GRILE

CAZV
Vibratia acustica reprezinta:

A. miscarea particulelor unui mediu elastic, de o parte si de alta a unei pozitii de echilibru;
B. miscarea particulelor intr-un camp acustic liber;
C. miscarea particulelor unui mediu elastic, indiferent de pozitia de echilibru.
ANSWER: A
Se numeste camp acustic liber, regiunea unui mediu elastic care se gaseste in stare de vibratie:
A. delimitata de mai multe suprafete;
B. nedelimitata de vreo suprafata, extinsa pana la infinit;
C. delimitata de o suprafata de contact.
ANSWER: B
Sunetele intalnite in viata de toate zilele sunt:

A. vibratii sinusoidale;
B. vibratii ce variaza in timp, doar ca amplitudine;
C. vibratii ce variaza, atat ca frecventa, cat si ca amplitudine.
ANSWER: C
Unda progresiva sferica libera, cunoscuta si sub denumirea de unda sferica, reprezinta:
A. unda care s-ar propaga radial de la o mica sfera pulsanta sau sursa vibranta punctiforma;
B. unda al carei spectru consta dintr-un numar de linii discrete, legate in mod armonic unele de altele;
C. unda care se obtine la o distanta foarte mare de sursa, iar sunetul se propaga intr-o singura
directie.
ANSWER: A
Afectiunile diferitelor organe si aparate ale corpului omenesc sunt provocate de zgomote care:
A. depasesc nivelul de 80 dB;
B. depasesc nivelul de 90 dB;
C. depasesc nivelul de 40 dB.
ANSWER: C
Treptele de apreciere a efectelor vibratiilor sunt:

A. pragul de sensibilitate si de percepere;
B. pragul de percepere, de neplacere si de toleranta;
C. pragul de toleranta si disconfort.
ANSWER: B
Când parametrul de solicitare, care caracterizeaza sensibilitatea omului la actiunea vibratiilor, ia

valori intre 10 si 30, atunci vibratiile vor fi:
A. destul de puternice, pe durata lunga neplacute, insa suportabile;
B. neplacute, insuportabile pe durata lunga, tolerabile cel mult o ora;
C. foarte neplacute, suportabile, cel mult 10 minute.
ANSWER: C
Sonometrul este definit astfel:

A. un aparat portabil care serveste pentru masurarea nivelului de presiune acustica, exprimat in dB;
B. un aparat care permite masurarea spectrului zgomotului, adica a distributiei presiunii acustice in
functie de frecventa;
C. un aparat care inregistreaza exact nivelul semnalelor in diferite game de frecvente, cât si a
semnalelor de curent continuu.
ANSWER: A
Elementele de baza a unui sistem de analiza a vibratiilor sunt:

A. traductorul, analizorul si accelerometrul;
B. traductorul, preamplificatorul, analizorul si inregistratorul;
C. amplificatorul, accelerometrul si traductorul.
ANSWER: B
Metoda rapida de calcul a transformatelor lui Fourier poate efectua, in durate de timp de ordinul
milisecundelor:
A. calculul unor functii ca densitatile spectrale sau interspectrale ale unor semnale de intrare si iesire
dintr-un sistem;
B. densitatile de probabilitate;
C. ambele variante.
ANSWER: C
In cazul motoarelor Diesel se masoara:

A. nivelul zgomotului global generat de motor si toate instalatiile sale auxiliare;
B. nivelul zgomotului generat de motor in conditiile fonoizolarii complete a acestuia fata de alte surse
de zgomot ca esaparea gazelor si aspiratia aerului;
C. ambele variante sunt corecte.
ANSWER: C
O camera anecoida trebuie sa asigure urmatoarele tipuri de masurari:

A. masurarea câmpului acustic in camera, etalonarea microfoanelor, masurarea diagramelor de
directivitate a microfoanelor, incercari audiometrice si masurarea puterii acustice a diferitelor masini si
utilaje;
B. masurarile subiective ale nivelului de tarie a zgomotelor industriale, de transport si altele care se
inregistreaza la magnetofon si dupa aceea sunt redate cu ajutorul unui difuzor;
C. masurarea câmpului acustic in camera, etalonarea microfoanelor, masurarea diagramelor de
directivitate a microfoanelor, incercari audiometrice si masurarea puterii acustice a diferitelor masini si
utilaje; Masurarile subiective ale nivelului de tarie a zgomotelor industriale, de transport si altele care
se inregistreaza la magnetofon si dupa aceea sunt redate cu ajutorul unui difuzor.
ANSWER: C
Atenuatoarele active prezinta urmatoarea particularitate:

A. se utilizeaza pentru reducerea zgomotului de etapare a motoarelor cu combustie interna si a altor
instalatii care creeaza zgomot cu componente discontinue;
B. energiei acustice este asigurata de formarea unui dop de unde;
C. rolul principal in reducerea zgomotului il joaca materialul fonoabsorbant.
ANSWER: C
Atenuatoarele ce prezinta o serie de intoarceri la 180o realizate prin intermediul unor pereti cu
material fonoabsorbant, nu numesc:
A. atenuatoare reactive;
B. atenuatoare active cu sicane;
C. atenuatoare active cu canale axate.
ANSWER: B
Cresterea numarului de camere:

A. mareste eficienta atenuatorului;
B. scade eficienta atenuatorului;
C. influenteaza forma si marimea sectiunii transversale a atenuatorului.
ANSWER: A
In cazul unei carcase fonoizolante, zgomotul se poate propaga spre exterior pe urmatoarele cai:
A. propagarea prin peretii carcasei;
B. propagarea prin neetanseitatile si deschiderile inevitabile;
C. ambele variante.
ANSWER: C
Caile principale de protectie impotriva vibratiilor sunt:

A. limitarea domeniului de propagare a vibratiilor produse de sursa de vibratii catre elementele
invecinate;
B. protejarea aparatelor, instalatiilor si mecanismelor, a caror functionare este periclitata;
C. limitarea domeniului de propagare a vibratiilor produse de sursa de vibratii catre elementele
invecinate si protejarea aparatelor, instalatiilor si mecanismelor, a caror functionare este periclitata.
ANSWER: C
Realizarea antifoanelor pune probleme complexe deoarece pentru a da satisfactie, acestea trebuie sa
prezinte urmatoarele calitati:
A. sa asigure o izolare cat mai buna a zgomotului si un grad de confort cat mai ridicat;
B. sa nu aiba efecte nocive asupra pielii si sa aiba o greutate cat mai mica;
ANSWER: C
Principalele avantaje ale antifoanelor de tip extern sunt:

A. Tehnologia de fabricatie este complicata, pretul de cost fiind ridicat;
B. Asigura atenuari ale nivelului de zgomot in medie de 45 dB, fata de 30 dB cat asigura cele de tip
intern;
C. Dificultatea de a fi purtate un timp indelungat din cauza fortei de apasare pe care trebuie sa o
exercite asupra urechii (aproximativ 1 000 gf) in vederea unei etansari corespunzatoare.
ANSWER: B
Antifoanele de tip intern asigura:

A. atenuari ale nivelului de zgomot variind intre 5 si 45 dB, in functie de frecventa;
B. atenuari ale nivelului de zgomot variind intre 10 si 55 dB, in functie de frecventa;
C. atenuari ale zgomotelor de frecvente inalte, care sunt mult mai nocive deoarece ele produc efecte
ireversibile asupra auzului.
ANSWER: A
Zgomotul turbionar al unui motor electric de antrenare este cauzat de:

A. aparitia fortelor de ciocnire;
B. aparitia fortelor electromagnetice alternative;
C. circulatia fortata a aerului de racire.
ANSWER: C
Zgomotul mecanic al unui motor electric de antrenare este generat de:

A. sistemul de racire al motorului;
B. neechilibrarea rotorului si aparitia fortelor de impact si frecare in lagare;
C. vibratia elementelor componente ale masinii respective.
ANSWER: B
In cazul compresoarelor mobile, pentru reducerea zgomotului produs de compresorul propriu-zis se

procedeaza la:
A. carcasarea fonoizolanta a intregului ansamblu motor-compresor;
B. carcasarea fonoabsorbanta a motorului;
C. inlocuirea compresorului.
ANSWER: A
Principalele posibilitati de natura electrica pentru combaterea zgomotului la masinile electrice rotative
sunt:
A. Alegerea unei astfel de combinatii a crestaturilor astfel incat sa se reduca armonicile campului
magnetic;
B. Reducerea intensitatii campului magnetic prin reducerea intensitatii curentului in circuit de excitatie
a motorului;
C. ambele variante.
ANSWER: C
Ventilatoarele centrifuge se impart din punct de vedere al curburii paletelor in urmatoarele categorii:
A. cu palele drepte si radiale;
B. cu palele curbate inainte, inapoi si radiale;
C. nici o varianta corecta.
ANSWER: B
Pentru a reduce zgomotul aerodinamic al ventilatoarelor axiale se recomanda:

A. sa se dea o forma aerodinamica tuturor elementelor spalate de curentul de aer;
B. marindu-se numarul paletelor sa se reduca coeficientul fortei portante a acestora, ceea ce poate sa
duca la o reducere a nivelului de zgomot cu 5—8 dB;
ANSWER: C
Tinand seama de toti factorii care influenteaza solicitarea la vibratii a conducatorului vehiculelor de
santiere, se contureaza trei cai de reducere a acestei solicitari:
A. imbunatatirea starii drumului;
B. perfectionarea scaunului conducatorului;
ANSWER: C
Atenuarea realizata in cazul masinilor de tesut, cu ajutorul ecranelor fonoizolante, depinde de:
A. grosimea materialului fonoizolant utilizat si de inaltimea ecranelor;
B. tipul materialului fonoizolant;
C. coeficientul de absorbtie al materialului fonoizolant.
ANSWER: A
Principalele surse de zgomot din cadrul combinatelor de ingrasaminte chimice si mai precis in
fabricile de acid azotic sunt:
A. compresoarele;
B. ventilatoarele;
C. suflantele.
ANSWER: B
Nivelul zgomotului produs de ferastraiele circulare folosite la prelucrarea lemnului depinde de:
A. turatie;
B. grosimea discului;
ANSWER: C
Vibratiile mecanice pot fi clasificate, in functie de legea de variatie in timp a parametrilor cinematici,
astfel:
A. libere sau fortate;
B. liniare sau neliniare;
C. determinate sau aleatoare.
ANSWER: C
Vibratiile mecanice pot fi clasificate, in functie de legea de cauza care provoaca sau intretine
miscarea, astfel:
A. determinate sau aleatoare;
B. libere sau fortate;
C. liniare sau neliniare.
ANSWER: B
Functiile unui sistem de monitorizare pot fi:

A. functia preventiva, de analiza, dignosticare si predictie;
B. functia de supraveghere, alarmare;
C. functia de oprire automata a functionarii in caz de defectare a agregatului.
ANSWER: A
Functionarea pana la defect este specifica:

A. masinilor cu un pret redus si care sunt, de obicei, dublate;
B. masinilor cu pondere in procesul productiv respectiv;
C. sistemelor tehnice cu functionare continua.
ANSWER: A
Efectele daunatoare ale socurilor si vibratiilor la autovehicule se pot imparti astfel:

A. efecte asupra performantelor vehiculului, ca urmare a deteriorarii sau functionarii
necorespunzatoare ale accesoriilor lui ale aparatelor sau ale motorului;
B. efecte asupra conducatorului si asupra pasagerilor;
ANSWER: C
Cele mai importante surse de zgomot ce apar in timpul deplasarii unui autovehicul sunt:
A. starea drumului sau a conducatorului autovehiculului;
B. motorul de propulsie, organele de transmisie;
C. varianta =starea drumului sau a conducatorului autovehiculului= este incorecta.
ANSWER: C
Care dintre urmatoarele surse de zgomot sunt generate de fortele de inertie ale maselor in miscare
de rotatie sau de translatie?
A. vibratiile cauzate de motor;
B. vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor, a capacelor mecanismului de distributie a rotilor
dintate de distributie;
C. rezistenta aerului la inaintarea vehiculuilui si rulajul acestuia.
ANSWER: B
Socurile si vibratiile la vehiculele pe cale ferata pot aparea ca urmare:

A. a variatiei vitezei de mers, jocului la capetele de sina (jante), denivelarilor, curbelor si elasticitatii
cailor;
B. conicitatii, excentricitatii si abaterilor de la forma corespunzatoare a bandajelor,
C. ambele raspunsuri sunt coerente.
ANSWER: C
Transmiterea zgomotului exterior spre interiorul vagonului, in cazul mijloacelor de trasport feroviar, se
poate face astfel:
A. prin aer, prin canale de ventilare sau alte orificii, prin neetanseitati, aceasta componenta fiind
denumita zgomot aerian;
B. prin structura vagonului sub forma de zgomote, fiind zgomotul de structura a vagonului;
C. prin actiunea undelor acustice interioare asupra elementelor despartitoare ale vagonului.
ANSWER: A
Transmiterea zgomotului de la sursa de producere a acestuia prin aer se numeste zgom ot aerian, si
se propaga:
A. din cauza transmiterii vibratiilor de la sursa, prin osatura la intreaga nava;
B. din cauza oscilatiilor elastice ale aerului care sunt percepute de om sub forma de zgomot;
C. in incaperile unde sunt concentrate sursele de zgomot, prin diferite canale, orificii si peretii
despartitori.
ANSWER: C
Clasificarea birourilor se face dupa nivelul de zgomot existent. Astfel, birourile in care nivelul de
zgomot atinge valoarea de 70 Db (A) sunt:
A. foarte zgomotoase;
B. zgomotoase;
C. cu zgomot insuportabil.
ANSWER: B
O ambianta acustica foarte linistita este necesara in:

A. camerele mari de conferinte;
B. birourile mici;
C. birourile foarte mari.
ANSWER: A
Pentru asigurarea unui confort acustic in birouri se poate aplica un complex de masuri. Printre
acestea se numara:
A. amplasarea unor pardoseli plutitoare;
B. tratament acustic la plafon;
ANSWER: C
Timpul admisibil de expunere la un zgomot al carui nivel masurat este intre 97 – 101 dB(A) este:
A. intre 4 si 8 ore;
B. intre 2 si 4 ore;
C. intre 1 – 2 ore.
ANSWER: B
Sursele de zgomot urban se pot imparti astfel:

A. mijloace de transport;
B. intreprinderi industriale;
C. ambele variante.
ANSWER: C
Normarea zgomotului are drept scop:

A. protejarea colectivitatii de actiunea zgomotului excesiv;
B. stabilirea unor limite pentru sursele de zgomot;
C. estimarea zgomotului in raport cu reactiile colectivitatii.
ANSWER: A
Evaluarea zgomotului in interiorul imobilelor se face dupa criteriul de zgomot in functie de perioada
zilei si de tipul de zona la care ne referim. Astfel, corectia ce se aduce criteriului de baza de +10
dB(A) corespunde:
A. zonei predominanta industriala (industria grea);
B. zonei rezidentiale rurale, zonei de spitaluri, zonei de destindere;
C. zonei rezidentiale urbane.
ANSWER: C
Pentru reducerea zgomotului si vibratiilor in locuinte datorita metroului se iau cateva masuri. Astfel,
pentru constructia tunelului se iau urmatoarele masuri:
A. folosirea caii fara imbinari, inlaturarea curbelor cu raze mici, folosirea garniturilor amortizoare intre
postament si sina, acoperirea capului sinei cu cauciuc sau cu materiale plastice dure;
B. acoperirea suprafetei interioare cu materiale fonoizolante si absorbante, folosirea in constructie a
unor pereti grei cu o mare rigiditate, finisarea peretilor cu materiale poroase;
C. reducerea zgomotului generat de electromotor si compresor, protejarea diferitelor parti cu carcase
fonoizolante, aplicarea materialelor din cauciuc si mase plastice in partile care se lovesc, indepartarea
frecarii franelor, cu saboti de roata;
ANSWER: B
Obiectivele majore care se urmaresc in studiul antivibratil si antifonic al navelor sunt:

A. micsorarea pe cat posibil a transmiterii vibratiilor de la masini la structura navei;
B. atenuari acustice maxime, mai ales in zonele din vecinatatea motoarelor si a coloanelor de
esapament a gazelor;
ANSWER: C
Obiectivele majore care se urmaresc in studiul antivibratil si antifonic al navelor pot fi atinse prin:
A. vibroizolarea activa a motoarelor, grupurilor electrogene, turbocompresoarelor si in general a
tuturor masinilor generatoare de vibratii, eliminand intr-o masura mare transmiterea vibratiilor la coca
navei;
B. vibroizolarea activa a diverselor conducte de esapare, eliminand transmiterea zgomotelor zonelor
invecinate;
ANSWER: C
CTD+CRM+IV
Statiile de transfer sunt de tipul:
A. descarcare directa;stocare-descarcare;combinat .
B. descarcare directa; stocare;descarcare
C. descarcare directa; stocare temporara; procesare
ANSWER: A
Care sunt elementele chimice ale deseurilor solide care ard in interiorul incineratorului ?
A. Carbon, sulf, hidrogen, oxigen
B. Carbon, sulf, hidrogen
C. Carbon, sulf,
ANSWER: C
Operarea la fata locului cuprinde:

A. activitatile asociate cu manevrarea înainte de plasarea în containere folosite pentru stocarea
înainte de colectare
B. mutarea containerelor pline spre punctul de colectare si înapoierea containerelor goale în punctul
unde ele sunt stocate (pastrate) între colectari.
C. toate raspunsurile sunt corecte
ANSWER: C
Evacuarea in afara zonelor speciale, a materialelor de fardaj, de captusire si de ambalaj carte pot
pluti, este interzisa:
A. la o distanta mai mica de 25 mile marine de uscatul cel mai apropiat,
B. la o distanta mai mica de 12 mile marine de uscatul cel mai apropiat,
C. in afara zonelor speciale nu sunt restrictii privind evacuarera acestora
ANSWER: A
Evacuarea în afara zonelor speciale, a deseurilor de alimente si orice alte gunoaie inclusiv produse
din hârtie, cârpe, obiecte din sticla, obiecte metalice, sticle, ustensile de bucatarie si resturi de
aceeasi natura, este interzisa:
C. in afara zonelor speciale nu sunt restrictii privind evacuarera acestora
ANSWER: A
Evacuarea în afara zonelor speciale a obiectelor din material plastic si a cenusii din incinerator,
rezultata din arderea produselor plastice care contin reziduuri toxice sau metalice este interzisa:
C. nici un raspuns nu este corect
ANSWER: C
Care sunt avantajele utilizarii statiilor de transfer:

A. Micsorarea timpului de transport cu masinile de colectare si posibilitatea externalizarii transportului
de la statie la depozitul final
B. Posibilitatea maririi cantitatii depozitate final prin reciclarea unor materii ca plasticul si hartia in
statia de transfer
C. Ambele variante sunt corecte
ANSWER: A
Containere sau masinile speciale de colectare pot fi prevazute cu compactoare

A. cand containerele sunt prevazute cu compactor, batardoul folosit la compactare nu este folosit si la
descarcare (descarcarea se face prin basculare).
B. cand containerele sunt prevazute cu compactor, batardoul folosit la compactare este folosit si la
descarcare.
C. Din motive constructive exista doua batardouri, unul pentru compactare si altul pentru descarcare
ANSWER: B
Piroliza sau degazarea, reprezinta un proces termic de tratare a deseurilor menajere
A. prin piroliza se obtine o descompunere termica a produsilor chimici si in special a compusilor
organici
B. piroliza are loc la o temperatura ridicata si in absenta oxigenului
C. ambele afirmatii sunt corecte
ANSWER: C
Tratarea biologica a deseurilor cuprinde si procedeului de transformare in compost; acesta are loc:
A. aerob
B. anaerob
C. combinat, in prima faza prin alimentare cu aer si in a doua faza in absenta totala a aerului
ANSWER: A
Tratarea biologica in statii de biogaz are loc:

A. aerob
B. anaerob
C. combinat, de catre microorganisme, in prima faza prin alimentare cu aer si in a doua faza in
absenta totala a aerului
ANSWER: B
Levigatul ca produs al unui depozit de deseuri este:

A. gazul de depozit care se ridica si leviteaza in zona depozitului, putand prezenta risc de
autoaprindere
B. apa scursa din depozit din cauza infiltrarilor sau ploii
C. substante lichide care se colecteaza din depozit si este necesar a fi tratate ulterior
ANSWER: C
Directiva 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase:
A. interzice introducerea pe piata a bateriilor si/sau acumulatorilor care contin mai mult de 0,0005%
mercur din greutate, incluzand si cazurile in care aceste baterii si acumulatori sunt incorporati in
aparate.
B. interzice introducerea pe piata a aparatelor care utilizeaza baterii si/sau acumulatori astfel
incorporati incat nu este posibila inlocuirea cu usurinta si fara riscuri a acestora de catre utilizator.
ANSWER: C
Conform HG 1057/2001 este interzisa:

A. abandonarea bateriilor si a acumulatorilor uzati sau a componentelor solide ale acestora;
B. deversarea electrolitului din acumulatorii uzati pentru autovehicule pe sol, in apele de suprafata,
apele subterane, apele marii teritoriale si in sistemele de canalizare;
ANSWER: C
Sistemul "depozit" pentru baterii si acumulatori :

A. se aplica asupra pretului de vanzare de catre persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati
independente si de catre persoanele juridice care comercializeaza baterii si/sau acumulatori pentru
autovehicule, la comercializarea catre consumatorul final
B. reprezinta 20 la suta din pretul de vanzare al unei baterii sau al unui acumulator pentru autovehicul
si este platit o data cu achizitionarea acestuia, in cazul in care nu se preda o baterie sau un
acumulator uzat pentru autovehicul.
ANSWER: A
Sistemul "depozit" pentru baterii si acumulatori :

A. se aplica asupra pretului de vanzare de catre persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati
independente si de catre persoanele juridice care comercializeaza baterii si/sau acumulatori pentru
autovehicule, la comercializarea catre consumatorul final
B. reprezinta 10 la suta din pretul de vanzare al unei baterii sau al unui acumulator pentru autovehicul
si este platit o data cu achizitionarea acestuia, in cazul in care nu se preda o baterie sau un
acumulator uzat pentru autovehicul.
ANSWER: C
Tehnicile de management al riscului se regasesc intr-unul sau mai multe dintre categoriile de actiuni
de mai jos:
A. evitare, reducere a riscului, transfer al riscului, acceptare
B. evitare, reducere a pierderilor, acceptare
C. reducere a pierderilor,acceptare, transfer al riscului, micsorarea probabilitatii de aparitie
ANSWER: A
Clasa de risc Ciclop cuprinde riscuri din clasa: evenimente naturale cum ar fi eruptiile vulcanice,
cutremurele si inundatiile. Acesta clasa se caracterizeaza prin:
A. Valoare a pierderilor bine definita si limite largi a posibilitatii de aparitie
B. Valoare a pierderilor in limite largi si posibilitatea de aparitie bine definita
C. Valoarea pierderilor si posibilitatea de aparitie au limite largi.
ANSWER: A
Clasa de risc Ciclop cuprinde riscuri din clasa: evenimente naturale cum ar fi eruptiile vulcanice,
cutremurele si inundatiile. Acesta clasa se caracterizeaza prin:
A. in zonele de riscuri intolerabila si intermediara
B. in zona de riscuri intermediara
C. in zona de riscuri intolerabila
ANSWER: A
Conform German Scientific Advisory Council on Global Change, Clasa de risc Medusa se gaseste:
A. in zona de riscuri normala
B. in zona de riscuri acceptabila
ANSWER: A
Conform German Scientific Advisory Council on Global Change, Clasa de risc Cassandra se
gaseste:
ANSWER: C
Conform German Scientific Advisory Council on Global Change, Clasa de risc Cutia Pandorei se
gaseste:
A. in zona de riscuri intolerabila
B. in zonele de riscuri intolerabila si intermediara, cu precadere in zona intolerabila
C. in zonele de riscuri intolerabila si intermediara, cu precadere in zona intermediara
ANSWER: B
Conform German Scientific Advisory Council on Global Change, clasa de risc Sabia lui Damocles se
gaseste:
ANSWER: A
Conform German Scientific Advisory Council on Global Change, Clasa de risc Pythia se gaseste:
A. in zona de riscuri intolerabila
B. in zonele de riscuri intolerabila si intermediara, cu precadere in zona intolerabila
C. in zonele de riscuri intolerabila si intermediara, cu precadere in zona intermediara
ANSWER: C
Clasa de risc Sabia lui Damocles are ca exemple tipice:
A. energie nucleara, diguri, accidente la uzine industriale mari
B. sisteme de alertare timpurie atacuri nucleare, cutremure, eruptii vulcanice, SIDA
C. efectul de sera, gripa aviara, ingineria genetica
ANSWER: A
Clasa de risc Ciclop are ca exemple tipice:

ANSWER: B
Clasa de risc Pythia are ca exemple tipice:

ANSWER: C
Clasa de risc Cutia Pandorei are ca exemple tipice:

A. sisteme de alertare timpurie atacuri nucleare, cutremure, eruptii vulcanice, SIDA
B. poluatorii persistenti, perturbarile sistemului endocrin
ANSWER: B
Clasa de risc Cassandra are ca exemple tipice:

B. cimpurile electromagnetice
C. schimbari climatice antropice, destabilizarea ecosistemelor terestre
ANSWER: C
Clasa de risc Medusa are ca exemple tipice:

B. cimpurile electromagnetice
C. schimbari climatice antropice, destabilizarea ecosistemelor terestre
ANSWER: B
Definim HAZOP ca:

A. HAZOP reprezinta un studiu de risc (HAZard) & Operare (Operability)
B. analiza sistematica a instalatiei pentru identificarea anomaliilor de operare
C. ambele raspunsuri sunt corecte
ANSWER: C
Puterea unei turbine eoliene este proportionala cu:

A. suprafata maturata de pale
B. numarul de pale
C. lungimea palei
ANSWER: A
Viteza de demaraj a unei turbine eoliene este proportionala cu:

A. suprafata maturata de pale
B. numarul de pale
C. lungimea palei
ANSWER: A
Avantajele turbinelor eoliene cu ax vertical sunt:

A. turatie mica, viteza mica a vantului la demaraj, nu necesita orientarea dupa directia vantului
B. nu necesita orientatea dupa directia vantului
C. greutate redusa si datorita amplasarii generatorului direct pe sol
ANSWER: A
Puterea unei turbine eoliene este proportionala cu:

A. viteza vantului
B. viteza vantului la puterea a doua
C. viteza vantului la puterea a treia
ANSWER: C
Viteza vantului creste cu altitudinea. Variatia vitezei vantului cu altitudinea este:

A. direct proportionala
B. logaritmica
C. proportionala cu o putere mai mica decat unitatea
ANSWER: C
Sistemul de scoatere a turbinei din vant se face:

A. pentru protejarea turbinei la vanturi mari
B. numai cand nu functioneaza sistemul de control a unghiului palei
C. ambele variante sunt corecte
ANSWER: A

A. La turbinele cu ax vertical
B. La turbinele cu ax orizontal
ANSWER: B

A. prin rabatarea turbinei in plan vertical
B. prin rabatarea turbinei in plan orizontal
C. se poate face in ambele variante
ANSWER: C
Pala se gaseste intr-un vant aparent format din compunerea vectoriala a vantului real V si a vitezei de
transport U. Aceasta este valabil:
A. doar la turbinele cu ax orizontal
B. doar la turbinele cu ax vertical
C. la orice tip
ANSWER: C
Privind polara profilului asimetric, precizati care este unghiul optim ―i‖de incidenta al palei:
A. 6 grade
B. 8 grade
C. 10 grade
ANSWER: B
ECOLOGIE
In categoriile de definitii ale ecologiei se face referire la:
A. corelatiile dintre mediul inconjurator si treptele supraindividuale
B. numai la relatiile productivitatii biologice
C. studiul fenomenelor naturale in ecosisteme
ANSWER: A
Ecologia este impartita in 3 ramuri:

A. sinecologia, izoecologia, homecologia
B. autecologia, demecologia, sinecologia
C. anteecologia, semiecologia, demecologia
ANSWER: B
Notiunea de spatiu multidimensional se refera la:
A. raporturile energetice ale organismului
B. conditiile de viata ce asigura existenta indelungata a individului
C. microstatia organismelor
ANSWER: B
Notiunea de spatiu multidimensional se refera la:

A. raporturile energetice ale organismului
B. conditiile de viata ce asigura existenta indelungata a individului
C. microstatia organismelor
ANSWER: B
Treptele investigarii sistemului ecologic sunt:

A. masuratori asupra componentelor biotice-abiotice si analiza datelor obtinute
B. imitarea modelelor matematice si abordarea metodologiei sinetice
C. naturalizarea si optimizarea ecosistemelor in stadiul de climax
ANSWER: A
Din punct de vedere al valentei ecologice distingem doua categorii de specii:

A. euriterme si eurifage
B. stenohaline si stenobate
C. stenoice si eurioice
ANSWER: C
Dintre insusirile generale ale sistemelor biologice, amintim:

A. individualitatea, programarea, organizarea
B. informatia, dinamica, biosfera
C. autoreglarea, integralitatea, heterogenitatea
ANSWER: C
Un ecosistem real are la baza analiza sistemica bazata pe:

A. modelul izomorf si heteromorf
B. modelul izomorf si homomorf
C. modelul izomorf si de fluctuatie in timp si spatiu
ANSWER: B
Structura sistemului poate fi descrisa prin urmatoarele caracteristici:

A. calitative, cantitative, relationale
B. informationale, operationale, edificatoare
C. uniforme, neuniforme, structurale
ANSWER: A
Natalitatea fiziologica/absoluta reprezinta:

A. numarul de populatii din alcatuirea unei specii oarecare
B. numarul de indivizi introdusi de o populatie in conditii optime de existenta
C. numar de specii din alcatuirea biocenozelor
ANSWER: B
Printre metodele de evaluare a densitatii populatiei putem enumera:

A. metode evolutive, involutive, metoda marcarii
B. metode directe, indirecte, metoda esantionului
C. metode analitice, sintetice, statice
ANSWER: B
In legea tolerantei speciile sunt repartizate pe trei zone, astfel:

A. optimum, pejus, pessimum
B. optimal, preferendum, zona de toleranta
C. zona de intoleranta, zona cu specii absente, zona din afara limitei tolerante
ANSWER: A
Dupa raportul dintre factorii de mediu si densitatea populatiei, exista doua grupe de factori:
A. factori independenti si dependenti de densitate
B. factori interdependenti si intra-dependenti de densitate
C. factori reglatori si biotici
ANSWER: A
Depasirea limitelor superioare ale densitatii populatiilor, poate declansa:

A. productivitate in ecosistemele populate
B. dobandirea de trasaturi comportamentale similare
C. migratii in masa si fenomenul de canibalism
ANSWER: C
Densitatea ecologica exprima:

A. numarul de indivizi / unitatea de suprafata
B. numar de indivizi / unitatea de spatiu efectiv populat
C. numar de indivizi pe unitatea de biotop
ANSWER: B
Ierarhia care apare in cadrul grupului de indivizi populationali, poate fi:

A. perpendiculara, liniara, orizontala
B. transversala, longitudinala, verticala
C. liniara, triunghiulara, paralela
ANSWER: C
Un ecosistem real are la baza analiza sistemica bazata pe:

A. modelul izomorf si heteromorf
B. modelul izomorf si homomorf
C. modelul izomorf si de fluctuatie in timp si spatiu
ANSWER: B
Actiunea limitanta a factorilor ecologici are trei legi de baza:

A. legea maximului, legea tolerantei, legea valentei ecologice
B. legea apararii, legea adaptarii, legea tolerantei
C. legea minimului, legea tolerantei, legea actiunii combinate a factorilor ecologici
ANSWER: C
Studiul sinecologic analizeaza raportul intre indivizi din doua puncte de vedere:
A. statistic si dinamic
B. energetic si evolutionist
C. conservator si descriptiv
ANSWER: A
Metoda esantionului pentru evaluarea densitatii populatiei se poate realiza prin:

A. metoda patratului de proba si metoda marcarii/recapturarii
B. metoda esantionului prin probe de efort egal si metoda evaluarii superioare
C. metoda grupata si uniforma a probelor
ANSWER: A
Nisa ecologica are 3 aspecte legate de:

A. nisa comportamentala, nisa biocenotica si nisa trofica
B. nisa spatiala, nisa trofica si nisa multidimensionala
C. nisa functionala, nisa trofica si nisa biotica
ANSWER: B
Printre factorii care influenteaza natalitatea, sunt:

A. frecventa numarului de femele si capacitatea de sustinere
B. frecventa reproducerilor si numarul de descendenti de sex femel
C. durata reproducerii per sezon si frecventa mortalitatii
ANSWER: B
Elementele structurale ale populatiei sunt:

A. structura cinetica si structura supraindividuala
B. structura demografica si structura functionala
C. structura reversibila si ireversibila
ANSWER: B
Cauza dispersiei populatiei ecologice se poate datora:

A. particularitatilor mediului fizic si starii populatiei
B. conditiilor geo-ecologice si factorului cosmic
C. influentei nefavorabile a factorilor fizici asupra populatiei
ANSWER: A
Factorii biotici se refera la:

A. actiunile omului asupra biotopului
B. relatiile antropice functie de chimismul solului
C. relatiile intra - interspecifice
ANSWER: C
Natalitatea ecologica reprezinta:

A. numarul de specii din alcatuirea biocenozelor
B. diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii succesive
C. numarul de indivizi introdusi efectiv de o populatie in conditii concrete de existenta
ANSWER: C
Cele doua elemente care concura la realizarea natalitatii sunt:

A. potentialul endogen si rezistenta populatiei
B. raportul dintre sexe si numarul de urmasi directi
C. potentialul biotic si rezistenta mediului
ANSWER: C
Factorii abiotici se impart in:

A. factori geologici, mecanici, chimici
B. factori periodici, interspecifici, climatici
C. relatii intra - interspecifice
ANSWER: A
In ierarhia sistemica a materiei vii se deosebesc urmatoarele nivele:

A. nivele supraindividuale si nivele specifice
B. nivele populationale si nivele cosmice
C. nivele de integrare si nivele de organizare a materiei vii
ANSWER: C
Din punct de vedere al relatiilor cu mediul, sistemele pot fi:

A. permanente, semipermanente, reale
B. izolate, inchise, deschise
C. semiizolate, experimentale, deschise
ANSWER: B
In zona optimala a arealelor, populatiile speciilor prezinta urmatoarele caracteristici:

A. scad sub limita care ar afecta extinctia lor
B. nu cresc in densitate pana la depasirea limitei superioare
C. nu cresc disproportional ca raport al celor doua sexe
ANSWER: B
Variatiile densitatii populationale pot fi:

A. sezoniere si bianuale
B. sezoniere si trimestriale
C. sezoniere si anuale
ANSWER: C
Competitia inter-specifica influenteaza:

A. evolutia speciilor si a biocenozelor
B. distributia repartitiei zonelor climatice
C. localizarea speciilor in ecosfera
ANSWER: A
Stabilitatea populatiei defineste:

A. tendinta de schimbare a factorilor reglatori
B. tendinta de a-si pastra marimea constanta
C. realizarea unor densitati in zona de peius
ANSWER: B
Diversitatea speciilor este data de doua aspecte:

A. variatia si distributia numarului de specii
B. perpetuarea si periclitarea speciilor
C. relativitatea si naturalitatea speciilor
ANSWER: A
Fluxul de energie ce are loc la nivelul ecosistemului prezinta anumite etape:

A. intrarea de energie chimica si transformarea ei in energie radianta
B. exportul de energie din ecosistem prin acumulare de caldura
C. distribuirea energiei chimice prin reteaua trofica
ANSWER: C
Rata intrinseca de crestere a populatiei s-ar modifica daca s-ar schimba urmatoarele trasaturi:
A. varsta la prima reproducere
B. numarul de adulti
C. varsta dintre cele doua sexe
ANSWER: A
In conceptul de reciclare, transformarea in circuit inchis implica interventia omului?

A. da
B. nu
C. partial
ANSWER: A
Structura orizontala a unei biocenoze este reprezentata de:

A. consortiu, macrocenoza
B. bioskena, metacenoza
C. sinuzia, merocenoza
ANSWER: C
Structura verticala a biocenozei este cauzata de:

A. variatiile lineare ale factorilor de mediu
B. variatiile pe verticala ale factorilor fizici ai mediului
C. gruparea paralela a speciilor in conformitate cu reactiile fata de mediu
ANSWER: B
Competitia indirecta in cazul relatiilor intraspecifice se refera la:

A. ierarhizare si secretii toxice
B. inhibare a toxinelor din mediu si dominanta
C. mentinerea echilibrului biocenotic si asociere laxa a indivizilor
ANSWER: A
Curba exponentiala a marimii unei populatii naturale tine cont de:

A. constanta ratei intrinseci de crestere
B. spatiul limitat la care se desfasoara dinamica populatiei
C. efectele dispersiei asupra mediului
ANSWER: A
Speciile echivalente ecologic:

A. ocupa nise ecologice diferite si sunt specii inrudite
B. ocupa aceeasi nisa ecologica si nu sunt specii inrudite
C. au functii ecologice neechivalente in regiuni geografice diferite
ANSWER: B
Fenologia studiaza:
A. conditiile climatice asupra organismelor vii
B. conditiile de pH asupra organismelor din sol
C. conditiile de salinitate asupra organismelor marine
ANSWER: A
Conceptul de reciclare cuprinde:

A. transformare reversibila, transformare de colonizare
B. transformare mixta, transformare in circuit deschis
C. transformare naturala, transformare in circuit inchis
ANSWER: C
Mecanismele de autocontrol ale ecosistemului sunt:

A. biogeoatomice si biodemografice
B. biogeochimice si biodemografice
C. bioreglabile si bioconstructive
ANSWER: B
In cadrul variatiilor neregulate sunt cuprinse:

A. variatiile continue si imigratiile
B. variatiile sacadate si emigratiile
C. variatiile bruste si invaziile
ANSWER: C
Competitia inter-specifica influenteaza:

A. localizarea speciilor in ecozoosfera
B. distributia repartitiei zonelor climatice
C. evolutia speciilor si a biocenozelor
ANSWER: C
Piramidele eltoniene (trofice) sunt:

A. piramida energetica, a biomaselor
B. piramida numerica, a indivizilor
C. piramida timpului, a numerelor
ANSWER: A
Viteza de crestere depinde de urmatoarele constante:

A. rata de perpetuare si fertilitatea
B. durata de dezvoltare si timpul mediu de generare
C. durata de reproducere si rata de reproducere
ANSWER: B
Relatiile interspecifice sunt caracterizate de anumite tipuri de interactiune:

A. protocooperare, sinergism, naturalism
B. mutualism, comensalism, competitie
C. amensalism, antibioza, sinergie
ANSWER: B
Reglarea populatiei defineste:

A. tendinta de restaurare a biocenozelor populationale
B. tendinta de valorificare a biocenozelor populationale
C. tendinta de restabilire a numarului de populatii
ANSWER: C
Printre stadiile unei succesiuni primare (ecogeneza) putem enumera:

A. colonizarea si stabilizarea
B. inlocuirea biocenozei cu un biotop
C. reactia biotopului asupra speciilor
ANSWER: A
Relatiile de intrajutorare determina:

A. efectul de grup in cadrul populatiei
B. fenomenul de dispersie a populatiei
C. efectul de masa cand densitate scade sub limita
ANSWER: A
Homeostazia unui ecosistem se refera la:

A. tulburari ale structurii si functiei sistemului
B. mentinerea structurii si functiei sistemului prin mecanisme biologice
C. capacitatea de mentenanta a ecosferei
ANSWER: B
Ce categorii de organisme se intalnesc intr-o biocenoza raportat la structura trofica:

A. numai producatorii fotosintetici si chimio-sintetici
B. numai consumatorii de ordin superior
C. producatorii, consumatorii ierarhici
ANSWER: C
Care sunt caracteristicile populatiei de selectie k:

A. traieste intr-un habitat constant, predictibil
B. se impun in ecosisteme prin marea lor viteza de multiplicare
C. competitia intra-interspecifica laxa
ANSWER: A
Care sunt caracteristicile populatiei de selectie r:

A. competitia intra-interspecifica stricta
B. tolereaza o puternica mortalitate juvenila
C. manifesta foarte putine devieri intamplatoare ale fluctuatiilor factorilor de mediu
ANSWER: B
Care sunt cele doua teorii pe care se bazeaza evolutia lumii vii:
A. teoria biogeografica si endemica
B. teoria embriologica si a ereditatii
C. teoria transformista si fixista
ANSWER: C
Care sunt proprietatile viului:

A. iritabilitatea celulara si asimilatia
B. respiratia si hibernarea
C. endogamia si poliploidia
ANSWER: A
Molecula de apa are urmatoarea configuratie spatiala:

A. hexagon ce are ionii de oxigen cu sarcini pozitive si ionii de hidrogen cu sarcini negative
B. paralelipiped cu ionii de oxigen cu sarcini negative si ionii de hidrogen cu sarcini pozitive
C. tetraedru cu ionii de oxigen cu sarcini negative si ionii de hidrogen cu sarcini pozitive
ANSWER: C
Emil Racovita a impartit organismele subterane in 3 grupe:
A. tiofile, tioxene, tiobionte
B. xenobionte, tropofile, trogloxene
C. troglobionte, troglofile, trogloxene
ANSWER: C
Bazinele acvatice care realizeaza o singura data pe an amestec de ape, se numesc:

A. monoterme
B. monomictice
C. monopicne
ANSWER: B
Coeficientul de extinctie al luminii descrie:

A. adancimea pana la care nu se mai observa discul Secchi in apa
B. adancimea pana la care patrunde lumina necesara realizarii fotosintezei
C. adancimea pana la care nu mai exista organisme vegetale
ANSWER: A
Producatorii primari dintr-un bazin acvatic sunt:

A. algele unicelulare si pluricelulare
B. doar plantele superioare (fanerogame)
C. bacterii chemoautotrofe si zooplanctonul
ANSWER: A
In bazinele de apa dulce se descriu urmatoare zone functie de parametrul temperatura:

A. epilimnion, metalimnion, hipolimnion
B. epipelagic, batipelagic, monopelagic
C. epinot, hiponot, metanot
ANSWER: A
Moleculele de apa formeaza monohidroli la temperaturi:

A. scazute
B. crescute
C. normale
ANSWER: B
Care este ecosistemul care elibereaza cea mai mare cantitate de oxigen in atmosfera?
A. padurea tropicala umeda
B. oceanul planetar
C. silvostepa
ANSWER: B
Liniile care unesc puncte cu salinitati egale se numesc:

A. izopicne
B. izomere
C. izohaline
ANSWER: C
Ecosistemele apelor curgatoare prezinta urmatoarele diviziuni:

A. lotic, lentic, tip meandra
B. crenon, rhitron, potamon
C. delta, estuar, mlastina
ANSWER: B
Apa are densitatea maxima la temperatura de:

A. 10 grade C
B. 4 grade C
C. 12,5 grade C
ANSWER: B
In ocean se descriu doua zone functie de parametrul temperatura:
A. termosfera si psicrosfera
B. troposfera si stratosfera
C. termosfera si izosfera
ANSWER: A
Organismele stenoterme sunt:

A. cele care suporta variatiile termice
B. cele indiferente de factorul temperatura
C. cele care nu suporta variatii termice
ANSWER: C
Marea Neagra din punct de vedere al salinitatii, este un bazin acvatic:

A. hiperhalin
B. mixohalin
C. euhalin
ANSWER: B
Nivelul trofic se refera la:

A. pozitia ocupata de indivizii unei populatii in cadrul unui lant trofic
B. pozitia ocupata de populatii in raport cu consumatorii primari
C. pozitia la nivel de rang, increngatura a speciilor
ANSWER: A
In functie de patrunderea luminii in apa, in ocean se descriu urmatoarele 3 zone:

A. eufotica, monofotica, epifotica
B. eufotica, hipofotica, afotica
C. eufotica, disfotica, afotica
ANSWER: C
In termica lacurilor se disting urmatoarele zone:

A. zona lipogena si lipolitica
B. zona trofogena si trofolitica
C. zona hexogena si hexolitica
ANSWER: B
Caracteristicile unui parau sunt urmatoarele:

A. volum si debit mare, viteza mica de curgere
B. volum si debit mic, viteza mare de curgere
C. turbiditate mare a apei si substrat malos
ANSWER: B
Dintre speciile care constituie epibentosul, fac parte urmatoarele tipuri:

A. specifice si erante
B. sestonice si vagile
C. sesile si sedentare
ANSWER: C
Care sunt elementele morfohidrografice negative din cadrul biomului Delta Dunarii:
A. reteaua hidrografica si depresiunile
B. grindurile fluvio-maritime si spatiul predeltaic
C. grindurile fluviale si martorii de eroziune
ANSWER: A
Aprecierea gradului de poluare al apelor pe baza analizelor biologice se realizeaza prin urmatoarele
metode:
A. utilizarea speciilor capabile de a respinge concentratiile de poluanti
B. utilizarea starii biocenozelor ca reflexie a calitatii mediului
C. utilizarea speciilor migratoare
ANSWER: B
Pentru evitarea epizootiilor sau a dezechilibrelor din helestee, se practica metoda:

A. helesteelor in serie
B. helesteelor cu platforma centrala
C. helesteelor in paralel
ANSWER: C
Dupa originea exogena, lacurile termocarstice au luat nastere prin:

A. actiunea mecanica a paturilor de gheata
B. actiunea fizica prin tasarea loessului
C. actiunea chimica prin dizolvarea sarurilor
ANSWER: A
Dintre speciile care constituie endobentosul, fac parte urmatoarele tipuri:

A. sedentare si migratoare
B. vagile si forante
C. sapatoare si sfredelitoare
ANSWER: C
In cursul mijlociu al unei ape curgatoare se poate distinge comunitatea de fitoplancton?:

A. da
B. nu
C. partial
ANSWER: A
Speciile vagile sunt animale bentale care prezinta urmatoarele caracteristici:

A. efectueaza deplasari de amploare mare
B. traiesc fixate de substrat
C. au deplasari de mica amplitudine
ANSWER: A
Helesteele si iazurile reprezinta ecosisteme:

A. artificiale
B. naturale
ANSWER: C
Biocenoza reprezinta:
A. o structura alcatuita din elemente ale litosferei, hidrosferei, atmosferei si energia solara, existente
intr-o configuratie specifica
B. totalitatea organismelor care populeaza un anumit biotop si se adapteaza caracteristicilor lui
C. totalitatea ecosistemelor
ANSWER: B
Caracteristicile unei specii invazive de succes:

A. sa fie redusa in zona de origine
B. sa prezinte talie mai mica decat a speciilor autohtone
C. sa dezvolte strategii de tip = r = asociate cu un instinct gregar
ANSWER: C
Biotopul reprezinta:
A. o structura alcatuita din elemente ale litosferei, hidrosferei, atmosferei si energia solara, existente
intr-o configuratie specifica
B. totalitatea organismelor care populeaza un anumit biotop si se adapteaza caracteristicilor lui
C. totalitatea ecosistemelor
ANSWER: A
La ce fac referire factorii antropici:
A. aspecte legate de viata plantelor
B. aspecte legate de viata animalelor
C. aspecte legate de viata omului
ANSWER: C
Care sunt ramurile nou dezvoltate in ecologie:

A. economia
B. cibernetica
C. ecopedologia
ANSWER: C
Factorii chimici sunt inclusi in categoria:

A. factorilor biotici
B. factorilor abiotici
C. factorilor antropici
ANSWER: B
Factorii ecologici se bazeaza pe o serie de legi:

A. legea maximului
B. valenta ecologica
C. actiunea factorilor specifici
ANSWER: B
Aclimatizarea reprezinta:
A. adaptare fiziologica la conditiile de stres
B. transformarea prin selectie naturala
C. ecotip
ANSWER: A
Exista trei fronturi de abordari in studiul ecologic:

A. in teren - de laborator- matematic
B. strategic- evolutiv- elaborate
C. algoritmic-optimizant- strategic
ANSWER: A
AUT-ecologia face referire la:

A. cunoasterea variatiilor abundentei populatiilor diferitelor specii si a cauzelor acestor variatii
B. raporturile unei singure specii cu mediul
C. raportul intre indivizii care apartin diferitelor specii comunitare si mediu
ANSWER: B
DEM-ecologia face referire la:

ANSWER: A
SIN-ecologia face referire la:

ANSWER: C
Sinecologia descriptiva prezinta:

A. descrierea tipurilor de ecosisteme existente intr-un mediu
B. descrierea grupelor de minerale existente intr-un mediu dat
C. descrierea grupelor de vietuitoare existente intr-un mediu determinat
ANSWER: C
Sinecologia functionala prezinta :
A. transferul de materie si energie intre diferiti constituenti ai ecosistemului
B. evolutia sistemelor
C. complexitatea organizatorica a unui ecosistem
ANSWER: A
Modelul de baza al unui ecosistem real se numeste:

A. homomorf
B. izomorf
C. heteromorg
ANSWER: B
Cercetarea ecologica pentru a realizarea modelului homomorf necesita:

A. un program de cercetare aleator
B. inregistrarea fluctuatiilor in timp si spatiu a principalilor factori abiotici
C. estimarea unei erori de 50 la suta
ANSWER: B
Finalitatea modelului homomorf este realizata prin:

A. dendrograma modelului
B. diorama modelului
C. diagrama modelului
ANSWER: A
Starea de anabioza sau criptobioza face referire la:

A. conservarea speciilor la temperaturi foarte scazute / ridicate
B. protectia speciilor
C. optimul termic
ANSWER: A
Temperatura zero a dezvoltarii se manifesta in urmatoarele situatii:

A. procesele metabolice se desfasoara la temperaturi la care apa este in stare lichida
B. procesele metabolice se produc cu cele mai mari pierderi de energie
C. dezvoltarea se poate desfasura numai de la o anumita temperatura maxima
ANSWER: A
Temperatura eficienta reprezinta:

A. temperatura situata sub zero ecologic
B. diferenta dintre temperatura la care se afla organismul si temperatura zero a dezvoltarii
C. produsul dintre temperatura la care se afla organismul si temperatura zero a dezvoltarii
ANSWER: B
Coeficientul termic (S) reprezinta.

