LOCUINTE MEDIEVALE LA SUCEAVA

Paraschiva- Victo ria Batariuc

Î n economia cotidia n u l u i , locu i nţa şi spaţiu l adiacent ei ocu pă u n loc

deosebit, deoarece formează cad ru l delimitat în ca re se desfăşoa ră viaţa
de fa m i lie, cât şi o parte a activităţilor cas nice, dar şi practica rea u nor
meşteşu g u ri.
Izvoa rele istorice referitoa re l a locui nţe şi, i m p l icit, la spaţiu l d omestic
precu m şi la a menajarea acestuia sunt puţin nu meroase şi, în cele m a i
frecvente cazuri, atu nci câ nd există , informaţiile care au aju n s p â n ă la noi se
dovedesc a fi u nilatera l e şi extrem de parcimonioase. Sursele scrise provin
atât din docu mente interne, cât şi din însemnările că lătorilor străini, ca re, în
interva l u l secolelor XIV - XVIII au stră bătut, mâ naţi de va rii interese, ţă rile
rom â n e .
Î n cazul informaţii lor oferite de s u rse interne, problema locu i nţelor şi a
spaţiu lui domestic apare menţionată indirect, într-o serie de documente care
fac referiri la reg i m u l proprietăţii, acte de d a nie sa u privilegii privind diverse
scutiri de d ă ri sau obligaţii către dom nie.
U na d i n primele i nformaţii referitoare l a su biectu l nostru, spaţiu l de
locuit, casa în evu l mediu, ne-a parvenit datorită docu mentului din a n u l
1 408, octom b rie 6, cunoscutul privileg iu comercia l acordat de Alex a n d ru
cel B u n negu storilor lioveni. U n u l din para g rafele acestui privilegiu face
următoarele precizări : " Şi încă le-am dat voie să-şi ţie, în Suceava, o casă
să nu ţie nici cârciu m ă , nici să facă bere, nici mied, nici măcelărie să nu ţie,
nici pâine să nu vândă . Iar dacă cel ce va trăi în acea casă ar vrea să ţie ceva
d i n acestea , atunci să plătească împreună cu târg u l " 1 • Această dispoziţie
se va menţine în toate celela lte privilegii acordate, pe pa rcu rsu l seco l u lui
XV neg ustori lor lioveni2• Alte docu mente conţinând informaţii legate de
locuinţe fac referiri la stă pâ nirea u nor proprietăţi . Î ntr-u n document din
a n u l 1448, păstrat în rezu mat în limba germ a n ă , prin care Petru al Il- lea
voievod, întă reşte mă năstirii Moldoviţa o casă d i n Suceava , aflată pe u liţa
ca re d uce d rept la cetate, d ă ruită de Cămârza n şi soţia sa Sta na, cu cond iţia
ca foştii p roprietari să locuiască , în continu a re, cât vor trăi, în acea casă ,
dând în schim b mănăstirii a nu a l , câteva pietre de ceară3• Pe parcu rsu l
mai m u ltor a ni, a lţi domni ai Moldovei, p recu m Bog d a n a l Il-lea ( 145 1 ,
octom brie 1 0 )4 şi Ştefa n cel M a re ( 1457, aug ust 1 2 ) 5 vor întă ri mănăstirii
Moldoviţa casa din Suceava, docu mentele păstrate, de asemenea în rezu mat
germ a n , vorbi n d despre " casele u n d e locu ieşte armea nca Sta na " şi făcâ nd
precizarea că noul proprieta r al celor două case, mănăstirea Moldoviţa, era
scutit de toate dările, cât şi de toate ob ligaţiile faţă de dom nie iar venitu rile
acestei proprietăţi u rmând să aparţină mănăstirii. Î ntr- u n docu ment emis de
cancela ria d o m nu l ui Alexă n d rel în 1449, 5 iu nie, sunt menţionate " casele d i n
mahalaua Sucevei ", construite de Gherghe Heregari u l , case care îm p reună
cu a l te pro p rietăţi a l e acestuia sunt întă rite l u i Gherg he, pentru a cu mpăra
vam a şi herg helia de la Petru voievod6•
23
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V MIDA V A XX V III
Pe parcursul secolelor ca re au u rmat a lte câteva docu mente fac
referiri la regimu l pro p rietăţW, fie la scutiri de dări acordate u nor case din
Suceava 8 • U nele docu mente datând din seco l u l XVII, de asemenea acte de
danie referitoa re l a u nele case din Suceava , aduc preciza rea că acestea
sunt p revăzute cu pivniţe. Este caz u l caselor cu pivniţă de piatră, aflate
pe U l iţa Armenească a Sucevei, dă ruite mănăstirii Salca, în a n u l 1 6 2 3 , mai
16, de către Lu pu şi Ionaşcu , fiii fostu lui vistier N icoa ră Prăjescu9 sau casei
cu pivniţă de zid d ăruită M itropol iei d in Suceava de către d o m n u l Miron
Ba rnovschi la 1 624, a p rilie 2010• Alte docu mente, emise pe parcu rsu l a
a p roa pe patru decenii, aduc noi preciză ri legate de casa donată de Miron
Barnovschi M itropoliei din Suceava . Afl ă m că această casă a fost cu mpărată
de Miron Barnovschi pentru sume de 80 de ta leri de a rgint de la logofătu l
I u rco M ă ritea n u l , d u pă care casa a fost dă ruită Mitropoliei. Mitropolia u rma
să încaseze a renda vânză rii rachiu l ui, în pivniţe u rm a a fi vândut vinu l
Mitropoliei, î n tim p ce p e tere n u l adiacent să s e ridice d ughene " şi p e acestea
să stea că ruţele cu peşte " 1 1•
Deşi în cele mai frecvente cazu ri izvoa rele scrise situează în perimetru l
oraşului Suceava casele menţionate în diversele doc u mente datând din
secolele XV-XVII : U l iţa care merge d rept la cetate12, mahalaua Sucevei13,
Uliţa Nouă de lângă biserica Î nvierii lui Ch ristos u nde au fost Tătă raşii14, U l iţa
Armenească15, pentru noi este imposibil să sta bilim, chia r şi cu a p roximaţie,
spaţiu l ocu pat de aceste locuinţe . Relativ recent, H a n u l Domnesc, o clădire
aflată pe strada 6 Noie m brie şi edificată în două eta pe : pivniţele şi parteru l la
sfâ rşitu l seco l u l ui XVI şi etaj u l în seco l u l XVIII a fost considerată a reprezenta
casa d o nată de Miron Ba rnovschi Mitropoliei de la Suceava 16•
O altă categorie de s u rse docu mentare este constituită de însem n ă rile
de că lătorie ale unor diverse persoa ne care au străbătut în evu l m ediu ţă rile
rom â n e : cruciaţi, pelerini, mercenari, neg ustori, misionari catolici, s pioni,
emisa ri aflaţi în serviciu l u nor state europene, soli la cu rţile voievodale de la
Bucureşti şi Iaşi sau în trecere spre Î na lta Poartă, secretari d o m n eşti etc.
Deşi o ra ş u l Suceava a fost vizitat de nu meroşi că lători, până la noi
nu a aju n s decât o sin g u ră descriere care face referiri la casele existente
în principala reşedinţă a dom nilor ţă rii. Este vorba de o sumară descriere
a oraşului Suceava, datorată lui Giova nni M a ria Angio lello, rob u l ita lia n
a l s u lta n u l ui Mehmed a l Il- lea, care 1 -a însoţit în ca litate d e trezorier cu
ocazia expediţiei otomane din a n u l 1476 în Moldova : " [oraşu l ] Suceava era
înconj u rat cu şanţuri şi pa lisade. Casele şi bisericile era u d i n l e m n acoperite
cu şind rilă . N u mai caste l u l Sucevei era clădit din piatră şi tencuia l ă , pe o
coastă în afa ra Sucevei" 17• Din prima j u m ătate a seco l u l u i XVII ne-a parvenit
înse m n a rea de că lătorie a că l ugăru lui ita lian N iccolo Barsi din Luca unde
se află descrierea mod u l ui de rea liza re a u n o r case din Iaşi - dar locuinţe
ase m ă n ătoa re se g ă seau în intreaga Moldovă : " Locuinţele ora ş u l ui, foa rte
puţine la n u m ă r sunt din pămâ nt, însă cea mai m a re pa rte din ele s u nt făcute
din bârne î m bucate u nele într - a ltele. Peste ele se aşterne lut a mestecat
cu pleavă, cu băleg a r de cal şi apă. D u pă ce se usucă acest material se ia
var şi se a l besc aceste case ca şi cu m ar fi nu din pământ ci din zid , datorită
că rui fapt cine n u se pricepe, ia uşor d rept piatră ceea ce de fa pt nu e decât
lut. Aceste case ei le împodobesc cu p ridvoa re şi balcoane ieşite în afa ră,

