scăzut sau crescut), emoţionale

(proastă dispoziţie, pierderea interesului pentru prieteni şi activităţi preferate, neîncredere

în viitor, stare de nervozitate etc.), legate de gândire (scăderea puterii de concentrare,

dificultăţi în luarea deciziilor etc.) şi comportamentale (performanţă scăzută la şcoală,

furie, agresivitate, probleme la adormire, izolare de prieteni etc.).

Fişa 1

TERMOMETRUL EVALUĂRII STĂRII EMOŢIONALE

Evaluează cum te simţi în următoarele situaţii:

1) perioade de examene

2) şcoala

3) petrecere cu colegii

4) activitatea de învăţare.

Notează intensitatea temperaturii tale emoţionale

pentru fiecare din evenimentele enumerate.

Fişa 2

SITUAŢII DE STRES

Notează situaţiile care ţi-au declanşat următoarele stări emoţionale:

1. . . . nemulţumit de mine

a)

b)
c)

2. . . . nervos

a)

b)

c)

3. . . . nesigur de mine

a)

b)

4. . . . trist

a)

b)

c)

5. . . . speriat

a)

b)

c)

6. . . . furios

a)

b)

c) c)