UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS " GALATI

FACULTATEA : SIA
SECTIA: Masuratori Terestre si Cadastru

PROIECT TRASAREA UNUI

COMPLEX INDUSTRIAL

Student: Dumitrascu Elena Indrumator:

As.Ing. BARNA DANIELA
Anul IV Grupa 3141

AN: 2010-2011
Trasarea unui complex industrial

Sa se efectueze proiectarea topografica inginereasca in vederea trasarii pe

teren a unui complex industrial.

1
 Se dau: - un plan general la scara 1: 1000;
- coordonatele a 3 puncte ale unei retele de sprijin. Se
impune ca trasarea sa se faca cu o abatere minima :
A= ± (20mm + Nmm) unde: N= numarul de
ordine al studentului.
I. Proiectarea retelei topografice de constructii:
a) calculul lungimii maxime a laturii retelei;
b) proiectarea propriu-zisa a retelei;
c) determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistemul local;
d) alegerea bazei de trasare si a metodei de trasare;
e) trasarea provizorie a retelei ( calculul preciziei );
f) calculul ponderii retelei topografice de constructie;
g) determinarea abaterii standard de masurare a unghiurilor si a
laturilor in reteaua trasata provizoriu;
h) compensarea masuratorilor unghiulare si liniare;
i) calculul coordonatelor punctelor retelei trasate provizoriu; j) calculul
reductiilor punctelor retelei.

II. Elaborarea planului general de trasare: - se face numai pentru o constructie

dintr-un ochi al retelei.

III. Trasarea in detaliu a constructiilor:

- alegerea metodei de trasare;
- calculul elementelor pentru trasare si intocmirea schemei de trasare;
- calculul preciziei necesare pentru trasare.
IV. Proiectarea sistematizarii verticale:
- elaborarea schitei sistematizarii verticale de ansamblu;
- sistematizarea verticala de detaliu pentru un cvartal si strazile limitrofe;
- calcularea terasamentelor in vederea realizarii unei suprafete orizontale.

Nota: - caile de acces sunt de minim 6 m;

- caroiaj din 100 in 100 m ( in sistemul national de coordonate ).
I. PROIECTAREA RETELEI TOPOGRAFICE DE CONSTRUCTII

Proiectarea retelei topografice de constructii s-a efectuat pe planul general

de constructie elaborat la scara 1:1000.
Proiectarea a tinut cont de urmatoarele cerinte:
- punctele au fost amplasate astfel incat sa permita efectuarea lucrarilor
de trasare;
- constructiile au fost amplasate in interiorul ochiurilor retelei;
- laturile sunt riguros paralele cu axele principale ale constructiilor;
- laturile sunt amplasate in apropierea constructiilor de trasat;
- lungimile laturilor au fost proiectate in valori rotunjite la zeci de metri
sau la 5 m;
- laturile au lungimi mai mici decat lungimea maxima calculata;

2
 - baza retelei topografice de constructii - intre punctele 11 si 12 a fost
aleasa in apropierea obiectivului de importanta maxima.

I. a) Determinarea lungimii maxime a laturilor retelei

Lungimea maxima a laturilor retelei s-a calculat cu relatia:

s
L = c *Pcc
max

unde : sc - abaterea standard de realizare a retelei sc =A/2 ^A/3

- abaterea standard de masurare a unghiurilor - functie de aparatura
din dotare.
Lungimea
maxima
N= 21
ro= 636620 cc
sigma B= 30 cc
sigma C= 13,66667 mm 0,013667 m

Lmax = 290,0158

I. b) Amplasarea pe plan a punctelor retelei

Vezi plansa 1.

I. c) Determinarea coordonatelor punctelor in siste m

local

Pentru determinarea coordonatelor punctelor in sistem local s-a folosit

procedeul grafo-analitic

3
.

Punctul 9 a primit coordonate determinate grafic, iar celorlalte puncte li s-

au calculat coordonatele analitic pe baza schitei 1, varianta 1 ( optim aleasa ).
Coordonatele punctelor retelei de constructii in sistem local sunt trecute in
tabelul nr. 1.
Nr. pct. X Y tg/ctg teta
a 465293,3532 723170,0079
0,26048 83,7778
b 465343,7606 723363,5249
a 465293,3532 723170,0079
0,260481 83,7778
c 465353,8499 723402,2581
b 465343,7606 723363,5249
4,839037 83,7777
c 465353,8499 723402,2581
8med = 83,77774413

Tabelul nr. 1
TABEL 1 X Y
Pct.
1 1170 5100
2 1170 5340
3 1070 5340
4 1070 5440
5 880 5440
6 880 5300
7 880 5100
8 880 5000
9 1000 5000
10 1070 5000
11 1070 5100
12 1070 5300
13 1000 5300
14 1000 5100

I. d) Alegerea procedeului de trasare provizorie-

y,
s-au calculat 6ab, Bac si 6bc cu relatia Oj = arctg y
Determinarea coordonatelor geodezice ale punctelor bazei
SO coordonatele punctului 11j alxbazei cat si ale
x
-
- s-au determinat grafic
s-a calculat
punctelor O mced
a, b, = — ( pe
situate vezilatura
tabelul nr. 2)
constructiei;
Determinarea orientarii medii a bazei
- s-au calculat coordonatele punctului
TABEL 2 12 cu relatiile:

X
12 = X11 +DX11-12; DX11-12 = D11-12 * C0S O11-12

Y
- s-au calculat coordonatele tuturor punctelor
12 = ^11 +DY11-12' DY11-12 = D11-12 *SinO11-12

retelei de constructii in sistem geodezic - tabelul nr. 3.