24
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 P V Batariuc Locuinţe medievale la Suceava
•

pentru a putea sta în tim p u l verii l a răcoare, şi le acoperă de cele mai m u lte
ori cu paie. N u mai casele boierilor şi cea a dom nitoru lui sunt acoperite cu
şindrilă " 1 8 •
Alături d e informaţiile oferite de izvoarele docu mentare sau de înse m n ă rile
unor că lători străini, din evu l med i u moldovenesc a aju ns până la noi şi o
sursă iconog rafică referitoa re l a aspectu l locuinţelor din oraşul Suceava în a
doua j u m ă tate a secolu l ui XVI şi ne referim la fresca din catedra la episcopală
din Rom a n , biserica Sfâ nta Paraschiva , cu rep rezenta rea u n ui moment d in
legenda Sfâ ntului Ioa n cel Nou şi a n u me întâ m pinarea moaştelor de către
Alexandru cel Bun şi curtea sa19• Scena ad ucerii moaştelor Sfâ ntului Ioan
cel Nou se desfăşoară într-o sin g u ră secvenţă, a m pl ă , în care a p a r edifici i
ce ca racterizează oraşul Suceava : Cetatea de Sca u n , o clopotniţă ca re face
trimitere l a catedra l a mitropolita n ă , biserica Sfâ ntului Gheorghe ( M i răuţi ) ,
Cu rtea Dom nească . Î ntre clopotnita bisericii M i ră uţi ş i Cu rtea Dom nească se
află un g ru p com pact de case vă ruite în a l b, cu un sin g u r cat, recta n g u l a re,
cu faţadele străpu nse de uşi şi ferestre îngu ste şi acoperişu l roşu, în două
a pe, cu pa nte repezi20 •
Studierea locuinţelor medieva le din Moldova - ca de altfel în întreg u l
spaţiu locuit de ro mâni - s e bazează î n princi pa l p e rezultatele cercetă rilor
a rheologice, desfă ş u rate mai cu sea m ă în cea dea doua jumătate a seco l u l ui
trecut.
La Suceava cercetările a rheologice sistematice a u debutat în vara a n u l ui
1 9 5 1 , câ nd, s u b cond ucerea profesoru l ui Ion N estor a fost orga nizat, la
Cetatea de Sca u n , pri m u l şa ntier şcoa lă de a rheologie din Ro mâ nia . Î n
acelaşi ti m p a u fost întreprinse p rimele cercetări a rheologice în d i verse
pu ncte a l e o ra ş u l ui, fi i nd cercetate Câmpul Şanţurilor, vastu l platou de lângă
Cetatea de Sca u n , Cu rtea Dom nească , zonele de la Şipot, D ru m u l Naţio n a l ,
IRC, I LB, m ă n ăstirea Za mca21, etc.
I m porta nte descoperiri a rheologice au fost p ri l ejuite de a m plele şi
în acelaşi ti m p bruta lele l ucră ri edi litare, efectuate în două eta pe, în a nii
19 5 8 - 1 9 6 8 şi 1980- 1 986 câ n d , practic, vech i u l oraş Suceava a dispă rut,
făcâ nd loc i m presiona ntelor blocuri plasate în perimetru l aglo meră rii u rbane
medieva le. Rezu ltatele descoperiri l o r a rheologice fortu ite făcute cu ocazia
l ucră rilor edilitare efectu ate în decenii le şase şi şa pte ale secol u l ui trecut
au ră mas, în cea m a i m a re parte ined ite, în u rma pensionării intem pestive
a regretatu l u i Grigore Foit, cel ca re a cules d i n teren datele referitoare la
aceste desco peri ri22 • Au intrat în circuitul ştiinţific observaţiile făcute de noi
cu ocazia l ucră rilor ed i l ita re efectuate în deceniu l nouă a l seco l u l ui XX în zona
centra lă a oraşul ui, în a p ropierea C u rţi i Domneşti23•
Cercetă rile arheologice sistematice d a r şi desco peri ri fortu ite au pus
în ev idenţă, pe teritoriu l oraşului Suceava , mai m u lte tipu ri de locuinţe,
datâ nd d i n secolele XIV-XVII, locuinţe care au a p a rţin ut atât tâ rgoveţilor,
cât şi dom niei . D i n pu nct d e vedere tipo logie, la Suceava au fost descoperite
bordeie, locuinţe adâ ncite în sol, nu mite impropriu " semibordeie "2�, locuinţe
de suprafaţă sim ple şi locuinţe de suprafaţă cu pivniţă .
Bordeiele, acele locuinţe adâ ncite î n pământ până la 1 , 3 0 - 1 , 50 m faţă
de nive l u l medieva l a l sol u l ui au fost descoperite fie în zone periferice a l e
ora ş u l ui, p recu m pa rtea de sud -vest, cunoscută sub denu mirea de Areni25,

