FACTORII GEOECOLOGICI

1. ABIOTICI
a. COSMICI
• LUMINA: în circuitul materiei vii prin fotosinteză
• RADIAȚIA UV: imunizarea unor organisme în competiția pentru viață
• RADIAȚIA CALORICĂ (infraroșie): influențează presiunea aerului și
circulația maselor de aer
b. CLIMATICI
• LUMINA:
o PLANTELE: fotosinteza, transpirația și circulația substanțelor
minerale spre Frunze: fotofile și ombrofile
o ANIMALELE: activitatea, orientarea, migrația, culoarea:
diurne și nocturne
• TEMPERATURA:
o megaterme (peste 20° C), ex. în zona caldă
o mezoterme (15-20° C), ex. în zona subtropicală
o microterme (0-15° C), ex. în pădurea de conifere
o hechistoterme (5° C), ex. în zona subpolară
o euriterme (suportă variații mari) și stenoterme (sensibile la
variații)
• UMIDITATEA:
o hidrofile (în mediul acvatic)
o higrofile (umezeală excesivă)
o mezofile (umiditatea mare)
o xerofile (deficit de umiditate)
• VÂNTUL: transpirația, înmulțirea și polenizarea plantelor; animalele
zburătoare: anemofile (polenizare prin vânt)
c. HIDROLOGICI
• organismele vii: procese vitale, componenta materiei vii, transportul
substanțelor, termoreglare
• litosfera: modelare (eroziune, transport, acumulare)
• om: așezări, căi de comunicație, agricultură
• zăpada: rezervă de umiditate, izolator termic, avalanșe
d. EDAFICI
• pentru plante: compoziția chimică, strutura, textura, pH-ul
(conținutul ionic)
o oxifile (slab acide)
o neutrofile (6,8-7,2)
o bazifile (bogate în carbonați sau sulfat de clciu)
 • pentru animale:
o geobionte (în subteran, soluri cu structură tare)
o petrobionte (pe soluri dure)
e. GEOMORFOLOGICI
• altitudine
• orientarea versanților
• gradul de înclinare/pantele
• adăpost împotriva vântului
2. BIOTICI – relații;
FITOGENE și ZOOGENE
a. Indiferente:
• Neutralism (0/0)
o Porumb și floarea-soarelui
o Ghioceii și brândușele
o Lebede și rate sălbatice
o Pelicaniii și cormoranii
b. Pozitive:
• Simbioză/mutualism (+/+)
o Lichenii (ciuperci și alge)
o Coralii și alge. Algele ce trăiesc printre coloniile de polipi
preiau CO2 si eliberează O2. Calciul necesar creșterii coloniei
este absorbit de o altă algă cu care coralii trăiesc în simbioză
o Racul paragus și actinia: Racul se ascunde într-o cochilie
goală găsită, căci corpul lui este moale. Ca să se poata hrăni are
nevoie de un ajutor de seamă: o actinie cu brațe usturătoare
cum au anemonele de mare, este pusă pe rac, deasupra
cochiliei. Beneficiile acestora: racul nu este atacat datorită
actiniei, iar acesta se hrănește cu resturile de mâncare de la rac.
o Bacteriile fixatoare de azot (Rhizobium) conviețuiesc
obligatoriu cu plantele leguminoase
o Micoriza (sintetizează substanțe nutritive și le transmit plantei-
gazdă) – ciuperci și radacinile copacilor (anin, molid)
o Crocodilul si pasarea pluvian : pasărea pluvian se hraneste
cu resturile de mâncare dintre dinții crocodilului, iar acesta
primește un spălat pe dinți
o Rinocerul si pasărea Buphagus numită și pasărea căpușă.
În swahili, aceasta este cunoscuta sub numele de ,,paznicul
rinocerului". Pasărea se hrănește cu căpușele pe care le găsește
pe rinocer și îi semnalează acestuia prezența pericolelor. Aceste
 păsări sunt tolerate, deși se hrănesc cu sângele de pe plăgile
aflate pe pielea rinocerului, îngreunand procesul de vindecare.
o Termitele prezintă în intestinal lor anumite specii de bacterii
care fac posibilă digerarea celulozei.
• Comensalism (+/0)
o Orhideele si mușchii pe copaci; In general în padurile
tropicale traiesc epifitele (orhidee, bromeliacee, cactusi), care
in conditii normale, neprimind o cantitate suficienta de lumina
s-au adaptat la un mod de existenta simbiotic, ducandu-si viata
nu pe sol ci pe trunchiul copacilor, la inaltimi variabile, acolo
unde gasesc “ochiuri” prin care razele solare se mai pot
strecura.
o Crabul cu scoica de gastropod folosita ca adapost: crabi-
eremit care se remarca in special prin faptul ca se ascund in