4
 TABEL 3 X Y
Nr. pct.
1 465390,1242 723144,8010
2 465450,6208 723377,0512
3 465353,8499 723402,2581
4 465379,0503 723499,0042
5 465195,1856 723546,8974
6 465159,9024 723411,4429
7 465109,4885 723217,9011
8 465084,2816 723121,1302
9 465200,4067 723090,8818
10 465268,1463 723073,2370
11 465293,3532 723170,0079
12 465343,7606 723363,5249
13 465276,0210 723381,1698
14 465225,6136 723187,6528
A 465476,0055 723209,5501
B 465095,7341 723041,7419
C 465279,9181 723640,8740

Determinarea orientarilor si a distantelor pentru intersectia unghiulara

inainte

TABEL 4 X Y tg/ctg teta D [m]

Nr. pct.
A 465476,0055 723209,5501
0,441285 226,4569 415,6512
B 465095,7341 723041,7419
A 465476,0055 723209,5501
-2,19965 127,1638 473,8044
C 465279,9181 723640,8740
B 465095,7341 723041,7419
3,2529 81,0129 626,8038
C 465279,9181 723640,874
A 465476,0055 723209,5501
0,216489 213,5727 186,8835
11 465293,3532 723170,0079
A 465476,0055 723209,5501
-1,16432 145,1760 202,9703
12 465343,7606 723363,5249
B 465095,7341 723041,7419
0,649057 36,6510 235,596
11 465293,3532 723170,0079
B 465095,7341 723041,7419
1,297373 58,1949 406,2775
12 465343,7606 723363,5249
C 465279,9181 723640,874
-35,0475 301,8160 471,0577
11 465293,3532 723170,0079
C 465279,9181 723640,874

5
 -4,34427 314,4033 284,6022
12 465343,7606 723363,5249

I. e) Trasarea provizorie a retelei (calculul preciziei)

Trasarea provizorie comporta doua etape si se face cu precizie scazuta:

- trasarea bazei din punctele retelei geodezice din zona;
- trasarea celorlalte puncte ale retelei topografice de
constructii.

I.e.1. Trasarea bazei

Trasarea bazei s-a facut prin intersectie unghiulara inainte, trasand prin
acest procedeu, atat punctul 12 cat si punctul 11.
Trasarea s-a facut din punctele A si C, punctul B fiind folosit pentru
controlul trasarii.
Pregatirea topografica a trasarii:
-s-au determinat orientarile intre punctele A-B, A-C, B-C, A-11, A- 12, B-11,
B-12, C-11 si C-12, precum si distantele - tabelul nr. 4;
- din diferentele orientarilor se determina unghiurile necesare trasarii: a1,
p1, Y1, a2, p2, Y2 - vezi schita 2.
Yj - Yt By
= arctg—------------
- relatii utilizate: X -X
j
dy ^ - Y )2 + ( Xj - X)2

- au rezultat unghiurile:
alfa1 = 18,0122628
alfa2= 86,40890952
beta1 = 12,7604102
beta2= 25,34779373
gama1 = 169,227327
gama2= 88,24329674
Trasarea
a) cu un singur teodolit
- se stationeaza in punctul A si fata de directia AC se traseaza unghiul a1.
Pe directia astfel obtinuta se bat in zona punctului 11, 2-3 tarusi;
- se stationeaza in punctul C si fata de directia CA se traseaza unghiul p1.
Se materializeaza directia obtinuta prin tarusi;
- intre tarusi se intind sarme si la intersectia lor rezulta punctul 11.
b) cu doua teodolite
- se stationeaza simultan in punctele A si C si se traseaza unghiurile a1 si P1;
- pozitia punctului 11 va rezulta la intersectia unor fire intinse intre tarusi
care materializeaza directiile A-11 si C-11;
- teodolitele trebuie sa fie de aceeasi precizie.

6
 Controlul trasarii
- se face trasand punctul 11 si din B. Pozitia punctului 11, in acest caz, va
rezulta in centrul de greutate al triunghiului format.