25
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 CVMIDAVA XXVIII
fie în a propierea Curţii Dom neşti, la Ş i pot. Bordei u l de la Şi pot, datat în
se'col u l XVI, rectan g u l a r, cu laturile de 3, 50x3 , 5 0 m, se adâncea până la 1 , 70
m faţă de n ivel u l actua l a l sol u l u i . Pe latura de sud se găsea i ntra rea , sub
forma u n u i plan încl i nat avâ nd pereţii întă riţi cu pietre legate cu lut. Pereţi i
şi podeaua a u fost acoperiţi cu cel puţin două straturi de lut. Î n colţu l sud­
vestic era a mplasat, pe o platformă recta ng u l a ră de l ut, cruţată la săparea
bord e i u l u i , u n cuptor ova l , cu d i mensiunile de 1 , 25x0,60 m şi înălţi mea de
ci rca 0 , 70 m . Pe latu ra de vest a bordeiu l u i , în spaţiu l rămas l iber între
platforma cuptoru l u i şi peretele de nord , au fost sesizate g ropile de pari de la
o laviţă , cu lăţimea d e circa 1 m şi l u n g i mea de 2 m. Prezenţa u nor g ropi de
pari d ispuşi pe axa nord -sud, pe mijlocul bordeiu l u i , conduce la formu l a rea
i potezei că locui nţa avea acoperişu l în două ape, ca re se sprij i nea chiar
pe m a rg i nea g ropii încăperii26• De notat că a lături de acest bordei a u fost
descoperite două locui nţe adâ nci ( n r. 5 şi nr. 6 ) , datând d i n seco l u l XV, u na
di ntre ele având di mensiu n i l e de 5,60x5,20 m , de la care s-a u păstrat u rmele
scheletu l u i lem nos şi în i nteriorul cărora s-au găsit ca hle fragmenta re27•
Locu inţe m a i m u lt sau m a i puţin adâ ncite în sol, în j u r de 0 , 20-0,80
m , cu noscute în literatura de special itate s u b denu m i rea i m p ro p rie de
"
" semi bordeie au fost descoperite în curtea mă năsti ri i a rmene Sfântul
Auxentie ( mă n ă sti rea Zamca) sau pe Câ m p u l Şanţurilor, lângă Cetatea de
Sca u n .
D i n locui nţa incend iată descoperită î n cu rtea m ănăstirii Zamca s-au mai
păstrat doar podeaua ş i vatra de foc, de formă ovoida l ă , cu d i mensi u n i l e de
0, 97x0,67 m , acoperită cu o cantitate aprecia b i l ă de l i pitu ră de l ut a rs. Pe
podeaua locui nţei au fost găsite bucăţi masive de l e m n ars, cu sig u ra nţă de
la pereţi i construcţie i . Locui nţa descoperită în curtea mănăstirii Zamca a fost
datată la începutu l seco l u l u i XV28 •
Locuinţe uşor adâncite a u fost desco perite în diverse zone de pe Câ m p u l
Şanţurilor, vastu l platou situat î n a p ropierea Cetăţii de Sca u n , u nde se
desfă ş u ra o activitate i ntensă legată de existenţa fortifi caţiei sucevene. Î n
zona n u m ită convenţional " B ", pe s u p rafaţa u nde va fu ncţiona capela de
lemn şi necropola medieva lă , pe m a rg i nea de nord -est a plato u l u i a u fost
desco perite vesti g i i le a patru locui nţe i ncendiate, considerate ca aparţinând
unei aşezări tem pora re . Di ntre aceste locui nţe rea l izate d i n bârne d e stejar
două sunt de suprafaţă şi a lte două adâ ncite cu 0,20 m faţă de nive l u l
medieva l a l sol u l u i . Î n preaj ma acestor locu i nţe s e aflau trei vetre în aer
l i be r. Aceste locu inţe a u fost atribuite constructori lor care au ed ificat Cetatea
de Sca un la sfâ rşitul seco l u l u i XIV, i poteză susţin ută şi de descoperi rea aici
a trei monede de la Petru J29• Alte şase locu inţe a u fost descoperite sub
restu ri le i n cend iate a l e g raj d u l u i d i n zona " 8 "30• Două d i n tre aceste locui nţe
adâ ncite în pământ ci rca 0 , 2 0 m faţă de nive l u l medieval a l sol u l u i era u de
di mensiuni m a i degrabă modeste : 5 x 3 , 2 5 m ; u n a di ntre ele a fost prevăzută
cu o vatră circulară situată la nivelul podele i . Din pereţii locuinţelor n u s-au
găsit decât puţini cărb u n i de lemn g ros de b ra d , pe baza cărora se poate
formu l a ipoteza că aceştia au fost real i zaţi d i n bârne aparente . Î ncadra rea
cronolog ică a acestor locu i n ţe este asi g u rată de descoperirea, în u n a d i ntre
ele a u nei monede de l a Petru I, şi în cea laltă a unei monede moldoveneşti,
anepigrafă, a nterioară a n u l u i 14093 1 •

26
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 P V. Batariuc Locuinţe medievale la Suceava
•

