1.1. Întrebări teoretice. 1.1.1 Exerciţiu Ce este un vector ?
1.1.2 Exerciţiu Ce înseamnă că {x1 , . . . , xn } ⊆ V este un sistem de generatori pentru spaţiul vectorial (V, K) ?
1.2. Exerciţii tip grilă. 1.2.3 Exerciţiu În spaţiul liniar R3 , R se consideră vectorii v1 = (1, 2, −1) , v2 = (2, 4, −2) , v3 = (−1, −2, −1) , v4 = (−2, 1, 1) . Atunci: a) {v1 , v2 , v4 } este sistem liniar dependent; b) {v1 , v4 } este liniar dependent; c) {v2 , v3 } este liniar independent; d) {v1 , v2 } este liniar independent; e) {v1 , v2 , v3 , v4 } este bază în spaţiul vectorial R3 , R . 3 1.2.4 Exerciţiu În spaţiul vectorial R , R se consideră subspaţiiul X = spanR ({v1 , v2 , v3 }), unde v1 = (0, 1, −1) , v2 = (1, −1, 1) , v3 = (1, 1, −1) . Atunci: a) {v1 , v2 , v3 } este o bază în X; b) {v1 , v2 , v3 } este un sistem de generatori pentru X; c) {v1 , v2 , v3 } este o mulţime liniar independentă; d) {v1 , v2 } este un sistem de generatori pentru X; e) dimR X = 2.
1.3. Problemă rezolvată.
√ 1.3.5 Exerciţiu[UI1.ex.9.1.3] Să se determine acoperirea √ liniară a mulţimii A = 1, 2 în Q-spaţiul vectorial R şi R-spaţiul vectorial R. Aparţine 3 2 acestei acoperiri? Soluţie. i) Rezolvăm problema pentru Q-spaţiul vectorial R. √ √ spanQ 1, 2 = α · 1 + β · 2 | α, β ∈ Q . √ Mulţimea A este o mulţime liniar independentă. Într-adevăr √ relaţia α · 1 + β · 2 = 0, dacă β = 0 ne conduce la √ 2 = −α β ∈ Q (!!). În concluzie β = 0 şi α = 0. A = 1, 2 este atât o mulţime liniar independentă, cât şi un √ sistem de generatori pentru spanQ (A). Concluzionăm 1, 2 este bază în spanQ (A) şi dimQ spanQ (A) = 2. √ √ √ √ / spanQ (A). Dacă presupunem că 3 2 ∈ spanQ (A), atunci 3 2 = α · 1 + β · 2. Evident β = 0. Arătăm că 3 2 ∈ √ 3 √ √ 3 2 Rezultă 2 = α · 1 + β · 2 = α3 + 6αβ 2 + 3α2 + 2β 2 β 2. Suntem conduşi la 2 = 2−α2 −6αβ ∈ Q (!!). √ (3α +2β 2 )β 3 Presupunerea a fost falsă şi rămâne adevărată afirmaţia că 2 ∈ / span (A). √Q √ ii) Rezolvăm problema pentru R-spaţiul vectorial R. spanR 1, 2 = α · 1 + β · 2 | α, β ∈ R . Mulţimea √ √ √ √ A este o mulţime liniar dependentă ( 2 = 2 · 1). Atunci spanR 1, 2 = spanR ({1}) = R ∋ 3 2. √ √ √ Dacă v ∈ spanR 1, 2 , atunci v = α · 1 + β · 2 = α + β 2 · 1 ∈ spanR ({1}). Am probat incluz- √ √ iunea spanR 1, 2 ⊆ spanR ({1}). Incluziunea spanR ({1}) ⊆ spanR 1, 2 este evidentă. În concluzie √ spanR 1, 2 = spanR ({1}). 1