I.e.2. Trasarea punctelor retelei topografice de constructii

Se face cu incepere de la punctul 11, considerand orientarea laturii 11-12 B11

-12 — 100 .
g

- se stationeaza cu teodolitul in punctul 11

- se vizeaza punctul 12
- se traseaza un unghi de 100g in sensul acelor de ceasornic
- pe aceasta directie se aplica distanta dn-14 — 70 m
- se materializeaza punctul 1
- se traseaza un unghi de 200g
- pe aceasta directie se aplica distanta d 11-1 — 100 m
- se materializeaza punctul 1.
Analog se procedeaza pentru trasarea tuturor punctelor retelei.
Materializarea se face cu pari de 0.5 - 1 m batuti la nivelul terenului. In partea de
sus a parilor se bate un cui, pe floarea caruia se traseaza doua rizuri
perpendiculare. Punctul lor de intersectie reprezinta punctul retelei de
constructie trasat provizoriu. Precizia relativa de masurare a distantelor este de
1/1000.

I. h) Compensarea masuratorilor unghiulare si liniare

In reteaua trasata provizoriu se fac masuratori unghiulare si de distante.

Compensarea presupune ca prima etapa, compensarea unghiurilor si apoi
compensarea cresterilor de coordonate, iar aceasta se face prin metoda
poligoanelor ( metoda masuratorilor conditionate ).

a) Compensarea unghiurilor

In fiecare poligon al retelei se calculeaza neinchiderile unghiulare fp. Direct

de pe figura se scrie sistemul ecuatiilor normale:
+5k1 -k3 -k6 -3—0
+4k2 -k3 -k4 +24—0
-k1 -k2 +4k3 -k5 -k6 -8—0
-k2 +4k4 -k5 -23—0
-k3 -k4 +4k5 -k6 -15—0
-k1 -k3 -k5 +6k6 -20—0
unde termenul liber este neinchiderea unghiulara.
Rezolvand acest sistem de ecuatii (tabelul nr. 8), se obtin urmatoarele
valori pentru corelate:
k1 = -0,3565

7
 k2= -4,4778
k3= 0,4686
k4= 5,6204
k5= 3,9595
k6= -5,2510

Introducandu-se aceste valori in ecuatiile de corectii se determina

corectiile fiecarui unghi.
Cu aceste corectii se compenseaza valoarea fiecarui unghi, obtinandu-se
valoarea definitiva a unghiului.
Calculele au fost facute pe schita 4 si in tabelul nr.
9.Compensarea unghiurilor - rezolvarea sistemului
normal
Tabelul
Nr. 8

Tabel 8 k2 k3 k4 k5 k6 L S C
k1
5 0 -1 0 0 -1 3 6
-1 0 0,2 0 0 0,2 -0,6 -1,2000 -1,2000
k1 = 4 -1 -1 0 0 - -22
24
-0,3565 4 -1 -1 0 0 - 22,0000 22,0000
24
-1 0,25 0,25 0 0 6 5,5000 5,5000
k2= 4 0 -1 -1 8 10
-4,4778 3,55 -0,25 -1 -1,2 2,6 3,7000 3,7000
-1 0,070422535 0,281690141 0,338028169 -0,732394366 -1,0423 -1,0423
k3= 4 -1 0 23 26
0,4686 3,732394366 -1,070422535 -0,084507042 17,18309859 19,7606 19,7606
-1 0,286792453 0,022641509 -4,603773585 -5,2943 -5,2943
k4= 4 -1 15 18
5,6204 3,411320755 -1,362264151 20,66037736 22,7094 22,7094

-1 0,399336283 -6,056415929 -6,6571 -6,6571

k5= 6 20 26
3,9595 5,45408513 28,63948959 34,0936 34,0936
-1 -5,25101624 -6,2510 -6,2510
k6=
-5,251
0Compensarea unghiurilor

Tabelul Nr. 9 UNGHI Unghi mas. C[cc] Unghi Schita

POLIGON comp.
1 99,9995 0 99,9995
2 100,0001 0 100,0001 1 2
I 3 100,0011 2 100,0013
12 199,9989 2 199,9991 11 12 3
11 100,0001 -1 100,0000
SUMA 599,9997 3 600,0000
10 99,9989 -4 99,9985 10 11

8
 11 100,0015 -5 100,0010
II 14 100,0017 -8 100,0009

9 100,0003 -7 99,9996
SUMA 400,0024 -24 400,0000 9 14
11 99,9999 3 100,0002
12 100,0002 3 100,0005 11 12
III 13 100,0003 1 100,0004
14 99,9988 1 99,9989 14 13
SUMA 399,9992 8 400,0000
9 99,9987 8 99,9995
14 100,0003 6 100,0009 9 14
IV 7 99,9985 4 99,9989
8 7
8 100,0002 6 100,0008
SUMA 399,9977 24 400,0001
14 99,9998 1 99,9999 14 13
V 13 99,9994 6 100,0000
6 99,9992 7 99,9999
7 100,0001 1 100,0002 7 6
SUMA 399,9985 15 400,0000
12 99,9999 0 99,9999 12 3 4
VI 3 200,0012 -5 200,0007 13
4 99,9989 -5 99,9984
5 99,9992 -5 99,9987 6 5
6 99,9997 -7 99,9990
13 199,9991 -7 199,9984
SUMA 799,9980 20 800,0000

b) Compensarea masuratorilor liniare

Se face compensandu-se neinchiderile cresterilor de coordonate in fiecare
poligon. Admitandu-se orientarea laturii 9 - 14 de ioog, cu ajutorul unghiurilor
compensate se calculeaza orientarile laturilor
.Cu relatiile:
AXij=dijCos6ij
AYij=dijsin6ij

se calculeaza cresterile de coordonate .Valorile au fost ordonate in tabelul nr.