Mai nu meroase se dovedesc a fi locui nţele de suprafaţă, descoperite atât

pe Câ m pu l Şa nţurilor, cât şi în cupri n s u l ora ş u l u i Suceava .
Pe Câ m pu l Şa nţurilor locu i nţe de suprafaţă au fost descoperite de
asemenea în zona " B ". Toate aceste locui nţe, monocel u lare, era u de formă
recta n g u l a ră , cu laturi le de 5,0x3,50 m, orientate est - vest, fii n d prevăzute
cu câte o vatră plasată în u n u l d i n colţuri . Î n colţuril e locu i nţelor au fost
puse în evidenţă g ropi de par, într- u n u l d i n cazuri astfel de g ropi se aflau şi
pe m ij locu l laturilor. Aceste locui nţe datează d i n pri m a j u mătate a seco l u lu i
XV32•
Î n sectoru l B " au fost descoperite vestig i i le u nei locui nţe de su prafaţă , de
"
plan recta n g u l a r, co nstruită din bârne de stej a r, d ispuse orizontal , " în c u n u ni "
şi avâ nd pereţii, atât la interior cât şi la exterior, acoperiţi cu lut a mestecat
cu paie şi atent scl ivisit. Locu i nţa , comparti mentată în patru încăperi
org a nizate în plan d reptu n SJ h i u la r, dezvo ltat în l u ng i me, avea o latură de 24
m, iar lăţimea de 6 , 50 m . In ca mera de nord a locu i nţei au fost descoperite
n u meroase fra g m ente de cah l e nesmă lţu ite, ca re se înca d rează în categoria
ca h lelor - oală şi cahlelor - castro n . Pe latura d e est a acestei încă peri au
fost g ăsite şi frag mente de la coşu l sobei. Fa ptu l că resturile prăbuşite a l e
sobei se găseau doar î n încăperea nord ică a locui nţei dovedeşte că n u m a i
această încă pere era încălzită , î n ti m p c e ca mera veci nă, mai îng ustă , posibil
o tindă, ră mâ nea rece33• Descoperirea u nei cantităţi i m p resiona nte de aşchii
de piatră, dar şi de pietre scu l ptate, în curs de prelucra re, a cond us la
concluzia că, în această clădire a fu ncţionat, în ti m p u l domniei lui Ştefa n cel
Mare, la sfâ rşitu l seco l u l u i XV, un atelier de pietra r, de u nde şi d e n u m i rea de
"casa pietra ru l u i " sub care este cunoscută această construcţie în l iteratu ra
de sp ecial itate34•
In partea de vest - sud - vest a Câ m p u l u i Şanţu rilor, în pa rtea stâ ngă
a d ru m u l u i ce d uce la Cetatea de Sca u n , au fost descoperite vesti g i i l e u nei
case cu zid d e piatră, g ros de 0,50 m , zid d istrus în u nele locuri până la
temelie. Locui nţa a avut trei încă peri , d i ntre care două orientate spre nord şi
a treia spre vest. Î n prima încă pe re d e pe latu ra nord ică , pe peretele d e nord ,
au fost descoperite resturi le u n u i cu pto r făcut d i n cără m izi şi pietre de râ u .
Lâ ngă pereţi, p e latura sud ică ş i în afara zidu lui d e piatră s e găsea u n strat
de l i p itură de l u t a rs, un i nd iciu că locu i n ţa a fost rea lizată d i n lemn acoperit
cu lut. Pe baza obiectelor descoperite în i nterioru l l ocuinţei, aceasta a fost
datată în seco l u l XVP5•
Cu excepţia loc u i nţelor descoperite pe Câ m p u l Şa nţuri lor, care au fost
cercetate cu ocazia unor săpătu ri arheolog ice sistematice, cea m a i mare pa rte
a locui nţelor de suprafaţă au fost evidenţiate în urma l ucrări lor ed i l ita re, fapt
ca re a afectat negativ cal itatea observaţiilor. Frecve nt observaţi ile noastre
au fost îng reu nate de condiţiile precare în care s-a desfăşu rat cerceta rea ,
efectuată în cele m a i mu lte d i ntre cazuri în ti m p u l săpării mecan ice a
fu ndaţi i lor, lângă cupa excavatoru l u i şi în li mitele înţelegerii man ifestate de
ing i neri i şi m u ncitorii constructori, cei d i n u rm ă mai coopera nţi decât pri m ii .
Cel m a i des, vesti g i i l e locu i nţelor se p rezentau sub fo rma u nor aglomeră ri
de l utuială de la pereţi , a rsă l a roşu, a mestecată cu plăci de g resie ca lcinată,
cuie cu corp u l în patru muchii şi capul recta n g u l a r, p recu m şi n u meroase
fra g mente cera mice, atât de la vase de uz com u n , cât şi de la ca hle. Cantitatea