cochiliile gastropodelor pentru a fi la adapost si in acelasi timp
pentru a-si proteja abdomenul lor moale. Ei isi muta cochilia
dintr-un loc in altul si pe masura ce cresc o schimba pe cea
veche cu alta noua, care sa corespunda cat mai bine marimii
corpului.
o Există, de asemenea, multe bacterii și ciuperci care au o
relație similară cu omul. Ei trăiesc în sau pe corpul uman,
transformându-se într-o parte a florei naturale a organismului.
Aspergillus este un gen fungic care este cunoscut pentru
colonizarea tractului gastro-intestinal superior al organismului
uman, fără a afecta individul.
o Un exemplu este pestele Remora care se plimba pe spatele
rechinilor. Ca și cum acest lucru nu este de ajuns, remora se
hrănește cu rămășițe din mesele gazdelor lor, o trăsătură pe
care o împart cu pește pilot. Multe păsări se hrănesc cu viermi
care au fost expuși de un plug.
o Relația dintre om și câini și pisici este o relație comensuală.
Cele două animale, câini și pisici nu dăunează oamenilor în nici
un fel, dar ei beneficiază de el. Ei primesc mâncare, adăpost,
locomoție și, bineînțeles, tratament. Omul, pe de altă parte, nu
beneficiază deloc de aceste animale. Aceste animale au trăit
prin prevestirea deșeurilor în jurul habitatelor umane, prin
urmare, au stabilit relația comensală.
o Coralii și peștii (coralii oferă adopost peștilor)
o Alegele pe carapacea țestoaselor (algele ajută la deplsarea
țestoaseor)
c. Negative:
• Amensalism/antagonism/alelopatie (0/-)
o Cea mai puternică populație, atunci când interacționează prin
amensalism cu alta, secretă o componentă chimică a
metabolismului său în detrimentul celeilalte populații. Un
exemplu este ciuperca Penicillium notatum. Această
substanță secretă, penicilina - descoperită de Alexander
Fleming - este capabilă să distrugă bacteriile.
o Arborele de nuc negru produce o toxina numita „junglone“
care împiedică dezvoltarea altor plante în jurul acestuia,
reducând astfel concurența pe supraviețuire. Substanța
privează cele mai slabe plante din energia necesară producției
fotosintetice.
o Porcii sălbatici când aceștia sunt transferați în noi habitate,
iau toate substanțele nutritive din calea lor, având ca rezultat în
procesele lor de excreție contaminarea cu fecale umede a
râurilor, plantelor și solului destinat agriculturii.
o Iepurii, atunci când au fost introduși în Australia pentru
vânătoare, dar s-au înmușțit excesiv și au devenit dăunători
pentru multe specii de plante
o Elefanții sunt o populație care este negativ legată de specii de
plante, deoarece substanțele excretate în urină și materii fecale,
aduc agenți patogeni capabili să reducă sau să elimine alte
specii, poluează râurile și solul.
• Competiția/concurența (-/-)
o Coloniile de pelicani, păuni, lei
o Vulpea și uliul în competiție pentru șoareci
o Ierburile și arborii în competiție pentru lumină
o Stăncuța și guguștiucul în competiție pentru resturi de mâncare
din gospodării
o Rândunelele gonesc vrăbiile ce le ocupă cuiburile când
migrează
o Prădătoarele mari și hienele pentru ierbivore
o Albinele, furnicile și termitele
• Parazitism (+/-)
o Vâscul își infige haustoria în planta-gazdă și preia substanțele
nutritive
o Rugina grâului atacă culturile de grâu
o Mana viței de vie parazitează frunzele acesteia
o Trypanosoma e un parazit pe Musca tse-tse
o Paraziții corpului uman (tenia, limbricii,etc.)
 • Prădătorismul (+/-)
o Vulturul codalb
o Pasărea insectivoră
o Păianjenul-musca
o Leu-zebră, lup-cerb
BIOCENOTICE:

• Spațiale (existența unui element este determinată de un alt element)

• Temporale
• Forice (un element devine purtător pasiv al altui element)
• Falorice (utilizarea unor produse ale unor elemente de către altele)
• Trofice (nutriție: concurență sau dependență)

3. ANTROPICI:
Modificări ale componentelor mediului: exploatarea resurselor de subsol,
declanșarea schimbărilor climatice, modificarea cursurilor de râu, construcția de
canaluri, agricultura, defrișările, etc.