10.
Sistemul normal al ecuatiilor de conditie se scrie direct de pe figura,
unde termenii liberi ai ecuatiilor sunt neinchiderile pe abscise si pe
ordonate. Rezulta doua sisteme identice la care difera doar termenul liber.

+6.8ki -2k3 -0.4k6 +1 (-7) =0

+3.4k2 -0.7k3 -ik4 +2 (0) =0

9
 -2ki -0.7k2 +5.4k3 -2k5 -0.7k6 +1 (+1) =0

-lki +4.4k4 -1.2k5 -2 (0) =0

-2k3 -1.2k4 +6.4k5 -1.2k6 +6 (-3) =0

-0.4k1 -0.7k3 -1.2k5 +6.6k6 +0 (+5) =0

Se rezolva sistemele normale ( tabelul nr. 11 si tabelul nr. 12 ), astfel incat, atat
pentru calculul corelatelor pentru AX cat si pentru AY, se obtin valorile:

pe Ax
k1 = -0,35
k2= -0,75
k3= -0,78
k4= -0,02
k5= -1,11
k6= 0,38
pe Ay

k1 = 1,27
k2= 0,23
k3= 0,70
k4= 0,28
k5= 0,85
k6= 0,56
Compensarea cresterilor de coordonate
Tabelul Nr. 10 e D[m] AX[m] AY[m] Cx[mm] Cy[mm] AXcomp[m] AYcomp[m] X[m] Y[m]
Pct.
de la la g c cc

9 14 100,0000 100,001 0,000 100,001 0,2 0,2 0,000 100,001 1000,001 5100,001
14 7 199,9998 120,003 -120,003 0,000 0,1 0,3 -120,003 0,001 879,998 5100,001
7 8 299,9998 100,002 0,000 -100,002 0,2 0,2 0,000 -100,002 879,998 5000,000

8 9 400,0001 120,001 120,001 0,000 1,1 0,3 120,002 0,000 1000,000 5000,000
IV Suma -0,002 0,000 1,7 1,0 -0,001 0,001
14 13 99,9987 200,003 0,004 200,003 -3,6 1,4 0,001 200,004 1000,008 5300,006
13 6 199,9999 120,002 -120,002 0,000 -2,9 0,8 -120,005 0,001 880,003 5300,007
6 7 300,0004 200,006 0,001 -200,006 -3,6 1,4 -0,002 -200,005 880,001 5100,002
7 14 399,9997 120,003 120,003 -0,001 -2,9 -1,2 120,000 -0,002 1000,001 5100,001

V Suma 0,006 -0,003 -13,0 2,5 -0,007 -0,001

13 12 0,0003 70,003 70,003 0,000 0,0 -1,8 70,003 -0,001 1070,016 5300,006
12 3 100,0003 40,005 0,000 40,005 0,0 -1,9 0,000 40,003 1070,015 5340,009
3 4 100,0002 100,001 0,000 100,001 0,0 -1,7 0,000 99,999 1070,015 5440,009
4 5 199,9998 190,004 -190,004 0,001 0,0 -0,5 -190,004 0,000 880,011 5440,009
5 6 299,9997 140,002 -0,001 -140,002 0,0 -0,6 -0,001 -140,003 880,010 5300,006
6 13 399,9999 120,002 120,002 0,000 -4,3 0,0 119,998 0,000 1000,008 5300,006
VI Suma 0,000 0,005 -4,4 -6,5 -0,005 -0,002
9 10 0,0002 70,006 70,006 0,000 -0,8 0,6 70,005 0,001 1070,012 5000,001
10 11 100,0006 100,001 -0,001 100,001 -1,1 0,8 -0,002 100,002 1070,010 5100,002
11 14 199,9999 70,003 -70,003 0,000 -0,8 0,6 -70,004 0,001 1000,006 5100,003
14 9 299,9998 100,001 0,000 -100,001 -6,1 -2,2 -0,006 -100,003 1000,000 5000,000