27
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V MIDAVA XX V III
i m p resiona ntă de l u t a mestecat cu paie şi pleavă, a rs la roşu, p u rtând u neori
a m p rentele unor bâ rne cât şi cuiele d e 1 0 - 1 2 cm, d e secţiu n e recta ng u l a ră ,
conduce l a concl uzia c ă aceste locui nţe au avut pereţii rea l izaţi d i n loazde
de lemn acoperite cu l ut, iar acoperişul era din şi ndri l ă , fă ră a putea face
preciză ri l egate de tehnica de construcţie . Asemenea aglomeră ri de l utuială
a rsă la roşu , pietre d e g resie ca lcinată , cuie, fragmente cera m i ce a u fost
descoperite pe strada Curtea Dom nească, în şanţu l de fu ndaţie al blocu l u i
n r. 1 1 36• Bazâ n d u - n e pe ana log i i ofe rite de cercetarea ora şu l u i med ieva l Baia
putem să form u l ă m i poteza că măcar o parte a locuinţelor de suprafaţă d e la
Suceava a u fost executate d i n bârne aşezate în cununi orizonta le, îmbi nate
la j u mătate de lemn, aşa - n u m ita teh nică Blokbau37 •
U n alt ti p d e case pus în evidenţă de cercetă ri le a rheolog ice d e la
Suceava este reprezentat de locuinţel e cu pivniţă . Astfel de locui nţe a u fost
d escoperite pe latu ra de nord a Cu rţii Dom neşti, pe străzile Petru Ra reş şi
Ştefa n cel M a re , pe Câ m p u l Şanţuri lor, dar şi în cadru l unor com p l exe a u lice,
precum casa domnească, aşa - n u m itul C1 din cupri nsu l Cu rţii Dom neşti sau
"
" casa domniei de lângă Cetatea de Sca u n .
P e latu ra d e nord a Curţii Dom neşti, î n a n u l 1 954 a u fost descoperite patru
loc u i nţe de suprafaţă cu pivn iţă, locui nţe cercetate d e reg retatul Gheorghe
Diaco n u . Pivn iţele a u fost să pate în h u m usul medieva l pâ nă la adâncimea
de a p roxi mativ 2 m . Podea u a l utuită a pivn iţei e ra încadrată de bârne-ta l pă
recta n g u l a re, cu latura de ci rca 0,40 m , pe care ta lpă a u fost rid icate bâ rne
vertica le, formâ nd un cadru d reptu nghiular. Între aceste bâ rne vertica l e şi
pereţii pivniţei a u fost i ntrod use scâ n d u ri ( 2 , 00x0,40x0,80 m) pentru a-i
că ptuş i . Se consideră că pereţi i de l a suprafaţă a i locui nţelor p ropriu-zise a u
fost rea l izaţi în întregime d i n lut amestecat cu paie şi g ră u nţe d e g râ u şi o rz.
Câteva fragmente d e l utuială p u rta u u rme d e va r38• Acoperişul a fost rea lizat
d i n d ra n iţă, fixată cu un tip de cuie l u n g i de 1 0 - 1 2cm, având corpul în patru
muchii şi floarea recta n g u l a ră39• În aceste locui nţe au fost d escoperite cahle
decorate cu motive geometrice traforate40 cât şi cu scena Bunei Vesti ri4 1 •
G heorghe Diaco n u a făcut câteva ca lcule l egate d e teh nica d e construcţie
a locuinţelor cu pivniţă descoperite în zona de nord Curţii Domneşti, aju ngând
la concluzia că pentru a rea l iza locaşu l pivniţei a u fost săpaţi a p roximativ 20
m 3 d e pământ, pentru rea liza rea pereţi l o r locu i nţelor a u fost necesari S m 3 de
lut g a l ben, 4,22 m 3 d e bârne fasonate pentru tă l p i l e şi pereţi i pivniţei, 1 ,40
m 3 scâ nd u ri pentru pereţi , circa 3 kg fier prel ucrat, o ca ntitate a p recia bilă
d e ca h l e şi că rămidă pentru sobe4 2 • Coroborâ nd rezu ltatele ca lculelor făcute
cu obse rvaţi i l e de tere n , descoperitorul acestor locuinţe situate în zona d e
nord a Curţii Dom neşti şi datâ nd d i n seco l u l X V a aju n s la concl uzia c ă aceste
co nstrucţi i , care, cu sig u ra nţă au a pa rţi nut u n o r negustori înstă riţi au fost
executate de m eşteri speci a l izaţi43, spre deosebire de bordeiele şi locuinţele
adâ ncite, " sem i bordeiele ", a m enajate, cu sig u ra nţă, de p roprietarii lor44 •
Alte 1 2 locuinţe d e suprafaţă prevăzute cu pivniţe, datâ nd d i n pri ma
ju mătate a seco l u l u i XV a u fost descoperite în spaţi u l ocu pat d e Cu rtea
Dom nească . Peste aceste locui nţe care au fost toate încălzite cu sobe d i n
cah l e cu u n repertori u d ecorativ variat, şi ca re a u sfâ rşit i ncend iate, a u fost
rid icate d i ve rse construcţii de piatră ca re forma u ansa m bl u l Cu rţii Domneşti
de la S uceava45•

28
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 P V Batariuc Locuinţe medievale la Suceava
•

O a ltă locui nţă cu pivniţă , datâ nd, d u pă opinia noastră d e la sfâ rşitul
seco l u l u i XV a fost descoperită în zona d e nord -vest a oraşului, pe strada Petru
Ra reş . G roa pa pivniţei, de contur recta n g u l a r-46, a fost să pată de la d â ncimea
de 0,40 m faţă d e n ivel u l actual a l sol u l u i . Contu ru l pivn iţei era m ă rg i nit d e o
bâ rnă d e lemn d e stej a r, pătrată , cu d i mensi u n i l e d e 0 , 3 5x0,35 m , încastrată
într- u n pra g de pământ cruţat. Pivniţa e ra prevăzută pe latura de sud cu u n
gârlici, m ă rg i nit de bâ rne ş i având trepte rea l izate tot d i n bâ rne, proba bil
de stej a r. Podeaua beci u l u i , a m enajată numai prin bătători rea pământu l ui
era acoperită de u n strat de cărbune şi cenuşă, p revenite cu sigura nţă d e la
căptuşeal a d e lemn a pivniţei şi de la plafo n u l acesteia47• Pereţii pa rte ru l u i
a m plasaţi în afa ra l i m itelor pivniţei, au fost rea lizaţi d i n l e m n , judecâ nd
după stâ l p i i vertica l i , păstraţi, şi acoperiţi cu l i pitură de lut a mestecat cu
pleavă, l i pitu ra având g rosi mea de 6 cm48• S-a formu lat ipoteza că această
locuinţă , în care a fost descoperită o mare ca ntitate de cahle, atât s i m p l e cât
şi variat decorate49, a aparţi nut u n u i m eşter o l a r ca re l ucra pentru nevoiele
domniei50•
În categ o ria locui nţelor d e suprafaţă cu pivn iţă se încad rează şi acea
construcţie d escoperită în zo na " B " de pe Câ m pu l Şa nţuri lor şi datată de la
sfâ rşitul seco l u l u i XV. Clăd i rea d i n zona " B " e ra com pusă d i ntr- u n parter îna lt,
care se înă lţa pe u n soclu zidit d i n că ră m idă şi o pivn iţă d e plan recta n g u l a r,
cu latu ra d e 1 5 , 60x6,60 m , d ivizată în două încă peri d i stincte, fiecare cu
g â rliciul să u , p ri ntr- u n perete p l i n . Pivniţa era p revăzută cu u n schelet de
bârne - ta l pă îngropate în podea şi cu o că ptuşeală d e lemn care-i îmbrăca
pereţi i , sol uţi i teh nice întâ l nite şi la alte construcţi i aflate în Suceava .
Locui nţa propriu -zisă a fost constru ită d i n bâ rne de lemn dispuse orizonta l,
"
" în cu n u n i , ca re, mai a poi a u fost acoperite cu u n strat de lut a mestecat cu
paie, atent sclivisit, peste ca re s-a aşternut u n strat d e var5 1 • Locu i nţa a fost
com p a rtimentată în două încăperi spaţioase, de câte 6x7 m fi eca re, ca re
aveau tava n u l d i n g ri nzi de stej a r şi acoperi ş u l rea l i zat d i n ş i n d rilă, i a r cele
două gâ rlice d e acces în pivniţă e rau protejate d e foişoare, d e asemenea d i n
lem n . Fieca re d i n cele două încă peri au fost prevăzute c u u ş i d e la ca re au
aju n s până la noi ba lamale, veri g i şi încu ietori meta l ice; se pa re că ferestrel e
aveau g ea m u ri d e sticlă , fragmente d e sticlă topite fi i nd descoperite printre
bucăţi le de l i pitu ră de la pereţi i casei52 •
Î n i nterioru l clădirii, între restu ri l e a rse a l e pereţi lor, au fost g ăsite
n u me roase fragmente de ca hle, nesmă lţu ite, atât simple, cât şi cu u n
repertoriu decorativ va riat53•
Î n categ o ria locui nţelor cu pivn iţă se înca d rează şi câteva construcţii
au lice , precu m casa dom nească , aşa num itul com plex C 1 d e la Cu rtea
Dom nească şi " casa domniei " de pe Câ m p u l Şa nţu ri lor. Pivniţa com p lexu l u i
C1 avea pereţii rea l izaţi d i n bâ rne orizonta le, g roase d e 0 , 3 0 - 0,40 m,
sprij i n ite l a i nterior d e stâ lpi vertica l i fixaţi în lăcaşe speciale scobite în bârnele
ta l pă . Stâ l p i i vertica l i e rau situaţi l a circa 1 , 3 0 - 1 , 5 0 m depă rtare unul de
altul, iar g rosimea, încă păstrată, osci l a în j u ru l valorii d e 0,30 m. Planşeu!
pivniţei e ra rea l izat d i n bâ rne o rizonta le fixate în capul stâ l pilor vertica l i ai
pereţi l o r, peste ca re e rau aşezate scâ nduri . Faţa interioa ră a carcasei de
lemn a pivn iţei a fost com p letată cu o împletitu ră de n u iele acoperite cu l ut,
bine făţuit. I ntra rea în pivniţă se făcea cu aj utoru l u n u i g â rlici, ce pornea