A. produsul dintre temperatura eficienta si durata de dezvoltare
B. diferenta dintre temperatura eficienta si durata de dezvoltare
C. temperatura optima pentru un organism
ANSWER: A
Transferul de energie dintre organism si mediul ambiant se poate produce pe mai multe cai:
A. conductia termica
B. energie chimica
C. concentratia elementelor chimice din mediu
ANSWER: A
Adaptarile morfologice ale speciilor fata de factorul termic tin cont de doua reguli:
A. regula lui Simpson si Van’t Hoff
B. regula lui Bergmann si Allen
C. regula lui Bremen si Farmazov
ANSWER: B
Regula lui Van’t Hoff aduce urmatoarea specificatie:

A. metabolismul creste de doua ori la o crestere a temperaturii cu 1 grad C
B. viteza proceselor de dezvoltare scade la o crestere a temperaturii cu 1 grad C
C. metabolismul creste de doua ori la o crestere a temperaturii cu 10 grade C
ANSWER: C
Estivarea este o adaptare fiziologica si comportamentala a speciilor la:

A. caldura
B. frig
C. precipitatii
ANSWER: A
Animalele poichiloterme:
A. nu au posibilitatea reglarii temperaturii corpului
B. au posibilitatea reglarii temperaturii corpului
C. nu au nicio reactie la scaderea temperaturii mediului
ANSWER: A
Animalele homeoterme:
A. nu au posibilitatea reglarii temperaturii corpului
B. au posibilitatea reglarii temperaturii corpului
C. nu au nicio reactie la scaderea temperaturii mediului
ANSWER: B
Starile fiziologice si comportamentale ale speciilor la scaderea temperaturii mediului sunt:

A. starea de amortire si hibernarea
B. starea de empatie si somnul de iarna
C. migratia si estivarea
ANSWER: A
Sursele principale de lumina sunt:

A. surse cosmice, fenomenul de bioluminescenta
B. surse energetice si informationale
C. surse artificiale de lumina si subterane
ANSWER: A
Lumina prezinta doua functii esentiale:

A. spectrala si particulara
B. energetica si informationala
C. fotoaperiodica si de semnalizare
ANSWER: B
Rolul informational al luminii face referire la:

A. constanta solara
B. intensitatea radiatiei ajunsa la Pamant
C. perceperea formelor, culorilor, miscarilor obiectelor inconjuratoare si a distantelor
ANSWER: C
Mimetismul consta in:

A. imitarea de catre unele specii a coloritului, desenului si formei altor animale care au mijloace de
aparare mai eficiente decat ele
B. asemanarea coloritului general cu cel al substratului
C. emiterea de lumina (bioluminescenta)
ANSWER: A
Homocromia consta in:

A. imitarea de catre unele specii a coloritului, desenului si formei altor animale care au mijloace de
aparare mai eficiente decat ele
B. asemanarea coloritului general cu cel al substratului
C. emiterea de lumina (bioluminescenta)
ANSWER: B
Bioluminescenta este mai des intalnita in mediul:

A. terestru
B. acvatic
C. subteran
ANSWER: B
Plantele heliofite sunt:

A. iubitoare de lumina
B. iubitoare de umbra
C. iubitoare de intuneric
ANSWER: A
Plantele sciafite sunt:

A. iubitoare de lumina
B. iubitoare de umbra
C. iubitoare de intuneric
ANSWER: B
Dupa durata iluminarii plantele pot fi:

A. diurne
B. hemeroperiodice
C. nocturne
ANSWER: B
Lipsa totala de lumina din mediul cavernicol duce la urmatoarele situatii:

A. depigmentare
B. involutia organelor tactile
C. disparitia mirosului
ANSWER: A
Organismele vii pot trai fara apa:

A. da
B. nu
C. probabil
ANSWER: B
Plantele higrofite:
A. traiesc la umiditate crescuta
B. traiesc in conditii de umiditate moderata
C. traiesc in zone cu umiditate scazuta
ANSWER: A
Plantele mezofite:
ANSWER: B
Plantele xerofite:
ANSWER: C
Cauzele care determina aparitia vantului sunt:
A. diferentele de presiune atmosferica
B. determinate de o incalzire globala egala
C. temperaturi care cresc de la Ecuator spre Poli
ANSWER: A
Vantul are urmatoarele roluri:

A. transporta energie termica
B. determina procese de depune a materialului terestru
C. mentine radionuclizii proveniti din explozii atomice
ANSWER: A
Care adaptari se refera la rezistenta organismelor la vant puternic:

A. gramineele au tulpina plina cu tesut cu rezistenta mecanica
B. reducerea taliei la plantele de altitudine
C. cresterea taliei la plantele de altitudine
ANSWER: B
Curentii orizontali si verticali din mediul acvatic sunt determinati de:

A. incalzirea egala a maselor de apa
B. actiunea combinata a vantului si a fortei Coriolis
C. gravitatie si interactiunea apei cu substratul
ANSWER: B
Curentii de upwelling sunt:

A. orizontali
B. verticali
C. de suprafata
ANSWER: B
Valurile seismice oceanice sunt provocate de:

A. diferente de densitate
B. diferentelor de salinitate
C. eruptii vulcanice submarine
ANSWER: C
Curentii orizontali in lacuri se datoreaza:

A. vantului, afluentilor
B. variatiilor sezoniere sau diurne ale temperaturii
C. diferentelor in concentratia ionilor
ANSWER: A
Curentii verticali in lacuri se datoreaza:

A. vantului, afluentilor
B. variatiilor sezoniere sau diurne ale temperaturii
C. diferentelor in concentratia ionilor
ANSWER: B
Oscilatiile de nivel sunt determinate de:

A. forta de atractie exercitata de Luna si Soare asupra Pamantului
B. forta de atractie exercitata Pamant asupra Soarelui
C. forta de atractie exercitata de fortele hidrostatice
ANSWER: A
Amplitudinea mareelor variaza functie de:

A. configuratia coastelor litoralului si denivelare
B. configuratia lanturilor muntoase
C. configuratia zonelor de campie
ANSWER: A
Adaptarea speciilor la ape curgatoare se realizeaza prin:

A. construirea unei carapace transparenta
B. dezvoltarea unor ventuze
C. cresterea dimensiunilor corpului
ANSWER: B
Mareele determina urmatoarele adaptari ale organismelor in perioada de retragere a apelor:

A. fixarea de stanci, faleze
B. expunerea la suprafata sedimentelor
C. mentinerea respiratiei
ANSWER: A
In orice ecosistem natural energia solara este convertita in:

A. energie termina
B. materie organica
C. energie chimica
ANSWER: C
In orice cercetare ecologica trebuie determinata:

A. compozitia ionica si fluctuatiile sale in timp si spatiu
B. analiza tehnologica
C. concentratia factorilor intrinseci
ANSWER: A
Compozitia ionica in apele de suprafata ale oceanelor este:

A. fluctuanta
B. constanta
C. mica
ANSWER: B
In ape dulci, continentale domina:

A. sulfatii
B. clorurile
C. carbonatii
ANSWER: C
In ape marine domina:

A. sulfatii
B. clorurile
C. carbonatii
ANSWER: B
Echilibrul ionic al sarurilor face referinta la urmatorul parametru:

A. factor rhopic
B. factor rH
C. factor osmotic
ANSWER: A
Apa marina este o solutie complexa a carei compozitie ionica si salinitate sunt determinate de:
A. dezechilibrul dintre ratele de intrare si iesire ale ionilor
B. intensitatea procesului de evaporare si de valoarea influxului de ape dulci
C. echilibrul dintre pH si procesul de eroziune a rocilor
ANSWER: B
Care este salinitate medie a Oceanului Planetar:

A. 34-36 g la mie
B. 17-18 g la mie
C. 40-50 g la mie
ANSWER: A
Care este salinitate medie a Marii Negre:

A. 34-36 g la mie
B. 17-18 g la mie
C. 40-50 g la mie
ANSWER: B
Sistemul venetia al salinitatii imparte apele in urmatoarele zone:

A. zona eurihalina si zona mixohalina
B. zona hipohalina si zona hipsohalina
C. zona hiperhalina si zona hipsohalina
ANSWER: A
Apele hiperhaline sunt ape marine supuse unui pronuntat proces:

A. toleranta osmotica
B. diluare
C. evaporare
ANSWER: C
Speciile stenohaline prezinta urmatoarele adaptari:

A. populeaza zona neritica
B. populeaza largul oceanului si marilor
C. populeaza estuarele
ANSWER: B
Speciile eurihaline prezinta urmatoarele adaptari:

A. populeaza zona neritica si estuarele
B. populeaza largul oceanului si marilor
C. populeaza campiile abisale
ANSWER: A
Speciile stenohaline prezinta urmatoarele adaptari:

A. suporta variatii mari ale salinitatii
B. nu suporta variatii mari ale salinitatii
C. sunt indiferente fata de variatii factorului salin
ANSWER: B
Speciile eurihaline prezinta urmatoarele adaptari:

A. suporta variatii mari ale salinitatii
B. nu suporta variatii mari ale salinitatii
C. sunt indiferente fata de variatii factorului salin
ANSWER: A
Osmoreglarea reprezinta:
A. mentinerea unui echilibru osmotic intre mediul intern si extern
B. mentinerea unui echilibru al valorii de pH
C. mentinerea unui echilibru al factorului rhopic
ANSWER: A
In mediul acvatic solubilitatea O2 depinde de urmatorii factori:

A. lumina si substrat
B. prezenta azotului
C. temperatura si salinitate
ANSWER: C
Solubilitatea oxigenului in mediul acvatic scade in urmatoarele situatii:

A. la o crestere a temperaturii si salinitatii apei
B. la o scadere a temperaturii si salinitatii apei
C. la o crestere a respiratiei hidrobiontilor
ANSWER: A
Care este diferenta de solubilitate a CO2 vs. O2 in apa:

A. CO2 este de 35 ori mai putin solubil decat oxigenul
B. CO2 este de 35 ori mai solubil decat oxigenul
C. CO2 este de 2 ori mai solubil decat oxigenul
ANSWER: B
CO2 acvatic provine din urmatoarele surse:

A. din inspiratia organismelor
B. din compunerea materiei vii
C. din procese de descompunere
ANSWER: C
In mediul acvatic CO2 intra in reactiile de formare a:

A. silicatilor si oxizilor
B. carbonatilor si bicarbonatilor
C. metalelor si nemetalelor
ANSWER: B
Carbonatilor si bicarbonatilor care servesc in mediul acvatic ca:

A. surse de substante nutritive si ca substante tampon
B. surse de substante nitrogene
C. factor limitant pentru producatorii primari
ANSWER: A
Valorile de pH se incadreaza in domeniul:

A. 0-7
B. 0-14
C. 0-10
ANSWER: B
Cand predomina ionii de H+, solutia se considera:

A. acida
B. alcalina
C. neutra
ANSWER: A
Cand predomina ionii OH, solutia este:

A. acida
B. bazica
C. neutra
ANSWER: B
In soluri si ape cu pH redus productivitatea sistemelor este:

A. crescuta
B. scazuta
C. medie
ANSWER: B
Media valorii de pH in domeniul acvatic (marin si continental) este:

A. 2-7
B. 4-7,5
C. 6-8,5
ANSWER: C
In oceane presiunea hidrostatica creste cu 1 atmosfera la fiecare:

A. 10 m adancime
B. 1 m adancime
C. 100 m adancime
ANSWER: A
Studiul efectelor presiunii hidrostatice asupra organismelor acvatice se numeste:

A. ecologie marina
B. stereoecologie
C. barobiologie
ANSWER: C
Organismele care cresc bine la presiuni mari sunt:

A. barofobe
B. barofile
C. stenofobe
ANSWER: B
Organismele care nu cresc la presiuni mari, sunt:

A. barofobe
B. barofile
C. stenofobe
ANSWER: A
Organismele euribarice:
A. sunt indiferente fata de presiunea hidrostatica
B. cresc intr-o gama ingusta de variatie a presiunii hidrostatice
C. cresc intr-o gama larga de variatie a presiunii hidrostatice
ANSWER: C
Organismele marine stenobarice:

A. sunt indiferente fata de presiunea hidrostatica
B. cresc intr-o gama ingusta de variatie a presiunii hidrostatice
C. cresc intr-o gama larga de variatie a presiunii hidrostatice
ANSWER: B
Organismele barodurice-barotolerante supravietuiesc:

A. o perioada mare la presiuni mari (500-2000m), dar nu sunt capabile sa creasca la astfel de
presiuni
B. o perioada la presiuni mici (100-400 m)
C. o perioada scurta la presiuni medii, in timpul perioadei de reproducere
ANSWER: A
In natura diapazonul real de toleranta este:

A. mai larg decat diapazonul potential de toleranta
B. mai ingust decat diapazonul potential de toleranta
C. acelasi cu diapazonul potential de toleranta
ANSWER: B
Sistemele ecologice izolate au urmatoarele caracteristici:

A. au schimburi materiale si energetice cu mediul
B. nu au schimburi materiale si nici energetice cu mediul
C. au doar schimburi energetice cu mediul
ANSWER: B
Sistemele ecologice inchise au urmatoarele caracteristici:

ANSWER: C
Sistemele ecologice deschise au urmatoarele caracteristici:
ANSWER: A
Caracteristicile calitative ale structurii sistemului biologic redau:

A. prezenta, respectiv absenta unui definit element in sistem
B. participarea elementelor sistemice la edificarea sistemului
C. imaginea intregii retele de interactiuni ale componentelor sistemice
ANSWER: A
Caracteristicile cantitative ale structurii sistemului biologic redau:

ANSWER: B
Caracteristicile relationale ale structurii sistemului biologic redau:

ANSWER: B
Cantitatea de informatie a unui sistem biologic depinde de:

A. gradul de organizare al sistemului
B. infidelitatea informatiei receptionate
C. infidelitatea informatiei transmise
ANSWER: A
Repetarea informatiei receptionate sau transmise se numeste:

A. remuneratie
B. redundanta
C. reconstructie ecologica
ANSWER: B
Redundanta excesiva poate avea urmatoarele repercusiuni:

A. este benefica pentru fondul genetic al individului
B. reduce alterarea informatiei primite
C. duce la risipa inutila de energie, la supraincarcarea canalelor de comunicatie
ANSWER: C
Care din urmatoarele aspecte nu sunt corecte:

A. sistemele biologice sunt sisteme cu control multiplu
B. sistemele biologice nu sunt aditive
C. sistemul biologic poate avea o singura stare posibila / program
ANSWER: C
Autoreglarea presupune:
A. omogenitatea interna a biosistemelor
B. existenta a cel putin doua elemente diferite, unul care regleaza si altul supus reglarii
C. omogenitatea sistemelor ecologice
ANSWER: B
Nivelele de integrare ale sistemelor vii presupun:

A. prezenta sistemelor nebiologice cat si a celor biologice
B. prezenta exclusiv a sistemelor biologice
C. prezenta exclusiv a sistemelor nebiologice
ANSWER: A
Nivelele de organizare a materiei vii presupun:

A. prezenta sistemelor nebiologice cat si a celor biologice
B. prezenta exclusiv a sistemelor biologice
C. prezenta exclusiv a sistemelor nebiologice
ANSWER: B
Integralitatea speciei este un fenomen:

A. de natura genetica
B. ecologic
C. astronomic
ANSWER: A
Integralitatea biocenozei este un fenomen:

A. de natura genetica
B. ecologic
C. astronomic
ANSWER: B
Populatia reprezinta un sistem:

A. supraindividual
B. supracenotic
C. supraspecific
ANSWER: A
Statica populationala reprezinta:

A. descrierea bazata pe raporturi calitative si nu cantitative a elementelor structurale
B. ansamblu de populatii locale
C. descrierea bazata pe raporturi cantitative si nu calitative a elementelor structurale
ANSWER: C
Persistenta metapopulatiei depinde de:

A. parametrii care influenteaza ratele de fecunditate
B. parametrii care influenteaza ratele de extinctie si colonizare
C. parametrii care influenteaza natalitatea
ANSWER: B
Modelul Levins in cadrul structurii metapopulationale face referire la:

A. populatii care ocupa habitate cu suprafata egala si au numar de indivizi aproximativ egal
B. populatii, din care o populatie este dispusa central, ocupand suprafata cea mai mare, functionand
ca rezervor
C. populatii dispersate intamplator in biotop
ANSWER: A
Modelul Borman-Levitt in cadrul structurii metapopulationale face referire la:

A. populatii care ocupa habitate cu suprafata egala si au numar de indivizi aproximativ egal
B. populatii, din care o populatie este dispusa central, ocupand suprafata cea mai mare, functionand
ca rezervor
C. populatii dispersate intamplator in biotop
ANSWER: B
Metacomunitatea reprezinta:
A. ansamblul de metapopulatii apartinand aceleiasi specii care ocupa teritorii diferite
B. ansamblul de metapopulatii apartinand aceleiasi specii care ocupa acelasi teritoriu
C. ansamblul de metapopulatii apartinand unor specii diferite care ocupa acelasi teritoriu
ANSWER: C
Gruparile de populatii locale care se deosebesc in functie de preferinta factorilor climatici,sunt:

A. populatii geografice
B. populatii ecologice
C. populatii biologice
ANSWER: A
Printre zonele de fluctuatie a abundentei populatiei se evidentiaza:

A. zona de pessimum
B. zona lamentabila
C. zona de gradatie
ANSWER: C
Esantionarea prin probe de efort egal tine cont de:

A. numarul de ore de colectare folosit de acelasi cercetator in de cercetare diferite
B. numarul de ore de colectare folosit de diferiti cercetatori in arii de cercetare similare
C. metoda marcarii-recapturarii
ANSWER: B
Dispersia intamplatoare, arata o dispersie:

A. neuniforma a indivizilor in spatiul locuit
B. pe grupe cu efectiv mai mare sau mai mic in mediul de locuit al indivizilor
C. egala intre indivizi
ANSWER: A
Dispersia grupata, arata o dispersie:

ANSWER: B
Dispersia uniforma, arata o dispersie:

ANSWER: C
Particularitatile mediului fizic fac referire la:

A. caracterele substratului si oferta de recuzite
B. comportarea preferentiala a indivizilor
C. posibilitatea de orientare a indivizilor
ANSWER: B
Conditiile ecoclimatice fac referire la:

A. totalitatea factorilor topografici locali
B. totalitatea factorilor climatici locali
C. microbiocenoze
ANSWER: B
Fecunditatea reprezinta:
A. indivizi in cadrul populatiei
B. masura in care capacitatea fizica se concretizeaza in indivizi viabili introdusi in populatie
C. capacitatea fizica a unei populatii in ceea ce priveste reproducerea
ANSWER: C
Fertilitatea reprezinta:
A. indivizi in cadrul populatiei
B. masura in care capacitatea fizica se concretizeaza in indivizi viabili introdusi in populatie
C. capacitatea fizica a unei populatii in ceea ce priveste reproducerea
ANSWER: B
Constanta de reproducere reprezinta:
A. proprietatea populatiei de a produce un numar mare de urmasi
B. proprietatea populatiei de a mentine un numar mare de urmasi
C. insusiri adaptative ale indivizilor populatiei
ANSWER: A
Constanta de supravietuire reprezinta:

A. proprietatea populatiei de a produce un numar mare de urmasi
B. proprietatea populatiei de a mentine un numar mare de urmasi
C. insusiri adaptative ale indivizilor populatiei
ANSWER: B
Rezistenta mediului reprezinta:

A. expresia chimica a presiunii mediului
B. suma tuturor factorilor limitanti care impiedica realizarea potentialului biotic
C. suma tuturor factorilor limitanti care impiedica realizarea natalitatii ecologice
ANSWER: B
Rata mortalitatii si respectiv rata de supravietuire se modifica in raport cu:

A. modificarea presiunii mediului
B. modificarea fecunditatii
C. modificarea fertilitatii
ANSWER: A
Dominarea femelelor intr-o populatie, presupune o populatie:

A. in regres numeric
B. stationara
C. in plin progres numeric
ANSWER: C
Dominarea masculilor intr-o populatie, presupune o populatie:

A. in regres numeric
B. stationara
C. in plin progres numeric
ANSWER: A
Varsta pre-reproductiva (juvenila), caracterizeaza varsta ecologica:

A. incepand de la formarea oului si pana la prima reproducere
B. ce dureaza tot timpul reproducerii
C. de la ultima reproducere si pana la disparitia individului
ANSWER: A
Varsta reproducatoare (de maturitate) caracterizeaza varsta ecologica:

ANSWER: B
Varsta post-reproducatoare (senescenta) caracterizeaza varsta ecologica:

ANSWER: C
Construirea piramidei varstelor cu baza larga reda:

A. un numar mare de indivizi tineri, ce caracteristica populatii intr-o faza de crestere rapida
B. un raport echilibrat intre diverse grupe de varsta, situatie caracteristica pentru populatiile aflate intr-
o faza de crestere stationara
C. un numar redus de tineri si o dominare a adultilor
ANSWER: A
Construirea piramidei varstelor cu baza ingusta reda:

A. un numar mare de indivizi tineri, ce caracteristica populatii intr-o faza de crestere rapida
B. un raport echilibrat intre diverse grupe de varsta, situatie caracteristica pentru populatiile aflate intr-
o faza de crestere stationara
C. un numar redus de tineri si o dominare a adultilor, caracteristic populatiilor imbatranite
ANSWER: C
Rata de crestere numerica a populatiei rezulta din echilibrul intre:

A. natalitate / fecunditate
B. natalitate / mortalitate
C. natalitate / fertilitate
ANSWER: B
Rata intrinseca de crestere a populatiei reprezinta:

A. rata maxima de crestere a populatiei in conditii optime de viata
B. dinamica populatiei tinand cont de speciile competitoare
C. rata de crestere a populatiei tinand cont de speciile competitoare
ANSWER: A
Cresterea logistica exprima populatia ecologica:

A. in cazul teoretic, in conditii ecologice cu scaderea actiunii factorilor limitanti
B. in cazul real, in conditii ecologice cu cresterea actiunii factorilor limitanti
C. in cazul real, in conditii ecologice cu cresterea actiunii factorilor limitanti
ANSWER: B
Printre fazele vitezei de crestere pe curba logistica se afla:

A. faza de crestere exponentiala, cand curba face o inflexiune catre paralela
B. faza initiala, unde curba prezinta o acceleratie negativa
C. faza de crestere exponentiala, cu ritm continuu si ridicat
ANSWER: C
Variatiile bruste pot prezenta:

A. cresteri sau scaderi masive ale efectivului fara sa existe cauze aparente
B. efective mai mari sau mai mici in afara arealului de existenta
C. doar cresteri masive ale efectivului
ANSWER: A
Invaziile pot prezenta:

A. cresteri sau scaderi masive ale efectivului fara sa existe cauze aparente
B. efective mai mari sau mai mici in afara arealului de existenta
C. doar cresteri masive ale efectivului
ANSWER: B
Invaziile pot duce in cazul populatiilor:

A. la extinderea arealului
B. la scaderi masive ale efectivului fara sa existe cauze aparente
C. la scaderi ale efectivului in microstatii
ANSWER: A
In faza de alarma a sindromului adaptativ au loc urmatoarele aspecte fiziologice:

A. are loc o intoxicare generala
B. hipofiza stimuleaza secretia de corticoizi
C. sunt mobilizate resursele biochimice de aparare ale organismelor
ANSWER: C
In faza de rezistenta a sindromului adaptativ au loc urmatoarele aspecte fiziologice:

A. are loc o intoxicare generala a organismului
ANSWER: B
In faza de epuizare a sindromului adaptativ au loc urmatoarele aspecte fiziologice:

A. are loc o intoxicare generala a organismului
ANSWER: A
Relatiile intraspecifice au loc:

A. intre indivizii aceleiasi specii
B. intre indivizii din specii diferite
C. intre specii care coabiteaza in acelasi habitat
ANSWER: A
Relatiile interspecifice au loc:

A. intre indivizii aceleiasi specii
B. intre indivizii din specii diferite
C. intre specii care coabiteaza in acelasi habitat
ANSWER: B
Relatiile intraspecifice asigura in cadrul populatiei:

A. nutritia, apararea, spatiul vital
B. regalarea numarului in biocenoza, in mentinerea echilibrului biocenotic
C. un trai diferentiat cu privire la reproducere
ANSWER: A
Relatiile interspecifice asigura in cadrul populatiei:

A. nutritia, apararea, spatiul vital
B. regalarea numarului in biocenoza, in mentinerea echilibrului biocenotic
C. un trai diferentiat cu privire la reproducere
ANSWER: B
Avantajul efectului de grup consta in:

A. dispersia indivizilor in cadrul populatiei ecologice
B. emigrarea indivizilor in perioade vitrege
C. regasirea sexelor si stimularea reproducerii
ANSWER: C
Competitia intraspecifica este generata de:

A. pretentii identice ale indivizilor pentru aceleasi resurse ale spatiului vital
B. perpetuarea celor mai putin valoroase genotipuri
C. aparitia dominantei indivizilor bolnavi asupra celorlalti membrii
ANSWER: A
In cadrul relatiilor interspecifice, neutralismul face referire la:

A. doua specii care nu se afecteaza, avand preferinte diferite
B. doua specii care se afecteaza, avand preferinte diferite
C. doua specii care se afecteaza, avand aceleasi preferinte
ANSWER: A
In cadrul relatiilor interspecifice, protocooperarea este:

A. o interactiune negativa pentru ambele populatii, dar nu obligatorie
B. o interactiune pozitiva pentru ambele populatii, dar nu este obligatorie
C. o interactiune negativa pentru ambele populatii si obligatorie
ANSWER: B
In cadrul relatiilor interspecifice, mutualismul este:

A. o interactiune negativa si obligatorie pentru ambele populatii
B. o interactiune pozitiva dar indiferenta pentru ambele populatii
C. o interactiune pozitiva si obligatorie pentru ambele populatii
ANSWER: C
In cadrul relatiilor interspecifice, comensalismul este:

A. o interactiune pozitiva si obligatorie pentru comensal iar pentru specia gazda reprezinta o relatie
indiferenta
B. o interactiune pozitiva dar indiferenta pentru ambele populatii
C. o interactiune negativa si obligatorie pentru ambele populatii
ANSWER: A
In cadrul relatiilor interspecifice, competitia este:

A. o interactiune pozitiva pentru ambele specii
B. o interactiune negativa pentru ambele specii
C. o interactiune neutra pentru ambele specii
ANSWER: B
Speciile alopatrice sunt:

A. sunt specii inrudite care coabiteaza in aceleasi zone
B. sunt specii inrudite care ocupa zone geografice diferite
C. specii cu nise ecologice inguste
ANSWER: B
Speciile simpatrice sunt:

A. sunt specii inrudite care coabiteaza in aceleasi zone
B. sunt specii inrudite care ocupa zone geografice diferite
C. specii cu nise ecologice inguste
ANSWER: A
Interactiunea intre componentii autotrofi si heterotrofi se realizeaza:

A. printr-un decalaj intre consumul heterotrof si producerea autotrofa a substantelor anorganice
B. simultan
C. printr-un decalaj intre consumul heterotrof si producerea autotrofa a substantelor organice
ANSWER: C
Denumirea ecosistemului dupa caracteristica dominanta a mediului abiotic, se bazeaza pe:

A. principala unitate functionala a ecosistemului
B. structura cantitativa a speciilor biocenotice se nu poate schimba in timp
C. doar dupa biocenoza
ANSWER: A
Speciile echivalente ecologic:

A. ocupa nise ecologice diferite, dar in regiuni geografice asemanatoare
B. ocupa aceeasi nisa ecologica, dar in regiuni geografice diferite
C. ocupa nise ecologice diferite, dar in regiuni geografice diferite
ANSWER: B
Competitia interspecifica mai este denumita si:

A. zona laxa intre populatiile ecologice
B. zona de intergradare
C. zona de tensiune ecologica
ANSWER: C
Structura biocenozei este influentata de 3 categorii de factori:

A. dispersare, mediul fizic si mediul biotic
B. durabilitatea populatiei, mediul geologic si mediul chimic
C. densitate, macrocenoza si mediul biotic
ANSWER: A
Dispersia populatiei reprezinta:
A. reducerea indivizilor intr-o populatiei data
B. stabilitatea populatiei intr-o nisa ecologica
C. deplasarea indivizilor maturi, ale formelor lor de rezistenta sau stadiilor larvare in raport cu
habitatul
ANSWER: A
Cele 3 tipuri de dispersare sunt:

A. tipul logaritmic, normal si strans
B. tipul exponential, strans si aglomerat
C. tipul exponential, normal si la o distanta data
ANSWER: C
Tipul exponential al curbei de reprezentare a dispersiei prezinta:

A. numarul indivizilor gruparii care incepe deplasarea scade constant cu distanta
B. numarul indivizilor gruparii care incepe deplasarea, creste constant cu distanta
C. numarul indivizilor care se angajeaza in deplasare creste la inceput, apoi scade
ANSWER: A
Tipul normal al curbei de reprezentare a dispersiei prezinta:

A. numarul indivizilor gruparii care incepe deplasarea scade constant cu distanta
B. numarul indivizilor gruparii care incepe deplasarea, creste constant cu distanta
C. numarul indivizilor care se angajeaza in deplasare creste la inceput, apoi scade progresiv cu viteza
ANSWER: C
Mediul biotic face referire la urmatoarele aspecte:

A. rolul unor interactiuni specifice si rolul mediului fizic
B. rolul mecanismelor de impartire a resurselor si rolul unor interactiuni specifice
C. rolul mecanismelor de impartire a indivizilor si rolul unor interactiuni specifice
ANSWER: B
Diversitatea este data de doua aspecte:

A. variatia numarului de specii si distributia numarului de indivizi
B. constanta numarului de specii si distributia numarului de indivizi
C. constanta numarului de specii si a numarului de indivizi
ANSWER: A
Ecologul Tienemann a formulat urmatorul postulat:

A. cu cat sunt mai constante conditiile unui biotop, cu atat este mai mare numarul de specii
B. cu cat sunt mai variate conditiile unui biotop, cu atat este mai mare numarul de specii
C. cu cat sunt mai constante conditiile unui biotop, cu atat sunt mai diversificate speciile
ANSWER: B
In formarea biocenozelor, competitia interspecifica are o importanta:

A. mai mica decat competitia intraspecifica
B. mai mare decat competitia intraspecifica
C. asemanatoare cu competitia intraspecifica
ANSWER: B
Printre metodele de determinare a diversitatii mentionam:

A. densitatea specifica
B. echitabilitatea ecologica
C. dispersia ecologica
ANSWER: B
Echitabilitatea ecologica este un indice care exprima:

A. modul cum este distribuita abundenta relativa la speciile unei biocenoze
B. modul cum este distribuita frecventa la speciile unei biocenoze
C. modul cum este distribuita densitatea la speciile unei biocenoze
ANSWER: A
Valoarea diversitatii depinde de:

A. gradul de omogenitate spatiala a biotopurilor
B. nivelul de productivitate
C. specializarea indivizilor speciilor din nivele trofice diferite
ANSWER: B
Bioskena (consortiul) reprezinta:

A. unitatea structurala minima a biocenozei impreuna cu vietuitoarele care o populeaza
B. microstructura juxtapusa mai mica decat sinuzia
C. parte repetabila a unei biocenoze
ANSWER: A
Sinuzia reprezinta:
B. ansamblul format din mai multe biosckene
C. parte repetabila a unei biocenoze
ANSWER: B
Merocenoza reprezinta:
B. ansamblul format din mai multe biosckene
C. partea repetabila a unei biocenoze
ANSWER: C
Din punct de vedere al structurii pe verticala a biocenozei, ecosistemul terestru are urmatoarele
straturi:
A. mezopelagic, organic, patoma
B. mineral, organic, patoma
C. mineral, organic, batipelagic
ANSWER: B
Din punct de vedere al structurii pe verticala a biocenozei, ecosistemul acvatic are urmatoarea
repartitie:
A. zona epipelagica, mezopelagica, batipelagica
B. mezopelagic, organic, patoma
C. zona minerala, organica, patoma
ANSWER: A
Structura trofica a unei biocenoze reprezinta:

A. rezultatul relatiilor de reproducere dintre populatiile componente
B. rezultatul intrarelatiilor dintre populatiile componente, conectate intr-o retea trofica
C. rezultatul relatiilor de hranire dintre populatiile componente, conectate intr-o retea trofica
ANSWER: C
Biomasa reprezinta:
A. transferul de materie si energie de la producatorii primari, succesiv la consumatori
B. greutatea totala a organismelor de pe o anumita unitate de suprafata sau volum
C. pozitia ocupata de indivizii unei populatii in cadrul unui lant trofic
ANSWER: B
Lantul trofic se refera la:

ANSWER: A
Nivelul trofic se refera la:
C. pozitia ocupata de indivizii unei populatii in cadrul unui lant trofic in raport cu producatorii primari
ANSWER: C
Relatiile trofice se refera la:

A. tipurile de relatii care se stabilesc intre organisme care apartin unor nivele trofice diferite
ANSWER: A
Piramida biomaselor exprima:

A. dependenta numarului de indivizi de pe un nivel trofic
B. greutatea indivizilor de pe diferite nivele trofice
C. activitatea microorganismelor
ANSWER: B
Pentru a functiona un sistem, este nevoie de:

A. un numar minim de specii, in special de producatori primari
B. un numar maxim de specii, in special de consumatori primari
C. patrunderea discontinua a energiei solare
ANSWER: A
Pentru ca ecosistemul sa poata exista este absolut nevoie de:

A. transferul de energie de la consumatori la producatori
B. patrunderea continua a energiei solare / chimica
C. intrarile de energie la nivelul consumatorilor primari
ANSWER: B
In cadrul fluxului de energie si a circuitului materiei prin ecosistem delimitam:

A. succesiunea primara si specializarea niselor
B. reglarea biogeochimica si demografica
C. productia primara si secundara
ANSWER: C
Productia primara se refera la:

A. canalele prin care intra energia in ecosistem (fotosinteza si chimiosinteza)
B. preluarea, transformarea, stocarea si transferarea energiei stocate de producatorii primari
C. autocontrolul si stabilitatea ecosistemului in timp si spatiu
ANSWER: A
Productia primara neta (PPN) reprezinta:

A. diferenta dintre PPB (bruta) si energia consumata prin procesele de respiratie
B. energia asimilata de producatorii primari
C. transferarea energiei stocate de producatorii primari
ANSWER: A
Regiunea cu productia primara bruta cea mai mare este:

A. desertul
B. zone cu agricultura sporadica
C. recifi coralieri
ANSWER: C
Cresterea volumului productivitatii primare s-ar putea realiza:

A. irigarea si punerea in cultura a desertului
B. scaderea productivitatii marilor si oceanelor
C. reducerea randamentului culturilor agricole
ANSWER: A
Productia secundara se refera la:
A. canalele prin care intra energia in ecosistem (fotosinteza si chimiosinteza)
B. preluarea, transformarea, stocarea si transferarea energiei stocate de producatorii primari
C. autocontrolul si stabilitatea ecosistemului in timp si spatiu
ANSWER: B
Rata de utilizare a energiei din hrana consumata este mult mai eficienta pentru:
A. ierbivore
B. carnivore
C. microorganisme
ANSWER: B
Succesiunea primara se instaleaza in urmatoarele conditii:

A. o biocenoza se instaleaza pe un loc nou, pe care nu a mai fost vreo alta biocenoza
B. o biocenoza se instaleaza pe un loc unde a existat inainte o alta biocenoza dar a fost distrusa pe
cale naturala sau artificiala
C. are suportul consumatorilor fara aportul producatorilor primari
ANSWER: A
Succesiunea secundara se instaleaza in urmatoarele conditii:

A. o biocenoza se instaleaza pe un loc nou, pe care nu a mai fost vreo alta biocenoza
B. o biocenoza se instaleaza pe un loc unde a existat inainte o alta biocenoza dar a fost distrusa pe
cale naturala sau artificiala
C. are suportul consumatorilor fara aportul producatorilor primari
ANSWER: B
Succesiunea ecologica completa a fazelor alcatuiesc:

A. o serie
B. o morfa
C. o etapa
ANSWER: A
Daca stadiul initial al seriei este dominat de un climat arid, iar ecosistemul evolueaza spre un climat
mezofil, seria se numeste.
A. hidroserie
B. xeroserie
C. ecogeneza
ANSWER: B
Daca stadiul initial al seriei este dominat de un climat umed, iar ecosistemul evolueaza spre un climat
arid, seria se numeste:
A. hidroserie
B. xeroserie
C. ecogeneza
ANSWER: A
Primul stadiu al succesiunii primare este:

A. colonizarea producatorilor secundari
B. colonizarea microbiologica
C. colonizarea consumatorilor primari
ANSWER: B
Succesiunile abiogene se refera la:

A. fortele fizice ale mediului ce cauzeaza formarea de ecosisteme noi
B. concurenta interspecifica
C. interventia omului asupra habitatelor
ANSWER: A
Succesiunile biogene se refera la:
ANSWER: B
Succesiunile tehnogene se refera la:

ANSWER: C
Rezistenta la factori externi in cazul unui ecosistem matur este:

A. slaba
B. buna
C. nu exista
ANSWER: B
Diversitatea speciilor in cazul unui ecosistem matur este:

A. mica
B. mare
C. nu exista
ANSWER: B
Reintoarcerea fosforului in circuit are loc:

A. complet
B. partial
C. nu se mai reintoarce
ANSWER: B
Cresterea cantitatii de fosfor in apa determina:

A. depoluarea apei
B. neutralizarea apei
C. inflorirea algala
ANSWER: C
TEAU
Care sunt metodele chimice de analiza cantitativa?
A. Metode de analiza gravimetrica;
B. metode de analiza volumetrica;
C. Metode de analiza gravimetrica, metode de analiza volumetrica
ANSWER: C
Care sunt metodele fizico-chimice de analiza cantitativa?

A. Metode optice, metode electrochimice, alte metode;
B. metode electrochimice;
C. metode de achizitii date electrochimice.
ANSWER: A
Cum se masoara turbiditatea la statiile de epurare?

A. La pre-epurare;
B. la gura de scurgere;
C. in toate punctele de control ale statiei de epurare.
ANSWER: C
Fata de cine se determina alcalinitatea?

A. fata de fenolftaleina;
B. fata de metiloranj;
C. fata de fenolftaleina si metiloranj.
ANSWER: C
Ce unitati de masura se folosesc pentru alcalinitate?

A. Mval/l;
B. milival/l;
C. milival/l, pm-CaCo3.
ANSWER: C
Cate probe sepreleveaza pentro o analiza corecta si de unde?

A. 1 proba de la locatia indicata;
B. 1 proba din avalul locatiei indicate;
C. 3 probe-din amonte, aval si locatia indicata.
ANSWER: C
Care este aparatul pentru masuratoarea pH-ului si TDS?

A. pH-metru sau multiparametru;
B. pH-metru;
C. multiparametru.
ANSWER: A
Care sunt metodele de determinare ale pH-ului?

A. metoda colorimetrica;
B. metoda colorimetrica si metoda potentiometrica;
C. metoda potentiometrica.
ANSWER: B
Densitatea relativa are ca unitati de masura:

A. kg/m3 ;
B. g/cm3 ;
C. adimensionala.
ANSWER: C
Limitele de trecere de la o zona la alta a atmosferei sunt:

A. stratosfera si tropopauza;
B. stratopauza, troposfera, mezopauza;
C. tropauza, stratopauza,mezopauza.
ANSWER: C
Poluarea apei reprezinta:

A. alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei,
B. alterarea produsa direct sau indirect de activitatile umane;
C. alterarea care face ca apele sa devina improprii utilizarii normale în scopurile în care aceasta
utilizare era posibila înainte de a interveni alterarea.
ANSWER: A
Conservarea probelor in vederea mentinerii proprietatilor fizice, chimice si biologice ale apei se face
prin:
A. respectarea conditiilor de pastrare a probelor la temperatura scazuta;
B. respectarea conditiilor de pastrare a probelor la temperatura scazuta si adaugare de conservanti
pe o perioada de maxim 24 ore;
C. adaugare de conservanti pe o perioada de maxim 24 ore.
ANSWER: B
Ce intelegeti prin gradul de epurare?

A. eficienta pe care trebuie sa o aiba o statie de epurare;
B. indepartarea unei parti dintr-o anumita substanta continuta in apa uzata, in asa fel incat partea
ramasa din aceasta substanta, in sectiunea de control sa corespunda calitativ valorilor limita
specificate in acestea;
C. eficienta statiei de epurare si indepartarea unei parti dintr-o anumita substanta continuta in apa
uzata, in conditiile respectarii in sectiunea de control a valorilor limita calitative .
ANSWER: c
Compozitia medie a apelor uzate consta din:

A. substante solide totale, suspensii sedimentabile, suspensii nesedimentabile, substante dizolvate,
CBO5 , CCO-Mn;
B. substante solide totale, suspensii sedimentabile, substante dizolvate, CBO5 , CCO-Mn;
C. solide totale, suspensii sedimentabile, substante dizolvate, CBO.
ANSWER: A
Procedeele fizico-chimice la epuararea chimica se desfasoara:

A. in bazinul de amestec;
B. canalul de aductiune si decantorul primar;
C. in bazinul de amestec si decantorul primar.
ANSWER: C
Conditiile de calitate care trebuie indeplinite de apele uzate in sectiunea de control sunt:
A. Temperatura, max. 40 grade C, pH=6.5-9.00, Cianuri (CN-), max 1,0 mg/l; Clor liber (cl) max 1,0
mg/l,; Hidrogen sulfurat si sulfuri, max 1,0 mg/l; Substante extractibile cu eter de petrol, 30mg/l;
B. Temperatura, max. 40 grade C, pH=6.5-9.00, Cianuri (CN-), max 1,0 mg/l; Clor liber (cl) max 1,0
mg/l;
C. Temperatura, max. 40 grade C, pH=6.5-9.00; Hidrogen sulfurat si sulfuri, max 1,0 mg/l; Substante
extractibile cu eter de petrol, 30mg/l.
ANSWER: A
Treapta a II a de epurare biologica este formata din:

A. cuve de aerare, cuve de regenerare namol;
B. bazin de aerare, bazin de regenerare namol si decantoare secundare;
C. bazin de regenerare namol si decantoare secundare.
ANSWER: B
Treapta anaeroba a autoepurarii consta din:

A. degradarea proteinelor, a hidratilor de carbon si a grasimilor in compusi mai simpli, transformarea
ureei in compusi de amoniu, reducerea sulfatilor la hidrogen sulfurat, iar a azotatilor la azotiti,
amoniac si azot;
B. transformarea ureei in compusi de amoniu, reducerea sulfatilor la hidrogen sulfurat, iar a azotatilor
la azotiti, amoniac si azot;
C. degradarea proteinelor si a grasimilor in compusi mai simpli, transformarea ureei in compusi de
amoniu, reducerea azotatilor la azotiti, amoniac si azot.
ANSWER: A
Treapta aeroba a autoepurarii consta in:

A. implicarea tuturor grupelor de organisme,in mod principal a bacteriilor;
B. transformarea materiei organice pana la bioxid de carbon si apa, a azotului in amoniac si in
azotati,a sulfului sau fosforului, prin oxidare in sulfati,respectiv fosfati;
C. participarea tuturor grupelor de organisme, in mod activ major a bacteriilor cu transformarea
materiei organice pana la bioxid de carbon si apa, a azotului in amoniac si in azotati,a sulfului sau
fosforului, prin oxidare in sulfati,respectiv fosfati.
ANSWER: C
Indicatori principali de calitate ai apei sunt:

A. organoleptici, substante indezirabile, substante toxice, specifici, microbiologici;
B. organoleptici, substante indezirabile;
C. bacterii care se dezvolta la 37 grade C .
ANSWER: A
Indicatorii bacteriologici ai apei uzate sunt:

A. numarul total de bacterii care se dezvolta la 37 grade C, coliformii totali, coliformii fecali,
streptococii fecali;
B. bacterii, coliformi fecali si virusi;
C. bacterii, coliformi totali, coliformi fecali, virusi.
ANSWER: A
Procesele fizice dintr-o statie de epurare sunt:

A. separarea gravitationala, filtrarea si transferarea poluantilor din faza apoasa in alta faza;
B. separarea gravitationala, filtrarea si amestecarea;
C. admisia, filtrae si separare gravitationala.
ANSWER: A
Bazinul de sedimentare poate fi impartit in urmatoarele zone:

A. zona de admisie , de sedimentare, de namol, de evacuare a apei limpezite care mai contine
particulele care nu s-au depus; zona in care amestecul de apa cu suspensii este distribuit pe
sectiunea transversala a bazinului; zona in care particulele cad prin masa de apa, aflata in curgere
orizontala cu viteza constanta vd ; zona in care se aduna particulele depuse ; zona in care iese apa
limpezita;
B. zona de admisie , de sedimentare, de namol, de evacuare a apei limpezite care mai contine
particulele care nu s-au depus; zona in care particulele cad prin masa de apa, aflata in curgere
orizontala cu viteza constanta vd ;
C. zona de admisie , de sedimentare, de namol, zona in care amestecul de apa cu suspensii este
distribuit pe sectiunea transversala a bazinului; zona in care iese apa limpezita.
ANSWER: A
Tipurile de namol care se formeaza in procesele de epurare a apelor uzate sunt:

A. namol primar, namol secundar, namol mixt;
B. namol primar, namol secundar, namol mixt, namol de precipitare;
C. namol de precipitare, namol primar, namol secundar.
ANSWER: B
Cate trepte de epurare poate avea o statie de epurare?

A. treapta primara mecanica, treapta fizico-biologica, treapta chimica, treapta avansata;
B. treapta primara mecanica, treapta fizico-biologica;
C. treapta primara mecanica, treapta fizico-biologica, treapta chimica, treapta avansata , dar
intotdeauna depinde de numarul de locuitori echivalenti si complexitatea proceselor necesare de
epurare.
ANSWER: C
La ce tratament este supus namolul rezultat din treptele de epurare chimica si biologica?
A. ingrosare si stabilizare;
B. filtrare, ingrosare, uscare;
C. stabilizare, dezinfectie, uscare.
ANSWER: A
Pentru retelele de canalizare se recomanda:

A. tuburi PAFS , tuburi PVC, tuburi polietilena riflat ;
B. tuburi din beton simplu,tuburi PVC;
C. tuburi de otel, tuburi polietilena riflat.
ANSWER: A
Concentrarea avantajoasa a namolului se rezolva prin:

A. concentrare gravitationala;
B. concentrare mecanica;
C. concentrare gravitationala si mecanica.
ANSWER: B
Apele de infiltratie de la rampele de depozitare contin:

A. substantele care pot fi descompuse biologic (exprimate in BSB5),combinatii ale amoniului,
substante care pot fi greu descompuse biologic, combinatii organice care pot fi cu halogeni (AOX) si
combinatii organice ale azotului;
B. substante care pot fi toxice pentru peste, AOX, metale grele(Cd, Cu, Hg, Ni, Se, Sn, Zn);
C. combinatii ale amoniului si combinatii organice ale azotului.
ANSWER: A
Apele reziduale menajere difera fata de apele de infiltratie de la rampa de depozitare printr-un
continut:
A. foarte marit de AOX(substante periculoase);
B. foarte scazut de AOX;
C. constant de AOX.
ANSWER: B
Daca aportul de impuritati industriale este exprimat printr-un asa numit coeficient "locuitori
echivalenti", atunci:
A. volumul masei filtrante a unui filtru biologic in cazul apelor uzate orasenesti se stabileste pentru o
norma de 20 locuitori echivalenti/m3 de masa filtranta,
B. volumul masei filtrante a unui filtru biologic in cazul apelor uzate industriale se va adopta dupa
aceeasi norma.
C. ambele raspunsuri sunt corecte.
ANSWER: C
Normativul privind conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor

populate prevede ca apele uzate, ce se descarca in retelele de canalizare a centrelor populate nu
trebuie sa contina in sectiunea de control urmatoarele substante ca:
A. substante in suspensie a caror cantitate, marime si natura constituie un factor activ de erodare a
canalelor, substante cu agresivitate chimica asupra materialelor folosite in mod obisnuit in constructia
retelelor de canalizare si statiilor de epurare a apelor uzate din centrele populate, substante de orice
natura in stare de suspensie, coloidale sau dizolvate, substante nocive care pot pune in pericol
personalul de exploatare a canalizarii, substante inhibatoare ale procesului de epurare in cantitati
care, in conditiile diluarii realizate in reteaua de canalizare, ar putea prejudicia functionarea treptei de
epurare biologica sau a celei de fermentatie a namolului, deseuri radioactive, substante care singure
sau in amestec cu apa de canalizare pot degaja miros neplacut, substante colorante, substante
organice greu biodegradabile;
B. substante care provoaca depuneri sau stanjenesc curgerea hidraulica normala si anume: suspensii
grele sau alte materiale care se pot depune; corpuri solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin
gratarul cu spatiu liber de 20 mm intre bare; suspensii dure, care pot genera zone de erodare a
colectoarelor; pacura, uleiuri, grasimi sau alte materiale, intr-o forma si cantitate care pot genera
aderente de natura sa provoace zone de acumulari a unor depuneri pe peretii colectorului; substante
care in apa retelelor de canalizare provoaca fenomene de coagulare, care duc la formare unor
depuneri in colectoare;
C. substante cu agresivitate chimica asupra materialelor folosite care, in conditiile diluarii realizate in
reteaua de canalizare, ar putea prejudicia apa de canalizare.
ANSWER: A
Voumul sestonului obtinut prin filtrare prin fileu planctonic,exprimat in cm3/m3 reprezinta :
A. indicator chimic toxic ;
B. indicator radioactiv ;
C. indicator biologic.
ANSWER: C
Autoepurarea se realizeaza, in esenta, prin :

A. indepartarea din masa apei a materiilor solide in stare de suspensie ;
B. prin transformarea unor substante pe cale chimica sau biochimica;
ANSWER: C
Principalii factori fizici care joaca un rol direct sau indirect in autoepurarea apei sunt:
A. procesul de sedimentare a suspensiilor;
B. lumina;
C. procesul de sedimentare a suspensiilor, lumina tempe¬ratura si miscarea apei.
ANSWER: C
Procesul de sedimentare este conditionat de:

A. natura suspensiilor;
B. anumite caracteristici ale apei: greutatea specifica, viteza de curgere, densitatea, viscozitatea,
temperatura;
ANSWER: C
Bacteriile din apa sunt:

A. aerobe;
B. anaerobe;
C. facultativ aerobe, aerobe, anaerobe.
ANSWER: C
Din punct de vedere al nutritiei bacteriile sunt:

A. autotrofe, heterotrofe;
B. heterotrofe;
C. mezotrofe.
ANSWER: A
Treapta anaeroba a autoepurarii consta din urmatoarele transformari principale:

A. degradarea proteinelor, a hidratilor de carbon si a grasimilor in compusi mai simpli;transformarea
ureei in compusi de amoniu;reducerea sulfatilor la hidrogen sulfurat, iar a azotatilor la azotiti, amoniac
si azot.
B. degradarea proteinelor, a hidratilor de carbon si a grasimilor; reducerea sulfatilor la hidrogen
sulfurat;
C. degradarea proteinelor, transformarea ureei in compusi de amoniu;reducerea sulfatilor la hidrogen
sulfurat, iar a azotatilor la azotiti, amoniac si azot.
ANSWER: A
Un rol deosebit in autoepurare il au:

A. protozoarele, macrovertebratele si plantele clorofiliene;
B. ciliatele, flagelatele;
C. spongierii, lameliile branhiate.
ANSWER: A
Epurarea apelor uzate reprezinta:

A. ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura chimica (minerala si organica)
sau bacteriologica continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa
nu mai dauneze receptorului in care se evacueaza si sa nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia;
B. ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura organica continute in apele uzate
sunt reduse sub anumite limite , astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in care se
evacueaza;
C. ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura minerala sau bacteriologica
continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze
receptorului in care se evacueaza si sa au mai pericliteze folosirea apelor acestuia.
ANSWER: A
Epurarea apelor uzate cuprinde urmatoarele grupe de operatii succesive:

A. retinerea si/sau transformarea substantelor nocive in produsi nenocivi;
B. prelucrarea substantelor rezultate sub diverse forme (namoluri, emulsii, spume etc.) din prima
operatie;
ANSWER: C
Precizia unei metode analitice inglobeaza mai multe criterii:
A. exactitatea ,fidelitatea, sensibilitatea , limita detectiei;
B. numarul in crestere al parametrilor de calitate (62 pentru CEE in ape potabile)si nivelul foarte slab
al anumitor nivele conducatoare (NC);
C. nici un raspuns nu este corect.
ANSWER: A
Recoltarea probelor de apa se face din:

A. reteaua de distributie, robinet din primul jet de apa , rezervoarele de inmagazinare, din fantani,
efluentul general sau efluentii partiali pentru ape reziduale;
B. din apele de suprafata, pe firul apei, unde este cea mai mare adancime, in amonte de orice
influenta a vreunui efluent si in aval, unde se realizeaza amestecul complet al apei receptorului cu
efluentul ;
C. din fantani cu extragerea apei prin pompare .
ANSWER: A
Prelevarea probelor de apa poate fi:

A. instantanee, compusa, cu concentratie;
B. instantanee;
C. instantanee, compusa, fara concentratie.
ANSWER: A
Principalii indicatori de calitate a apei sunt:

A. organoleptici, substante indezirabile, substante toxice, specifici, microbiologici;
B. organoleptici, substante chimice, substante bacteriologice;
C. organoleptici, substante indezirabile, substante fizice, substante, bacteriologice.
ANSWER: A
Indicatorii fizici sunt:

A. pH, conductivitatea electrica, mirosul;
B. culoarea, turbiditatea, gustul;
C. pH, conductivitatea electrica, turbiditatea.
ANSWER: C
Indicatorii bacteriologi sunt:

A. numarul total de bacterii care se dezvolta la 37 grade C, coliformii totali, coliformii fecali,
streptococii fecali;
B. numarul probabil de bacterii coliforme;
C. numarul probabil de bacterii coliforme termotolerante.
ANSWER: A
Cand insusirea principala a particulelor dintr-un proces este dimensiunea, atunci procesele utilizate
pentru eliminarea particulelor dispersate in apa sunt:
A. ultrafiltrare, filtrare prin tesaturi medii, fibroase si granulare, separare pe site si ciururi;
B. ultracentrifugare, centrifugare, separare gravitationala, hidrociclonare;
C. ultrafiltrare, centrifugare, separare gravitationala.
ANSWER: A
Procesele fizice au la baza :

A. separarea gravitationala, filtrarea si transferarea poluantilor din faza apoasa in alta faza;
B. accelerarea, deplasarea, sub actiunea campului gravitational, a unei particule in apa;
C. Sedimentarea particulelor intr-un bazin ideal.
ANSWER: A
Flotatia este procesul unitar de separare din apa, sub actiunea fortelor gravitationale, a particulelor cu
densitate medie :
A. mai mica decat a apei;
B. egala cu cea a apei;
C. mai mare decat a apei.
ANSWER: A
IIAAM
Energia termica produsa intr-un motor cu ardere interna se transforma la iesire in:
A. Energie interna;
B. Entalpie;
C. Energie mecanica.
ANSWER: C
Pistonul motorului in patru timpi executa patru curse in timpul:

A. Fiecarei rotatii a arborelui cotit;
B. Fiecarui ciclu de functionare;
C. Efectuarii a doua cicluri motoare;
ANSWER: B
Pistonul motorului in doi timpi executa doua curse in timpul:

A. Fiecarei curse de admisie;
B. Fiecarui ciclu de functionare;
C. Efectuarii a doua cicluri motoare;
ANSWER: B
Baleiajul la motorul in patru timpi se produce:

A. Cand simultan supapele de admisie si evacuare sunt deschise;
B. Motoarele in patru timpi nu au baleiaj;
C. La sfarsitul procesului de ardere;
ANSWER: A
Procesul de baleiaj la motorul in doi timpi se produce:

A. Cand se desfasoara simultan admisie si evacuare;
B. Numai in ultima parte a cursei de admisie;
C. La sfarsitul procesului de ardere;
ANSWER: A
Finetea pulverizarii jetului de combustibil la motoarele Diesel depinde de:

A. Viteza jetului la iesirea din duza injectorului si diametrul orificiului
B. Arhitectura camerei de ardere;
C. Prezenta fenomenul de turbulenta in camera de ardere;
ANSWER: A
Asa-numita ―detonatie diesel‖ este cauzata de:

A. Penetratia mare a jetului de combustibil;
B. Durata prea mare a injectiei;
C. Intarzierea mare la autoaprinderea combustibilului.
ANSWER: C
In motorul Diesel, combustibilul se autoaprinde datorita:

A. Scanteii provocate de o bujie;
B. Injectoarelor;
C. Temperaturii si presiunii de la sfarsitul comprimarii;
ANSWER: C
In motorul cu aprindere cu scanteie, combustibilul se aprinde datorita:

A. Scanteii provocate de o bujie;
B. Injectoarelor;
C. Temperaturii si presiunii de la sfarsitul comprimarii;
ANSWER: A
La motorul Diesel, intervalul de timp necesar atomizarii jetului de combustibil, vaporizarii si aducerii
sale la autoaprindere se numeste:
A. Intarziere la injectia de combustibil;
B. Intarzierea la autoaprindere;
C. Aprindere prin comprimare;
ANSWER: B
Detonatia la motoarele cu aprindere cu scanteie este cauzata de:

A. Penetratia mare a jetului de combustibil;
B. Durata prea mare a injectiei;
C. Cresterea foarte rapida (brusca) a presiunii in cilindru dupa declansarea aprinderii.
ANSWER: B
Procesul de admisie la motoarele in patru timpi dureaza:

A. Cat este deschisa supapa de admisie;
B. 180 grade RAC ;
C. Cat dureaza cursa de admisie;
ANSWER: A
Procesul de comprimare la motoarele in patru timpi ce functioneaza cu benzina dureaza:

A. De la inchiderea supapei de admisie si pana la declansarea scanteii;
B. 180 grade RAC ;
C. Cat dureaza cursa de comprimare;
ANSWER: A
Care dintre enunturile de mai jos sunt valabile pentru sistemul de turbosupraalimentare consacrata:
A. Agregatul este compus dintr-o suflanta si o turbina;
B. Aerul este comprimat in turbina agregatului de supraalimentare;
C. Turatia suflantei este turatia motorului;
ANSWER: A
In aceleasi conditii (caracteristici geometrice si consum de combustibil) puterea indicata a motoarelor

supraalimentate in raport cu cele nesupraalimentate este:
A. Mai mare;
B. Mai mica;
C. Egala;
ANSWER: A
Motoarele cu aprindere cu scanteie de automobil utilizeaza ca si combustibil:

A. Motorina;
B. Pacura;
C. Benzina;
ANSWER: C
Turatia arborelui de distributie la motoarele Diesel in doi timpi este:

A. Jumatate din turatia arborelui cotit;
B. Egala cu turatia arborelui cotit;
C. De doua ori turatia arborelui cotit;
ANSWER: B
Emisile poluante produse de motoare sunt:

A. NOx; CO; CO2; hidrocarburi nearse; fum;
B. Nox, O2, CO2; hidrocarburi nearse; fum;
C. CO2; CO, H2O; hidrocarburi nearse; fum;
ANSWER: A
Cum se reduc emisiile poluante provocate de motoare:

A. Utilizand reductoare catalitice;
B. Utilizand agregate de supraalimentare;
C. Utilizand filtre de combustibil;
ANSWER: A
Cum se reduc emisiile de NOx la motoarele Diesel:
A. Reducand excesul de aer si temperatura maxima pe ciclu;
B. Reducand cantitatea de N2 din aer;
C. Marind presiunea maxima pe ciclu;
ANSWER: A
Cum se modifica emisiile de CO daca se mareste excesul de aer:

A. Cresc;
B. Scad;
C. Nu se modifica;
ANSWER: B
Ce masuri trebuie luate pentru reducerea emisiilor de CO2 la motoarele cu ardere interna:
A. Se reduce presiunea maxima pe ciclu;
B. Se reduce consumul specific de combustibil;
C. Se utilizeaza reductoare catalitice;
ANSWER: B
Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

A. Motoarele in 4 timpi pot fi supraalimentate;
B. Motoarele in doi timpi pot fi nesupraalimentate;
C. Motoarele in patru timpi pot fi nesuraalimentate;
ANSWER: B
Emisiile de fum sunt generate de arderea amestecurilor:

A. Bogate in combustibil;
B. Sarace in combustibil;
C. Stoichiometrice;
ANSWER: A
Care dintre motoare produc mai multe emisii de NOx in conditii similare:
A. Motoarele Diesel;
B. Motoarele cu aprindere prin scanteie;
C. Ambele tipuri de motoare produc emisii similare de NOx;
ANSWER: A
Care dintre motoare produc emisii mai mari de CO in conditii similare:

A. Motoarele Diesel;
B. Motoarele cu aprindere prin scanteie;
C. Ambele tipuri de motoare produc emisii similare de CO;
ANSWER: B
La accelerarea brusca a motoarelor care dintre emisiile poluante creste cel mai mult:
A. Emisiile de NOx;
B. Emisiile de fum;
C. Emisiile de azot;
ANSWER: B
Care dintre procesele din motoare produc lucru mecanic util:

A. Admisia;
B. Evacuarea;
C. Destinderea;
ANSWER: C
Daca raportul de comprimare al unui motor creste atunci randamentul sau:

A. Scade;
B. Creste;
C. Ramane nemodificat;
ANSWER: B
Sonda lambda la motoare masoara:

A. Concentratia de oxigen din gazele de evacuare
B. Emisiile de NOx;
C. Emisiile de fum
ANSWER: A
Cifra octanica caracterizeaza rezistenta la autoaprindere a:

A. Motorinei;
B. Benzenului;
C. Benzinei;
ANSWER: C
Cifra cetanica caracterizeaza rezistenta la autoaprindere a:

A. Motorinei;
B. Benzenului;
C. Benzinei;
ANSWER: A
Dupa modul de aprindere a combustibilului, motoarele se impart in:

A. Motoare cu aprindere prin compresie si motoare Diesel;
B. Motoare cu ardere interna si motoare cu aprindere prin compresie ;
C. Motoare cu aprindere prin compresie si motoare cu aprindere prin scanteie.
ANSWER: C
Camera de ardere a motoarelor se realizeaza intre:

A. Piston, camase si chiulasa;
B. Piston si chiulasa;
C. Piston, blocul cilindrilor si chiulasa;
ANSWER: A
Partile mobile ale unui motor sunt:

A. Piston, biela si arborele cotit;
B. Pistonul si biela;
C. Pistonul, biela si camasa;
ANSWER: A
Partile fixe ale unui motor sunt:

A. Blocul motor, chiulasa si baia de ulei;
B. Blocul, camasa si baia de ulei;
C. Blocul, carterul si baia de ulei;
ANSWER: A
Culbutorii sunt elemente ale:

A. Mecanismului motor;
B. Sistemului de distributie;
C. Sistemului de ungere;
ANSWER: B
Caruia dintre procesele ce se desfasoara in motorul in patru timpi nu-i corespunde o cursa a
pistonului:
A. Admisia;
B. Arderea;
C. Comprimarea;
ANSWER: B
Ce influenta are cresterea altitudinii asupra coeficientului de umplere:

A. Creste coeficientul de umplere;
B. Scade coeficientul de umplere;
C. Coeficientul de umplere ramane nemodificat;
ANSWER: B
Ce influenta are cresterea temperaturii aerului de alimentare asupra coeficientului de umplere:

A. Creste coeficientul de umplere;
B. Scade coeficientul de umplere;
C. Coeficientul de umplere ramane nemodificat;
ANSWER: B
Procesul de admisie va fi caracterizat, din punct de vedere cantitativ de:

A. Coeficientul de umplere;
B. Coeficientul gazelor arse reziduale;
C. Coeficientul de exces de aer;
ANSWER: A
Procesul de admisie va fi caracterizat, din punct de vedere calitativ de:

A. Coeficientul de umplere;
B. Coeficientul gazelor arse reziduale;
C. Coeficientul de exces de aer;
ANSWER: B
Coeficientul de exces de aer este:

A. Raportul dintre cantitatea de aer stoichiometric si cantitatea reala de aer intrata in cilindru;
B. Raportul dintre cantitatea minima de aer care poate intra in cilindru si cantitatea reala de aer intrata
in cilindru;
C. Raportul dintre cantitatea reala de combustibil si cantitatea reala de aer intrata in cilindru;
ANSWER: A
Din punct de vedere tehnic aprinderea s-a realizat cand reactiile chimice:
A. Trec de la reactii lente de ardere la reactii rapide;
B. Trec de la reactiile stoichiometrice la reactiile rapide de ardere;
C. Trec de la reactiile catenare la cele inlantuite de ardere;
ANSWER: A
Stabilitatea aprinderii se poate defini ca

A. Un domeniu in care se produce aprinderea continua a unui amestec combustibil;
B. Un domeniu in care are loc aprinderea combustibilului;
C. Un domeniu in care are loc aprinderea la temperatura minima;
ANSWER: A
La ce temperatura a aerului de ardere se produce autocombustia deseurilor menajere in

incineratoare:
A. 150 grade C;
B. 250 grade C;
C. 350 grade C;
ANSWER: C
Ce temperatura minima trebuie sa aiba aerul de ardere in incineratoarele de deseuri (ce utilizeaza
incalzirea recuperativa a aerului – marea majoritate) pentru evitarea sensibilitatii la modificarile
momentane de calitate a deseurilor prelucrate:
A. 300 grade C;
B. 380 grade C;
C. 400 grade C;
ANSWER: B
Care este temperatura maxima a gazelor de evacuare din incineratoare de deseuri menajere impusa
de calitatea cenusii obtinute:
A. 1000 grade C;
B. 1050 grade C;
C. 1100 grade C;
ANSWER: B
Care este temperatura minima acceptata a gazelor de evacuare din incineratoarele de deseuri
menajere cu incalzire recuperativa a aerului de ardere:
A. 350 grade C;
B. 700 grade C;
C. 380 grade C;
ANSWER: B
Pentru a garanta combustia integrala a deseurilor periculoase si a evita astfel formarea unor poluanti,
legislatia in domeniu impune instalatiilor de incinerare sa mentina gazele rezultate din incinerare la o
temperatura minima de:
A. 850 grade C timp de cel putin doua secunde;
B. 750 grade C timp de cel putin doua secunde;
C. 950 grade C timp de cel putin doua secunde;
ANSWER: A
La incinerarea deseurilor periculoase, cu un continut de substante organice halogenate, exprimat in

clor, mai mare de 1 la suta, legislatia in domeniu impune instalatiilor de incinerare sa mentina gazele
rezultate din incinerare la o temperatura minima de:
A. 850 grade C timp de cel putin doua secunde;
B. 1100 grade C timp de cel putin doua secunde;
C. 950 grade C timp de cel putin doua secunde;
ANSWER: B
HIDRAULICA + MECANICA FLUIDELOR

Ce este numarul Reynolds si care sunt regimurile de curgere stabilite in functie de valoarea acestui
numar?
A. un coeficient adimensional dependent de viteza, diametrul tubulaturii si viscozitatea fluidului;
B. un numar;
C. o constanta pentru regimurile de curgere.
ANSWER: A
Ce reprezinta procesul de reintinerire?

A. fenomenul prin care blocuri aproape plate de pamant, situate aproape de nivelul marii, se ridica
incet, modificandu-se pantele raurilor si adancindu-se albiile;
B. fenomenul care se finalizeaza cu schimbarea pantelor raurilor;
C. fenomenul de modificare a albiei raurilor;
ANSWER: A
Cum se numesc cursurile de apa care isi erodeaza valea, in timp ce unele parti ale bazinului se
transforma in munti prin incretirea si ridicarea lenta?
A. de reintinerire;
B. de drenaj ghimpatic;
C. antecedente.
ANSWER: C
Care sunt elementele geometrice ce definesc un canal semicircular?

A. aria udata, panta canalului, rugozitatea, adancimea optima;
B. raza canalului, panta canalului, rugozitatea; viteza curentului, debitul de fluid, rugozitatea,
C. panta hidraulica.
ANSWER: A
Ce sunt barajele?
A. constructii hidrotehnice, situate transversal cursului de apa, care au rolul de a ridica si controla
nivelul apei in bieful amonte sau de a realiza acumularea unui anumit volum de apa in acest bief;
B. constructii hidrotehnice, situate transversal cursului de apa, care au rolul de a ridica si controla
nivelul apei in bieful amonte;
C. constructii hidrotehnice, care au rolul de a realiza acumularea unui anumit volum de apa in bieful
aval
ANSWER: A
Ce este caldura de hidratare?

A. reactia care are loc la amestecarea cimentului cu apa este o reactie exoterma, la 1 kg de ciment
degajandu-se in timp de 7 zile circa 60 – 120 kcal;
B. reactie exoterma de amestecare a cimentului cu apa, la 1 kg de ciment degajandu-se in timp de 7
zile circa 60 – 120 kcal, betonul incalzindu-se pana la 50 grade – 60 grade C;
C. reactie exoterma de amestecare a cimentului cu apa, la 1 kg de ciment degajandu-se in timp de 7
zile circa 60 – 120 kcal, betonul incalzindu-se pana la 50 grade – 60 grade C, dilatandu-se si in timpul
racirii, contractandu-se, cu posibilitate de aparitie a unor tensiuni care pot duce la fisurarea sa.
ANSWER: C
De cine este dependenta viteza curentului in miscarea permanenta si uniforma printr-un canal,
A. de coeficientul lui Chezy’;
B. de raza hidraulica si de panta hidraulica;
C. de raza, panta si coeficientul lui Chezy’.
ANSWER: C
Daca densitatea apei fluviale este mai mica decat apa marii, atunci se formeaza o delta multibrat care
cum se numeste?
A. delta-picior-de-pasare;
B. delta intinsa;
C. meandru.
ANSWER: A
Cum se numeste procesul prin care raurile isi erodeaza continuu albiile, incepand de la izvor pana la
gura de varsare, impingandu-l in susul cursurilor lor?
A. reintinerire;
B. inversiune de relief;
C. erodare regresiva.
ANSWER: C
Ce modele complicate de retele formeaza raurile impreuna cu afluentii?

A. in gratii;
B. 12 retele dendritice;
C. radiare, in gratii, dendritice si altele.
ANSWER: B
Care sunt criteriile dupa care se clasifica barajele?

A. dupa scopul urmarit, dupa structura barajului, dupa materialul din care sunt executate, dupa modul
in care barajele preiau diversele solicitari si le transmit terenului de fundatie, dupa modul de
descarcare a apelor mari, din bieful amonte in cel aval;
B. dupa acumulare si derivatie, dupa mobilitate si rigiditate,dupa structura materialului;
C. dupa anrocamente si zidarie.
ANSWER: A
Ce uvraje evacuatoare de ape mari cunoasteti?

A. deversoare de diferite tipuri,
B. goliri intermediare sau de fund si disipatori de energie.
C. toate cele doua variante.
ANSWER: C
Care sunt elementele geometrice prin care este caracterizat un deversor?

A. profilul transversal, flancurile, profilul longitudinal, creasta deversorului, grosimea pragului,
inaltimea pragului, latimea deversorului;
B. inaltimea lamei deversante H, care se masoara la o distanta a = (3-4) H in amonte de creasta
deversorului, viteza de apropiere (acces) v0 ;
C. energia specifica totala a curentului de lichid fata de creasta deversorului, caderea deversorului .
ANSWER: A
Cum se clasifica deversoarele dupa pozitia crestei deversorului fata de directia vitezei de acces ?
A. deversoare frontale, oblice, laterale, poligonale, curbe, inelare;
B. deversoare libere (neinecate), daca nivelul aval al lichidului este sub creasta deversorului (hav< P),
deversoare inecate, daca nivelul aval al lichidului depaseste creasta deversorului (hav > P);
C. deversoare fara contractie laterala, la care latimea B a canalului de acces este egala cu latimea b
a frontului deversant , deversoare cu contractie laterala (b < B), la care liniile de curent sunt deviate in
plan orizontal si formeaza zone de desprinderi.
ANSWER: A
Unde se face amplasarea unui deversor frontal canal?

A. la racordul barajului cu malul sau pe unul din versanti, in functie de configuratia terenului;
B. pe ambele maluri, daca executarea unui singur descarcator de dimensiuni mai mari necesita
volume prea mari de lucrari;
C. ambele situatii.
ANSWER: C
Ce sunt stavilele si ce permit ele?

A. sunt elemente mobile care permit inchiderea sau deschiderea, partiala sau totala, a campurilor
deversante, cu scopul de a regla nivelurile si debitele in bieful amonte si in cel aval;
B. sunt elemente mobile care transmit impingerea apei pilelor si culeelor;
C. sunt elemente mobile care transmit presiunea apei atat pilelor, cat si radierului.
ANSWER: A
Din ce este realizata partea fixa a unui baraj mobil si care sunt elementele componente?
A. este realizata din beton, beton armat sau zidarie de piatra cu mortar de ciment, se compune din
culee, pile si radier;
B. este realizata din beton, se compune din culee, pile si radier;
C. este realizata din beton armat sau zidarie de piatra, se compune din pile si radier.
ANSWER: A
Care sunt marimile caracteristice ale unui bazin hidrografic?

A. suprafata si forma bazinului hidrografic; lungimea; latimea medie; coeficientul de forma;
coeficientul de asimetrie ,altitudinea medie,panta medie;
B. Volum total, Cota la coronamen, Inaltimea barajului, Lungimea barajului;
C. Putere instalata, Cota amonte, Cota aval, Debit instalat.
ANSWER: A
De cine este dependent modulul de debit?

A. aria hidraulica si raza hidraulica;
B. rugozitate, raza hidraulica, perimetrul udat, panta canalului;
C. coeficientul lui Chezy, raza hidraulica si aria udata.
ANSWER: C
De cate feluri sunt puturile dupa conditiile la limita ale acviferului?

A. puturi alimentate pe contur, puturi in bazin, puturi perfecte, puturi in curent, grupuri de puturi;
B. puturi alimentate dintr-un rau, puturi imperfecte, puturi in curent, puturi perfecte, grupuri de puturi;
C. puturi alimentate dintr-un rau, puturi alimentate pe contur, puturi in curent, puturi in bazin, grupuri
de puturi.
ANSWER: C
Dupa ce se face esantionarea materialului de albie?

A. egala cu diametrul celui mai mare galet;
B. ca proba de subsuprafata fiind reprezentat materialul aflat sub stratul de pavaj hidraulic;
C. toate variantele
ANSWER: C
Ce trepte de granulometrie conform scarii Wentwoth exista ?

A. 4 trepte de dimensiuni- silt,nisip, pietris, bolovanis;
B. 5 trepte de dimensiuni-silt, pshi, pietris, bolovanis, nisip;
C. 5 trepte de dimensiuni-nisip, silt, pietris, bolovanis, blocuri.
ANSWER: C
Ce reprezinta curbele suprafetei libere in albii prismatice ?

A. liniile piezometrice ale curentilor gradual variati cu suprafata libera;
B. pantele curentilor rapid variati cu suprafata inchisa;
C. ecuatiile diferentiale ale curbelor suprafetelor libere la albii cu sectiuni variabile.
ANSWER: A
Cui se datoreaza diminuarea materialului de albie in lungul raurilor?

A. sortarii si abraziunii;
B. uzurii si sortarii;
C. transportului selectiv si uzurii.
ANSWER: C
La un canal triunghiular (isoscel) perimetrul udat este dependent de cine?

A. aria sectiunii, panta, coeficientul de rugozitate;
B. perimetrul udat si panta hidraulica;
C. raza hidraulica si unghiul la varf al fundului albiei.
ANSWER: A
Din ce este format ansamblul uvrajelor de evacuatori de ape mari ?

A. deversoare de diferite tipuri;
B. goliri intermediare sau de fund si disipatori de energie;
C. tipuri diferite de deversoare, goliri intermediare sau de fund si disipatori de energie.
ANSWER: C
Ce este gelivitatea betonului?

A. rezistenta acestuia la actiunea repetata de inghet – dezghet;
B. rezistenta acestuia la actiunea repetata de incalzire-racire;
C. rezistenta acestuia la actiunea repetata de compresiune.
ANSWER: A
Ce este rostul de fundatie la un baraj?

A. suprafata de contact a barajului de beton cu roca de fundatie sanatoasa;
B. suprafata de contact a barajului de beton cu roca de fundatie sanatoasa (dupa ce s-a excavat
stratul de roca alterata);
C. distanta dintre roca barajului si roca fundatiei.
ANSWER: B
Ce este rostul de lucru la un baraj?

A. suprafata de separatie dintre doua lamele de beton turnate in corpul barajului la un anumit interval
de timp;
B. suprafata de separatie dintre doua lamele de beton cand turnarea betonului in corpul barajului se
face in mod continuu;
C. suprafata de separatie dintre doua lamele de beton cand la locul de turnare este necesar sa existe
un anumit interval de timp in care caldura din procesul de hidratare sa poata fi degajata in exterior.
ANSWER: A
Ce reprezinta rosturile de dilatatie (transversale), care segmenteaza barajul pe toata inaltimea sa?
A. sunt suprafete special prevazute in corpul barajului, cu scopul de a permite variatiile de volum ale
blocurilor de beton adiacente si deformatii inegale ale fundatiei;
B. sunt suprafete special prevazute in corpul barajului, cu scopul de a permite variatiile de volum ale
blocurilor de beton adiacente si deformatii inegale ale fundatiei, care trebuie sa fie impermeabile, sa
realizeze o monolitizare a constructiei, dar in acelasi timp sa permita deplasarile relative ale ploturilor
dupa toate cele 3 directii;
C. nici un raspuns nu este corect.
ANSWER: B
Care sunt rolurile functionale ale descarcatoarelor de adancime?

A. permit evacuarea partiala sau totala a apei din lacul de acumulare, realizeaza spalarea depunerilor
de aluviuni din lac din zona amonte de piciorul barajului, evacueaza o cota parte a debitelor maxime
din perioadele de viitura;
B. realizeaza revizii si reparatii ale barajului, prizei de apa sau ale chiuvetei lacului, indeparteaza
aluviunile din zona aval a piciorului barajului;
C. strabat corpul barajelor de la paramentul amonte la cel aval, la cativa metri deasupra talvegului.
ANSWER: A
Care sunt elementele componente ale disipatorului de energie?

A. bazinul disipator si rizberma;
B. paramentul amonte si aval;
C. bazinul disipator, rizberma ploturi, rosturi transversale, .
ANSWER: A
Ce reprezinta o rizberma?
A. o constructie care protejeaza zona aval a bazinului disipator, zona in care are loc difuzarea
curentului de apa;
B. o constructie care protejeaza zona aval a paramentului amonte;
C. o constructie care protejeaza zona amonte a bazinului disipator.
ANSWER: A
In functie de ce se determina adancimea necesara a paturii de apa aval in cazul disiparii de energie
cu jet liber?
A. debitul specific, caderea lamei deversante, unghiul de inclinare a lamei fata de orizontala in punctul
de impact aval si de de viteza si inaltimea apei pe deversor;
B. deschiderea deversantei frontale;
C. debitul specific.
ANSWER: A
Care sunt elementele componente ale unui baraj de greutate?

A. corpul barajului, talpa fundatiei, paramentul amonte, paramentul aval, piciorul amonte, piciorul aval,
coronamentul barajului;
B. ploturi, rosturi transversale, talpa, paramentul amonte si aval, piciorul amonte si aval, coronamentul
barajului;
C. fundatia, blocurile, paramentul amonte si aval, piciorul amonte si aval, coronamentul.
ANSWER: A
Care sunt elementele componente ale unei pompe centrifugale?