10
II Suma 0,002 0,000 -8,8 -0,1 -0,007 0,000
11 12 100,0002 200,004 -0,001 200,004 0,8 0,1 0,000 200,004 880,004 5500,013
12 13 199,9992 70,003 -70,003 0,001 0,3 -0,6 -70,003 0,000 810,002 5500,013
13 14 300,0005 200,003 0,002 -200,003 0,8 0,1 0,002 -200,003 810,004 5300,010
14 11 399,9992 70,003 70,003 -0,001 -3,7 -2,6 69,999 -0,003 880,003 5300,007
III Suma 0,001 0,001 -1,9 -3,0 -0,001 -0,002
11 1 400,0001 99,999 99,999 0,000 -0,4 0,3 99,999 0,000 1170,011 5100,006
1 2 99,9999 240,001 0,000 240,001 -0,8 2,0 0,000 240,003 1170,010 5340,009
2 3 199,9992 100,002 -100,002 0,001 -0,4 0,3 -100,002 0,002 1070,008 5340,010
3 12 299,9995 40,005 0,000 -40,005 -0,1 -0,5 0,000 -40,005 1070,007 5300,005
12 11 300,0011 200,004 0,003 -200,004 -0,7 1,5 0,003 -200,002 1070,010 5100,002
I Suma 0,001 -0,007 -2,4 3,6 -0,002 -0,003

Compensarea cresterilor de coordonate - rezolvarea sistemelor normale -

pt AX_______________________________________________________________________Tabelul Nr. 11
k1 k2 k3 k4 k5 k6 L S C

6,8 0 -2 0 0 -0,4 -1 3,4

-1 0 0,2941 0 0 0,05882 0,14706 -0,5000 -0,5000
k1 = 3,4 -0,7 -1 0 0 -2 -0,3
-0,3531 3,4 -0,7 -1 0 0 -2 -0,3000 -0,3000
-1 0,2059 0,2941 0 0 0,58824 0,0882 0,0882
k2= 5,4 0 -2 -0,7 -1 1,7
-0,7541 4,6676 -0,2059 -2 -0,81765 -1,70588 -0,0618 -0,0618
-1 0,0441 0,42848 0,17517 0,36547 0,0132 0,0132
k3= 4,4 -1,2 0 2 5,2
-0,7766 4,0968 -1,28822 -0,03607 1,33652 4,1090 4,1090
-1 0,31444 0,0088 -0,32624 -1,0030 -1,0030
k4= 6, -1,2 -6 -0,8
4
-0,0203 5,13796 -1,56169 -6,31068 -2,7344 -2,7344
-1 0,30395 1,22824 0,5322 0,5322
k5= 6,6 0 6,6
-1,1127 5,95825 -2,26402 3,6942 3,6942
-1 0,37998 -0,6200 -0,6200

k6= 0,3800

Tabelul Nr. 12 k2 k3 k4 k5 k6 L S C
k1
6,8 0 -2 0 0 -0,4 7 11,4
-1 0 0,2941 0 0 0,05882 -1,02941 -1,6765 -1,6765
k1 = 3,4 -0,7 -1 0 0 0 1,7
1,2684 3,4 -0,7 -1 0 0 0 1,7000 1,7000
-1 0,2059 0,2941 0 0 0 -0,5000 -0,5000
k2= 5,4 0 -2 -0,7 -1 1,7
0,2272 4,6676 -0,2059 -2 -0,81765 1,05882 2,7029 2,7029
-1 0,0441 0,42848 0,17517 -0,22684 -0,5791 -0,5791
k3= 4,4 -1,2 0 0 3,2
0,7002 4,0968 -1,28822 -0,03607 0,0467 2,8192 2,8192
-1 0,31444 0,0088 -0,0114 -0,6882 -0,6882
k4= 6, -1,2 3 8,2
4
0,2823 5,13796 -1,56169 3,46837 7,0446 7,0446
-1 0,30395 -0,67505 -1,3711 -1,3711
k5= 6,6 -5 1,6
0,8458 5,95825 -3,34813 2,6101 2,6101

11
 -1 0,56193 -0,4381 -0,4381

k6= 0,561
9Introducand aceste valori in ecuatii si , functie de lungimea laturii, se
determina corectiile ce trebuie aplicate cresterilor de coordonate. Aceste date se
pot urmari in schita 5 si in tabelul nr. 10, unde am obtinut cresterile de
coordonate compensate.

I. i) Calculul coordonatelor punctelor retelei trasate pro vizoriu

Se face prin adunarea succesiva a cresterilor de coordonate compensate,

plecand de la punctul 9.
Xj=Xi+AXij p- com

Yj=Yi+AYij p- com

Calculul s-a facut in tabelul nr. 10, iar in tabelul nr. 13 sunt trecute
coordonatele punctelor retelei trasate provizoriu.

Tabelul Nr. 13 X Y
Pct.
1' 1170,011 5100,006
2' 1170,010 5340,009
3' 1070,015 5340,009
4' 1070,015 5440,009
5' 880,011 5440,009
6' 880,010 5300,006
7' 879,998 5100,001
8' 879,998 5000,000
9 1000,000 5000,000
10' 1070,012 5000,001
11' 1070,010 5100,002
12' 1070,016 5300,006
13' 1000,008 5300,006
14' 1000,001 5100,001

AXPP', AYPP' - cresteri de coordonate de la P la P' 6pp - orientare de la

P' la P
6PR' - orientare latura de sprijin ( intre puncte compensate ). Calculele
au fost facute in tabelul nr. 14. La valoarea unghiului polar am trecut
semnul:
- (+) - pentru rotirea teodolitului de la latura de sprijin in sens direct
- ( - ) - pentru rotirea teodolitului in sens invers.

Tabelul Nr. 14
TABEL 14 Reductii
Reductii polare rectangulare
Pct. in care se Valoare Orientarea Latura de Orientarea Valoarea Rx Ry
aplica lungime reductiei sprijin laturii de reductiei [mm] [mm]
[mm] g c cc sprijin g c cc unghiulare g c
cc

1' 13-8 219.5767 1'-2' 99.9994 -119.5773 -13 -4

2' 70004.4 299.9854 2'-1' 299.9994 0.0140 -16 -70004

12
 3' 70011.0 299.9839 3'-4' 100.0005 199.9834 -18 -70011

4' 21.1 237.7334 4'-3' 300.0005 62.2671 -17 -12

5' 18.8 238.4311 5'-6' 199.9962 -38.4349 -16 -11
6' 21.2 263.4666 6'-5' -0.0038 263.4704 -12 -18

7' 11.3 262.7832 7'-8' 299.9980 37.2148 -6 -9

8' 0.8 317.8282 8'-7' 99.9980 217.8302 0 -1

10' 9.1 182.3541 10'-11' 100.0001 -82.3540 0 0

11' 8.7 205.4752 11'-10' 300.0001 94.5248 -9 2
12' 15.4 216.8117 12'-13' 199.9990 -16.8127 -9 -1
13' 13.7 224.3968 13-12' 399.9990 175.6022 -15 -4
14' 6.7 204.4952 14'-13' 99.9981 104.4971 -13 -5

II. TRASAREA IN DETALIU A UNEI CONSTRUCTII

Metoda coordonatelor rectangulare

a) Pregatirea topografica a terenului

Elementele de trasare rezulta ca diferente intre coordonatele punctului
de trasat si coordonatele punctului retelei de constructie fata de care se executa
trasarea. ai = | Xi - XP | bi =| Yi - YP |
unde: ai, bi - elementele de trasare ale punctului constructiei;
Xi, Yi - coordonatele punctului constructiei cunoscute din proiect;
Xp, Yp - coordonatele punctului din retea fata de care se executa trasarea.
Tabelul Nr. 15 Pct. fata de Elemente de
Pct. de trasat care se executa trasare Elemente de control
trasarea ai[m] bi[m]
A 14 8 12 AB -CD - 175 m
B 13 8 13
C 7 62 13 AD - BC - 50 m
D 8 62 12

b) Trasarea

Operatii de trasare:
- pornind din punctul retelei de constructii fata de care se executa trasarea se
aplica pe directia laturii interesate din reteaua de constructii (in sensul necesar)
distanta orizontala bi, stabilindu-se pozitia piciorului perpendicularei;
- se instaleaza teodolitul in punctul gasit, se vizeaza un punct al retelei de pe
latura respectiva (indicat cel mai departat pentru a "puncta" mai precis), se
traseaza unghiul de 100g (in sensul necesar), stabilindu-se noua directie pe care
se va aplica distanta orizontala ai.

13
 Exemplu:
Pentru a se trasa punctul A se procedeaza astfel:
- se stationeaza cu teodolitul in punctul 14 si se vizeaza punctul 13;
- pe aceasta directie se masoara 12,00 m si se obtine punctul M;
- se stationeaza cu teodolitul in punctul M si se vizeaza punctul 14 sau 13;
- se traseaza unghiul de 100g, in sensul necesar - depinde de punctul vizat;
- pe aceasta directie se masoara 8.00 m si se obtine punctul A.

c) Verificarea trasarii

Se compara elementele de control calculate in tabelul nr. 15 cu omoloagele

lor din teren.
Daca se traseaza primul punctul A, atunci la trasarea punctului D se poate
verifica daca punctele M, A, D, R sunt coliniare

14
.

III. SISTEMATIZAREA VERTICALA DE ANSAMBLU SI DE

DETALIU

III. 1) Sistematizarea verticala de ansamblu

Sistematizarea verticala de ansamblu s-a executat reteaua stradala a

complexului industrial - vezi plansa 2.
S-a tinut seama de criteriile principale de proiectare:
- cat mai putine modificari ale reliefului;
- lucrari de terasamente cat mai reduse ( volume minime );
- respectarea normelor referitoare la pantele cailor de comunicatie - panta
minima proiectata : 0.00 %

Mod de rezolvare

S-au determinat grafic - prin interpolare - cotele terenului in punctele de

intersectie ale axelor strazilor, cat si distantele intre aceste puncte. Prin calcul s-
au determinat pantele naturale ale terenului intre punctele de intersectie ale
axelor. S-a folosit relatia:
p % = tg a / 100, unde tg a = AH / D
Functie de criteriile de proiectare s-au stabilit cotele proiectate si s- au
calculat pantele proiectate.

