V.

ÎNCERCAREA AMBREIAJELOR CU DISCURI DE

FRICŢIUNE

1. Scopul lucrării

Ambreiajele cu discuri de fricţiune (multidisc) se utilizează pentrucuplarea unui arbore conducător

cu un arbore condus şi fac posibilă ambreierea şi debreierea lină în funcţionare.
Momentul de torsiune se transmite prin forţele de frecare dintre discurile de oţel călit, care sunt
asamblate prin caneluri cu arborele conducător şi arborele condus şi sunt montate alternativ. Discurile pot
realiza mici deplasări axiale în raport cu arborii, cuplarea realizându-se prin apăsarea axială a discurilor.
În cadrul lucrării se determină experimental dependenţa dintre momentul de frecare şi forţa de
apăsare a discurilor. Din această dependenţă se poate calcula coeficientul de frecare mediu al discurilor la
diferite valori ale forţei de apăsare. De asemenea se va urmări variaţia coeficientului de frecare în funcţie de
presiunea de contact dintre discuri.

2. Consideraţii teoretice

Canelurile pot avea profil dreptunghiular sau evolventic. Suprafaţa de frecare a discurilor are o
formă inelară.
Relaţia de dependenţă dintre momentul de frecare Tf şi forţa de apăsare axială Fa este:

unde:
μ – coeficientul de frecare;
z – numărul suprafeţelor de frecare;
D1 – diametrul minim al suprafeţei de frecare;
D2 – diametrul maxim al suprafeţei de frecare.
D
Pentru cazul când raportul 1  0.5 , se poate utiliza şi relaţia aproximativă:
D2

, unde:

– diametrul mediu al suprafeţei de frecare.

Presiunea medie pe suprafaţa de frecare este dată de relaţia:

Presiunile maxime admise pentru discurile din oţel sunt de 0,4 – 0,6 N/mm2.
Coeficientul de frecare este diferit pentru starea de repaus relativ a discurilor (când discurile nu
alunecă unul faţă de altul), faţă de starea de mişcare (când discurile alunecă), fapt pus în evidenţă prin
observarea pe dispozitivul de înregistrare a valorii momentului de frecare. Momentul de frecare va avea
valoarea maximă la începutul alunecării discurilor şi o valoare mai mică în timpul alunecării discurilor.
Se face deci distincţie între coeficientul de frecare static sau de repaus şi coeficientul de frecare
cinematic sau de mişcare. Coeficientul de frecare mai depinde de prezenţa şi felul lubrifiantului, de
materialul discurilor, rugozitatea suprafeţelor de frecare, presiunea dintre discuri, viteza de alunecare şi
temperatura de lucru.
3. Desfăşurarea lucrării

− se execută schiţa discurilor şi a cuplajului;

− se măsoară dimensiunile limită (D1 şi D2) pentru suprafaţa de frecare şi se află numărul suprafeţelor de
frecare z;
− se calculează aria de contact A şi necesarul de greutăţi G1′ , G′2 , G′3 ,
G4′ , G′5 , G′6 ce trebuie să fie aşezate pe taler pentru a se realiza
presiuni de contact p1′ =0,05, p2′ =0,10, p 3 ′ =0,15, p4′ =0,20, p5′ =0,25, p6 ′ =0,30 [N/mm2];
− cu greutăţile existente în laborator se formează seturi de greutăţi G1 ... G6 cât mai apropiate de valorile G'1
... G'6 antecalculate;
− cu valorile G1 ... G6 se determină forţele axiale Fa1 ... Fa6 cu relaţia (4);
− cu relaţia (3) se determină presiunile medii pe suprafaţa de frecarep1 ... p6;
− se pune ceasul comparator la zero, în stare debreiată (pârghia fiind ridicată cu ajutorul opritorului 8);
− se aşează greutatea G1 pe talerul pârghiei şi se pune în mişcare arborele motor cu ajutorul manivelei;
− se va citi la ceasul comparator săgeata f1 a arcului lamelar în momentul de început al alunecării (repaus) şi
în timpul alunecării uniforme (mişcare).
− se repetă operaţiile pentru toate greutăţile G2, G3, G4, G5, G6;
− din diagrama de etalonare se determină momentul corespunzător indicaţiilor citite la ceasul comparator
pentru săgeata arcului lamelar;
− din relaţia (1) se va calcula μmediu iar cu relaţia (2) μaprox;
− se va reprezenta grafic dependenţa dintre momentul de frecare Tf şi forţa axială, precum şi dependenţa
dintre coeficientul de frecare şi presiunea de.

4. Prelucrarea datelor

Se completează datele cerute în tabelele 1 şi 2 şi se trasează diagramele de dependenţă Tf = f(Fa) şi

μmed = f1(p) respectiv μaprox = f2(p).
Se vor analiza şi explica dependenţele trasate grafic.