29
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 CVMIDAVA XXVIII
d i n podea , pe latu ra d e nord . Pereţi i d e la s u p rafaţă a i construcţiei a u fost
rea l izaţi cu ajutoru l stâ lpilor vertica l i îngropaţi în pămâ nt, la m ică d i sta nţă
în exterioru l pivniţei, g ropile şi chiar restu ri le acestor stâ lpi păstrâ ndu-se
până în momentul descoperi i , pereţi ce au fost aco perită cu un strat de lut
a mestecat cu pleavă şi paie tocate54• Î n i nterioru l Casei dom neşti , construcţie
ed ificată la sfâ rşitul secol u l u i XIV, în ti m pu l l u i Petru P5, a fu ncţionat o sobă
com pusă d i n cahle oa lă, castron , tri u ng h i u lare, convexe, turn, simple ori
d ecorate cu motive geometrice i ncizate sau traforate56•
"
" Casa domniei d e pe Câ m p u l Şanţurilor a fost amenajată în j u ru l a n u l u i
148057, fi i nd o clă d i re d e d i mensiuni impu nătoare, l u ng i mea exterioa ră,
incl usiv amenajările d e pe latura de nord , cu foişoru l plasat deasu pra
gârl ici u l u i d e i ntra re în pivniţă şi sca ra foişo ru l u i era u d e aproxi mativ 32 m,
lăţimea fi i nd d e 11 m. " Casa domniei " a fost u n ed ificiu cu un vesti b u l d e 3/
3 , 5 x 1 0 m şi o u n ică sală, spaţioasă, de ci rca 2 2 x 1 0 m56• Edifici u l a fost co nstruit
din lemn, pe o structu ră de bârne-ta l pă, îngropate în podea ua pivniţei,
bâ rne care servind la fixa rea u nor stâ l p i vertica l i d e stej a r, contri buiau la
obţi nerea u n u i schelet pe care a fost înălţată întreag a construcţie . Pereţii
"
" casei domniei a u fost aco periţi, l a interior şi posibil la exterio r, cu l i pitură
de l ut a mestecat cu pleavă , atent scl ivisită, ca re m a i a poi a fost văruită59•
N u excl udem i poteza că această co nstrucţie - prec u m alte ed ificii laice şi
eclesiastice înălţate în Moldova în u ltimele două decenii ale seco l u l u i XV - să
fi avut pereţii exteriori împodobiţi cu d iscu ri şi butoni d i n cera m ică smă lţu ită
policrom60 • Acoperişu l acestei construcţi i , pos i b i l în două ape, a fost rea lizat
din şindri lă61 • " Casa domniei " trebuie înţeleasă ca o sală de m a ri d i mensiuni,
exterioară cetăţi i , d esti nată spre a înlocu i " sala sfatu l u i dom nesc ", cu pri l ej u l
unor ceremonii ca re n u s e puteau d esfăşu ra î n interio ru l Cetăţii d e Sca u n62•
Î n i nterioru l acestu i spaţiu a u li c, d e reprezenta re, a fost amenajată o sobă
gotică în fo rmă d e turn de cetate, d e d i mensiu n i i m p u nătoare, com p u să d i n
peste 7 0 0 d e cahle, d iversificate ca formă ş i reg i stru d ecorativ63• Despre soba
din " casa d o m n i ei " a fost formu lată i poteza că reprezintă o varia ntă a sobei
gotice târz i i , şi a n u m e varia nta moldovenească , d efi n ită d e ca racteristici
constructive proprii i n sta laţi i lor de încă lzire d i n terito ri u l est-carpatic64•
Cercetă rile a rheolog ice sistematice sau fortu ite a u d us l a d escoperirea,
de-a l u n g u l a ci nci dece n i i , a u n u i n u m ă r i m presionant d e locui nţe, situate pe
întreaga suprafaţă a o raşu l u i med ieval S uceava ori a împrej u ri mi l o r sale.
D i n ana liza hărţii cu situarea în spaţi u a locui nţelor d esco pe rite în
cu pri ns u l ora ş u l u i Suceava reiese cu u ş u rinţă constatarea că n u se pot
deli m ita zone ca racteristice u n u i a n u m it ti p de locu i nţă , toate cele patru
categorii coexistâ nd în acelaşi peri m etru . În cond iţii l e în ca re bordeie sau
locui nţe adâ ncite n pă m â nt, " semibordeie " coexistă cu locui nţe d e supra faţă
simple sau prevăzute cu pivniţe su nte m de pă rere că în secolele XIV-XVII şi
m a i cu sea m ă în seco l u l XV nu se poate vorbi d i n pu nctu l de vedere al ti p u l u i
de locu i nţă , d e o d iferenţiere a oraşu l u i î n zone periferice şi rezidenţiale.
Bordeie şi locui nţe adâ ncite a u existat în a u existat în a p ropierea C u rţii
Dom neşti, la Şi pot, dar şi în cu rtea Mănăsti ri i Za mca, în zona Are n i sau
pe Câ m p u l Şa nţu ri l o r. Loc u i nţe de s u p rafaţă simple, înălţate pe un soclu
de piatră sau cără m id ă , dar şi prevăzute cu pivniţe a u fost d escoperite în
apro pierea Curţ i i Dom neşti, pe străzile Ştefa n cel M a re, N icolae Bă l cescu,

30
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 P V Batariuc Locuinţe medievale la Suceava
•

dar şi pe străzile Petru Ra reş, Dim itrie Dan, Vasile Alecsandri, în zona Şi pot,
pe latu ra de nord a Curţii Domneşti sau pe Câ m p u l Şanţurilor.
Tipul constructiv e ra d ictat n u atât de a m p lasarea în spaţi u a locui nţei
respective, cât de posi bil ităţi le materiale şi de ocu paţia proprieta rul u i şi d i n
acest pu nct d e vedere consideră m c ă n u g reşim când su ntem de pă rere
că locui nţe de meşteşugari se învecinau cu cele a l e neg u stori lor sau ale
mem brilor patriciatu l u i orăşenesc p recum este caz u l ace l u i Gheorghe
Heregariul ca re, împru m utând 800 d e zloţi d e l a Costea Pârcă l a b u l , se vede
nevoit să-şi cedeze p roprietăţi l e, i nclusiv " casele constru ite în mahalaua
Sucevei "65•
În afa ra i nstalaţiei d e încă lzire-o consta ntă în locu i nţele de la S uceava
o constitu ie prezenţa sobei de cahle-avem foa rte puţine d ate despre
i nterioru l acestor construcţi i . Rămâne să speră m că cercetă rii a rheolog ice
vi itoare,efectuate în puţinele zone ca re au scă pat furiei constructive d i n
epoca " sistematiză rii u rbane " şi d i n perioada post dece m b ristă , s ă aducă
date ca re să perm ită şi " mobilarea " i nterioarelor acestor locuinţe care
a u existat în oraşu l Suceava, princi pa la reşed i nţă a domnilor Moldovei în
secolele XIV-XVI .

SUMMARY

The med ieva l dwellings d iscovered i n S u ceava, dating si nce the XIV-XV
centu ry, a re d ivided i nto fau r main categories : a) huts; b) hol lowed houses;
c) su rface houses with cel la rs . From the dwe l l i n g-type point of view, within
the city, there is no d i sti nction between subu rbs and residenti a l a reas.

Note
1 V. Gh. M i ron, M . St. Ceauşu, 1 . Caproşu, G . Irimescu, Suceava. File de istorie.
Documente cu privire la istoria oraşului. 1 388 - 1 91 8, voi . I, Bucureşti, 1989,
pp. 85-89, nr. 6
2 Cf docu mentele d i n 1434, martie 1 8 , de la Iliaş Voievod, 1456, i u n ie 29, de la

Petru Aron şi 1460, i u n i e 3 de la Ştefan cel Mare la V. Gh. M i ron, M. St. Ceauşu,
1. Caproşu, G. Iri mescu , op. cit. , p. 9 1 - 95, nr. 8 ; p. 109- 1 1 5 , nr. 18, pp. 1 1 9-
1 2 5, nr. 2 1 .
3 DRH, A, I, p . 392, nr. 276.

4 DRH, A, II, pp. 1 0- 1 1 , nr. 9 .

5 Ibidem , p. 94, n r. 64.
6 Ibidem , pp.4-6, n r. 4.

7 La 1476, decem brie 11, Sahac armea n u l d i n S uceava a cu m pă rat de la

Steczkoni translatorul a rmean al oraşului o casă, situată lângă cea a l u i Chaczic
Pop pntru suma de zece ori 60. Cf. V. Gh. M i ron, M. St. Ceauşu, 1. Caproşu, G.
I rimescu, op. cit., pp. 1 3 5 - 1 36, n r. 3 2 .
8 Petru Rareş scuteşte d e toate d ă rile, la 1 528, martie 2 1 , casa popei Luca din
Cetatea Sucevei, aflată în târgui Sucevei, aflată pe U l iţa Nouă, lângă biserica
Î nvierii lui Christos unde au fost Tătăraşii. V. G h . M i ron, M . St. Ceauşu, 1 .
Ca proşu, G . Irimescu, op. cit. , p p . 1 54- 1 56, n r. 48.

31
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 CVMIDAVA XXVIII
9 Ibidem, pp. 242- 244, nr. 1 04.
10 Ibidem, p. 248, n r. 1 1 0 .
1 1 Docu mentul d i n 1 6 5 1 , i a n ua rie 1 0 , de la Vasile Lu pu, ibidem, p. 2 8 1 - 283, nr.
1 54. Cf. şi docu mentul de la G heorg he Ştefa n , ibidem, p. 296, nr. 165 şi cel de
la Ştefăn iţă Lupu, d i n 1 660, iunie 18, ibidem, pp. 302- 304, nr. 174.
1 2 DRH, A, I, p. 392, nr. 276.

1 3 DRH, A, II, pp. 4-6, nr. 4.

14 DRH, A, XVI, voi . I pp. 2 78-279, nr. 244.
15 V. G h . M i ron, M. St. Ceauşu, I. Caproşu, G. Iri mescu, op. cit. , pp. 242-244,
n r. 104.
16
E . I. Emandi, M. St. Ceauşu, Contribuţii de morfologie urbană la cunoaşterea
istoriei oraşului Suceava. 1 388-1 988, în Suceava, XV, 1988, pp. 1 5 0- 1 5 1
1 7 Giova n n i Maria Angiolello, în Călători străini despre ţările române, vo i . V,
Bucureşti, 1975, p. 7 5 .
18
N iccolo Barsi, î n Călători străini despre ţările române, Bucureşti , voi. V,
Bucureşti, 1975, p. 7 5 .
1 9 M . I. Sa bados, Catedrala episcopiei Romanului, Bucu reşti, 1990, fig . 1 68,

2 0 P. V. Batariuc, Imagini ale Cetăţii Sucevei În pictura murată din Moldova, în

172.

voi. Sub zodia Vătăşianu. Studii de istoria artei, Cluj - Na poca, 2002, p. 60,
fig . 4 , 5 .
2 1 I . Nestor, Epoca lui Ştefan cel Mare În lumina cercetărilor arheologice de la
Suceava, în voi . Cultura moldovenească În timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti,
1 964, pp. 235-240.
22 O parte a i nformaţi i lor legate de descoperi rea vestigii lor unor locui nţe aflate
în peri metrul oraşului medieval Suceava au fost menţionate de E m i l I. Emandi,
fără a fi ind icată situarea lor în spaţiu , în l ucră ri le E.I. Emandi, M. St. Ceauşu,
op. cit, pp. 1 18 - 1 38 şi E. I. Emandi, Habitatul urban şi cultura spaţiului, Studiu
de geografie istorică. Sucea va În secolele XIV-XX, Iaşi, 1996, pp. 320-342
2 3 P. V. Batariuc, M. Andron ic, Descoperiri arheologice la Suceava - contribuţii la
cunoaşterea topografiei oraşului medieval, În Sucea va, XVII-XIX, 1990- 1992,
p p . 36- 6 1 .
24 V. Neamţu, Hutte et demi-hutte. Un probleme de terminologie, în AIIA, Iaşi,
X XIV/L, 1987, p . 9 - 1 6
2 5 G h . Diaconu, Observaţii cu privire la urmele vechiului târg a l Sucevei În
vremea marilor asedii otomane şi polone din veacul al XV-lea, în SMIM; I,
1 9 56, p . 267.
26
M. D. Matei et a l i i , Şantierul arheologic Suceava, în Materiale, VIII, 1962, pp.
746 - 747, fi g . 7 .
2 7 Ibidem, p p . 744 - 745, fig . 6 .
28
B. Mitrea et a l i i , Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, î n SCIV,
6, 1955, pp. 794- 7 9 5 .
2 9 Ibidem, pp. 757 - 758.
3 0 V. Vătăşianul et alii, Şantierul arheologic Suceava, în Materiale, VII, 196 1 , pp.
624 - 625; M . D . Matei et a l i i , op. cit., pp. 752 - 7 54, fig . 1 3, 14.
3 1 Ibidem, p. 754.
32 Ibidem, p. 754- 7 5 5 .
3 3 V. Vătăşian u l e t a l i i , op. cit, pp. 6 2 2 - 624, fig . 1 5 .

32
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 P. V. Batariuc Locuinţe medievale la Suceava
•

34 I . Nestor et alii, Şantierul Suceava, în SCIV, 4, 1953, 3-4,pp. 347 - 348.

35 Ibidem, p . 348 - 349, fig. 14.
36 P. V. Bata riuc, M. Andronic, op. cit., pp. 3 7 - 39.
37 Eug. Nea mţu , V. Neamţu, 5 . Cheptea , Oraşul medieval Baia În secolele XIV
- XVII, voi . I , Iaşi, 1980, pp. 2 1 - 8 8 ; iidem, op. cit., voi . II, Iaşi, 1 984, pp. 1 6
- 4 2 , fig . 7,8, 1 2 .
3 8 G h . Diaco n u , op. cit., p p . 3 7 -39.
39 Ibidem

40 Ibidem, p . 2 7 1 .

4 1 Ibidem, p . 2 7 5 - 2 7 6 ş i p. 276, nota 3 .

4 2 Ibidem, p . 274 .
43 Ibidem , p . 275 .
44 Ibidem, p. 274 .
45 Rezultate i nedite ale ulti melor ca m pa n i i de la Curtea Dom nească d i n Suceava .
I nform aţie coleg u l Florin H ă u , că ruia îi mulţu m i m pe această ca l e .
4 6 Locuinţa de p e str. Petru Rareş nu a putut fi cercetată în întreg ime, astfel că
forma şi d i mensi u n i l e sale au ră mas necunoscute . Cf. M . D. Matei, E m . E m an d i ,
O casă de orăşean din secolul al XV-lea de la Suceava, în SCIVA, 2 8, 1 9 7 7 , 4,
p553.
47 Ibidem, pp. 553 - 5 5 4 .
4 8 Ibidem, pp. 554 - 5 5 7 .
49 Ibidem, pp. 567 - 572 , fig . 7/ 1 - 2 ; 8/ 1 - 2 .
5 o Ibidem , pp. 573 .
51 I . Nestor et a l i i , Şantierul arheologic Suceava. Raport preliminar asupra
săpături/ar din campania anului 1 955, în Materiale, IV, 1 9 57, pp. 249 - 25 1 ;
iidem, Şantierul arheologic Sucea va, în Materiale, V, 1959, pp. 599 - 604;
Şantierul arheologic Suceava, în Materiale, VI, 1959, pp. 679 - 685, fig . 1
- 3.
52 Ibidem, pp. 684 - 686 .
53 I . N estor et a l i i , op. cit., p. 604; T. Marti novici, St . Oltea n u , op. cit., pp. 686,
688.
5 4 L. Ch iţescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Sucea va, în
CAMNI, I, 1975, pp246 - 247.
55 Ibidem, p . 249 .
56 Ibidem, p. 247, fig . 5/1 - 6 .
5 7 R. Popa, M . M ă rg i nea n u - Câ rstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească.

O casă a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan

cel Mare, Bucureşti, 1979, pp. 2 7 - 2 9 .
5 8 Ibidem, p . 2 1 , fig . 1 7 .
5 9 Ibidem , p . 2 5 .
6 0 P. V. Bata riuc, Descoperiri inedite de ceramică monumentală la Suceava, în
Sucea va, XXII, 1994, p. 1 0 7 , fig . 1/ 1 , 9 .
6 1 R. Popa, M . Mărg i neanu-Câ rstoiu, op. cit. , p. 25 - 26, fig . 1 7 .
6 2 Ibidem, pp. 30 - 3 1 .

6 3 Ibidem, pp. 44 - 94 ş i 9 7 - 1 2 7 , fi g . 2 1 - 79, 9 3 .

6 4 L . Ch iţescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Sucea va, în

CAMNI, I, 197, pp. 246-247

65 DRH.A , II, p.4-6, n r. 4

http://cimec.ro -33
http://istoriebv.ro
 CVM I DAVA XXVI I I

.
1 Harta oraşu 1 o med leva l S U CEAVA,
o

Fig.cu raspa
- ��
" nd i rea t l p u nOI o r de locui nţe

B � BORD E I �

A � LOCUI NJĂ" ADÂNCITA Ă

5 = LOCUINTe- D E SUPRAFAJ" "
p = LOCUINŢA D E SUPRAFAŢA CU PIVN ITA

http://cimec.ro -34
http://istoriebv.ro