III. 2) Sistematizarea verticala de detaliu pentru un cva rtal si strazile

limitrofe

Profilul transversal al unei strazi proiectate a fi executate in interiorul

complexului industrial este urmatorul:

unde: b = 5m ( latimea strazii ) t =

im ( latimea trotuarului ) iT =
1% ( panta trotuarului)

15
 itr = 1% ( panta transversala a strazii ) ht = 15cm ( inaltimea trotuarului
langa strada ) Sistematizarea s-a facut prin metoda curbelor de nivel
proiectate, unde echidistanta proiectata a acestora este de 10cm. Epr = 10cm.
Elementele curbelor de nivel proiectate au fost calculate astfel:
- distanta dintre curbele de nivel
d = Epr/i*n
- inaltimea strazii in profil transversal
hr = itr*b/2
- a = hr / i*n unde: i - panta longitudinala a strazii
n - numitorul scarii
- l = ht / i*n
c = iT*t / l*n
c+J

J
c d H&

c-1

Efectuand calculele obtinem:

Tabelul Nr. 16 i (%) d (cm) hr a (cm) l (cm) c (cm)
Tronson (cm)
A-B 1 2.00 2.5 0.50 3.00 0.20
B-C 0.6 3.33 2.5 0.83 5.00 0.33
C-D 1.09 1.83 2.5 0.46 2.75 0.18
D-A 0.3 6.67 2.5 1.67 10.00 0.67

Epr n itr b [m] ht [cm] it t [m]

[cm]
10 5.00 1 5 15 1 1
Reprezentarea este facuta pe schita 9.

III. .3) Calculul terasamentelor in vederea realizarii suprafetei

orizontale

16
 S-au obtinut cotele teren pentru colturile patratelor. Se
calculeaza cota medie ponderata cu formula:
H0 = S Hi*pi / S pi
S-a executat nivelment geometric prin metoda patratelor pe o retea de
patrate avand latura de 50m.

unde: Hi - cota punctului

pi - ponderea punctului Ponderile
punctelor sunt:
- 0.25 pentru colturi;
- 0.50 pentru punctele laterale;
- 1.00 pentru punctele interioare.
Din calculele efectuate in tabelul nr. 17 a rezultat
H0 = 120.187 m
Cotele de lucru in fiecare punct s-au calculat cu formula:
Cli=H0 — Hi
Functie de acestea se poate determina grafic sau prin calcul linia de terasament
zero.
- grafic - exemplu pentru latura dintre 18 si 19 .

Se reprezinta la scara ( convenabil aleasa ) latura patratului pentru care

avem schimbare de semn la cotele de lucru.
Se masoara distanta de la un colt al patratului la punctul de intersectie al
laturii cu linia ce uneste extremitatile reprezentarii cotelor de lucru.
Se transpune pe plan aceasta distanta tinand cont de scara.
Reprezentarea grafica poate fi desfasurata " in lant".

l-x = ( l * | Cli+1 | ) / ( | Cli | + | Cli+1 | )

x = ( l * | Cli | ) / ( | Cli | + | Cli+1 | ) sau

- prin calcul -

17
unde: x - distanta la scara planului intre coltul patratului fata de care se
masoara si punctul pe unde trece linia de terasament zero. l - latura patratului
- la scara planului
Cli - cota de lucru a punctului fata de care se face determinarea Cli+1
- cota de lucru a celuilalt punct al laturii. Pentru latura 18 - 19 avem:
x = 5 * 0.440 / 0.440+0.030 = 4.68 cm
Calculul volumelor de sapatura si umplutura:
VS = Scarou * S(Cli * pi) + = 2500 * 33.408 = 83520 m3 VU =
( )

Scarou * S(Cli * pi) = 2500 * 33.408 = 83520 m3 Precizia de calcul a

(-)

lucrarilor de terasamente :
A = (VU - VS ) / S = 0 mm
unde : S - suprafata totala.
Tabel 17 X Y Hi pi Hi*pi Cli=Ho- Hi Ho Cli*pi
PCT.
+ -

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 1250 4950 123,43 0,25 30,858 -3,243 120,187 -0,811
2 1250 5000 123,09 0,5 61,545 -2,903 -1,452
3 1250 5050 122,49 0,5 61,245 -2,303 -1,152
4 1250 5100 122 0,5 61,000 -1,813 -0,907
5 1250 5150 121,63 0,5 60,815 -1,443 -0,722
6 1250 5200 121,21 0,5 60,605 -1,023 -0,512
7 1250 5250 120,73 0,5 60,365 -0,543 -0,272
8 1250 5300 120,13 0,5 60,065 0,057 0,028
9 1250 5350 119,58 0,5 59,790 0,607 0,303
10 1250 5400 119,18 0,5 59,590 1,007 0,503
11 1250 5450 118,62 0,5 59,310 1,567 0,783
12 1250 5500 118,1 0,25 29,525 2,087 0,522
13 1200 4950 123,32 0,5 61,660 -3,133 -1,567
14 1200 5000 122,63 1 122,630 -2,443 -2,443
15 1200 5050 121,98 1 121,980 -1,793 -1,793
16 1200 5100 121,52 1 121,520 -1,333 -1,333
17 1200 5150 121 1 121,000 -0,813 -0,813
18 1200 5200 120,75 1 120,750 -0,563 -0,563
19 1200 5250 120,23 1 120,230 -0,043 -0,043
20 1200 5300 119,79 1 119,790 0,397 0,397
21 1200 5350 119,35 1 119,350 0,837 0,837
22 1200 5400 118,92 1 118,920 1,267 1,267
23 1200 5450 118,46 1 118,460 1,727 1,727
24 1200 5500 117,9 0,5 58,950 2,287 1,143
25 1150 4950 123,1 0,5 61,550 -2,913 -1,457
26 1150 5000 122,28 1 122,280 -2,093 -2,093
27 1150 5050 121,67 1 121,670 -1,483 -1,483
28 1150 5100 121,15 1 121,150 -0,963 -0,963
29 1150 5150 120,66 1 120,660 -0,473 -0,473
30 1150 5200 120,38 1 120,380 -0,193 -0,193
31 1150 5250 119,93 1 119,930 0,257 0,257

18
 32 1150 5300 119,5 1 119,500 0,687 0,687
33 1150 5350 119,18 1 119,180 1,007 1,007
34 1150 5400 118,73 1 118,730 1,457 1,457
35 1150 5450 118,47 1 118,470 1,717 1,717
36 1150 5500 117,9 0,5 58,950 2,287 1,143
37 1100 4950 122,92 0,5 61,460 -2,733 -1,367
38 1100 5000 121,96 1 121,960 -1,773 -1,773
39 1100 5050 121,39 1 121,390 -1,203 -1,203
40 1100 5100 120,87 1 120,870 -0,683 -0,683
41 1100 5150 120,5 1 120,500 -0,313 -0,313
42 1100 5200 120,17 1 120,170 0,017 0,017
43 1100 5250 119,82 1 119,820 0,367 0,367
44 1100 5300 119,32 1 119,320 0,867 0,867
45 1100 5350 118,86 1 118,860 1,327 1,327
46 1100 5400 118,54 1 118,540 1,647 1,647
47 1100 5450 118,28 1 118,280 1,907 1,907
48 1100 5500 117,75 0,5 58,875 2,437 1,218
49 1050 4950 122,68 0,5 61,340 -2,493 -1,247
50 1050 5000 121,88 1 121,880 -1,693 -1,693
51 1050 5050 121,34 1 121,340 -1,153 120,187 -1,153
52 1050 5100 120,76 1 120,760 -0,573 -0,573
53 1050 5150 120,43 1 120,430 -0,243 -0,243
54 1050 5200 120 1 120,000 0,187 0,187
55 1050 5250 119,6 1 119,600 0,587 0,587
56 1050 5300 119,18 1 119,180 1,007 1,007
57 1050 5350 118,82 1 118,820 1,367 1,367
58 1050 5400 118,5 1 118,500 1,687 1,687
59 1050 5450 118,2 1 118,200 1,987 1,987
60 1050 5500 117,5 0,5 58,750 2,687 1,343
61 1000 4950 122,51 0,2 30,628 -2,323 -0,581
5
62 1000 5000 121,85 0,5 60,925 -1,663 -0,832
63 1000 5050 121,2 0,5 60,600 -1,013 -0,507
64 1000 5100 120,68 0,5 60,340 -0,493 -0,247
65 1000 5150 120,37 0,5 60,185 -0,183 -0,092
66 1000 5200 119,9 0,5 59,950 0,287 0,143
67 1000 5250 119,49 0,5 59,745 0,697 0,348
68 1000 5300 119,12 0,5 59,560 1,067 0,533
69 1000 5350 118,8 0,5 59,400 1,387 0,693
70 1000 5400 118,45 0,5 59,225 1,737 0,868
71 1000 5450 118,17 0,5 59,085 2,017 1,008
72 1000 5500 117,52 0,2 29,380 2,667 0,667
5
suma 81000 37620 8656,32 55 6610,270 -2,876 120,187 33,408 33,408
0
I. j) Calculul reductiilor punctelor retelei

Reductiile rectangulare se calculeaza cu formulele:

19
 RXP=XP-XP'
RYP=YP-YP'
unde: RX , RY - reductii
P P

XP, YP - valori ale coordonatelor proiectate XP', YP' - valori ale

coordonatelor dupa compensare Reductiile polare : presupun determinarea unei
valori liniare Ri si a unui unghi polar 9.
Ri(P'P)=sqrt (AXPP'2 + AYPP'2) 9 = 0P'R' - 0P'P
unde: Ri(pp) - valoarea liniara a reductiei de la P' (compensat) la P (proiectat)

20