A. conducta de aspiratie, rotor, carcasa spirala, stator, ax, butuc, labirinti, elemente de etansare,
conducta de refulare;
B. conducta de aspiratie, rotor, carcasa spirala;
C. conducta de aspiratie, camera spirala, stator, carcasa spirala .
ANSWER: A
Ce tipuri de masini hidraulice cunoasteti?

A. conducta de aspiratie, rotor, carcasa spirala, stator, ax, butuc, labirinti, elemente de etansare,
conducta de refulare;
B. conducta de aspiratie, rotor, carcasa spirala;
C. conducta de aspiratie, camera spirala, stator, carcasa spirala .
ANSWER: A
Ce tipuri de masini hidraulice cunoasteti?

A. turbomasini, masini volumice, masini pneumatice;
B. turbogeneratoare, pompe volumice, compresoare;
C. turboambreiaje, pompe volumice, motoare volumice.
ANSWER: A
Ce elemente auxiliare pentru un circuit hidraulic cunoasteti?

A. aparatura de comanda si directionare a curgerii fluidelor, aparatura de reglare a presiunii,
aparatura de reglare a debitului, filtre, racorduri, rezervoare, acumulatoare hidraulice;
B. distribuitoare,
C. supape, drosele.
ANSWER: A
Care sunt elementele componente ale unei pompe cu roti dintate?

A. carcasa, flanse de aspiratie si refulare, ax conducator, ax condus, roata conducatoare, roata
condusa, capac, elemente de etansare, supapa de siguranta;
B. carcasa, flanse de aspiratie si refulare, ax conducator, ax condus, capac, elemente de etansare;
C. carcasa, ax conducator, ax condus, roata conducatoare, capac, elemente de etansare, supapa de
siguranta.
ANSWER: A
Cum se clasifica distribuitoarele din punct de vedere al comenzii?

A. discrete, continue;
B. discrete, rotative;
C. continue.
ANSWER: A
Cum se clasifica distribuitoarele din punct de vedere constructiv?

A. rotative;
B. discrete;
C. rotative; liniare, plane, cu supape.
ANSWER: C
Cand apare regimul de fund al saltului hidraulic?

A. in situatia in care lama deversanta este dirijata de paramentul aval spre fund, vitezele fiind mai
mari in zona inferioara a curentului decat la suprafata;
B. in situatia in care lama deversanta este dirijata de paramentul amonte spre aval, vitezele fiind mai
mari in zona inferioara a curentului decat la suprafata;
C. in situatia in care lama deversanta este dirijata de paramentul aval spre paramentul amonte,
vitezele fiind mai mari in zona inferioara a curentului decat la suprafata;.
ANSWER: A
In functie de ce se determina adancimea necesara a paturii de apa aval in cazul disiparii de energie
cu jet liber?
A. debitul specific, caderea lamei deversante, unghiul de inclinare a lamei fata de orizontala in punctul
de impact aval si de de viteza si inaltimea apei pe deversor;
B. deschiderea deversantei frontale;
C. debitul specific.
ANSWER: A
Randamentul total al unei turbomasini variaza intre 0.5..0,89 si depinde de:

A. pierderile hidraulice prin turbomasina;
B. pierderile mecanice;
C. pierderile hidraulice, mecanice si volumice.
ANSWER: C
Miscarea absoluta a lichidului in interiorul unei turbomasini este compusa din:

A. miscarea de transport a lichidului si miscarea relativa, raportata la rotor;
B. miscarea de rotatie a lichidului si miscarea relativa , raportata la rotor;
C. miscarea de transport a lichidului si de rotatie, raportata la rotor.
ANSWER: A
Pompele axiale au ca elemente componente:
A. Carcasa, aparat director, butuc, rotor, ax principal, elemente de etansare;
B. Carcasa, inel principal, inel secundar, ax, rotor, elemente de etansare ;
C. Carcasa, aparat aspirator, butuc, ax, aparat de refulare, elemente de etansare.
ANSWER: A
DFPP
Fluidul polifazic real se defineSte ca:
A. Mediul continuu, neomogen Si neizotrop caracterizat prin proprietatea de fluiditate, ce rezulta din
amestecul nemiscibil a cel putin doua corpuri cu stari de agregare diferite;
B. Mediu continuu, omogen si izotrop caracterizat prin proprietatea de fluiditate, ce rezulta din
amestecul miscibil a cel putin doua corpuri cu stari de agregare diferite;
C. Mediu continuu, omogen si neizotrop caracterizat prin proprietatea de fluiditate, ce rezulta din
amestecul miscibil a cel putin doua corpuri cu stari de agregare diferite;
ANSWER: A
Vascozitatea este proprietatea unui fluid real de a:

A. prezenta tensiuni interioare tangentiale la orice element de suprafata care separa doua portiuni de
fluid în miscare relativa locala de alunecare a uneia fata de alta;
B. nu prezenta tensiuni interioare tangentiale la orice element de suprafata care separa doua portiuni
de fluid în miscare relativa locala de alunecare a uneia fata de alta;
C. separa doua portiuni de fluid în miscare relativa locala de alunecare a uneia fata de alta;
ANSWER: A
Capilaritarea este fenomenul:

A. de denivelare a lichidelor în tuburile subtiri, cu diametrul sub 15 mm, fata de nivelul lichidului dintr-
un recipient în care tubul este partial imersat;
B. de nivelare a lichidelor în tuburile subtiri, cu diametrul sub 15 mm, fata de nivelul lichidului dintr-un
recipient în care tubul este partial imersat;
C. de denivelare a lichidelor în tuburile groase, fata de nivelul lichidului dintr-un recipient în care tubul
este partial imersat
ANSWER: A
Constanta de volum K este definita prin:

A. raportul dintre volumul mediu real al particulei si cubul diametrului d al unei sfere circumscrise
proiectiei orizontale a granulei în pozitia ei cea mai stabila în timpul miscarii prin curentul fluid;
B. raportul dintre volumul particulei si diametrului d al unei sfere circumscrise proiectiei orizontale a
granulei în pozitia ei cea mai stabila în timpul miscarii prin curentul fluid;
C. raportul dintre volumul particulei si patratul diametrului d al unei sfere circumscrise proiectiei
orizontale a granulei in pozitia ei cea mai stabila in timpul miscarii prin curentul fluid;
ANSWER: A
Marimea hidraulica w0 (viteza de sedimentare) se defineste ca:

A. viteza uniforma de cadere, intr-un fluid greu sub actiunea fortelor gravitationale, a unei particule
solide, la temperatura determinata, intr-un vas cu dimensiuni teoretic infinite;
B. viteza neuniforma de cadere, intr-un fluid, a unei particule solide, la temperatura determinata;
C. viteza uniforma de ridicare, intr-un fluid greu sub actiunea fortelor gravitationale, a unei particule
solide, la temperatura determinata, intr-un vas cu dimensiuni teoretic infinite;
ANSWER: A
Viteza de plutire este:

A. viteza unui curent ascendent de fluid care mentine la o pozitie fixa in stare de plutire o particula
solida ce are tendinta de a se depune;
B. viteza unui curent descendent de fluid care mentine la o pozitie fixa in stare de plutire o particula
solida ce are tendinta de a se depune;
C. viteza unui curent ascendent de fluid care mentine la o pozitie fixa in stare de plutire o particula
solida ce are tendinta de a se ridica la suprafata;
ANSWER: A
Concentratia masica unei faze oarecare, dispersata intr-un fluid, este o marime scalara care; se
defineste prin:
A. raportul dintre catitatea de material izolat, uscata si cantitatea totala de fluid polifazic dintr-un
volumul;
B. raportul dintre volumul de material izolat, uscat si cantitatea totala de fluid polifazic dintr-un
volumul;
C. raportul dintre cantitatea de material izolat, uscata si volumul total de fluid polifazic;
ANSWER: A
Vascozitatea dinamica aparenta este numeric egala cu:

A. valoarea vascozitatii dinamice a unui fluid monofazic, omogen si izotrop, care conduce la aceeasi
pierdere de sarcina, in conditii similare de curgere, cu cea corespunzatoare fluidului polifazic studiat;
B. valoarea vascozitatii cinematice a unui fluid monofazic, omogen si izotrop, care conduce la aceeasi
pierdere de sarcina, in conditii similare de curgere, cu cea corespunzatoare fluidului polifazic studiat;
C. valoarea vascozitatii cinematice a unui fluid, care conduce la aceeasi pierdere de sarcina;
ANSWER: A
Factori care influenteaza vascozitatea amestecurilor polifazice sunt:

A. proprietatile mediului continuu de dispersie, proprietatile fazei dispersate, (forma, rugozitatea,
porozitatea, marimea si masa particulelor din dispersie), distributia de concentratie a fluidului
polifazic;
B. distributia de concentratie a fluidului polifazic;
C. proprietatile fazei dispersate, (forma, rugozitatea, porozitatea, marimea si masa particulelor din
dispersie);
ANSWER: A
Mediile continue se pot defini ca:

A. o portiune a spatiului ocupata de un mediu cu anumite proprietati specifice;
B. o portiune a spatiului ocupata de un mediu fara proprietati;
C. o portiune a spatiului neocupata de un mediu fizic;
ANSWER: A
Fluidul polifazic ideal – presupune:

A. o repartitie uniforma a fazelor constituente ale mediului polifazic in tot domeniul D ocupat de
amestec, in acesta ipoteza a multicomponentei amestecului fiecare faza este independenta si isi
pastreaza individualitatea;
B. o repartitie neuniforma a fazelor constituente ale mediului polifazic in tot domeniul D ocupat de
amestec;
C. o repartitie uniforma a fazelor constituente ale mediului polifazic in zone specifice din domeniul D
ocupat de amestec;
ANSWER: A
Diametrul de sita, se apreciaza prin:

A. marimea ochiului rotund de sita prin care trece particula respectiva ramanand pe sita urmatoare cu
reteaua mai deasa;
B. marimea ochiului rombic de sita prin care trece particula respectiva ramanand pe sita urmatoare cu
reteaua mai deasa;
C. marimea ochiului rotund de sita prin care nu trece particula respectiva;
ANSWER: A
Finetea unui material granular, utilizata de multe ori in calculele de transport hidropneumatic, se
defineste prin:
A. raportul, exprimat in procente, dintre cantitatea ramasa pe o sita si cantitatea totala a corpului
format dintr-o multimea de particule;
B. raportul, exprimat in procente, dintre cantitatea ramasa pe o sita si cantitatea ramasa pe sita
urmatoare;
C. raportul, exprimat in procente, dintre cantitatea totala a corpului format dintr-o multimea de
particule si cantitatea ramasa pe o sita;
ANSWER: A
Diametrul de sedimentare este definit ca:

A. diametrul unei sfere cu greutatea specifica si marimea hidraulica identica cu cele ale particulei
solide reale determinate in aceleasi conditii cinematice, intr-un fluid identic;
B. diametrul unui cub cu greutatea specifica si marimea hidraulica identica cu cele ale particulei solide
reale determinate in aceleasi conditii cinematice, intr-un fluid identic;
C. diametrul unei paraboloid cu greutatea specifica si marimea hidraulica identica cu cele ale
particulei solide reale determinate in aceleasi conditii cinematice, intr-un fluid identic;
ANSWER: A
Diametrul nominal sau diametrul echivalent de, este definit ca:

A. valoare a diametrului unei sfere de volum V numeric egal cu cel al particulei solide considerate;
B. valoare a diagonalei unui cub de volum V numeric egal cu cel al particulei solide considerate;
C. valoarea diametrului mediu al unui paraboloid circumscris particulei solide considerate;
ANSWER: A
Compozitia granulometrica a unui sediment reprezinta:

A. modul de repartizare al fractiunilor granulometrice, obtinute intr-o proba, exprimate in procente din
greutatea totala in stare uscata;
B. reprezinta modul de repartizare al diametrelor particulelor, obtinute intr-o proba;
C. modul de repartizare al fractiunilor granulometrice, obtinute intr-o proba, exprimate in grame din
greutatea totala in stare uscata;
ANSWER: A
Fractiunea granulometrica reprezinta:

A. totalitatea particulelor cu dimensiuni cuprinse intre doua valori dinainte stabilite (de exemplu
marimile a doua site consecutive);
B. totalitatea particulelor cu dimensiuni cuprinse intre prima si ultima sita din setul de site utilizate la
testarea gramulometrica a probei;
C. totalitatea particulelor cu dimensiuni cuprinse intre doua valori dinainte stabilite (de exemplu
marimile a doua site consecutive),
ANSWER: A
Concentratia instantanee intr-un spatiu delimitat este definita ca:

A. Raport al volumului de material solid aflat la un moment dat in acest spatiu si volumul total al
spatiului;
B. Raport al volumului de lichid aflat la un moment dat in acest spatiu si volumul total al spatiului;
C. Raport al volumului de material solid si volumul lichidului din spatiul respectiv.
ANSWER: A
ECOTOXICOLOGIE
Ecotoxicologia este:
A. ramura a toxicologiei care se ocupa cu studiul efectelor toxice cauzate de poluanti naturali sau
artificiali asupra constituientilor unui ecosistem, fie ei animali (incluzând si omul), vegetali ori
microbiali, luati intr-un context integral, sistemic.
B. ramura a medicinei care studiaza substantele toxice si actiunea lor asupra organismului.
C. stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de viata.
ANSWER: A
Ecotoxicologia, ca stiinta, se ocupa de:

A. studiul efectelor toxice cauzate de poluanti asupra omului;
B. studiul efectelor pesticidelor asupra populatiilor umane situate la mai putin de 1 km de zonele in
care acestea au fost gasite in concentratii care depasesc limitele admise;
C. studiul efectelor toxice generate de poluanti asupra ecosistemelor.
ANSWER: C
Care dintre afirmatiile de mai jos nu este proprie ecotoxicologiei:

A. se ocupa cu studiul efectelor nocive ale substantelor chimice asupra ecosistemelor;
B. este ecologie in prezenta agentilor toxifianti;
C. studiaza simptomele, mecanismele, tratamentul si modul de detectare a substantelor otravitoare in
cazul omului.
ANSWER: C
Care dintre afirmatiile de mai jos este proprie ecotoxicologiei:

A. studiaza simptomele, mecanismele, tratamentul si modul de detectare a substantelor otravitoare in
cazul omului.
B. se ocupa cu studiul efectelor toxice generate de poluanti asupra ecosistemelor.
C. este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de viata.
ANSWER: B
Care dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata:

A. Rene Truhaut propune si defineste termenul de ecotoxicologie ca ―ramura a toxicologiei care se
ocupa cu studiul efectelor toxice cauzate de poluanti naturali sau artificiali asupra constituientilor unui
ecosistem, fie ei animali (incluzând si omul), vegetali ori microbiali, luati intr-un context integral,
sistemic‖;
B. ecotoxicologia s-a ―nascut´odata cu aparitia cartii lui Rachel Carson ―Primavara tacuta‖ in care
autoarea extrapoleaza efectele observate asupra unui organism la efectele sesizabile asupra
―balantei naturale‖, intr-o maniera antropocentrica;
C. P.M. Chapman sugera in 2002 ca ―ecotoxicologia este ecologie in prezenta agentilor toxifianti‖
ANSWER: B
Care dintre afirmatiile de mai jos se refera la trasaturi caracteristice ecotoxicologiei:

A. studiaza raspunsul ecosistemului fata de un poluant la toate nivelurile, luand in considerare
structura moleculara a poluantilor, proprietatile si comportarea lor in mediu;
B. studiaza simptomele, mecanismele, tratamentul si modul de detectare al substantelor otravitoare in
cazul omului.
C. se ocupa cu detectarea reziduurilor toxice si testarea toxicitatii substantelor chimice pe anim ale,
altele decat omul.
ANSWER: A
Pe scara temporala, de la nivelul biologic al individului si pana la cel de ecosistem, evolutia toxicitatii
unui poluant se caracterizeaza prin:
A. scaderea importantei toxicitatii deoarece concentratia poluantului scade in timp prin propagarea lui
la mai multi indivizi din ecosistem;
B. cresterea timpului de raspuns la toxicitatea poluantului;
C. cresterea dificultatii identificarii poluantului toxic.
ANSWER: C
Pe scara temporala, de la nivelul biologic al individului si pana la cel de ecosistem, evolutia toxicitatii
unui poluant se caracterizeaza prin:
A. cresterea importantei toxicitatii deoarece concentratia poluantului creste in timp prin propagarea lui
la mai multi indivizi din ecosistem;
B. cresterea timpului de raspuns la toxicitatea poluantului;
C. facilitarea identificarii poluantului toxic.
ANSWER: B
Pe scara temporala evolutia toxicitatii unui poluant se caracterizeaza prin:

A. modificari la nivel de populatie urmate de modificari biochimice;
B. modificari asupra structurii si dinamicii comunitatilor urmate de modificari la nivel de populatii;
C. modificari biochimice urmate de modificari fiziologice.
ANSWER: C
Timpul de obtinere a raspunsului ca urmare a actiunii unui poluant:

A. creste de la nivelul de organizare al populatiilor la cel de organizare al comunitatilor de populatii.
B. scade de la nivelul de organizare al populatiilor la cel de organizare al comunitatilor de populatii.
C. este acelasi de la nivelul de organizare al populatiilor la cel de organizare al comunitatilor de
populatii.
ANSWER: A
Nivelul de dificultate a corelarii unui raspuns cu actiunea unui compus chimic:

A. creste de la nivelul de organizare al populatiilor la cel de organizare al comunitatilor de populatii.
B. scade de la nivelul de organizare al populatiilor la cel de organizare al comunitatilor de populatii.
C. este acelasi de la nivelul de organizare al populatiilor la cel de organizare al comunitatilor de
populatii.
ANSWER: A
Ordinea cronologica de aparitie a efectului unei substante toxice este:

A. nivelul organismului, nivelul populational, nivelul comunitatilor de populatii.
B. nivelul populational, nivelul comunitatilor de populatii, nivelul organismului.
C. nivelul comunitatilor de populatii, nivelul populational, nivelul organismului.
ANSWER: A

A. in urma actiunii unei substante toxice, modificarile fiziologice pot fi depistate intr-un timp mai scurt
decat cele biochimice.
B. in urma actiunii unei substante toxice, modificarile biochimice pot fi depistate intr-un timp mai scurt
decat cele fiziologice.
C. un compus toxic poate fi mai usor de corelat cu modificarile biochimice decat cu cele fiziologice.
ANSWER: A
Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:

A. este mai greu de corelat actiunea unui poluant cu modificarile de ordin biochimic decat cu cele de
ordin fiziologic;
B. este mai usor de corelat actiunea unui poluant cu modificarile de ordin biochimic decat cu cele de
ordin fiziologic;
C. este mai greu de corelat actiunea unui poluant cu modificarile de ordin fiziologic decat cu cele ale
structurii comunitatii.
ANSWER: B

A. este mai greu de corelat actiunea unui poluant cu modificarile de ordin biochim ic decat cu cele de
ordin fiziologic;
B. este mai usor de corelat actiunea unui poluant cu modificarile de ordin biochimic decat cu cele de
ordin fiziologic;
C. este mai usor de corelat actiunea unui poluant cu modificarile de ordin fiziologic decat cu cele ale
structurii comunitatii.
ANSWER: A
Intotdeauna toxicitatea unei substante se manifesta cand:

A. este detectata intr-un organism datorita ingerarii in mod repetat.
B. doza (cantitatea) de substanta din organism este mai mare decat un anumit prag.
C. a trecut un timp suficient pentru a fi eliminata.
ANSWER: B
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata:

A. notiunea de „toxina‖ se refera la substantele organice capabile sa genereze intoxicatii si care sunt
produse de catre unele organisme animale sau vegetale;
B. notiunea de „xenobiotic‖ defineste este orice compus chimic care se gaseste in organism, dar care
nu este produs de catre acesta;
C. notiunea de „xenobiotic‖ defineste este orice compus chimic capabil sa genereze intoxicatii si care
este produs de catre unele organisme animale sau vegetale.
ANSWER: C
Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:

A. notiunea de „toxina‖ se refera la substantele organice produse de catre unele organisme animale
sau vegetale si care sunt capabile sa genereze intoxicatii;
B. notiunea de „xenobiotic‖ defineste este orice compus chimic produs de catre unele organisme
animale sau vegetale si care este capabil sa genereze intoxicatii;
C. notiunea de „toxina‖ defineste este orice compus chimic care se gaseste in organism, dar care nu
este produs de catre acesta.
ANSWER: A

A. toxinele sunt substante organice produse de catre unele organisme animale sau vegetale si care
sunt capabile sa genereze intoxicatii;
B. notiunea de „xenobiotic‖ se refera la orice compus chimic care se gaseste in organism, dar care nu
este produs de catre acesta;
C. notiunea de „xenobiotic‖ se refera la orice compus chimic produs de organism in timpul procesului
de dezintoxicare.
ANSWER: C
Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:

A. notiunea de „toxina‖ se refera la un compus de sinteza chimica capabil sa genereze intoxicatii;
B. notiunea de „toxina‖ se refera la un compus chimic produs de organism in timpul procesului de
dezintoxicare;
C. timpul de obtinere a raspunsului ca urmare a actiunii unui poluant creste de la nivelul de
organizare al populatiilor la cel de organizare al comunitatilor de populatii.
ANSWER: C
Notiunea de toxina se refera la:

A. substantele organice produse de catre unele organisme animale sau vegetale, capabile sa
genereze intoxicatii.
B. substantele de sinteza care pot incetini sau chiar impiedica un proces fiziologic sau o reactie
chimica.
C. preparatele sau tratamentele care franeaza sau impiedica dezvoltarea unui agent patogen.
ANSWER: A
Notiunea de „xenobiotic‖ defineste:

A. orice compus chimic care se gaseste in organism, dar care nu este produs de catre acesta;
B. orice compus chimic produs de organism, dar care are o influenta negativa asupra bunei
desfasurari a activitatii de adaptare la modificarile din mediul inconjurator;
C. compus chimic produs de organism in timpul procesului de dezintoxicare.
ANSWER: A
Un produs chimic care se gaseste in organism, dar care nu este produs de catre acesta, se numeste:
A. produs de sinteza;
B. xenobiotic;
C. toxina.
ANSWER: B
Substantele organice produse de catre unele organisme animale sau vegetale si care sunt capabile
sa genereze intoxicatii se numesc:
A. xenobiotice;
B. toxine;
C. bioconcentratoare.
ANSWER: B
Se poate considera ca ecotoxicologia a aparut ca stiinta de sine statatoare odata cu:

A. aparitia lucrarii lui Rachel Carson „Silent Spring‖ (Primavara tacuta), in 1962, care studia efectul
pesticidelor sintetice asupra faunei piscicole;
B. propunerea termenului de ecotoxicologie de catre Rene Truhaut, in 1969;
C. definirea termenului de ecotoxicologie ca ―ramura a toxicologiei care se ocupa cu studiul efectelor
toxice cauzate de poluanti naturali sau artificiali asupra constituientilor unui ecosistem, fie ei animali
(incluzand si omul), vegetali ori microbiali, luati intr-un context integral, sistemic‖ de catre Rene
Truhaut in 1977.
ANSWER: A
Putem spune despre o substanta ca este toxica numai daca:

A. dupa patrunderea in organism in doza relativ ridicata, unica sau repetata la intervale scurte, sau in
doze mici, repetate timp indelungat, determina imediat sau dupa o perioada de latenta, in mod
trecator sau persistent, alterarea uneia sau mai multor functii ale organismului, putand duce la
moarte;
B. dupa patrunderea in organism in doze ridicata determina imediat alterarea uneia sau mai multor
functii ale organismului, putand duce la moarte;
C. dupa patrunderea in organism, pe orice cale, in doze mici, repetate timp indelungat, determina
imediat sau dupa o perioada de latenta, alterarea uneia sau mai multor functii ale organismului.
ANSWER: A
Fenomenul de toxicitate se manifesta asupra unui organism printr-o degradare a unor parti anatomice
sau functii biologice doar ca urmare a:
A. exercitarii unor agresiuni fizice, chimice, biologice, independendente sau simultane, asupra
organismului.
B. alterarii pe cale chimica a functiilor vitale ale organismului.
C. cresterii concentratiei acelei substante in organism.
ANSWER: A
Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la esentialitatea unui element in urme, nu este
adevarata:
A. este prezent in toate tesuturile normale ale materiei vii, in concentratii aproape constante.
B. suprimarea lui induce modificari structurale si fiziologice diferite, in functie de speciile studiate;
C. administrarea lui evita si inlatura simptomele produse si reface modificarile biochimice produse de
lipsa lui.
ANSWER: B
Advectia reprezinta:
A. deplasarea unui compus chimic dintr-un loc in altul, ca rezultat al mobilitatii mediului in care se afla.
B. deplasarea unui compus chimic in sensul scaderii gradientului sau de concentratie, pana la
disparitia acestuia.
C. fenomenul prin care un lichid sau un solid incorporeaza din afara o substanta oarecare.
ANSWER: A
Dispersia reprezinta:
A. deplasarea unui compus chimic in sensul scaderii gradientului sau de concentratie, pana la
disparitia acestuia.
B. deplasarea unui compus chimic dintr-un loc in altul, ca rezultat al mobilitatii mediului in care se afla.
C. fenomenul prin care un lichid sau un solid incorporeaza din afara o substanta oarecare.
ANSWER: A

A. advectia reprezinta deplasarea unui compus chimic dintr-un loc in altul, ca rezultat al mobilitatii
mediului in care se afla;
B. dispersia reprezinta deplasarea unui compus chimic in sensul scaderii gradientului sau de
concentratie, pana la disparitia acestuia;
C. dispersia reprezinta deplasarea unui compus chimic dintr-un loc in altul, ca rezultat al mobilitatii
mediului in care se afla.
ANSWER: C
Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:

A. dispersia reprezinta deplasarea unui compus chimic dintr-un loc in altul, ca rezultat al mobilitatii
B. advectia reprezinta deplasarea unui compus chimic dintr-un loc in altul, ca rezultat al mobilitatii
C. advectia reprezinta deplasarea unui compus chimic in sensul scaderii gradientului sau de
concentratie, pana la disparitia acestuia.
ANSWER: B
Care dintre afirmatiile urmatoare nu reprezinta o cale de detoxifiere a organismelor contaminate cu

metale:
A. biodegradarea acestora la compusi mai putin toxici;
B. mascarea ionilor metalici activi prin legarea lor de structuri proteice;
C. depozitarea acestora pe termen lung in granule intracelulare.
ANSWER: A
Care dintre urmatoarele procese se regasesc in detoxifierea organismelor:

A. biodegradarea metalelor.
B. mascarea ionilor metalici activi prin legarea lor de structuri proteice.
C. scaderea concentratiei substantei toxice prin trecerea de la un nivel trofic la altul.
ANSWER: B
Bioacumularea reprezinta procesul:

A. prin care o substanta chimica este preluata de un organism pe toate caile de expunere naturala la
mediu;
B. de acumulare intr-un organism a unei substante chimice existente in mediu, prin suprafetele
respiratorii si dermale, excluzand mecanismele de hranire.
C. prin care unele substante chimice se concentreaza in mod succesiv de-a lungul nivelurilor trofice
ale lantului alimentar sau ale retelei alimentare.
ANSWER: A
Bioacumularea este un proces de acumulare a unei substante chimice in organism, prin:

A. hranire, suprafete dermale si respiratie.
B. hranire si suprafete dermale
C. respiratie si suprafete dermale.
ANSWER: A
Bioacumularea unei substante toxice determina si raspunsuri comportamentale ale organismului, de

genul:
A. pierdere de biomasa;
B. modificarea capacitatii de a vana;
C. incetinirea procesului de crestere.
ANSWER: B
Bioacumularea unei substante toxice determina si raspunsuri fiziologice ale organismului, de genul:
A. modificarea capacitatii de a vana;
B. incetinirea procesului de crestere;
C. modificari ale structurii tesutului hepatic.
ANSWER: B

A. bioacumularea este un proces de acumulare a unei substante chimice in organism prin hranire,
suprafete dermale si respiratie;
B. bioconcentrarea reprezinta procesul de acumulare intr-un organism a unei substante chimice
existente in mediu, prin suprafetele respiratorii si dermale, excluzand mecanismele de hranire.
C. bioconcentrarea reprezinta procesul prin care unele substante chimice se concentreaza in mod
succesiv de-a lungul nivelurilor trofice.
ANSWER: C
Bioconcentrarea se defineste ca procesul de concentrare intr-un organism a unei substante chimice

existente in mediu, prin:
A. respiratie si hranire.
B. hranire si suprafete dermale.
C. respiratie si suprafete dermale.
ANSWER: C
Bioconcentrarea reprezinta procesul:
A. de concentrare intr-un organism a unei substante chimice existente in mediu, prin suprafetele
respiratorii si dermale, excluzand mecanismele de hranire;
B. de concentrare intr-un organism a unei substante chimice existente in mediu, prin suprafete
respiratorii si dermale si prin mecanisme de hranire;
C. prin care unele substante chimice se concentreaza in mod succesiv de-a lungul nivelurilor trofice
ale lantului alimentar sau ale retelei alimentare.
ANSWER: A
Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la preluarea compusilor toxici din mediul acvatic, este
falsa?
A. organismele de talie mica prezinta o tendinta mult mai accentuata de preluare a contaminantilor
comparativ cu organismele de talie mare;
B. organismele de talie mare prezinta o tendinta mult mai accentuata de preluare a contaminantilor
comparativ cu organismele de talie mica;
C. fiecare nivel trofic poate constitui veriga de transfer si, eventual, de bioamplificare a acestora, mai
ales in cazul compusilor nebiodegradabili.
ANSWER: B
Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la preluarea compusilor toxici din mediul acvatic, este
falsa?
A. organismele poichiloterme (cu temperatura corpului variabila dupa temperatura mediului
inconjurator) prezinta un factor de bioamplificare mai mare a substantelor toxice decat organismele
homeoterme (cu temperatura corpului constanta, indiferent de temperatura mediului inconjurator).
B. organismele homeoterme (cu temperatura corpului constanta, indiferent de temperatura mediului
inconjurator) prezinta, in general, un factor de bioamplificare mai mare a substantelor toxice decat
organismele poichiloterme (cu temperatura corpului variabila dupa temperatura mediului inconjurator).
C. bioamplificarea este puternic dependenta de specia contaminata.
ANSWER: A
Bioamplificarea reprezinta procesul:

A. prin care unele substante chimice se concentreaza in mod succesiv de-a lungul nivelurilor trofice
ale lantului alimentar sau ale retelei alimentare;
B. de acumulare al substantelor la nivelul biotei, intr-un organism sau in anumite parti ale unui
organism;
C. din care rezulta intr-un organism o concentratie mai mare a unei substante decat concentratia
acesteia in mediul inconjurator din care a fost preluata.
ANSWER: A
Bioamplificarea este procesul prin care concentratia unei substante chimice dintr-un organism
evolueaza in timp astfel:
A. devine mai mare decat concentratia acelei substante in dieta;
B. devine mai mare decat concentratia acelei substante dizolvate in mediu;
C. creste datorita cresterii masei organismului.
ANSWER: A
Substantele toxice care se concentreaza in mod succesiv de-a lungul nivelurilor trofice ale lantului
alimentar sau ale retelei alimentare au:
A. caracter liposolubil;
B. caracter hidrosolubil;
C. ambele variante.
ANSWER: A
Substantele toxice care se concentreaza in mod succesiv de-a lungul nivelurilor trofice ale lantului
alimentar prezinta:
A. timp de remanenta scurt;
B. timp de remanenta lung;
C. caracter hidrosolubil.
ANSWER: B
Caracterul liposolubil al unei substante toxice determina:
A. concentrarea acesteia in mod succesiv de-a lungul nivelurilor trofice ale lantului alimentar;
B. eliminarea rapida a acesteia prin excretie, metabolizarea fiind mai dificila;
C. metabolizarea mai rapida a acesteia, eliminarea fiind mai dificila.
ANSWER: A
Caracterul hidrosolubil al unei substante toxice determina:

A. eliminarea mai rapida a acesteia din organism;
B. eliminarea mai dificila a acesteia din organism;
C. depozitarea cu usurinta in grasimi, mascand astfel caracterul toxic al acesteia.
ANSWER: A
Caracterul liposolubil al unei substante toxice determina in organism:

A. depozitarea cu usurinta in grasimi, mascand astfel caracterul toxic al acesteia;
B. eliminarea mai rapida a acesteia;
C. dizolvarea in cantitate mai mare (in functie de gradul de liposolubilitate) in octanol.
ANSWER: A
Coeficientul de partitie octanol-apa reprezinta:

A. raportul dintre concentratiile unei substante chimice in octanol si in apa, la echilibru si la o anumita
temperatura;
B. raportul dintre concentratiile de octanol si de apa care se gasesc in mediu in momentul poluarii
acestuia;
C. raportul dintre dintre concentratiile de octanol si de apa care se gasesc in mediu in momentul in
care o substanta a depasit doza prag de toxicitate.
ANSWER: A
Un coeficient de partitie octanol-apa cu o valoare mare pentru o anumita substanta toxica inseamna:
A. un caracter liposolubil pronuntat al substantei respective;
B. un caracter hidrosolubil pronuntat al substantei respective;
C. ca acea substanta poate fi eliminata cu usurinta din organismele afectate, prin hidratarea puternica
a acestora.
ANSWER: A
Un coeficientul de partitie octanol-apa cu o valoare mica pentru o anumita substanta toxica inseamna:
A. un caracter liposolubil pronuntat al substantei respective;
B. un caracter hidrosolubil pronuntat al substantei respective;
C. ca acea substanta poate fi depozitata cu usurinta in grasimi, mascand pentru moment toxicitatea
acesteia.
ANSWER: B
Factorul de bioconcentrare reprezinta:

A. raportul dintre concentratia unui compus chimic in organismul contaminat si concentratia acestuia
in compartimentul din care este preluat;
B. raportul dintre concentratia unui compus chimic in compartimentul din care este preluat si
concentratia acestuia in organismul contaminat;
C. raportul dintre concentratiile unui compus chimic in sangele si in ficatul organismului contaminat.
ANSWER: A
Factorul de bioamplificare se defineste¸ in regim stationar, ca fiind:

A. raportul dintre concentratia unei substante chimice existente in organism si concentratia acelei
substante in dieta;
B. raportul dintre concentratia substantei in organism si concentratia acesteia in apa;
C. raportul dintre concentratia substantei in dieta si concentratia acesteia in organism.
ANSWER: A
Procesul de bioamplificare apare atunci cand:

A. factorul de transfer depaseste valoarea 1,00 pentru doua niveluri trofice succesive;
B. factorul de transfer depaseste valoarea 0,5 intre primul si al doilea nivel trofic;
C. este inregistrata o poluare cu compusi hidrofili.
ANSWER: A
Bioacumularea se deosebeste de bioconcentrare deoarece:

A. bioacumularea include si efectul de bioamplificare datorat existentei substantei chimice in dieta;
B. bioacumularea se refera la preluarea substantelor toxice din mediul terestru, iar bioconcentrarea la
preluarea acestora din mediul acvatic;
C. bioacumularea re refera la procese de preluare a substantelor toxice de-a lungul unor perioade
mari de timp, iar bioconcentrarea la preluarea acestora timp de maxim 7 zile.
ANSWER: A
Printre caracteristicile substantelor toxice susceptibile de bioamplificare in cadrul retelei trofice putem
enumera:
A. viata lunga, solubila in grasimi, mobila si activa din punct de vedere biologic;
B. viata lunga, insolubila in grasimi, inerta din punct de vedere biologic;
C. viata cat mai scurta in afara organismului, insolubila in grasimi, mobila si activa din punct de
vedere biologic.
ANSWER: A
In cresterea concentratiei unei substante toxice pe un lant trofic, determinant este factorul de:
A. bioacumulare;
B. bioamplificare;
C. bioconcentrare.
ANSWER: B
Principalele faze ale relatiei toxic-organism sunt:

A. expunerea, faza toxicodinamica, faza toxicocinetica.
B. expunerea, faza competitiva, faza toxicodinamica, faza sintezei letale.
C. expunerea, faza competitiva, faza sintezei letale.
ANSWER: A
Sinteza letala reprezinta:

A. procesul prin care un compus foarte toxic este sintetizat in organism dintr-un precursor netoxic;
B. alterarea metabolismului celular prin antimetaboliti;
C. procesul prin care o substanta patrunsa in organism in cantitate mica, produce, printr-o forta
deosebita, o boala grava sau chiar moartea.
ANSWER: A
Procesele din cadrul fazei ―toxicocinetice‖ a relatiei toxic-organism sunt:

A. preluare, distributie, depozitare, biotransformare, eliminare;
B. preluare, distributie, actiunea toxicului asupra organismului la diferite niveluri, eliminare;
C. preluare, distributie, depozitare, biotransformare, actiunea toxicului asupra organismului la diferite
niveluri.
ANSWER: A
Biotransformarea reprezinta:
A. conversia enzimatica a substantelor toxice in metaboliti mai polari, mai usor excretabili si, de
obicei, mai putin toxici;
B. preluarea de catre organism a unor substante netoxice din mediu, care, sub actiunea enzimelor
sunt transformate in substante toxice pentru organismul care le-a preluat;
C. trecerea substantelor toxice de la un organism la altul, in cadrul unei retele trofice, producand
efecte adverse in lant.
ANSWER: A
Faza toxicodinamica reprezinta:

A. faza de actiune a toxicului asupra organismului, cuprinzand ansamblul fenomenelor care au loc in
organism la diferite niveluri, conducand, in final, la efectul toxic;
B. faza de actiune a organismului asupra toxicului, cuprinzand preluarea, distributia, depozitarea
(eventual acumularea), biotransformarea, eliminarea;
C. faza de actiune a mediului asupra toxicului, cuprinzand ansamblul fenomenelor care au loc in
mediu pentru reducerea concentratiei substantei toxice.
ANSWER: A
Referitor la relatia dintre o substanta toxica si organism, care dintre urmatoarele afirmatii este
adevarata?
A. procesul de preluare a unei substante toxice are loc in faza de expunere;
B. procesul de preluare a unei substante toxice are loc in faza toxicocinetica;
C. procesul de preluare a unei substante toxice are loc in faza toxicodinamica.
ANSWER: B
Referitor la relatia dintre o substanta toxica si organism, care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. procesul de preluare a unei substante toxice are loc in faza toxicocinetica;
B. procesul de distributie a unei substante toxice are loc in faza toxicocinetica;
C. actiunea toxicului asupra organelor are loc in faza toxicocinetica.
ANSWER: C
In cadrul relatiei substanta toxica-organism, procesul de depozitare a unei sbstante toxice in organism
are loc in faza:
A. toxicocinetica;
B. toxicodinamica;
C. de biotransformare.
ANSWER: A
Actiunea toxicului asupra organelor are loc in faza:

A. de biotransformare;
B. toxicocinetica;
C. toxicodinamica.
ANSWER: C
Procesul de eliminare a unei substante toxice din organism are loc in faza:
A. de biotransformare;
B. toxicocinetica;
C. toxicodinamica.
ANSWER: B
Ordinea cronologica a fazelor din relatia substanta toxica-organism este:

A. faza de expunere, faza toxicocinetica, faza toxicodinamica;
B. faza de expunere, faza toxicodinamica, faza toxicocinetica;
C. faza de preluare, faza toxicodinamica, faza toxicocinetica.
ANSWER: A
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. in cadrul relatiei substanta toxica - organism, faza toxicocinetica precede faza toxicodinamica;
B. in cadrul relatiei substanta toxica - organism, faza toxicodinamica precede faza toxicocinetica;
C. procesul de actiune a substantei toxice asupra organismului are loc in cadrul fazei toxicodinamice.
ANSWER: B
Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

A. procesul de actiune a substantei toxice asupra organismului are loc in cadrul fazei toxicodinamice;
B. procesul de actiune a substantei toxice asupra organismului are loc in cadrul fazei toxicocinetice;
C. procesul de depozitare a substantei toxice in organism are loc in cadrul fazei toxicodinamice.
ANSWER: A

A. procesele de distributie si de actiune a substantei toxice asupra ficatului au loc in cadrul fazei
toxicocinetice;
B. procesele de distributie si de actiune a substantei toxice asupra ficatului au loc in cadrul fazei
toxicodinamice;
C. procesele de distributie si de biotransformare au loc in cadrul fazei toxicocinetice.
ANSWER: C

A. procesele de preluare si de distributie a unei substante toxice in organism au loc in cadrul fazei de
biotransformare;
B. procesele de preluare si de distributie a unei substante toxice in organism au loc in cadrul fazei
toxicocinetice;
C. procesele de preluare si de distributie a unei substante toxice in organism au loc in cadrul fazei
toxicodinamice.
ANSWER: B

A. actiunea substantei toxice asupra tesuturilor hepatic si nervos are loc in cadrul fazei
toxicodinamice;
B. actiunea substantei toxice asupra tesuturilor hepatic si nervos are loc in cadrul fazei toxicocinetice;
C. procesele de distributie si de eliminare a unei substante toxice au loc in cadrul fazei toxicocinetice.
ANSWER: B
Care dintre urmatoarele mecanisme de inhibitie enzimatica nu este intalnit in cadrul procesului de
biotransformare a substantelor toxice:
A. competitia pentru siturile active sau cofactori ai enzimelor;
B. inhibarea transportului componentelor in sisteme multienzimatice;
C. cresterea biosintezei sau reducerea degradarii enzimelor sau cofactorilor.
ANSWER: C
Printre factorii determinanti ai toxicitatii, dependenti de organism, nu regasim:

A. specia, sexul, volatilitatea, ionizarea, factorii genetici;
B. varsta, masa si suprafata corporala, specia, bioritmul;
C. sexul, starea psihica, starile patologice.
ANSWER: A
Toxicitatea unei substante nu depinde de urmatoarele proprietatile fizico-chimice ale acesteia:

A. starea de agregare, volatilitatea, liposolubilitatea;
B. masa moleculara, suprafata corporala, puritatea;
C. stereoizomeria, activitatea electronica, hidrosolubilitatea.
ANSWER: B
Efectul unei substante toxice este dependent intotdeauna de:

A. starea de agregare, temperatura, concentratia in mediu a substantei;
B. masa organismului, gradul de maturitate;
C. doza de substanta toxica aflata in organism.
ANSWER: C

A. datorita sistemului de detoxifiere oxidativa slab dezvoltat, pasarile pradatoare prezinta o tendinta
mult mai accentuata de acumulare a compusilor lipofili comparativ cu animalele terestre pradatoare;
B. datorita sistemului de detoxifiere oxidativa slab dezvoltat, animalele terestre pradatoare prezinta o
tendinta mult mai accentuata de acumulare a compusilor lipofili comparativ cu pasarile pradatoare;
C. animalele terestre prezinta eventuale efecte toxice acute, cu durata scurta de timp si limitate la
speciile imediat expuse.
ANSWER: B
Considerand un lant trofic in care ursii polari reprezinta ultima veriga si un alt lant trofic in care
bovinele sunt ultima veriga, atunci putem presupune ca:
A. ursii polari acumuleaza cantitati mai mari de compusi policlorobifenili si cantitati mai mici de ioni
metalici decat bovinele;
B. ursii polari acumuleaza cantitati mai mici de compusi policlorobifenili si cantitati mai mari de ioni
metalici decat bovinele;
C. ursii polari acumuleaza cantitati mai mari de compusi policlorobifenili si de ioni metalici decat
bovinele.
ANSWER: A
Considerand un ecosistem terestru poluat cu cadmiu si plumb, care dintre urmatoarele afirmatii este
adevarata?
A. putem presupune ca metalele grele se gasesc in concentratie mai mare in rinichii cartitelor din acel
ecosistem comparativ cu rinichii soarecilor erbivori;
B. putem presupune ca metalele grele se gasesc in concentratie mai mica in rinichii cartitelor din acel
ecosistem comparativ cu rinichii soarecilor erbivori;
C. putem presupune ca exista o concentratie mai mica de cadmiu si mai mare de plumb in rinchii
cartitelor comparativ cu concentratiile acestora in rinichii soarecilor de camp.
ANSWER: A
Considerand un sistem acvatic poluat cu PCB 194 (log Kow=7,1) si aterina, lufarul si rechinul, ca 3
verigi trofice consecutive dintr-un lant trofic al acelui ecosistem, atunci putem presupune ca:
A. PCB 194 se va gasi in concentratie mai mare in aterina decat in rechin;
B. PCB 194 se va gasi in concentratie mai mica in lufar decat in aterina;
C. PCB 194 se va gasi in concentratie mai mare in lufar decat in aterina.
ANSWER: C
Considerand un ecosistem acvatic poluat cu PCB 194 (log Kow=7,1) si benzen (Kow=2,13), care
dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A. in aterina PCB 194 se va gasi in concentratie mai mare decat benzenul;
B. in aterina PCB 194 se va gasi in concentratie mai mica decat benzenul;
C. in rechin PCB 194 se va gasi in concentratie mai mica decat benzenul.
ANSWER: A
Considerand un ecosistem acvatic poluat cu PCB 18 (log Kow=5,6) si PCB 101 (Kow=6,4), care
dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A. in al 3-lea nivel trofic PCB 18 se va gasi in concentratie mai mare decat PCB 101;
B. in al 3-lea nivel trofic PCB 18 se va gasi in concentratie mai mica decat PCB 101;
C. PCB 101 se va gasi in concentratie mai mica in rechin decat in plancton.
ANSWER: B
Apa potabila, alimentele nealterate, medicamentele, pot deveni substante toxice?

A. da, dar numai daca prin concentratia lor intr-un organism ii perturba functiile vitale.
B. nu, pentru ca ele sustin viata sau ajuta la vindecarea unor boli.
C. da, numai atunci cand apa si alimentele contin accidental substante toxice sau cand
medicamentele au depasit termenele de expirare.
ANSWER: A
Starea stationara aparenta poate fi definita in ecotoxicologie ca:

A. punctul din experiment de unde nivelurile reziduale de substante toxice din tesuturi nu se mai
maresc;
B. punctul din experiment de unde nivelurile reziduale de substante toxice din organism variaza in
timp cu cel mult plus sau minus 10 la suta;
C. momentul de timp din experiment de la care nu se mai inregistreaza mortalitati in randul
organismelor test.
ANSWER: A
Starea stationara aparenta din testele de toxicitate este indicata de:

A. trei masuratori consecutive, realizate pe o perioada de 2 pana la 4 zile, din care rezulta concentratii
similare ale substantei toxice in tesuturi;
B. doua masuratori consecutive, realizate pe o perioada de o saptamana, din care rezulta
concentratii similare ale substantei toxice in tesuturi;
C. trei masuratori consecutive, realizate pe o perioada de 7 zile, din care rezulta concentratii similare
ale substantei toxice in musculatura si ficat.
ANSWER: A
Tehnicile toxicologice de investigare a mediului cuprind:

A. testele de toxicitate, analizele chimice si ecoevaluarea;
B. determinarea consumului chimic si biochimic de oxigen, identificarea metalelor grele si a dozei
letale;
C. testele de determinare a nivelului prag de toxicitate si a dozei letale.
ANSWER: A
In cadrul investigatiei ecotoxicologice, testele de toxicitate se refera la:

A. analiza structurii biotei ecosistemului.
B. folosirea sistemelor biologice pentru detectarea prezentei substantelor toxice in ecosistem.
C. determinarea consumului chimic si biochimic de oxigen din ecosistem, precum si a dozelor letale
din organisme.
ANSWER: B
Metodele biologice de monitoring a toxicitatii mediului folosesc:

A. aplicarea bioindicatorilor, analiza esantioanelor prelevate din biota, aplicarea biosenzorilor in
monitoringul clasic;
B. analiza compozitiei speciilor, analiza concentratiilor de oxigen si dioxid de carbon, aplicarea
biotestelor;
C. analiza concentratiilor de oxigen si oxid de carbon, aplicarea bioindicatorilor, aplicarea biotestelor.
ANSWER: A
Metodele biologice de evaluare a toxicitatii mediului cuprind:

A. utilizarea elementelor biologice ca baza pentru parti din procedurile analitice, aplicarea diferitelor
tipuri de biosenzori, aplicarea biotestelor;
B. aplicarea bioindicatorilor, analiza fizico-chimica a esantioanelor prelevate din biota, aplicarea
biosenzorilor in monitoringul clasic;
C. analiza fizico-chimica a esantioanelor prelevate din biota, aplicarea bioindicatorilor, aplicarea
biotestelor.
ANSWER: A
Biotestele reprezinta:
A. metode de evaluare a efectului unor compusi, tehnici sau proceduri asupra unor organisme vii;
B. metode de evaluare a starii de sanatate a unor organisme;
C. metode de evaluare a nivelului de toxicitate in populatiile de organisme dintr-un ecosistem.
ANSWER: A
Testele de toxicitate sunt:

A. teste folosite pentru determinarea toxicitatii unei substante asupra sistemelor vii;
B. teste folosite pentru determinarea concentratiei toxice din efluenti;
C. teste folosite pentru determinarea nivelului de toxicitate din efluenti, organisme, sedimente.
ANSWER: A
Procedurile de validarea a testelor de toxicitate din laborator constau in:

A. stabilirea in teren a nivelului de corelare dintre rezultatele testelor de toxicitate si masuratori ale
efectelor substantelor toxice asupra ecosistemului vizat;
B. implicarea metodelor stiintifice bazate pe experimente formale (fundamentate teoretic) prin care se
decide daca rezultatele din teren ale testelor de toxicitate predicteaza efectele toxice constatate in
ecosistemul studiat;
C. ambele.
ANSWER: C
Interpretarea testelor de toxicitate are la baza urmatoarele criterii:

A. criteriul factorilor aplicativi, criteriul raportului acut/cronic,
B. criteriul unitatilor toxice si criteriul pe baza de indicatori de toxicitate,
C. ambele
ANSWER: C
Pentru ponderea componentelor din formula unui indicator de toxicitate trebuie analizate urmatoarele
situatii:
A. daca exista puncte finale care trebuie sa aiba o pondere mai mare;
B. daca intinderea raspunsului toxic este mai importanta decat intensitatea efectului sau invers;
C. ambele situatii.
ANSWER: C
Sondarea (probarea) efectelor ecotoxicologice potentiale (PEEP = ‖Potential Ecotoxic Effect Probe‖)
reprezinta unul dintre cei mai cunoscuti indicatori de evidentiere a potentialului toxic, in elaborarea lui
fiind folosite biotestele:
A. test de crestere algala, utilizand Selenastrum capricornutum; cromotest SOS (genotoxicitate),
utilizand Escherichia coli;
B. test de luminescenta, utilizand Vibrio fischeri (fost Photobacterium phosphoreum); test de
suprvietuire si reproducere, utilizand Ceriodaphnia dubia;
C. toate cele patru bioteste prezentate.
ANSWER: C
Valoarea de prag, care reprezinta concentratia teoretica a substantei de la care exista probabilitatea
de a aparea efectul toxic al acesteia (TOEC), este definita ca:
A. media geometrica intre cea mai mare valoare a concentratiei substantei la care nu se observa un
efect advers (NOEC) si cea mai mica valoare a concentratiei substantei la care se observa un efect
advers (LOEC);
B. media aritmetica intre cea mai mare valoare a concentratiei substantei la care nu se observa un
advers (LOEC);
C. media armonica intre cea mai mare valoare a concentratiei substantei la care nu se observa un
advers (LOEC).
ANSWER: A
Valoarea de prag, care reprezinta concentratia teoretica a substantei de la care exista probabilitatea
de a aparea efectul toxic al acesteia (TOEC), este definita ca:
A. media geometrica intre cea mai mica valoare a concentratiei substantei la care nu se observa un
efect advers si cea mai mare valoare a concentratiei substantei la care se observa un efect advers;
B. media aritmetica intre cea mai mica valoare a concentratiei substantei la care nu se observa un
efect advers si cea mai mare valoare a concentratiei substantei la care se observa un efect advers;
C. niciuna dintre definitiile prezentate.
ANSWER: C
Unitatea toxica acuta se calculeaza ca:

A. raportul dintre concentratia reala a toxicului din efluent si concentratia care a cauzat moartea a 50
la suta dintre organisme la sfarsitul perioadei de expunere acuta;
B. media geometrica dintre concentratia reala a toxicului din efluent si concentratia care a cauzat
moartea a 50 la suta dintre organisme la sfarsitul perioadei de expunere acuta;
C. raportul dintre concentratia care a cauzat moartea a 50 la suta dintre organisme la sfarsitul
perioadei de expunere acuta si concentratia reala a toxicului din efluent.
ANSWER: A
O metoda de predictare a pragului de concentratie la care o substanta toxica nu produce efecte

notabile in timpul unei expuneri cronice consta in folosirea raportului acut/cronic (ACR), care se
calculeaza ca:
A. raport intre concentratia care a cauzat moartea a 50 la suta dintre organisme la sfarsitul perioadei
de expunere acuta (LC50) si cea mai mare concentratie a substantei la care nu se observa efecte
adverse (NOEC).
B. raport intre cea mai mare concentratie a substantei la care nu se observa efecte adverse (NOEC)
si concentratia care a cauzat moartea a 50 la suta dintre organisme la sfarsitul perioadei de
expunere acuta (LC50).
C. raport intre cea mai mare valoare a concentratiei substantei la care nu se observa un efect advers
(NOEC) si cea mai mica valoare a concentratiei substantei la care se observa un efect advers
(LOEC).
ANSWER: A
Pentru apele naturale, clasele de risc de toxicitate acuta sunt:

A. Clasa I: fara risc de toxicitate acuta; Clasa a II-a: risc usor de toxicitate acuta; Clasa a III-a: risc de
toxicitate acuta; Clasa a IV-a: risc ridicat de toxicitate acuta; Clasa a V-a: risc foarte ridicat de
toxicitate acuta.
B. Clasa I: fara risc de toxicitate acuta; Clasa a II-a: risc foarte usor de toxicitate acuta; Clasa a III-a:
risc usor de toxicitate acuta; Clasa a IV-a: risc de toxicitate acuta; Clasa a V-a: risc ridicat de
toxicitate acuta; Clasa a VI-a: risc foarte ridicat de toxicitate acuta.
C. Clasa I: fara risc de toxicitate acuta; Clasa a II-a: risc de toxicitate acuta; Clasa a III-a: risc ridicat
de toxicitate acuta.
ANSWER: A
Clasele de toxicitate pentru apele uzate sunt:

A. Clasa I: fara toxicitate acuta; Clasa a II-a: toxicitate acuta usoara; Clasa a III-a: toxicitate acuta;
Clasa a IV-a: toxicitate acuta ridicata; Clasa a V-a: toxicitate acuta foarte ridicata.
B. Clasa I: fara toxicitate acuta; Clasa a II-a: toxicitate acuta foarte usoara; Clasa a III-a: toxicitate
acuta usoara; Clasa a IV-a: toxicitate acuta; Clasa a V-a: toxicitate acuta ridicata; Clasa a VI-a:
toxicitate acuta foarte ridicata.
C. Clasa I: fara toxicitate acuta; Clasa a II-a: toxicitate usoara; Clasa a III-a: toxicitate acuta ridicata.
ANSWER: A
Factorul de ponderare a toxicitatii pentru o anumita substanta i (FTOX), folosit in sistemul Chimiotox
de evaluare a apelor reziduale pe baza de indicatori, se calculeaza ca:
A. raportul intre valoarea de referinta arbitrara (1 mg/l) si valoarea celui mai exigent criteriu de calitate
a apei pentru substanta i;
B. medie geometrica intre valoarea celui mai exigent criteriu de calitate a apei pentru substanta i si
valoarea concentratiei letale pentru 50 la suta din organismele supuse experimentului;
C. raportul intre valoarea celui mai exigent criteriu de calitate a apei pentru substanta i si valoarea
concentratiei letale pentru 50 la suta din organismule supuse experimentului.
ANSWER: A
Unitatile Chimiotox pentru o anumita substanta dintr-un efluent sunt calculate ca:
A. produsul dintre debitul efluentului, concentratia si factorul de ponderare a toxicitatii pentru acea
substanta;
B. produsul dintre debitul efluentului si factorul de ponderare a toxicitatii pentru acea substanta;
C. raportul dintre debitul efluentului si factorul de ponderare a toxicitatii pentru acea substanta.
ANSWER: A
Biodisponibilitatea se refera la:

A. acea fractie din contaminantul prezent, disponibila pentru a fi preluata de catre organisme si
capabila sa exercite un efect toxic;
B. capacitatea organismelor de a prelua un compus toxic pe orice cale posibila;
C. capacitatea organismelor de a prelua si de a elimina un compus toxic, pe orice cale posibila.
ANSWER: A
Testele de toxicitate acuta sunt:

A. teste pe termen scurt, proiectate pentru a masura efectele agentilor toxici asupra organismelor, pe
perioade limitate din durata lor de viata.
B. teste pe termen lung, proiectate pentru a masura efectele agentilor toxici asupra organismelor, pe
intreaga lor perioada de viata.
C. teste pe termen lung, proiectate pentru a masura efectele agentilor toxici asupra organismelor, pe
durata a doua generatii.
ANSWER: A
Testele de toxicitate acuta evalueaza:

A. relatia doza/concentratie – raspuns pentru supravietuire;
B. capacitatea de adaptare a organismelor la substanta toxica, de-a lungul intregului ciclu de viata;
C. raportul dintre cea mai mare concentratie la care nu se observa efecte adverse si cea mai mica
concentratie la care se observa aceste efecte, pentru o anumita substanta.
ANSWER: A
Testele de toxicitate acuta expun, de obicei, organismele la substanta de testat pe perioade de:
A. 24 pana la 96 ore;
B. 7 pana la 21 zile;
C. un ciclu de reproducere.
ANSWER: A
Tinta finala in testele de toxicitate acuta o reprezinta, de obicei:

A. determinarea dozei letale mediane, respectiv a concentratiei letale mediane;
B. capacitatea de adaptare a organismelor la substanta toxica, de-a lungul intregului ciclu de viata;
C. determinarea celei mai mici doze, respectiv concentratii, la care se observa un efect advers.
ANSWER: A
Testele de toxicitate cronica sunt proiectate sa masoare:

A. efectele substantelor toxice asupra diferitelor specii pe o perioada semnificativa, cel putin o zecime
din ciclul lor de viata;
B. efectele substantelor toxice asupra diferitelor specii, timp de 24 pana la 96 ore de expunere la
substanta toxica;
C. efectele substantelor toxice asupra diferitelor specii pe o perioada semnificativa, cel putin de-a
lungul a trei generatii.
ANSWER: A
Testele de toxicitate cronica sunt focalizate pe:

A. efectele subletale ale substantelor toxice cu privire la reproducere, crestere si comportament,
datorita modificarilor fiziologice si biochimice;
B. efectele letale ale substantelor toxice asupra organismelor aflate in mediul lor natural;
C. efectele letale ale substantelor toxice asupra organismelor din laborator, pe o perioada de cel putin
6 luni.
ANSWER: A
Studiul efectelor unei substante toxice asupra comportamentului de ingrijire a puilor la pasarile
afectate, reprezinta o tinta finala in cadrul:
A. testelor de toxicitate acuta;
B. testelor de toxicitate cronica;
C. atat testelor de toxicitate acuta cat si a celor de toxicitate cronica.
ANSWER: B
In ecotoxicologie, doza reprezinta:

A. cantitatea de substanta care, introdusa in organism, produce un efect determinat;
B. cantitatea de substanta care, introdusa in organism, poate fi metabolizata de catre acesta;
C. cantitatea minima de substanta chimica care poate produce intoxicatie la cel putin un organism din
lotul supus experimentarii.
ANSWER: A
LC50 reprezinta:
A. concentratia substantei toxice la care jumatate dintre organismele supuse testului nu
supravietuiesc;
B. concentratia substantei toxice in organism dupa 50 de zile de expunere la aceasta;
C. concentratia limita admisa in mediu pentru o anumita substanta, testata pe cel putin 50 de
organisme.
ANSWER: A
LD50 reprezinta:
A. doza substantei toxice la care jumatate dintre organismele supuse testului nu supravietuiesc.
B. doza de substanta toxica din organism dupa 50 de zile de expunere la aceasta.
C. doza limita admisa in mediu pentru o anumita substanta, testata pe cel putin 50 de organisme.
ANSWER: A
Abrevierea NOEC face referire la:

A. cea mai mare concentratie a substantei testate la care nu se observa efecte toxice;
B. cea mai mica concentratie a substantei testate la care nu se observa efecte toxice;
C. cea mai mica concentratie a substantei testate la care se observa efecte toxice..
ANSWER: A
Abrevierea NOEL face referire la:

A. nivelul cel mai mare al substantei testate la care nu se observa efecte toxice;
B. nivelul cel mai mic al substantei testate la care nu se observa efecte toxice;
C. cea mai mica valoare a substantei testate la care se observa efecte toxice..
ANSWER: A
Abrevierea LOEC face referire la:

A. cea mai mica concentratie a substantei testate la care se observa efecte toxice;
B. cea mai mica concentratie a substantei testate la care nu se observa efecte toxice;
C. cea mai mare concentratie a substantei testate la care nu se observa efecte toxice.
ANSWER: A
Abrevierea LOEL face referire la:

A. nivelul cel mai mic al substantei testate la care se observa efecte toxice;
B. nivelul cel mai mic al substantei testate la care nu se observa efecte toxice;
C. nivelul cel mai mare al substantei testate la care nu se observa efecte toxice.
ANSWER: A
Cea mai mica doza a unei substante care cauzeaza un efect advers (LOAEL) face referire la:
A. substanta care este ingerata;
B. substanta la care este expus direct organismul;
C. atat la substanta care este ingerata cat si la substanta la care este expus direct organismul.
ANSWER: A
Cea mai mica concentratie a unei substante care cauzeaza un efect advers (LOAEC) face referire la:
A. substanta care este ingerata;
B. substanta la care este expus direct organismul;
C. atat la substanta care este ingerata cat si la substanta la care este expus direct organismul.
ANSWER: B
Abrevierea „CMA‖ reprezinta:

A. concentratia maxima admisibila a unei substante chimice intr-un substrat la care nu apar efecte
toxice;
B. concentratia medie anuala a unei substante chimice la care nu apar efecte toxice;
C. doza zilnica acceptata, care in tot timpul vietii omului nu este periculoasa.
ANSWER: A
Rata de emisie toxica a unui efluent (TER) este definita ca:

A. produsul dintre unitatile toxice ale substantei si debitul acesteia;
B. raportul dintre debitul substantei toxice si unitatile toxice ale acesteia;
C. raportul dintre unitatile toxice ale substantei si debitul acesteia.
ANSWER: A
Policloro-dibenzodioxinele, compusi extrem de toxici pentru mamifere, sunt produsi pentru a fi utilizati
ca:
A. insecticide si raticide;
B. erbicide;
C. nu se produc pentru a fi comercializati, apar in timpul sintezei altor produsi.
ANSWER: C
Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza insecticidele organo-clorurate:

A. unele sunt foarte persistente in organisme si au metaboliti stabili si la fel de persistenti;
B. majoritatea au caracter hidrosolubil;
C. pot fi eliminate rapid prin excretie.
ANSWER: A
Care dintre urmatoarele afirmatii nu caracterizeaza insecticidele organo-clorurate:

A. actiunea lor ca insecticid este de contact si de ingestie, rar de respiratie;
B. majoritatea au tendinta de a se acumula in grasimi;
C. majoritatea au caracter hidrosolubil.
ANSWER: C
Proprietatile neurotoxice manifestate de catre compusii organofosforici asupra organismelor din

mediu se datoreaza:
A. abilitatii lor de a inhiba enzima acetilcolinesteraza;
B. capacitatii lor de a concura la situri specifice din sistemul nervos central;
C. abilitatii lor de a induce deficiente in elementele esentiale.
ANSWER: A
Pentru a creste toxicitatea unor metale:

A. se leaga metalele de un ligant organic;
B. se mascheaza ionii metalici activi prin legarea lor de structuri proteice;
C. se depoziteaza metalele, pe termen lung, in granule intracelulare.
ANSWER: A
Care dintre compusii urmatori sunt interzisi in vopselele antifouling prin Directiva 1999/51/EC:
A. compusii tributilstanici;
B. compusii organoclorurati;
C. compusii organofosforici
ANSWER: A
Riscul principal al insecticidelor carbamice consta in:

A. toxicitatea lor pe termen scurt (acuta).
B. toxicitatea lor pe termen lung (cronica).
C. proprietatea lor de a fi usor de degradat de catre agenti chimici si biologici.
ANSWER: A
Piretrul este:
A. insecticid vegetal, gasit in florile plantelor ierboase din genul Chrysanthemum;
B. compus organofosforic, produs ca insecticid si agent de lupta;
C. compus polibromurat bifenilic (PBB) cu proprietatea de a incetini arderile.
ANSWER: A
Pesticidele sunt:
A. produse chimice, folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si animalelor, inclusiv a
vectorilor biologici ai unor boli umane;
B. produse chimice folosite in acvacultura, la combaterea unor vectori biologici ai unor boli la pesti.
C. compusi naturali, produsi de catre unele animale acvatice, in scopul apararii.
ANSWER: A
Produsele chimice folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si animalelor, inclusiv a vectorilor
biologici ai unor boli umane se numesc:
A. pesticide;
B. fungicide;
C. insecticide.
ANSWER: A
Erbicidele sunt substante folosite pentru:

A. stimularea cresterii culturilor agricole;
B. combaterea plantelor care afecteaza culturile agricole;
C. combaterea insectelor daunatoare culturilor agricole.
ANSWER: B
Fungicidele sunt substante toxice folosite in agricultura pentru combaterea:

A. plantelor daunatoare culturilor agricole;
B. ciupercilor daunatoare culturilor agricole;
C. insectelor daunatoare culturilor agricole.
ANSWER: B
Rodenticidele sunt substante toxice folosite in combaterea:

A. buruienilor;
B. insectelor;
C. rozatoarelor.
ANSWER: C
Varfarina, cel mai cunoscut rodenticid anticoagulant, actioneaza ca:

A. antagonist al vitaminei K;
B. inhibitor al acetilcolinesterazei;
C. precursor al vitaminei C.
ANSWER: A
Indicatorii de calitate a mediului folositi in monitoringul pentru evaluarea toxicitatii trebuie sa

indeplineaca anumite cerinte:
A. relevanta biologica, sensibilitate la factorii de stres, relevanta sociala, interpretabilitate,
selectivitate, aplicabilitate larga;
B. masurabilitate, continuitate a masuratorilor, redundanta scazuta, integrativitate, anticipare, caracter
nedistructiv;
C. toate insusirile enumerate.
ANSWER: C
Un biomarker reprezinta o proprietate fiziologica, biochimica, genetica ori comportamentala

cuantificabila, a unui organism din ecosistemul studiat care este folosita ca masura a schimbarilor din
mediul respectiv. Din exemplele de mai jos care nu pot fi biomarkeri?
A. anumite specii de pesti, moluste, crustacee, fitoplancton, zooplankton;
B. plante, insecte, viermi, pasari, mamifere;
C. pasari, mamifere, sedimente, reptile, plante.
ANSWER: C
Efectele procesului de biotransformare sunt antagonice efectelor procesului de:

A. bioconcentrare;
B. bioacumulare;
C. ambele raspunsuri sunt corecte
ANSWER: C
Care dintre urmatoarele procese de transformare a contaminantilor sunt abiotice?

A. hidroliza si oxidarea;
B. reducerea si fotosinteza;
C. fermentatia si degradarea fotochimica.
ANSWER: A
Transformarile substantelor toxice datorate factorilor fizico-chimici si/sau biologici, pot duce la:
A. neutralizarea lor;
B. cresterea toxicitatii lor;
C. ambele variante.
ANSWER: C
Biodegradarea reprezinta:
A. transformarea substantelor toxice organice prin hidroliza, oxidare, reducere;
B. transformarea, sub actiunea microorgnismelor, a substantelor patrunse in mediu;
C. transformarea substantelor organice in prezenta unor catalizatori anorganici.
ANSWER: B
Oxigenul nu este toxic pentru:

A. bacteriile aerobe;
B. bacteriile anaerobe;
C. bacteriile metanogene;
ANSWER: A
Biodegradarea aeroba foloseste ca element chimic important din aer:

A. oxigenul;
B. azotul;
C. vaporii de apa.
ANSWER: A
Procesul de digestie din statiile de epurare este un proces de tip:

A. aerob;
B. anaerob;
C. abiotic.
ANSWER: B
Procesele de biodegradare a substantelor toxice pot fi influentate de:

A. structura chimica si conditiile de mediu;
B. biodisponibilitate si viteza de biodegradare;
C. ambele raspunsuri.
ANSWER: C
Temperatura optima pentru bacteriile psihrofile este cuprinsa intre:

A. 0 grade C si 20 grade C;
B. 10 grade C si 30 grade C;
C. 15 grade C si 25 grade C;
ANSWER: A
Temperatura optima pentru bacteriile mezofile este cuprinsa intre:

A. 20 grade C si 40 grade C;
B. 30 grade C si 50 grade C;
C. 15 grade C si 25 grade C.
ANSWER: A
Biotransformarea poate duce la cresterea toxicitatii prin:

A. bioactivare;
B. detoxifiere;
C. bioamplificare.
ANSWER: A
Pentru cuantificarea produsilor de biotransformare se folosesc:

A. compusi marcati cu izotopi radioactivi;
B. enzime;
C. bacterii.
ANSWER: A
O substanta xenobiotica hidrofila este eliminata din organism pe urmatoarea cale:

A. participa la procese de conjugare (in urma carora poate avea loc o detoxifiere sau o bioactivare a
acesteia) apoi este excretata;
B. este excretata direct;
C. participa la procese de oxidare, reducere si/sau hidroliza (in urma carora poate avea loc o
detoxifiere sau o bioactivare a acesteia), apoi la procese de conjugare (in urma carora poate avea loc
o detoxifiere sau o bioactivare a acesteia) si ulterior este excretata.
ANSWER: B
O substanta xenobiotica hidrofoba este eliminata din organism pe urmatoarea cale:

A. participa la procese de conjugare (in urma carora poate avea loc o detoxifiere sau o bioactivare a
acesteia) apoi este excretata;
B. este excretata direct;
C. participa la procese de oxidare, reducere si/sau hidroliza (in urma carora poate avea loc o
detoxifiere sau o bioactivare a acesteia), apoi la procese de conjugare (in urma carora poate avea loc
o detoxifiere sau o bioactivare a acesteia) si ulterior este excretata.
ANSWER: C
Reactiile din faza a II-a de biotransformare (cele mai studiate fiind conjugarea acidului glucuronic,
sulfat conjugarea, acetil conjugarea si glutation conjugarea) sunt intalnite in cazul compusilor toxici cu
caracter:
A. hidrofob;
B. hidrofil;
C. atat in cazul compusilor hidrofobi, cat si al celor hidrofili.
ANSWER: A
Care dintre urmatoarele procese nu reprezinta o metoda de masurare a biotransformarii?

A. cuantificarea produsilor xenobiotici introdusi in organism;
B. bilantul de masa;
C. inhibarea enzimelor implicate in biotransformare.
ANSWER: A
Mecanismul fundamental prin care un ecosistem este afectat de un compus toxic este:
A. bioacumularea compusului respectiv;
B. biodegradarea acelui compus;
C. dispersia si advectia compusului in ecosistem.
ANSWER: A
Mecanismele de protectie a unui organism fata de un compus toxic nu cuprind:

A. reducerea concentratiei toxicului in celula;
B. reducerea biodisponibiltatii prin legarea toxicului de alte molecule;
C. aparitia mutatiilor ireversibile.
ANSWER: A
Pentru o substanta toxica, un grad mare de remanenta in mediu inseamna:

A. mentinerea acesteia un timp indelungat in mediu dupa incetarea emisiei;
B. un grad mare de toxicitate in mediu, care necesita o monitorizare continua a acesteia;
C. o abilitate marita de a se concentra succesiv de-a lungul lanturilor trofice.
ANSWER: A
Un compus toxic care a patruns in organism si a ajuns la un centru de actiune:

A. poate interactiona cu o macromolecula endogena sau o anumita structura;
B. poate fi metabolizat cu ajutorul enzimelor;
C. poate fi excretat, sub forma in care a patruns in organism sau sub forma produsilor de
metabolizare obtinuti.
ANSWER: A
Concentratia unui compus toxic in organism poate fi redusa prin:

A. procese de eliminare si de transfer a compusului chimic in oua si lapte;
B. procese de crestere a organismului, precum si procese de biotransformare a compusului toxic;
C. ambele variante.
ANSWER: C
In conditii de stres ecotoxicologic, comunitatile de specii din ecosistem evolueaza in sensul:
A. scaderii numarului de specii, in timp ce numarul de indivizi care le reprezinta creste;
B. maririi numarului de specii, in timp ce numarul de indivizi care le reprezinta scade;
C. scaderii numarului de specii si a numarului de indivizi care le reprezinta.
ANSWER: A
Raspunsurile morfologice ale organismului la actiunea substantelor toxice pot fi:

A. modificari ale asimilatiei;
B. modificari ale consumului de oxigen;
C. modificari ale tesuturilor.
ANSWER: C
Raspunsurile fiziologice ale organismului la actiunea substantelor toxice pot fi:

A. modificari ale asimilatiei;
B. modificari ale adn-ului;
C. modificari ale formei tesuturilor.
ANSWER: A
Un biomarker reprezinta o proprietate fiziologica, biochimica, genetica ori compotamentala,

cuantificabila a unui organism din ecosistemul studiat, care este folosita ca masura a schimbarilor din
mediul respectiv. Din exemplele de mai jos care nu pot fi biomarkeri?
A. anumite specii de pesti, moluste, crustacee, fitoplancton, zooplankton;
B. plante, insecte, viermi, pasari, mamifere;
C. sedimente, soluri, ape subterane, structuri minerale, gaze dizolvate in apa
ANSWER: C

GRILE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAZV

Vibratia acustica reprezinta:

Sunetele intalnite in viata de toate zilele sunt:

Treptele de apreciere a efectelor vibratiilor sunt:

Când parametrul de solicitare, care caracterizeaza sensibilitatea omului la actiunea vibratiilor, ia

Sonometrul este definit astfel:

Elementele de baza a unui sistem de analiza a vibratiilor sunt:

In cazul motoarelor Diesel se masoara:

O camera anecoida trebuie sa asigure urmatoarele tipuri de masurari:

Atenuatoarele active prezinta urmatoarea particularitate:

Cresterea numarului de camere:

Caile principale de protectie impotriva vibratiilor sunt:

Principalele avantaje ale antifoanelor de tip extern sunt:

Antifoanele de tip intern asigura:

Zgomotul turbionar al unui motor electric de antrenare este cauzat de:

Zgomotul mecanic al unui motor electric de antrenare este generat de:

In cazul compresoarelor mobile, pentru reducerea zgomotului produs de compresorul propriu-zis se

Pentru a reduce zgomotul aerodinamic al ventilatoarelor axiale se recomanda:

Functiile unui sistem de monitorizare pot fi:

Functionarea pana la defect este specifica:

Efectele daunatoare ale socurilor si vibratiilor la autovehicule se pot imparti astfel:

Socurile si vibratiile la vehiculele pe cale ferata pot aparea ca urmare:

O ambianta acustica foarte linistita este necesara in:

Sursele de zgomot urban se pot imparti astfel:

Normarea zgomotului are drept scop:

Obiectivele majore care se urmaresc in studiul antivibratil si antifonic al navelor sunt:

Operarea la fata locului cuprinde:

Care sunt avantajele utilizarii statiilor de transfer:

Containere sau masinile speciale de colectare pot fi prevazute cu compactoare

Tratarea biologica in statii de biogaz are loc:

Levigatul ca produs al unui depozit de deseuri este:

Conform HG 1057/2001 este interzisa:

Sistemul "depozit" pentru baterii si acumulatori :

Sistemul "depozit" pentru baterii si acumulatori :

Clasa de risc Ciclop are ca exemple tipice:

Clasa de risc Pythia are ca exemple tipice:

Clasa de risc Cutia Pandorei are ca exemple tipice:

Clasa de risc Cassandra are ca exemple tipice:

Clasa de risc Medusa are ca exemple tipice:

Definim HAZOP ca:

Puterea unei turbine eoliene este proportionala cu:

Viteza de demaraj a unei turbine eoliene este proportionala cu:

Avantajele turbinelor eoliene cu ax vertical sunt:

Puterea unei turbine eoliene este proportionala cu:

Viteza vantului creste cu altitudinea. Variatia vitezei vantului cu altitudinea este:

Sistemul de scoatere a turbinei din vant se face:

Sistemul de scoatere a turbinei din vant se face:

Sistemul de scoatere a turbinei din vant se face:

Ecologia este impartita in 3 ramuri:

Notiunea de spatiu multidimensional se refera la:

Treptele investigarii sistemului ecologic sunt:

Din punct de vedere al valentei ecologice distingem doua categorii de specii:

Dintre insusirile generale ale sistemelor biologice, amintim:

Un ecosistem real are la baza analiza sistemica bazata pe:

Structura sistemului poate fi descrisa prin urmatoarele caracteristici:

Natalitatea fiziologica/absoluta reprezinta:

Printre metodele de evaluare a densitatii populatiei putem enumera:

In legea tolerantei speciile sunt repartizate pe trei zone, astfel:

Depasirea limitelor superioare ale densitatii populatiilor, poate declansa:

Densitatea ecologica exprima:

Ierarhia care apare in cadrul grupului de indivizi populationali, poate fi:

Un ecosistem real are la baza analiza sistemica bazata pe:

Actiunea limitanta a factorilor ecologici are trei legi de baza: