Sunteți pe pagina 1din 91
Ministerul Sindtitii al Republicii Moldova Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu \ ‘ j 4 a C.Andriuta, V.PAntea, T.Holban, Irina Rusu MATERIALE DIDACTICE {N BOLILE . INFECTIOASE, TROPICALE SI , PARAZITARE Ghid practic pentru studenti si rezidenti 642622 UNIVERSITATEA Dy DE MEDICINA $i FARMASTE ICOLAE TESTEMITEANU® BIBLIOTECA f \ . Chisinau > * aha Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2004 . C2L 61091) 81461698/9 0758) we 7 Amwobat de Consilal metodie senteal al USN i central al USM Nicolae Festemitany cunt, hin 19 febesatie 204 Reteremtis ease a copia USN doctor in medi: sone Fake Cheong geal eatedrei Microbiologie, vinusologie si ‘tmunologie ou curs de x is de" perfecionate a mmaticilor, doctor habitat tn madi, profesor universitar ‘Desist CW a Camas Nees « Cut Matnale Gace in tulle mletoue, uophale wi pai: (bid pic psa sea gscadenh. Aut V Pit Tale ‘es oe Ru Nip Sa al Rp Mellor Uninc de Sal de Mesiont gt Farmacie Nioloe Tesomson~ Ch: CEP Medi, 2012p. Biblograt 179.089) ISBNS97S-307- 5655, toe 616 91/95 46169499 0758) © CEP Afedicina, 2004 ISBN 9975-907-56-3 GC. Andriut, V. Pintea gi ali, 2004 troducere Cuter progeanclr de sali, pet intuit studies reader ¢ newer de'9 anos ht my nual tole ‘palo. aeons ee es ofais bier infetese, topcae parr. dar 8 ‘Eula anon ylum de dzprnden pectic ta pal blsaie Secu dea clei 0 specie cid milo dt de be Eon ponrucofenures Gapeotiula @ moore ete foment ls patent ev aeeste pole Stunt gen ake ‘Cro ubuicds anes seat be rs de ext Paepewauare 2 ewaleseuior, care at sport dere ba Eicon, ropa porsare, cal pot wart a sus abet Tntecr peu peeouncsieiuaoe dn rg, hat rmine tp Sowa @ mowetaen de a cuoage bie fone g eomdsie de Trina 2 spi @ cabinet de bot mfeqionse dn Contd Steir de fle, onde ei Wor face me, pei fan rca palo inseoas. a preinimpiaa apnea acer ‘lott pce ai bala, dar pin pore personal. Sin ‘imal ind, sondenté gi eadeni ucbuies asueaes 8 canons Ts perfsisplnul de anchetare gi exaninare& bohavlor ev diverse tol infachosse, topesle sau paraniae pani 3 putea preca lov Ey, 1995; Chiotan M., 1998 Rebedea L, 2000) © ele fas incntr »compartsmentlo enamerate fs nreprins de ot pin fnfemedial uno indicapi mctdice pentru stdenh (Andis C9 ‘oat, 1990, 1992, 1995), tsk gee stat de cum dep Ta Iegitrt cu cele expos mai sus, a fst alata acest hid practi, ments scopere goa inormapionl- didactic gst conti ro proete mal bunt a vitonlor medic la saakizea fcr de imobeind general stomatoleps,pecam ito stl mai amps, nei aprofundst a pstlogielinfecbosse si para ain reiden- atl bol ifefoase ct gd a profi © spree ve it ee ghd rice sconces gnu dooce a, "Case ah nie tha in Soars Bot cfu, topes perso eh SSI np eu a esa 200-2003, Tota Peo op inprniac canatiulir ot ge oe tl pin ices ‘inter de ou, seo Se pawebged mtr Sess Ropoien ioe po finprae uk br epee ‘ope to prctareaepst npn a pce san atm ww dpa Usk ba topes tas Ephustcrsdinbue cine ‘hn pr tae easier pita, cbt dtl noun pau e sche gain os ‘Stes su pai» epitopes ree cet Sven’ de brain pce lalate fu reste cr tenn cites ciate detaruam Semen Tiaemstiar ae semen Le abou Wow fc of ESdee se or senior fade ase compres ‘Safina cca err nde eat froin ce grin acs do snmone de open Eg fal, sel Toso omen pe cura at tes dette ich acs om ‘tug pce ee sn ser na V,V. Vi fer Matin pa Seg, er Mera, de ake speci, pean ele is Domi nilg, ofa ore peel & a ola Spitalul de boli infectoase este © institute curativa yi aticpdemicd, in care se stbilele dingnostical, se acondt asistenla medical specializat i ealfcat boavilor eu maladit infections, wopicale i paracitare Spitlizaea bolnavilorinfecbog consttueo masuch deosebit e importants in eadvul activi santare ~ antipidemice, Ea asigurl nu numai diagnostcarea precei a maladior tatamental lor rafional, ingriitea medicald sdeevath a bolnavlo, dar 91 taolare complet de ls cei din jr, prevenind vispndivea de mat depute a acestor patlogi infecjiase- Dispociile sate in ‘vigoare provid spitlizareaebligatore gi fcultaiva a paciengilor 1 boli infectioase si paraitare, Prnie boil fcultative pot ft lurmaoarele: formele ujoare medi de rujeol,rubeola, varicl, i viroze ale clilor respirtorii supeioare, scaring, tise convulivs, infect enteovial, toxinfettalimentase (Forme are), dizentene (forme ujoare), unele boli. protozsice helmintiaze, Spitalizarea bolnavilor eu aceste boli infecfioase $i Parazitre se va rezolva individual, in beza datelor clnice $i ‘epidemiologce. Spitalele de boli infecioase pot 6 de tip municipal, sector Judean, regional, republican, de fnut, ou un numér de paturl de 100-250-500 gi mai molt Daca in uneleorae isese sptalele de ‘i infections, stunci pe Hing instituile curaiv-prfilactic se onstuiese sect de boli infecioase cu 75-100 pal $i mai ‘nul, iar pe ling sptalee sectoriae (ional) ~ sei de 25-60 mai mute pat. Spitalle de boli infectioase ma pot fi inte (pentru diverse boli) gi specilizate (penta 0 singurk boalk infecioas— holes, pest ete), pot i spitale penta adul i copii impreund sau aparte. Sptlele de boi infections, le baza errs se steazAcatedrele de bol infetionse, se mal numese clinica. Sistemul de constucfe& spitallor de boli infetioase poste 4 in bloc, pavilionar sau mixt. Sistemol pavilonar proved snitalizareabonavlr eae suf in bloc sour Tn care edn sptl de boi in i infetioase ete amps inun bloc eu multe eae, repartareapaceatr sea et e eta, unde fiecare din eleva ft prove seats aces Categorie de boli infeciase.Bolnai eu dines ifort llr resistor (el, saan, oso tela tale slilor respirator, infetia meningocecieS te) se pee ezajele des, La consrite spall se stage see oe Shui tdnologi al peeilon peretilr spanten hanna supraveh, pen «proven pttnders soegte se coridoare,dntrun salon in aul. Tate preven cere boxe (penn, 2 sau 3 pai gi smione, ere sr nie ‘epacizarea bolavlr i soane cu asremy ies salt compari sl do bol eae sant iche urmitoarle subdivsin seca de inne a a blocurile curative. oe : ee Servi de intermaree compus ia boxed - . Jo eaminare $i ‘iocutadminiseay zlator i sejia de desintecje te ead Blocuile cuave vor include gi aechi apersivae pont intermarea bolnavilor cu o moninfee; sxpibone bene Aiagnoste, in ear exe never ste prog y boxe fens tear bolnavilor ew inf de. eaentnd secrergons fenimspittizareacopilor eu bol infuse repent, bol tcl recite sl bors Teanimare (Galoane), radologie,ultasonogrte, fceeapie Inbortoare: lini, baceologisvinsoloie selon, toons, logic bch; Tammie, scjia cen sean, So moropaologie (Proms), bacttine Gach burs de ‘cate, spite, depots sca de pospodire uncle piniple ale spi de bol none sine prelucrea ‘sania 4 bolnavilor, spill dosnfsi densi panties nbc or repariates core 2 bolnavitoy in ‘scot 4isaloane‘corepunstor, enact de acoeasi maladie infectious C | j i afejuni,sabiliea diagnostic coret ingriren adeoat a folio, elizarea tsuilor cutive, respecte rei Eotopidemic, ncuiv pfx infer noxocomiale (si Simply) extmarea din spial & commloscensor tepecatea urmitoarlor regal contol cline 4\ de labor freserictes unit regim do mune, dite, de supraveghee Uspenaricd te Seca de intemareexcout umtoarele funei: examinaen tolnavilor, stiles preven a dignostiuls malas, aor area ascot modal de urget, compllarea, atrelor Sent ivestgaile de Ibomtr,prelicrarea sunita, comple- {ren fit de cbseraie $1 alto Jocumente neces, plasarea foinailr ta soi salaane, bows, deiner i depaziarca Ininelor, comploarea eomunicatli de urgent petra Cental Tniepdcmictestoral, elberen cereal (bleu) ines pacino spina Bolte de bell infections tansporai de ambulnie sanitre sunt primi in boxe separate, dstinate peat anumaile maladi-Boxa in care este examinatbolnavel teu sib © intare dia entero io, iegite sepa in interior cit ‘piabla. Bora de internat tebuie sk fe amendjal cu Shipameat neosar pent acordrea astral Je urgent Sele internat (prim) Sn spt. Copa boli intra f Spial sunt supus unt examen medical in boxe speciale dup Moma Meltzer, Astfel de boxe sunt compas dntran vest ta inten decd din afar, din Bora propruish cu caer de tic, vow, un_vesibal iateror pentu hainele person fratial, un lvoar Prin webu interior, oe comunih oh Geo uo sean die ee sonal medial penn adver pact. > pent rol important 1 prevenirea infeeilos, nosocomiale i dejine calegeca 31 consetzazea,minufiowt a anamnezi cputiologice tn sechia deinterar, co va. oun emul tives dgnosticall i depistaren cvenallorsoatacte cai Toi, culsst mine de obser, medical de gar inde peace iy oe in i, ab ds sana proccess eae spitalizare. O parte din analize se colecteaza chiar in seit Ne internare, Daca starea.botnavutui este satisticatoare el peote 8 Sseildat in baie sau sub dug. Bolnavi slabifi sunt fotional pe comp cu un stergar muiat in api cald, amestecath cu apt fe colonic sau cu ofet de 0,5% . Unghiile de la mini gi piclowe se ‘aie, Dupi toaleta fiecirui bolnav, buretele se fierbe, iar bain, camera de dug se spall cu apa fierbinte, in care se adaug Substange dezinfectante. Apeleutlizate la spare bolaavilor sunt dezinfeciate prin instalaile de clorare sau cu solutie de elonuti de var de 10% la 0 expozitie de 2 ore, dupa caro se admite Scurgerea lor in canalizaie. Materilefecale gi urina de Is bolaavi se dezinfecteaxA tot cu 0 solutie de cloruti de var de 10% fa 0 expozitic de 2 ore i mumai dupi aceasta se admite scurgerea lor in canalizatc, Instrumentele medicale de wz eurent, dup uilizarea lor, vor fi sterilizate, vor mai fi dezinfectatehalatele, bonctele, migtile Personalulut medical. Vor tece o preluerare sanitara brancardele 4 irucioarele cu care au fost transportafi bolnavii, Lenjeria bolnavilorse colecteacl intrun siculef numerotat, strinslepat la {gui i Se expediaza Ia splatore, unde se mureaza int-o soluie de cloramini de 0,5%, se fierbo, apoi ze spali eu sipun sau se dezinfecteaza in etuvi. Dack lenjeria are parazifi, se trateazi cu Sipun hexaclorciclohexan de 3% sau eu solutic de pena ea Caateca( ie iene ea a 70 sectie de bot ifecfonse pote aves in medio 0°60 do fi Regimul sanitaro-igienic prevede curajenie in saloane gi in Thornes taeeeeae Seekers necesarh aersirea. perodici a coridosrelor. In timpul vei, eas ees Senen ema ghetto Sees sipccnfes ars eet Ses eo Se fants mycin oat individualizate in cel mai strict mod. in veceu trebuie si fie Seis ae meertane =a Se ° jut peoor in solute de cloramind de 1% Hrana pentru bolnavi se prepari in bucitiria centeala ce | eserveste intreg. spitalul. Incslzirea hrinit aduse in sect repartizarea in porti gi distribuitea ei conform numirului de mese ani ‘Convalescentilor, fostiangajati inainte de bold fa intreprindeile slimentare de stat sa private, in institut de copit fri in releaua de aprovizionare cu aps, innp de 0 tnd dup fexiemare. nu lise va permite #8 Iucreze Acestora li se vor ffectua * analize bactenlogice ale materilor fecste, ut precum s10 irsimantore a bilei, Rezultatele acestor analize find Degative, er vor fadmisi a lucral de bazd, ins lunar, timp de 3 luni, vor i supus unui contol bacteriological materi feeale Si urine iar la sfirgitul teemenului se va mai controls bi Gilicuturs) react de aglutinire ox antigenul Viv Dach i Seesie rezullate vor fnegative, convalescentit'se' soot de la evident ise ransferd In Central sinitao-epidemiolow. unde se Sor afla Sub Suprave-sherea mediculuiepidemiolog timp de 6 ini Convalestinti., care continu $8 fie'purtitori de salmonele tifice siu'partifce: sunt destiifi de l'imunca'pe Spetialitate-ss='¥or fla’ la evidentaepidemiologuloi Centrulur “de Medicin’ Preven tou ate” * we seat etry oe ten, bt bia 0 3 19 st eb hi Dizenteriancs 0" = toaq *aieg 8 9H atte mtn 3 pith ee to ah com Fl 1 S.'Criterite:de-internare: "Se intemeaxA obligatory in dedfillé-de ‘boli’ infectioase tofi pacientii ‘cu foime--grave ‘gi Jemigrave de dizenierie acuti, dé asemenea, "gi cu delebromce: Patan cotyme apoare pot fata ladon, ae oe pémmite conditille’~pidemiolopicelit, rut soe ug witvant 0 2.0¢Deprinderi ° practice ‘‘elimice.”' Palparea wintestinufia ‘igmlon Degen paljtoae’ se arajeazis th rine lined Sting’, perpendicular. lungimit intestinulur-sigmoidian. In /} 0 timpulinsprajen, deg xe aioe ct mi tat, aps prni-o ng) dintunra in afk gi de ss In jos Freund cupola pertli abdominal ante, ele se dep ‘0 poste ines. La paar intesinlisigmoiian se stab. iS conten, mobibatn, lstietatea gi dolontata acest Palen itestnulisismowian 32 mas poate execula ci mca Trimet dept im regres Tac stngh, punind de la tnsput Rime la basa crt supeoare aon hae deplsindo spre ‘rae La arajren cerottora din paca sting a bolna Sita itcatnal sgmosian se poate pal, tnd wna eu Tuo de I ombi spe sta sad superioad i dizentt, ‘irstinal sigmoidian se. papearA sub form de un cindy ‘Beton spat compris, fica, cu ametul de 33,5 em (inno 1 5-20em) Teaminarea matertor fecale tn fecaloid, ini aides este lich, 5 esas stu de singe, uneot! cu puro. or peli ibrinoase Scmunol-caratcristic. pentru dizenteia colich forma gravh rez un amestee de mucts u star de singe in anti mi {Coputt sa seuipat ect) Pentra aceasta forma de maladie sunt CitSesuice chem fase, care repezntwen ac de defecate fla reall tnesnele-= coma durerase in paren de jor 4tlbdomenuli in egies sal nant gimp aetulucde efecainss oc im poy vocete eu omg ren ta 3h se Tenn ist retoscopul gi ajectuarea ein ‘Rectosopul stale din bul eeiosopeli btuatorl eu voliva la capa, sistemul de iluminare, care. se cupleaza ta 0 baterie “flak penta lantema de buznar sai sus de eerie elect ceiinintermsdiul uni tansformate de reduce In se stinge {gi Se controleazit sistemul de iluminare, apok ‘tubul, gegtoscopul 2yicakimal sobtratarl cx olv-Din. timp sal intestinal! SRN se ranjnal pe o.mask fn. posiia gqunshicgat, co reycaslornbarkbie’euial (sub forma fa). Gand sti “a rgtosopuliine usta pon, e, = BREE, VSI 31 steril 51 se introduce in rectum'la © distanté de 5-7 cm de ori al, Oyph acon sone obra pe ing solitie dezinfectant), se fmbrach oeularul, se cupleaca sistemul de iluminare, ajrinzdnd fumina g¥ sub contolul oehwulu se {ntoduce’ mai depart in itestin Ix 0 distan pin in ¥O em de a ‘rfc ana. in initele normet mucoasa intestinal are supra neted gi stiluctoare, de euloare roz,cwun desen vascular bine conturat. in dizenterie eu ajutorl restoromanoseopult se ‘pa uinatorle forme de Mecjunalo cose ctrl, hemoragice, foliculae, erozive, ulceroase sau combinaile lor up localizatea procesului se deosebese: procs, sigmoid, proctosigmoidita. Intran gir de eazur, in dizenterie nu reugma cb sjutorul recoscopuli 8 gas schimbiei-vizibile ale muconsei Sseumentului distal al intestinului Cereetinile histlogice ale preparatelor objinute prin metoda aspirate: bioptive au ajutorul fectomafdscopuli fworizeazd precizarea- formelor atipice-de maladie: Rectomanioscopia se aplic& in dizenterie in umatoarele ‘eau’ a)-formele neclate,‘atipice, "abortive, unde se presupune ‘izeitérg:"b) in toate formele cronice, c) controll eficientet fratamentului, d) ti toate cazurile suspecte;de punitor: ai “bacterilordizentice ii auNEa ny © Metoda ‘coleerin’ si insdoléntirilfeclilor laterite dbenterice’ Colectarea? maselotfecalé pentru insite. se cfectueazd direct din rect cu un tubugor de gun sau cu o ans Sima de aluminiu'sterila. Pentru’eolectarea enatrialulu canst de sir’ botnavul Se eule'pe'o pare cu geiunchitadoyta butt "sau din post “in-picioare” find iclnatin-egiunes lombac gi desficind-festle? cu inl. “Ansa se? introduce insect fe “adinciniea de! 5-6 en's tao" taf irk stots patente | coat, iroducindise ino "eprubetceongine:7-¥ mi de | Solic'de 30% licens Gleolvatl i’ soluiefoxilogics care tai‘ apoi 3é"thanspott flaborator. ai bine ea: colectarée ~ materi ise infptiadc eo spatull ri 6 an stil dint Qa de ascnienea ste, urmb-de substantedezinfectante 2 de dont s8 se a Ia analiza piicele de mucus, puro, pelicule insiminjrea matenalulu este mai bine st fe borate. ‘3. Aprecieren clinicd a indicilor de taborator in dia rie. Metade specifice de diagnostic. Exunenal bacterivlogi: sl mnaselor fecale este cea mai verdicd metod de dagnoste in dizenteic, care precizeaz§ etiologia maladie in 50-O% din faizur, Examenul bacterologi al allor materiale (masele vomi- five, spilaurile astrice) in formele yasioenterocolitice practic fre 0 valoare mai mici, Rezultatl poztv poate f obtinut dupa 3 tile de lainsimnfae, cel negatiy ~ ina doua 2, Matenalul pentru diggnosticul de Isboratortebuie recoltat la prima adtesare bolnavules gi pind ls institutes tatamentului etiologic. Este de preferat.prelevarea:fecalilor cu mucus sau conglomerate de (puro, ard amestee de singe in legStur cu aciunen ut frctercidS. "Numrul de rezutate positive creste in az de ivestisatis-repetate (3 insemsngri ale. mssclor fosalepind te instituien tratamentului) Rezultatele,pozitive ale, examenchii bacterilogic an dizenterie-rebuie apreciate Impreund eu stele clinica, epidemiologic; rectosigmoidoscapice3i.altor.probe.de Taborator cin lipsa.sdatelor linice;,-rectoromanoscopive 3 reaultatlor'serologice meyatve, ele. pot determina portajol de fithelain acelagitimp, in formele colitie diagnostcul poate Sabilibgiin-eaz Uevrezultate negative ale examenuli bacteno- sloxic-ar tind prekente datele cihice si epidemiologice ‘Examenul inanofluorescent al-iotiuilor din. masee feale se eftefucnrh pentru depstareaageatuluipatogen ts contactul ce ‘eerulrespoctiv; care contine:anticorpi specific, marci <4 © sfabatakntlubrescents, Este o:metod8 specifics precoee, rapids "semitiai devenind pozitivi in.78-97% din-cazos. Metoda in ‘eal “impontahya- deosebiti pentru efestiares actiunior sntigpideiee urgent in focarele acestei maladit. «iin “ait Mfewnlee'serologioe. + Reacfia de agiutinare (RA): socal “polite de dizenterie vine pozitiv, i! tira diapnosticode is ———————— we) 1.200 (pent § flexneri ~ 1400), incepand ou siptinsn a dou de boald: Frecventa reultateor pozitive este de 30: 50%» sides - finde de graviaten boli. Valoaren diagnostic a reacties este mai tate nea Be ereyere a titralui in sera porechs ‘Reacyia de Hemaluinareindirectd (KILAL) este wna din cole mai senile metode de diaytostic serologe-al dizenteies, Ea devine posite’ incepind cu a 5-6-4. zi de boall, in Uitul diagnostic de 1-160 Importan{s de diagnostic are creytecea* Cirutur de"amicomp fn seruti perechi prolevate repetat in 8 10+ 12a 2 de boa Z "Mferade clinice de laborator. La examenul coprologie at anaselor fecal (coptograma) se va. depista mucus, Leucoete ¢ Srtrocie Resulatul analier va depinde’ de forma, cling pevioada maladiei,"cind sa efectuat examinares Hemoleveo- are numa 6 oaecare important’ in dignosticul dizenteri i perioada de sare a maladies este caraceristic§ leucocitoza $i rrerofiias-e. ereserea numirulut de leveocte nesegmentate SH, de epul, devine acceler. mnereiary “4 Criterit-de externare si dispensarizare convalescen- filer sdupa'lwuportareadizenterieu Convalescent ere au Mufort de dizertete acu fird confirmarea-bacterologicd, sunt Sxtemaj dinsptal dupa 3zle dela dispantiasemnelo linice n Speciale La aornalizarca scaunulul sia: temperatusn iar in SEStnl confirmate bacteologic.—.cu condiile mentiopaté si. un fezullat negatival ekamenului bacteriological materilo feral Ia iprmeni dargrpa dizenteic8, woe co at woah ‘Lveritori dela, inteprndedle. cu. potential epidentiogen ((nsttpinde alimentare, peourocrotives coplujuidin.sistemel :de-aprovsionare.ou api din.xzjeaua de alimentarg pubic. $0 ‘prvai) care eu sufent de dizentne author, center din. § Sitar in condi, indicate mai,sus siluph ce, sou sind 5 moult negativalexamenutui bactesologisal maternal. fgormeni ts, grupardizenteicd»Dacd aoestar perspane diagnos” ful dedizenterie la font confit bateilogs sun nega f st ' oud resulste negative cu un interval de 1-2 zile dupi fnisarea tralamentulu i 1 in cazul dizenterier cronice, convalescentii vor fi extemay, 4in spital dupi ameliorarea stiri clinice, dspantia. imtoxieafic ‘ormalizarea seaunilui, pe pareursul 210 zie g dpa objinecea a ous rezalt te negative bacteriologice ale materilr fecale, Iwate sjoloyic. eu un interval Lcritri de tai potential epidzmiogen. la care a fost diagnosticath dizenteria Gronicd vor fi extemati din spital in conditie indicate mai sus. Dura spresdern “temporare a capacititit de munch Persoancle cure au suferit de dizenterie fi nu trebuie supuse ccontrolului d'spensanc, ig incep -activitatea :de “mune in ‘rmitoarea 21 dupa extemare, Convalescenfi,,care au-nevoie de fneadrare in condi speciale de muncd, vor respecta un regim dietetic, precim $i.cencare vor‘fi supusi evidentei-de dispensar, ‘unt extetnay, avdae buletinde boala deschis si prelungit pentru 8 fe prezenta a medicu) din:CBI sau la medicul de familie. ‘Recommiarbla externare:Si. se respecte regimul de alimen- tare gi ietetic timp de 3-4 siptimani, interzicndu-se produsele alimentare picente, grisimile grew'uzibile si alcoolul. Si se feincadieze rational in mune: a) dup formele grave de 2 dizentener 4s8iseveliberez® de-citre medicul de-familie ori infectionist pe 2-3 siptiin: de Ivory ic grew, de deplasii, de ‘lunea-in conditismeteorologice nefavorabile; b)-Iueratont dn Tocun ca potential “epidemiogen si-fie elibera.»pe.perionda nccesiri'acxaimenutui bactenologic: 22 14 ive nares 5 NawSujraveghered de dispensir a'convalescenlor= Sunt supose © dspensarzdni persoanele-éaré air atributie diestila preparaces, ‘strarea 1aispbtiareawpalizatea:produselonalimentare:sbator produse:Sinirel-caresau suferit-de-dizenteric acuti,-confirmat © Pactdridlogre: precum/puntitoride germent: Seitor:mairall sub supeaveghere de dispensar gi convalescent dup dizentene ss ‘romed, persouncle cu scauininstabil, pentru un timp indelunga, tare acliveeva le intreprindenalimentare sau in alte Jocuri eu potential epidemiogen, ‘Se stabileseurmitaarele termine i repuli de dispensarizare, Persoancle suerinde: de dizenteriecronica bacterolozie confir- rmaté. purtitoni ce ehiminé un timp -indelungat germeni, sunt Ssupusi tmp de 3 lari unui examen clinics de laborator.efectuat, Iumar de infection stl din CBI sau de medicul de famsite Com valescentit, dupa dizenteria cut, care luereaz in intreprinderile alimentaze gi ale jocur eu potential epidemiogen, se vor ala la fvidenfi timp de 3 luni, In aceasta perioadi et vor fiinvestisa Clinic $1 bacterialogic de medic de la CBI ori de eel de fame Persoanele din categoria menfiohatd, care au sufrit de dizentenie ‘rovied, se vor aa Ia evidena timp.de 6 luni g1 lunar. ise va lua un exaren clinics bacteriologic ale matrix focae la iRerment din grupa drzenterich Dupa expirarea acest termen, in feaz de vindecare completa, persoanele se pot inca, ls locul ‘ech de mune, In eazurle end agentul patozen persistivun timp indelungat, pundtorlui se .efectueazi-un examen chic 911 se restric euro n0j de ratament pila sanarea deplin ao. ih infemeazi: obl sectile de boli infectionsé pacienfi cafarme grave gi semigrave fe’ salonelori. Pactenfit won forme,agoarespot fi tata la ddomicilu duct vor permite conditile epidemiologice. v 2. Deprinders practice clinie. Simpiomele de deshidratare amt cao consecingh 2 scaynului diareio abundent,foare,fevent i°a-vomel epetis, sub: formic dechavuzy cu-pierdent-mar do Tichid-si electroitiinarifestindu-sovprinnslibiciune geneali, ‘ertijun, seitaje de sete uscciurea mucoaselor gia tegumen {los cu tendings de a forma eute,voce steasa sau rgusit, facies ss ay qh oe guinea 0s ie temas % livid cu ochi infundap, cu ceareine neyre sub ochi, nas proe _minentcramype musculare penbile,atroce. ‘Sinpnomele gocnlus toxinfectis, de regula, apa igeneraizate, dupa gravitate, divizindu-se in 3 gmnde: 1, I IL ‘Sooul (owinfexjios. se caractetizeazd prin slabrcrune general Sronuathipertermi- pind In 40°C 1 peste, fisoane, Tompratie.abundentt, Bolnavul este agiat, cu hipereflexie, tabieantie. tahypnee In socal. toxinfeehios. de yradul tl mala ont subnormal, tegumentele paid, rec lepistezd acrocianozi, constin{a Ponzi, pubs slab, tensiunea arterial scizutl sau nu se determina, apare vom, convuli Pulpaie abdomen Abdomenut devine balonat (meteo- rism) gr durenos.-Se efectueaza palparea superficial de orientare Grprofanda pent -dopistareaintestinulul, care se incepe eu Solonat sigmoidian; cecul slegnul, colonul transversal, flexure hepatic de nxemenea, a sectiunilorascendente gi descendente ale inestnulus gio.) 2 Pala feats a splines (veri HV): Hepatomegalia. ‘splénomegatia.in salmonelor& este-moderati gs ntlneste, de ‘egul in formele generalizate iesmmne emer " Caracteritias ssconnul~Scaunul »este pos, bundent, sfrecvent(ganila0-06in nietemer si-mai mult in fanetie:de forma ie gravitate). are culoare verze, ou miros fetid =! €0 mucus (in foonblegastroenterocoitce). 8» ts x94 Coleciarea « material’ pentru retamentl-bactriologtc sHlemocalhira(vouifebraifoid)." 1 st ‘Coproctltura. Se tecolteaz% 2-3 grame de-materi fecalé ou +d spatulisfedité de lemiiori un beigor de stein vasul sau oala "Ae napte, iediat- dua actul-de WefecatiColectindy-secdin Sportnile selaiale i tirmvoarevnv-din ple de sus ale ‘intestinal, Sewer fimeent ea plosoworioala de-noapte Si nu fle Sprelucote cu substan. dezinfectantes!Materilenfecale. wor if ‘ecaltate’ i awetdesticl stile (boreinas ou. ocapacitate de so t 100 mere vor fpstate (nk Is tanita Ia born teatnbge) ten, in impart aesCo8C a eprubet eu conserant ele weminve ov spire stomacale vor fi wcoln canta de 20-50 ml in boreinage sterile, apoi vor fied cepediat In tsboraer. Din spillturile gatrice se" vor rcoole Prime portuni gi numa’ atunc,ednd nu $3 utiliat perman Ue potas or alte subtante dezinfectane. Dach nu exe posi de a fi expediate a laboratr, provizonu vor fi pstate Ia rexe (lemperatura-+448°C), in az de absenfl a seaunuls, material se rvolieacA din rec ev ajtorul une anse de si sterile (ve dhaenteria) . Urinociiltara, Se colecteazA urina in cantitate de 20-30 ml eu: vor unui eateter ster, dupd tonletaprealbil a orpanelor ‘genial extome. ba bial e posi colectaen urine in timpal ‘eliminirit ei obignuite, ins4 dupitoaleta preventivi a-organelor genitale, 20.0 x scare Bill doen vor eclueinebe vii corietanh Roclurs stntopre bileise fice in scopul dea depisia daci convalescentiin-av-rimas ponte gee cee St a omemcerisaeiacepnanta me et rab welt expt eser po metomipers oe Peaiee ead Colectarea séngelui pentru examemule:serdlogié. Din vena *} einen Seldecageionmn srwrai ed cactara canna (oom trsriomisy caret SS ee eee ee eke Suet eden aetberton eet fl cee eb femur copeeata utemcalo yea seca ee task pemltciecSosenuting vr f obit 13-4-a ¢iodine‘momentulinsismantiriiy: Eledau 0 important}. Fit dt dsp’ Eide a homostiaa st togen toteauna va contin dignosiel de » aguht paloge eta in cope, wo" bala mh saree de baal fn ea cid simptonatloua i or atgnele3lniqieeronateseaps ns Si clots enn ae oni ps Spon - " . ‘Metaxla serologica. Anticorpit specifics apar in ‘singe in a 5: ee ee same odin se SoC. reese ne inp eh dea Pee sini ws clint wumandt sk fe es mae endo 3- Sangli eo a ee bal in canvalescnt, Crea conn. aoe retold de He cutteserloic sam ize TI sina de emaginre aes RNAI) RHAL oe de SC RA, nt postive dja I a 82 de I Tee Pomel Sear + BA RHALS Sede alate snare pen coi fb ti acest ec reopens, 1200 Ted dt cere adh sh 2 i agnosie, Una cl at pide nin rs areal Gd api speck, SE pir cua ost Norseent wo posal de eae et ae cn pa, Fenaen defor sesh Fe an mresenpluinsent. Compe A= St ie ldo einer sac eS Gagrsialnpto_ sh 2 i own nyc ect atab cM ; Te deci eq masa init antigen Vic cave smucaispeil : ico ate de ia aso proce. 1 ects ogi er -E 29 Reactia de potimerizare in lant pentrs antigens Vi-este specified gi sensiila, dar mane ined sofisticaté 1 eastsitoare. Metodete clinice generate de diagiostic se laboratar Modificarile hematologic. Numirul de entrocite si visonaitater singelui creste (pietderi de apa i electro)» Numirul leveocitelor poste fi divers ~ normal, redus, dar mat freevent este marit preponderest in formele grave, Se determina « deviete oomulet leucocitare in stings (cfeste numarul clenientelor resegmentate). VSH este, de reguli, norival, uneori msi ‘Schimbarily in urind se constaté in formele grave, uneor ¢ medi, caracterizindu-se prin slbuminurie toxics cilindrurie, Coprograma neva indica staren’funetionala tubs digestiv’ 91 modificirile’ patologice din intestin™ in forma gastroenterocoltic’ in materiile fecale se depisteaza mucus! si striur ‘de sin 4. Criterile de éxternate si dispensarizare w convales: centilor dupa talmonclora. Reyalile ele externare. Externarea convalesceatilo- s¢ va face dupa 0 insindtogire clinic deplind, bjinindu-se un rezultat segativ al eoprocultri iar lx persoanele cu potential epidemiologic sport ~ doua rezultate negative, eu un interval de 1-2 zile dup terminirea tratamentuls: “Revomandéri necesare la-extemare. Respectarex reimuli alinientar fi dietetc-timp de 3/int; excluderea produselor care se Iistuie'si'se asuaileazi greta bucatelor picante, »alcoolului, fespectitea regulilor igienai péesonale-sReincadrares:ratinalé in ‘muncd a convelescentlor dup formele grave gi generalizate:se ‘efeetueazd in primele 2-3-luni-dé la Incrulfizic-grewsse interzice, practicarea sportului, deplasérie, lurul in schimbul de noapte.s! cel eu substan toxice ofi de Ia munca in conditii meteorologicn ‘nefavorsbile 2 c SSS: Durata’. prerderi temporare.a: eapacitayti dey mua. Convatescent"'dups Rirmelo: seute=de::bsili, indiferentde profesia pe care o practi, sunt ineadrai in miuncé chiar fn prima zi dela extemare, fri efectuarea unui oarecare examen clinic sau « sacterioloyic in condi de ambulator. Convalescenfio, care sunt jadi in sectoare co potential epidemiologic sport, Ii se iMrerrice activtatea in profesie Ceilalfi sunt admit lt ens aarat dup exterare, dat lige intrzice seviiul de gard ta eantine tip de 3 Tun "Dispensarizerea, La evidenia medicului infeeionst de ix cpl sau a madicului de familie imp de 3 luni se vor afta oumat (ouvalesventi care sunt angajat la munch in sectoare cu potetia SPrdemilogie sport. Lunar acestora i se va face un examen ‘Deriolosic. al materlor fecale. Puritori de_salmonele, vassaf r sectorul de muncd indicat mai sus, sunt eibeat def aoe. nd laf a eviden la Central. de Medicin& Preventiv (wr) leviterile de internare. Se iateracach sblistorn sex bat nefoase petri ome grave Seige Se snp lmertar.Bnvi ou me are ot 6988 tedamieiti, deck pert confit cpideminlogice: 1 Densiers practice cline: Simptome de deshidatare (eu iatnnelos, hol) tn oxo alimenta,mic2 {abet sonelocts xn saul dace svoma repeal pt Pert ede, bdroeleali, decyoldndss simian ie Sabu: D) Simptome ale gocu oie (vei s00- sioner alien ah fevent ci aa deel mpomele gocul txinfestise) alpaca ras cnala (ota elmoncioza). i foninfetale aliments inveamonolet ba id, botulism, abdomen. pont Fie enemas Un txinfetile alienate rare do loalzaren procs infec suum. oa rma, Tichidaposfrecvent eu mucus gi stius de AME 0 3 re ny - Colectared maeriatului ponirn eximenul bactersologi. Se recoteara, ca 9h “talmonelord, 2-3 ay mater fecale in boreinage’stenile, “care vor fi tansferte in’ laborator ont provizorispasteale'ls €-F4°=8°C. Mase vo spiliri gastice vor fi recotate in cantitae di stlmoneloz Caleutarva cant necesare de solu poltionie pentru ico de Laboraae. urna sia spe Examen tucaroloie ete nod pra de confimare a toxneeiloralimentare.Ineretresrnateloe coprocti so! va efeoun, eat in febratfon stin Sslmonelaeh Rerulatle de cntudine vor f bjs na} 2 dinmomentl ine Metal cline: ponrae de vestige de ibrar Modifdrle hematlogie. Nas! de ett vscorinea ingest (in wri alimetre, care 4 olen cu Pied 0oaph qi lecwoly). Numdrllevoeitlr poate Aves dal rode, mii VSH et, de regul noua . drat $1 aispensuriard a tonvale- eagle dup toxinfetile alimentire"Extrtre cal Sear so-refecin dopo tnsnsoge lea dep bt ‘-L6n vela "nega “copula (aca: 2 entitles) W proanele un poten episinlogt® pont! sean on ses ge a samba: 2 T RecoandOn ecestefa-enerare:Respetare leis“ Minentar tin de2-3 spn, concomitont cele | fiotuselor ete smile s-aimfeaa grup vavdoctslo Frc: Incdrares riot impute eanconitentcu lie” tps! 223 pum dour) Gasca, Frater spotureciei toot, smu! aban ag Dura pidnderttenporane a -eapcily de mamas Convalescent dup exemare sunt anteat in cmpol mui chiar bn prima te In extamare Convalescent, ce sunt e incaia in seoae x potenti epidemiologic sport, emporar Wsemeree civic pefsionalt Dropeworsaren Ls even medio infections dla (CBI sau a moticuloy de familie tinp de 3 lant se vor a Pace rey spr vinta se das Solog: conmat y sun ang in secre Cu penal ‘idemologie sport lana fr sem ‘fecha. ‘un eramen Bacteiolote + mater ale Botulism 1. Criterite de intermare, Se itemeazs obligatory in sectle de boli wfechoase tot! pacientit cu diverse forme de botulism gc suspectah 12. Deprinderile practice lines. Depisarca simptomelor cliniats Smndrvmul gasroimtestinal:n dure, abdominal, slabo, frejun, wore. scaun lichid cu freventa de 3-4 of in nicer fump de 1-2 ae fri mucezt, ulterior -constipai ‘se Simpamatologia neurologica.ofalmoplegie = se constath ‘midnasipapilee mun ilatate reat link este diminuats ‘ori lipseste rol) anisocone (dilatarea neuniform a pupleon), loz’ palpcbrcld (palpebrele.superioare sunt. lsat in jos), diplopie (Gubiareaiabectelar tx -vizualizarea or), ulburdri de swedere inital pactentitacuzi cea, pug euritoae” in ab. cochlorleetun eacterelortipografice obiguite ese dificil sax ‘posi; magnus (nigcareajnyolunar sitnicd vertical au forizontla-s labor oculai),strabiom. (isa; de paraelism. axelotglebilonvocatan, pve emi), paraliil faringene Jnghiiceteciiilssou imposiil, nana ibid se reas pe sasyavorbitasediicl) vooe:-riguytiasan absent (afore), “palatiaul mosie giv vibpear .suntperalizae, par semne ‘de inex in rezultatubparaliz:-epiglotiInformele, stave sMleregleaz’, micjunoss paralti afegrmugohilorsrespisvort cu Tinsuicient gs vionebolnasitncep, aim inufiiens de 1 tr, fae paz inopinate in caonstiche sau de greuate ceutia toracicd Resp superficial . ‘Procedeele rape’ de urgent a primele ore sunt indicate spalirur gasirice xp firth iret (pentr recolte, apo eu @ solute de 2% biearbonat de sodiu ori de permanganat de potasia penta indepirarea restuilor alimentre aflate in ‘iviatea paste, ce conn botulotoxind Stomacul se spl prin sondi (tub Faucher), in lipsa ei, poate fi provocat reflex faringian pent provocarea viritrilr. Penta evacuareatubuta digestv de botuotoxing este indicat clisma eu solve de 2% bearbonat desi au se administreaza purgative ; "Metwla de colectae a materialulnpentra examenal Bact riologc, In ace scop s0 examineazA masele vomitive ov sili funlegastce, siagele, urna si materi fecal. Material penins ‘kahinare. sb recoHeaziinteun vas stil -ermetic, pani la intioreatatamentului specific. Singele se recolteaa in cantiate de'15-20' mi, masele" votive on spilaturile-gasice ~ 50- ‘Oo'mt materile focale™ 25-50 gsrina ‘5-10 ml. Material se pistieard la rec, deoarece toxina botanic sedis partial la termpertulacamened are 9.7 a i aGa Cok ‘etoda administrt serulul winnibondinicsSer) antibot- sie rapeznstatamestl Speci ce se:adminsreaz¥ eu exa ‘mat iave ugei. Se njecteazi-u amesto de ser antotlinie ‘monovalent {antlA+B-+E) invavenos'sau intamuscular‘© dozk cauativa U6 ser anibotliniceontine 10.000-U1 de tip A 31 Esk $000 UI de tip BDe'obite, :cazile"bovero-de‘botulsm se, administreaz a cara ‘de tratament 15-47 ozey in semigrave =“) ppindla 10 doze s)n'-cele ugoare = 102) doze Find unset Eerogestcl 50 admitistreact= aceleagicprecautiy niente “pent toate serie eterogene (vez teanobul)-s mmo Sh'Aprecicres liniet indict, de aborator~ ‘Mevoie Sapiioe te dhgnotic.* Examen! bacterilogic: Material spa vorbiti, se produce senzatia de > piept,in unele eazuni—dureri in de obicei, nu se accelereaza, dar devine ” J 64 entra examine (single, masse vomitve on spite tpsice ina 91 mate fecal res de anon ome Sch ras) 2c va tna peace. Exel backlog ces conii seal inp ma nga Conform dlr nose, reall dso sun neve, Meda Blois. in mata pce orton se objn ita acest pent depen foxie bie Nantel so sjeccaaintaperional ln one ob nesta prosaic anttonme A, By Ein cate postive fear mpage peri tap Gn 45 oe cob np So Sass ore mca rca, Pentru determinarea tipului toxineibotulnice se tilizear’ reactia de neutralizare, esenja cifeia consti in injoctarea inaperitoneali a unci porechi de goareci 0,5-0,8 ml ser de la ‘olin ori filtraul materialuly examinat, perecii a dova, lata! ‘materalulut examinat gi ser antbotlinic ABE (0,02 ml de fiecare tip). In cazurile positive goarecii neprotja pier, ce proteafi imdn vi, Se efeetuearA eacia de neutalizare cu serur ‘monovalente A,B, E pentru determinarea tipului de toxin ‘Metode cliice generale de diagnastic de laborator. Modificirile hemarologice. In singe se constata mai frecvent 0 levcocitori moderati cu nevirofiie, in urink se determina albuminurie, cilindrure i celulee epitelilui renal 4. Criterile-de externare din spital, Convalescent de botulism sunt externati din spital dup insinitoyire clinic + abdominali,scarlatniforma, itered,eatarald, aralyicS, mie8. gi generalizad (septicemica). In Yersinioza fntestinalé predomin8 formole gastromtostinale (gastroenteritci, cenlerocolities, gastroenterocolities, apendicularl, de adenitt ‘mezenterali, ith terminali). Se mai inregistreaza forme -septicemice(yereralizate) si porta) de germeni, Pentru ambele maladii sunt caracterstice simptome pronunfate de intoxiatie gi alerice Datorité polimorismului Clinic varat, aceste maladiinecesité 0 diferenjere de multiple Alte boli areminitowe, in logiturd cu care fapt dingnosticl lor clinic se confirm obligatoriu prin metode de laborator. ‘3. Aprecierea clinica a indicilor de laborator. Metoda hacterivlogics, Drept material biologic pentru examenul bacteriologic pot fi prelevate materile focale, singele, urna, spiliturilefaringiene,lichidul ceflorahidian, bila, conginutul din abcese, scctoure de intestin rezectat, apendicele, ganglionit Timfatici, Recoltrea matrilului penteu examenu! bacterologic se va efectua pink Ia inceputul tratameniului eu antibiotice, prelevindu-se 2-3 probe, Materile fecale se vor recolta in fantitate de 5-6 g in vase sterile. Fle pot fi recoltate din seaun, dc este necesat ~ dupi clisma, eu sonda sau cu un tampon de ald, Singole se recolteazA eu o Seringlsterila de 10-20 mi, find oo 4 iowodusd dupd extagereint-un Macon eu mys de clu i taport 1 5:1 10_Dupd obtnes up pure deawentpiogen studivz propretitile 1 biochimice, se detamina bier yr Serovarana, Rela bacteroloie etn none Hi obing dh 16-17 ale dela asinine Dupa angel sorane sO in yrsnion x0 subdivzea poste 50 uo venane sevlogice tine eae mas des afectears os! serovaiantle 0 Of Om 0%. In Repbiea Mellon. Se india na ese Sasianele 04 08 Dut antigenul somatic “O" in pscudonberelorh x6 suluivizezt vain seroogice Mal itvent afecee oral Sevovavanta lnm a= Hoa ea Vi ‘ernie seroloxice de degra. vests stooge constiuic motoda.pinepalh de_diagnose. al yernioze 9 pscudoluberuloze. Ble permit a. deletminapresan oncentiaaticorilr specifi in singel boavtor, in acest ar vor fi tlate RA, RHAL 9 eich imunoenamatic. RA se tmontead ci tlpnle piesa oy afoul Tivul Semnificativ este do 1:100 din incepuilsiptimani a doua de tall, find fa cretere po pucutsul maladie, RHA este mai sensilla diagnose semaiiciv find de 1-200 din a 3- Sra ria maladie, Se ecoltezd sent perechi in 1-30 gi 7-10 2 de boat, umicnduse cesta tial n named, Aprecind ‘eailatle invesigatilor seologice, webuie s4fnem cont de faptul eb yersinile av antigent comuni cu agent altor bol infetioase, pind f nregistae rezalatefl-poiive. De acoes fezilaele ebuie analiza si apeciate in contexul datlor clinic, epidemiologic qi allortexe ale invesigailor de Inborator ‘Meroda imunofluorescerit. Din material biologi pelevat se efectuel frou, care sunt tate ox alco foreseen feu apreiinduse in micrescopullumniscent, Actunimente Peni dagnosticelyersiozelor au fot elabonte metode Temi de dignostic ca imneboting i reaa de polimesiare lan Colecarea sinyelui se efectueazs din vena cubital in eprubeté pent ceactle sxolagice in canttate de 3-S ml, penta probsle biocimice- 5=T mh . Metadele clince de laborer. Tn hemolevcogram’ se depisteuzd « Iencocitozd eu devierea formulei leueoeitue spre ‘tora, limfopenie eltiva, eozivofilie Se determi in formele grave perioada de stare ‘dept protsinutia, albania, va. Lao pane din bolnavi eu Forme aoralizate se depiste hiperbsl i ALAT, ASAT, a aldolazsi ga altor tetera, abominale sa binomis,ersterea act probe bioehinice 4. Criterile de externare gi dispensarizare a convales- cenjilor dupa yersiniora sau pseudotuberculors. Regulile de feiemare, Extetnaren convalescenjilor dupa pseudouiberciloz’ Se efectucara In insinétosiven clinic, tinznduse cont de indict de laboratsy, inst nu mai devieme de 10 zile de la dispaitia semneor elinice ale maladie ‘Recomandirt la extemare « convalescemtilor de pseudot- berenlosd. Plsares rational in chmpul muncié a pacientilor, ere au suportat forme generalzate, ictetice sau abdominale ale maladie, consti in evitaea Iucrului fizic grou, exercitllor sportive, & daplasinilor. Acestor persoane li se recomandi respectarea regime alimentar gi dietetic timp de 3 tun, ‘Durata pierderi tomporare a capacitayi de munct. La cexemarca convalescen(lor dups formele ictorice, abdominal gi _geseializate de poeudotuberculoziacestora li se presere buletin fe boat penta inch 10 zle; dup celelale forme ~ pentru ind 2~ 5 zie. In Cenirul meicilorde familie bultinul poate & prelungt in caz de necetilste, de cle infecionistul “din CBI sau de smedicul de familie. Dispensarizarea comvaleseenilor dupa pueulorubercuload se fecivea de infectionstl din CBI sau de medicul de familie. Ey up’ formele cterice supaavestieren de dispensar se efectue feo peta de 3 un, investisindy-se probele neponale ale Feat fa 1 gt 3 tani, tar dupa celetate forme ~ timp de 21 vile i panbabil de aparpem ree velo). Tesuie de extornare din spital 3 convalescenplar dupa vyersiniora ntesinal, dura plewlent temporare a capacity de Rane 9 supraveghensa de dispensar 9 convalescenplor dupa fonmele integinale de yersinior’ sunt accleayi ca gi it fatinoneloza In Formele generilizate gi ablominale ~ aeleay ca in poeulotoberculoz a le de iaternare, Se intemeszh obligatorix in spitalal hlorc tft pacing cu diverse forme de hole si cei ospect. Tn ear de epidemic de hole, tli pacienié ew disfunchit {hima se intermeae’ i spitalul provizori, iar persoanele Sindtonso, care au fost ia conlact ou bolnavii de holeri, se JneroeazA Tn zator 2 Deprinderi practice. clinice fm holerf, Depiarea emnelor de deshidratare, in majriatee cazusilor, holera dlebuteard noeptea, mai freevent spre dimineala, ca apariia scaumului lichid fick dare fo abdomen, La inceput, soaunal esto Fecaloid, inst dup 3-4 defecalii devine caracterstic, apare © ‘masi lich abundent de culoare albicioas, eae contine flatuth Albiciogi Scaunul in hole este aseminitor cu flertura de oree {au riziform. Cu eft frecvenfa scaunului este mai mare, ou allt ‘mai mpid aparermnele de deshidratare. Mai ffosvent, dup citevn ore, Ia. scaunul iziform se ssociazl voma. Uitima ere urndtoarele paricularitt: apare pe easlepiate, Tank nausce (greaé) gi este aseminioare cv wn avaz’ Vorm repetail si vokminonsi, asocialt In diarees ou Sonne freevente gi abundente, conduc, 1a deshidrtaren si omineralizares bothavull de holes. 1 Simptomele earacteristice pentru deshiratare sunt: slic, nea general, verijurile, solea, wscdcinnea mucoasei bucale, 4 § puclir si a ator mucoase (conjunctivele mate, buzele useate, twseiciunea limbii, a faringel ssticitatea_ pie Sedvuth, piclea strinsi In cut ein ‘nil, ; i ‘amir grave 1 gi IV) apr § ahiscturs $1 ate pe picle ("mina spilitorese"), acrociany simptomul “ocholarilor intunecai™. Infaigarea boluavului este ‘evident schimiati: chil sunt fafuudati in orbits, teste feet dlevin ase wires este fxn int-um singur panel, obra sunt prabupii indunt, voces devine eiguyith pina lx afin, temperatura corpulsi este subnormals (hipotermia) spar feonvulsii (cramps) mai des in mugchil gastroenemient ‘maseterini; in doshidataren de yradul IV eonvulsile in sauyehi ddegetelor de la mini conduc la aparijia simptomului “mi mossei". Ca urmare a convulsilor tnice in mugchi de la spate gi ‘cervical cpu bolnavulu este Hsat pe spate Respirajia devine de o freeven sports (dispnee ma mult de 30 resprait Into minuti), bruse seade tensiunea arterial. In! eshidrataren de gradul Il. gi TV teusiunen amteriala mu se ‘determing, pulgul devine filiform, deseori muse apreciazd. Seade ‘evident cantitatea urine eliminate (oliguia) pind la fneetarea ci | definitiv (ania), (Grail de deshidratare in holerd n holera eu deshidratarea de gradul I bolnavul pied 13% din rasa corporal, n grad I = 4-6%, in gradul HL 7-99% gn gradul IV ~ 10% 5 mai mult. __ In hole cu deshidratarea de gradul IV dupa 2-3 or, dispare ‘vom gi diarees, insk apar ciscatul gi sughijul. Se spune c fn aceasta formi de holerd vit seamini eu mori, iar mori seaman cu vii, Dup& doces in holer, la cadavru se contracteaza masiy musculatura, se. sidied temperatura, incep- diverse ‘contraturi gi migetri musculare. Au fost deserise cazuri cind ‘mortlridiea eapaeul sicrului ori cind el cidea de pe mast n Caleta eatin mettre de min, plimice pone rehidaters oko Deve efetetca cet’ calle neces diva cain nual penis cca! nga rosea Beta nt al i inp nod Pen ci wus insaonar ene de art un cn pa pc Ma r oer sop af sda pon, ce iors Trtten4 pt olevel de ole Dash ips cet pata Begins eure seiko cv wl co trp Cuca Selnvelr ak Tole mic espe senne de deste Miessbtgone Doc putts bolava nd bln te Staaues 190 mode in onan o cnt de sl ation. eae eoespnd ex preerea Hels dia oreanism ‘nto graduate dena inact xe ra de hue. sepals in ara. armen mall 3h 8 ‘Spomelv eine Ja bua clr degrades 1V So dstdaure se colaiearh singe par examine aoe fevfurarca in et w sli pln respective, inet Ia Tppcranado39-A08C. Obinind remit densi eatve# ‘iavne obras fe corel espe gs cleuleach Thar pees olan nccar de slut polione pena tchudtare sin deleminares.volumulit neces dos ‘pationce penbu yehidate se na poate uli formal. Mines tx 12x-b-1025) xP, unde V~ yluml necsar “do tolapotonce yt, D~ densa reltv plasmst eine dans dentate elt pls no fpotatca“bovaly wecumat inky; 4x10" -~ cowie emule baie oie a ‘Une enue sce mt simple ei de, determinare a densi “Yanive plaaenguin est motoda ex jira salu de opr, ames Gaia in once nae meal Pes sear de plese peu Ino see de stu 20 Fectdeapre cs dnsate de Is 1016 pin Ie ‘cnt de singe insole densisen de a 1036 spect, n pint 1076, Pitt webu uma de ine de cm de Teen coil. Dacd pct de plik sau sing mdi RAE pera, tun dente che mai med dot # “Eales sft dase scifi ea mare det Pee Speaietinp de 3-4 seounde, densest oe tpalten canola decor rchunrca pote feecunl,deteminindvac gradu de | desitinae confor simptmlar lise deni ise, eines penmacnva FH singin le defen tence SS apreciereaetinil a incor de labortor Merce _pectice We agree. Emmen baceriolgse Cs Mate eit anales'lortr pot sor: raterile eal, male Temitve sual oder, obese continu profele Peeitete Geena de com. de patvesels oc), mateatl dela hone seymeme in pre de sts los jo fests Sir tines de10 co scout ex tne eta 5 aS Slat ge emenea cnt compu) Insta FESiatcor wisn holric se va efoto pn fe nepeen ‘ween eto, douse Ia admit tr d= Setar vbr mettle eae sade eonsidenbi ‘ittp!examenul convalescentilor ‘ori al-purtitorilor:de vibrioni, in. | iprealabil, se administreazi 25-30 g de sulfat de magneziupentry “2 PeGpate atest frfe_ che. dit "pile superar ‘etal Examen becterlosc re drepescop vider | ‘Spar rede won! —olec find sean bask ior utbloice, blogic, proto enimaie, galt ‘Shuey x scr anngance Realtaele pocive vor, Sapna ps 24-36 oe dela nsdn, cole nepatve = dup reese ee agosteal clnoralualire spre -metode | ‘etcicogas poste confimatin 60-90% dite. infra Seguoieeeteiiees Eset ait ob camarg eo Taal sad: de lngovicin acest scp 36 aplic “ste de-tmunotuoresceth gh expr de fnicroaglanae | serologicé a vibsionlor holerii. prin examinarea in imp in contrast de faz, metoda de imobilzare $1 microaglutinare a vibrionilor cu Ser aglatinahil specific .O° $1 bacteriofasts specific’ (Clase Eon). “ ‘Metaia de immostuorescents (serolopica) ofert posibilaten de a evidentia vibsionul, daca ele prezent in material exaninat in cantitate de nu mai payin de 10°10" celule micrabiene in| mi (Gub microscopul luminiscent). In caza corpuscul bacteran ~ antigen + antcorp emite o culoare gabon Yerue Renitile weiter peste 1-2 oF de nepal Reactia de agluainare pe las ex se specific .O":~ hottie in tut 1 100 gi serul Ogava gi Inaba = in ttl 21:60, Cate 0 picitus din acest dilutit vor fi transferate pe o amd, unde se va adiuga 0 picturé de emulsie de vibrioni, se amestecd, se acopers cu lameli gi se examincaza sub microscop de contrast de faz, Se va examina:in timp de la edteva secunde pind la 5 minute In preparatul de contol (@ picturk de apa peptonats + tulpina de virion) se observ 0 migcare foarte activi a vibtionilo 5 i 6 inv preparstele: experimental» determin’ .aghutinarea (ormarea flocaneior) $ mibilizareavibrioailot ns e020 nia de imobilizare si micrpaglutinare a virionlos sub {nfluenjaserulanitiholeri .0” oferé posibilitate de evidentia {Agentul patogen ia imp de citeva minute in sonceniratic deA.3 x © 0 celuleanicrobiene in.J.mk:Pe o lama yor ftumate 2 prstus din materi fecle, storsurd din tamponulyecal;ono, picid din stratat superior al % din apa peptonaté,einsimntath. Prime pichturlva fh acupenté cu 0 lamels (de;coatro), fa: 2 -,5e adaugi o picituck de sex, ,07 indiluiaA 100, s¢ amestees 3 acopetd cu o lamels.Pjcitura inte lami lamelB a fi examinatt ‘sub mietoscop cu:cimp inunceat of ncontrast.de faz Dacd in material examinat vor-fprezeni,vibrioniatuncipin- prima Pictur se-va,abserva'o moplitate activa. vibronilor, at iaum dua ~ mobilitatea lor va ineeta peste 2-3 minute, 0a #8 +) wt Mende -serotogice ‘Aceste metode xe vor utiliza ig Aiagnosticul rerospectiv holete. fm seopul de a depista a, Singele convalescentului'de-holerd-aglutinine, hemaglutining, = anticorpi vbrioiat In eactia de aglutinave (RA) seul va fi iuat cap peptonata in vohim dé Ym de 1-10 an La 1 520, fe care se va adi cite pichturk de antxen, ce precnt otulping 4 vibcionuus hole flat imp de 3 ore in temosta Tul mini fe disgnosti a! RA ext do L403 ma mare on i crestere-y cercetareaserunlor perch Pena determi tial untcoplor wibrioci drat in diverse dil va fi sneubat cu w suspense de Vibrion! 10" (o and de tpi pe golordalcalinaty Tul ‘ibriocdic'al seruui va fi cea mai mare dilute, care conduce lx isparitia & 50% din eelulele vibrionuls hole. La bolnav, ina 3-4.a siptimind de boul, titrl'enticorplor vibnccis constituie t0*~ 10" Bxaminarex reacted in serv pare va determina 0 estore a titrul de anticorp vibriciz, " "Metadele ince” genersle i Brochimice dagatid toler. Deoarce'ta bolnavit 86'holert ite loc desbidratares (fiend lichid de ia1-2 I-pénk ta 10-20"1) care: la dul condita © hemoconcentiaie:€"sfngelui, se’ dterming © csitoctoza, uneor pind t7:5-B% 10" go feucocitozA (pn ta 20 310") Gr nestrofilisin peridada te stare mad {determin 0 teotocitopenie (140-150 40-10"), VSH.poatb fi ri sas-aormalé In ipo” 602 gindal “46 ‘desde. se nbdified gi eomponnta hidioeleCblitie a'singeluSe' bse © hipopotasieme (nama 95-103 misoU), se derltolaciios ‘tietabolicé (norma PH 7:38), se'mirete indicile heniatocritu {foorma 40-50%), densities specified plasmet (norma 1023> 1025 yen) viscosiiten sila (dora din) 9 0 ow peidadh de" stare “maladie 8. inieydesz8 Fevident ‘caititten "Ab ii eiminad iene foarte grave nd se ‘climind del. in "ease exntine” ‘mae’ cantitatede roteind, “indicen, element sanguine (leutibete eritrbiteeiindihialinict si granulo 2 ve" Clkcree marr det lati conrmaren SaacteomctSacagene ects oaccnons Fe Hctrtaan cages Sees tateniat setae Sales ome reece mn anatase Ciccone mera ward nears terse hanes inne aaa earn ens te ea agar Sieyelsocc mance Aingostcuui prevent, timpul gi local colectirs materially fume. g¢ premise pewoanel medkal-- ear’ co tmtsialle meron, Expeditea matali me Crocs nimi ria de oredin moment colacii ot 4. Criterile de extornare aicomvaleseentilor dupa hole: Cvalesceni caress suport hole, sun cxiomal i pais bole duph Tnstisien link deft, sacar tmeriusi st obfineea a3 analize tutelage ta bring Toleric native Ulimal eefectuctt zl lands dar uat= tiph 24-36 bre dela fnsaten talanentuat- Se ceamiteaa tpl’ mate eal, ala persoanele dn contingetal deceat suplimentar se ma invstgheazhbacterloyic bila (portly Bio sngurt dat carezatatenepative a Exist din fonin de. obserefie cw diagnostic! cigs Aetiniterdenagunt, cu inicaea ami dealin carding decugert alan, tniamentlagiseclatcloe examen dh cbr, se expeiae pe ates gli Conta mei falios ool otal convaeseetoi pi tea Reaamcnddite mecesare la exterare Se: tecomandd 3% atimentarecebigmits rn includerea prodaselir gate inca © (Grane wcae sue de ogi dinate eve gi frst) alee 2 ttelorboinasi‘eac eu suportat:fome grave 9 foaerurav de? Holert.Retacedenrjonal in-munod coalescent up Tomelz lave yi foarte grave de holetiree realizes convomiteal fa elbeat et runca fii en dela praccarea sporutuftinp Jo203 luni de alosmasry iy orcs ws tt gE Dalat piendert emporare a-capaciti demon Dap © cxtemares dt Spit! holer'a conilescenorccre a hupoit # alain at a au ost puro daibiont acta Su i © | Tetons edi! dftentdoprofesa pe eo exeuil) n Dinpenarzarea Gon ales ole panaton dt ‘ibvont-daptonriment: io extsatey Be 0K a “evade ‘Sispenariedlnedial din CD a lane eames docu! load a fenlopacienf timpde 3 hn deca impel 2 sarizats se va acorda 0 doosebid. atte procesului de Pitre diferitlr fae ale organsmula s de examinare aeriolotcd a convalscentl. in prima lund de supaveyhere tod eletoa contolul clini g insdmingrea materlorfecale 0 Sis in 10 ail, ar Ja siti Ia comingentul deretat seeimcnay 9) insides bilo sing dats). in ultimele 2 se nulza bacteriologc-a matoniorfcale se va efecun dls wi Feats, purtion de virion pine convalescen fe vo intemal i tai din pou in pital hole, apo. poet carr conform indiagilor mentions ow us, Dac in ‘Pedr medicilor de familie lipsete cabinet de boi nfetioss, Cereahere dipensarch se execu de medica! deja ofiul de Meret de a evden. efectueaz’ de comsia ‘moticulargef al Consuli medior de Frnile, medical mfectionist sau a mediculei diy ofcul de {mile sa epudemiologul a luborator 93 espirator viral acute i “Chitenile, de, imternare, Se inte igi in ‘te de bel infections fo pacieni-ou forme. semigavs paver inte rave gh eu complica Tn sips ale infet.ale ‘Gh reyitornsupeare.' ear vde epidemic pene = fpinlsane blnavlor eu, famelasenumenie secede ‘ speciale."Boinavii!, cu forme ugoare ‘simecomplicate de grip se * Gaoleazi gi se trateaza la-donti ing cor wh oat Pack SINE. Deprindert practi sinie dpeoare orig dallas ae ep tmal fngund:eterhipereit ana at Aen eter iu find ssi 0 irogiuniea’amigdalelors'a pilicritor abst igi @ peretelui pester Gempetutotao. pate. dinebolna 28 depisiets srarle Sarre inal meal, a: rope wal pe pie (ea Fences ay ina 3a 2 hiperein descr mine mona * ” 2 { gi conjunctvale in alte infeeii respiratorit vile aewte se Injectiavaselor sangvine. Pe acest funda este destul de vizibily ccrupfia geanuloasi a palatinului moale si deseori se obser neste mai Ihemoragti punesifowme . ° Metada coleetirit material pentra examinarea inn ‘Detcrminarea stiri’ mucoasei naxale’ In'prima v1 a gripes, | fluorescent Pentru diagnosticul expres al gripe salto infect cpr acu pile ae de as 36 cae Motutamprewo de pe mcesn eave flare yd pe sep ma Frturlcampret fost pe plc Fe cede stl sw plein, Mix tebe ecu magi tse ine lito ait Ingines de 7-80 mu se 1eS"Gam,grosimen 3-25 mn Daa preter pn cu ets, face ns ao ance de 23 em, or angi Se Spt nasa, cacti jem amen membrane. Placa oe seu Gnas ment po np sep naz atl, ca 30 Se deel smprona, dpa ese sue, se prelcren eu so care SNE mort spect, rare ea fvooerond. nereines Seale aca co anicrpt onologt este Tsotth de 0 renee(s specich a complexsar ee se depisteach sib tnlcoscopal anise “cata mofiorescents ase 0 specifi tna os ajo sso polivaete ee viunle gal, paerple BSSonovisu, nd poh dagostel 9 dente Scr ‘balt Antigen specie al vw grip poate {Suman mule potapaia eal inf ab fom qh Sixglomentestalucioae, minigame de diet min 5 fGone’'cainfeia pargripls antigen speci se obser in Soptan clltr pita arin adele ~ e58 ma Set meen determing i mullet Ton coe rh por ran ines ogc Spe din osoringe an pel ees mick inenaty nettle pti ale oe cnet olan se pope sti ew 2 de 3 oF a peti ell (0-13 my cre aol = clei rt et Matalal necear poate acirulat, de weet et ajtol ano tampon de vai seh cca 5 a mucoasa este uscifivi, hiperemiat’ $i, totodat, edematad, ‘Cometele nasale inflamate ingrouiazA respirayia pe nas. ina 2 22 de boald pot apdrea climinirt neabundente, seroase, apoi rmucilaginoase din nas (rnoreea). in caz de asociete a fore: Dacteriene elimininle capatd un caricter macilygno-punutent Iq alte boli virale ale tractuhii respirator (paragrips_infectilé Adenovirale, ecvirale,sinovirale $isincitale) rinorees incepe din prima zi'a boli este maiabundeni, indeosebs in anfocta Finowiala Examinatea cavititit nasale se efectuez’ la lumina Suficien a ziletoni In iumiarea artificial potemici, Bolnaval apleact putin canal in jos, apt ee-i permite cercetarea partlor fnterioare dé jos ale nasuli, sepfulut nazal, calea si comet! nasal inferior Pe urm’, bolnavul di capul putin pe spate, ficind posibila mspectia cometul gi eli mediane nasale, de asemenca, $a piv amterisare a septulut nasal 0 5 6 Depisiarea scleritl, conjunctivitet la bolnavi de gripd 5 ‘alte mala vrale acue ale’edilor respirator Peniea grip in; primele rile de"boald este caractristicd: 0 injectare a vaselor ‘Reerale! La-examinarea bolnavulu,-vasele diatate: se observ pin stratuile superficialealesclerei, Pentru infecfia adenoviral, Thala de solerit, este caracteristicl si conjunctivta. 1. incepat, procesul “inflaraator “are. caracter “unilateral, ulterior devine Eilateral Daci se tri putin plooapelede jos si de sus. se observ Iibéremis“eonjunctives, « plicslor conjunctival: ochilr. ‘Conjunetiva’'se-stuimefiazs :idévine tulbures Pe conjunctiva ‘slobulir ceular se Wezvolt injectia conjunctival; superficial, ‘are este mai exprimath pe bolt-deuli, treptat miczorindu-aein ‘recta comeet La ineeputeliminarile oculare pont wn caracter ‘mueilagines;apoi midilaginospuruleatInjectareavaselonScerale Raq st sth ek won PA colectearé matrilul de pe peretele posterior al faringelui, iar nai apoi se intr uce intro eprubeti cu solutie Henks, ce conjine 5% ser de bovind si amestec. de antibiotice (Steptomicina si peniciin). In ececayi eprubets se introduce gi tamponul de vaté fc care sa colectat materalul de pe mucoasa clilor nasale inferioare, ulterior expediindu-se in laboratoral viasologic. Cu ‘material colectat dela bolnavit de griph se infecteazAlichidl alantoic al embrionilor de ein, ar de la pacieni ew paragria st infeeie rinovirals — culture celulelor renale ale maimuteor, cembrionulut uma ori de cobai. Pentru izolarea adenovitusurlor S18 virasulut respratorsineitial se foloseste cultura eelulelor Hela su chil amaiotic de bovind. '. Aprecierea clinica a indicilor de laborator. Diagnos- tical specie de laborator a eripei 3 altor IRVA include reaeile de imunofluorescenti (metode expres), izolarea vinusulut 31 ‘examenul serologic. Pentru investigati se folosese spilitunle nasofaringiene, secrefii nasal, care se recolteazA cu tampoane useate sau umede. Totodati, virusul poate fi izolat din singe, lichidu ceflorshidian gi din materialul de la cadavru (fragments din esuturafectate ale etilorresptatori,creier et) Expres-diagnosticul virusoscopic al gripe realizat pin RIF Airecté 9 indrecspermite timp de 2-3 ore a stabili diagnostic $4 realiza diferenierea gripei A gi B, paragrpei, adenovirozelor, Infectot RS ete ‘Metoda virusologicd se vilizéazi tn scop de a izola gi & identifies vinisul, Dupsincubare, timp de 3-4 zie, virus gripal se depsteaz cu autorol RHA in lichidul amniotic al embrionul de ping, ia in culture tisulare— prin RN ads, ‘Wentificarea virusuli e efectveazh cu ajutorul RIHA, RN RIE cu aplicarea serurilor imune specfice. Metoda virusologics poate f uiiizah at pent investigarea unor cazuri apart, eit si entra precizarea eiologei nei epidemi. ‘Metoda serologica este una din cele principale in Aiagnostiul etologi al gripet gi altor IRVA. In acest scop sunt @ tilizate REC, RHAL, RN. Se revolteazé singele din vend (serun perechi) la inceputul maladiei (ina 3~Fea zi) gi in perioada de convalescent (a 10-17-a zi) O eretere in sera perechi de 4 ox) ‘tral este sermificativa pentru diagnostculpripei ori IRVA. ‘Metala imunvencimatich este seasbil3i specifics, reautatul obfinindu-se in 3-5 ore, Din metodele utivate in Giagnosticul pripei 31 al IRVA. 0 imporanls practick prez pentrs diagnostcul precoce RIE, iar pentru diagrostcul fetrospectiv~ REC, RHALI si~ metoda imunoenzimatict "Metode de laboraior clnice. Tabloul sangvin in grip se caracterizetzi in prima 2i prin leucocitoxd moder ae din a2 S-a_ zi de boala ~ prin leucopenie ov limfoctozi, neuropeni 51 ipo ~ stu ancazinofilie, VSH este normal In eaz de complica Incteiene, se determin’ 0 leucocitoz4, neutofilie cu devierer Formule leucocitase in stinga, cresterea VSH. ‘4. Criterii de externare gl dispensarizare a conv grip gi alte infeeti respirator, Regulile de fxiemare, Bolnavii de grip& webuie si respecte un regim de pat ‘nu mat putin de 3 ile. Criteri clinic de insindtoyre e consierd rnormalizares temperauti pe 0 durath nu mai micd de 3 zile si Tipsa dereplriorin sistemele nervos, cardiovascular i respirator. TRecomndiri la externare. Dac& la Jocul de muneé sunt factor nocivi (curent de ser, suprarcire, aciunen substanelor toxice), convalescenfilor dupa grip& ori vtozd respirator li se recomandi de comisia centald medicalt (CCM) ameliorarea condjilor de mune “Dureia plerderitemporare a capaci de munca. In cara! ormelor usoare de gripa, se acorda nu mai pin de 6 ae libere, fn cele semigrave ~8; in grave ~ 10 zile Bolnvilor cu alte vitoze respirator se elibereazs buletnal de bali petra 6-8 zie. ‘Supravegherea de dispensar se efectueazk de infetionistal din CBI sau de medicul do familie tn cazul cind maladin « ‘Gvoluat cu complica’ i dureazho perioadi de 3-6 tun. in eaz ® de complicajit cronice, supravegherea 0 efectuea7’ medicul “pecialist, conform prfilului complicaior. Infectia meningocociek 1. Criterile de internare. Se intomeazi obligatory in seoile de boli infections tofipacienit ew forme generaizate de ectie meningacocic8. Bolnasii cu nasofaringité meningococick {i purtitort de meningocoe pot fi watat la domicili, daca permit Conditile epidemiotozice. 2. Deprinderi practice clinice. Determinarea semmelor meningiene, Rigiditatea mugehilor occipital este determinath de Grepetea pronunjath a tonusului acestor muychi. La aplecarea ‘apului bolnavul, birbia nu reugeste si seating de piept ‘Semmul Kernig se manifests prin imposibilitatea de a deztoi in genunc'i pisiorul, prevent indoiat sub un unghi drept in aiculafiacoxo:tmorals gi 8 genunchiuli. “Semnele Brudzinski: superior ~ consti in indoirea picioarelor {in aticulajile genunchilor gi coxofemoral, Ia incercarea de a tpleca capul bolnavului spe piept; median ~ (pubian) la apisarea pe osul pubian, de asemenea, se indoae picioarle in articulaile {enunchilor $1 coxofemorale: inferior = la controlul simptomului Kernig dint pare, cella picior se indoaie spre burt. "Depisiareaelementelor' eruptive in meningococemic. Eroptile apar dupi 6-15 ore do la debutul boli, mai rar ~ dupi 2 ile sau mai tirziu, Elementele eruptive mai frecvent sunt Fhemoragice, mai rar ~ rozeolice ori papuloase. De obiceé ele au lun earacer purciform, insi pot fi petesii majore, ce conduc Is piel Enuptile, de cele mai dese ori, sunt amplasate in Togiunes Feselor gi extremitiilr, mai ales a celor inferiare, rar — pe tunchi, foarte rar ~ pe fuk Rozeolele si pepulele dispar It PBaearen lor ori In extinderea pict si ulterior apar din nov Eroptile homoragice nu dispar la apisare si deseori au un cancer steliform Tehnicapunctet lombare. Pctiacefalorhidiand se folosegte in scap de diagnose gi tatament al meninges infos mniagosnic (MD), pec 5 pet tae itor ‘meningte si meningoenceilie de aki colonic Pancha lms Se efectuez rai frecvent in pon bolmvulus cules poo parte. cu picioarele indoite inarticulate penunchor’ oxofemorae, avind capul aplecat insite Penta sles Toculuipune\e eu autora une ase sterile cu vatd mult in sod Se tage o line ce unese este osslor hac, cre intersected coloana vesvalt Ta nivel verebreslomibare I gi IV. De bie, punctia se fects inte vertebrele I sa li IV. Fricfonind prevent pelea cy iod, apo cu spin, se la un a¢ enw puneta lombar(lungimen aproximativ 9 cm ey mandten $i ae penetreazi direct de asupea verebei Ila, IV-alombar Fnwoducsnducl fa plan strict sia. Viful acu tcbuie 9 fe {ndreptat in sus, iar corpl li sé alunece pe apofiza oso a vetebrei a 1V-. In moment pent membrane meningine dire se simto 0 reristnfS cartons iar apo! cul 3 deplasenc tn lo go, unoon auzinduse un zeomot, ce ne mic plundorea in cvisieasubaranoidal La mnvoducreacoect 5 cul, extagen mandrenul esto ani de scogern lihidulu, Else colecteazi in 3 epmibee, ete 2-3 ml pentu examinarea bacterologcl, clinic. biochimied. Peni exami narea bacterologic lichidul ae oleteark into epmbet stl Pentra evita distrugores meningococilor, care sunt foarte senibl laschimbicle de temperatura sto neces de a expedia Urgent ia labortor lichidal ceflordhidian, udndu-se misu entry mentineren tempera lui constanie, Dupt objinera Tchidul, acu se extrage rapid, ar local punt se unge eu iod si se inclee ou um serve! de tion ste. Dupl puncte, cre mai bine de efectuat pe nemincat,bolaval el pun 2 ore tbe 3k stea eulcat pe bur, fri pers si timp de. 24 ore sk respecte ‘epltmul de pat. Pin la Tastminjare, lichidl se poste pst in fermostat la 0 temperaturh de stict 37°C. La tansporarea tee) ifugat, apoi se insiminfeaz& sedimentul. Daca lichidul este ‘insiminjarea se efectueaz4 firi prelucrarea preventiva, ea se efectueaz pe mediile sanguine. Din sediment se coloreazi dupa Gram. lama, ~ Pentru aceasta se plaseazi 1-2 pi ipristiindu-se uniform, Uscarea fro! iar pentru accelerarea acestui proces lama cu frot sus poate fi finuti in curentul de aer cald, de asupra fica cu spirt, neatingindu-se frotiul de flacir’. Dupa uscarea de frotiul se fixeaza, Pentru aceasta lama cu frotiul in sus se trece incet de 3-4 ori prin flacira. In acest caz, meningococii se rotiul se fixeazi de lami si nu se sy i de mai departe, Pe partea opusi a sticl cifful gi se contureazi frotiul. Trebuie preparate 2 frotiuri din lichidul cefalorahidian — unul pentru colorare dupi Gram, al doilea — cu albastru de metilen 5 Metoda coloririi frotiului din lichidul cefalorahidian dupa Gram. Pe frotiul fixat se asteme 0 figie de.sugativa uscati, preventiv cu solufie de henfian violet. Apoi pe sugativi * se picurd 2-3 picaturi de ap, Vopsirea dureazi 2-3 minute, iar léturi si preparatul se spali cu api. Ulterior, preparatul se prelucreazi cu solutie Lugol timp de un minut. Pentru decolorare, preparatul se moaie in spirt timp:de 30 sec: poi iarigi se spald cu apa. Pentru vopsirea suplimentari pe froti se toara fuxinul Pfaifer (solutie hidrica) timp de un minut, ap‘ din’nou se spali cu apa si-se‘usuc&’ cu ajutorul sugative Meningococii gramnegativi se coloreazi in ros; “in frotiu ei se % neutrofi Tehnica vopsirii_fr de albastru de metilen pentru 3-5 minute. Ulterior el s apA si se usuci cu sugativa, Meningococii se coloreaza in albastnu Metoda colectirii materialului pentru examinarea capatul cireia se afla un tampon de vata st lecteazi pe nemancate sau nu mai devreme de 2 ore du clatirea gurii, a consumiri se efectueazi sub controlul ochiu se apasa pe ridacina limbii pentru a evita atingerea tamponului de ‘ea, de mucoasa orala gi de dinfi, Materialul se colecteaza atent din nasofaringe, mai bine la hotarul sectorului afectat gi celui sindtos, unde numirul agentilor este mai mare decat pe alte portiuni. La ‘ransportarea in laborator, tamponul trebuie ferit de uscare gi frig. in acest scop ¢ mai bine Si fie muiat intr-o cantitate nu prea mare de bulion seric, in care se si expediaza la laborator, fiind minutios pizit de ricire, Insimantarea se efectueazi pe medii nutritive recomandate pentru cultivarea meningococilor din lichidul cefalorahidian, * Tehnica colectirii materialului din elementele eruptive enin- ‘ dintr-un element eruy Pi F dezinfecteaza cu spirt. ? bisturiul sau lanceta se scarificd eros. Pe picdtura acestui epararea frotiului si insiméntare, 87 ptiv ( se aplic& 0, Jami. Pentru de asemenea, se colecteazi imaterialul objinut in rezultatul seanficam locului cu elements Cautanate proaspete. Mai apoi se prepara frotiul pe lami, s@ = coloreara dup Gram (ori cu albastru de metilen) si se cerceteazy Sub microscop. Insimantarea se efectueaz pe aceleasi medi huttitive ea §i pentru lichidl eefalorahidian, Exaninareapicdiurii sanguine groase la meningocoe Yehnieapreparii pictur sanguine groase (vezi malaria) Colorarea se efectueazi intro solutie hidricd de albastru de rtilen fir fixate Jnsdminjarea sangelui la meningococ. Sangele in cantitate de 5 mal se colecteaza din vena cubstala a bolnavulut, care se afl ly pat gi se insimanfeazd in SO ml de bulion serie. Ultima se pistreaz in termostat la temperatura strict de 37°C, apoi dupa 24 bre se insiminfeaza in agar sanguin, seri sau pe medhile nutritive fu lichid ascitic. Rezultatul pozitiv poate fi obfinut in laborator ‘uneori peste 2-3 sau 57 zile J. Aprecierea clinicd a indicilor de laborator. Examenul bucteriologic. Drept material pentru examenul bacteriologie in infeotia meningococicd, in functie de forma clinica & boli, poate fi folostfrotiul din mocozitatea sau secretia nasofaringelu, din Tichidal cefalordhidian, singe, lichidul tisula, elementul eruptiv, cel sinovial din aticulafi, din lichidul pleural, pericardial, dack foeste orgine sunt afectate, Toate materalele biologice trebuie transporte in laborator imediat dup& recoltae, in condi care ar permite meninerea lor Ia temperaturi cuptinse intre 36°C si 57°C, deoarece germenii se distrug upor in afara acestor limite termice. "Examenul bacteriascopic. Pentru examenul bactetioscopic sunt utilize aceleagi ‘materiale biologice, ea si in. cazl ~ javestigafiei bacteriologice, in frotiurile colorate se depisteazs Uiplococ! gramnegativi sub form’ de boabe de cafea, amplasate = fight fh cu pile concave, situate intra si extracelula, ce are 6 importants majoré in diagnosticul precoce. Rezultatele neyative s ale examemuiti tacteriologic.s1 bacteroscopic mu exchad fneningococeia,dac8tbloul clinic este caractenistie ‘Examinareulichiduld-cefalorabidian, Lichdul cefalorahi- dian este cel mai caracterisc produs patologic al meningitet fheningocceice La prima eapi de cereetare a. Tichidul ‘fsloraday te eterming presiunea Ii cre ia nom ete do $0200 mn a voloane: hdece,elminandu-se din ac la poncia Tefaloraiiand cu vteza de 40-60 pictur pe minut. Indi de Weiser bemduly celalorahdian normal sunt strivezv, ieolor, Pura de lecocit in un mm’ ~2-3 (toate limfocte), acoza ~ Beae mmel clonen ~ 120-130 mmol, proteina ~ 0,1- 4:33 gh eacileglobulnice(Pandi, Nonne-Eppel) ~nepative Fr cnennsjta. meningococic tensiunea. LCR, este rescath (00-590 -mm, col dnice), eliminindu-se tn pictur fesvente sae ce sl ora de suv Une ichidul se poate elimina in Sitsum rave apt condtonat de eesteres visconti chil TSeloradan st de blocada patiali.acilriovoiene: Ta pinel,}=2 ze de boal,lichidl pote : jsivultenorsdov.ne tulbure, datoritl plencitoze.neutrofilice ‘petal Teuseiteioe mirindu-se pind la 1000-10.000 in mm” That all-in eitogiama prevaleaz’ neutofilele pnd Ia 95-100%. ‘Gradul de plecttora. de bic, corleaskcu graviaea mala, fn formele grave inregsstxindseo pleoitorA pronunia. Dar © vans miner, poate ven Jo alt into onmd treanth et 5 ier form exsem de ravi, Concentaiaproteineor crete de Tatowacor (pind a 0,66-20; iar react globutinice sunt fonties, Concenvatia chlorialr gia glucozeiseade, Feats, cr Pevintdleese jorme de, mening meningococick cid ichidul SSisorahition “Sma ranspareasau, pun. opalescent: pe tot Seema boi (forme, lic wea determinate deo rare meric predominasen; afoitelor i-ereyeen reals praia J.CR-O astel de evlutie a meningitis mpl i nc trite timp i ational aos ° Revulatul preventiv al insimingiri LCR poate fi objinut peste I-2 zie, ia cel defini — peste 3-4 sau 7-8 zile 5 ‘Metnicle serologice de diagnostic. Se wilizeaz RHAL eu iagnosticumul enitrocitar din diverse serotipuni. Titrl ‘emmificativ de diagnostic este 1:80 din a 7-9-a zi de boald. Are Important eresterea ttrului in dinami ‘Miagnostcwl expres al infectei moningococice’ poate f fectuat in seachia “do precpitare- in» gel prin’ metoda de Contrimanoelectroforeza eu antiseruriprecipitante de grup Sau prin cea radioimunologicd, bazath pe tdentficarea antigen Specific in LER. singe sau ichidul -sinovial (in atria tmeningocovici). Diaynosticul pozitiv va fi confirmat in proportie de 85-90%, dup 1-2 ore dela initierea cercetin " ‘Meroue-chnice de laborator. In formele generalizate de IM} in singele periferic se depisteaz’ o leucocitora pronuniats ed fncatfiie_ 51 devierea formulet levcocitare tn stings pind ta ‘micleite In formele grive eu intoxicate pronunfat se determind DO'granulajie toxca a neutroflelor Este accelerti VSH (pais 40:60 mnvork gi mas mult) In formele septicemice se poate dezvoltao arent hipocrém gio trombocitopenie ms 'Modificrile-din urograma se caracterizeaz3 prin albuminarc sivclindrune|"undor se depisteazi eritrcite” Gradul acestat nodificin depinde de pravitaea maladies. 2°) 97. ‘ auCriterile de extermare-¥i saizare a cotvales! cenflor-dups'infectia meningococied. Regulile de extermare. [Extemarea' eoevalescen(lor dupi formele generalizate detinfec- fie, meningocociclmeningita, meningococcerie, meningoent tefl cic) 31 localzate se efectueaz3 dup insindtoyirea clinics, frisexament! bacteriologc I meningocoe!" * Kecomandar la externare.Angajarea pe 3~6 tunilaluer, ‘ecexclue-munea fizil gre ori eztlegat de-vibrata corpus {ncordarea-psticicSe recomandi abjineren dela practitar ‘exeeiilor sportive, {200 t', H0 401 SE" ar Dawa pierdeni tenporare @ capaci de mano. La cexterarea conalescentio, cate au suport fomele genrazate Serintestes meningocoece, butt de vacant de boa 50 vclungerte pe 7-10 le, a Tunchie de gaviates maladie Preemett setiapi de muned sau al atilor se decde de eee! din Central meiclor de fae in ecarecaz apart rae Sn comsiderre gviaten maadiel suporat arcane yi sechelle Convalescent dupa frmele lelvate cored in cdmpul tunel iedat duph extemare Comthtccant, care ay suport IM, vr admin oles Cory, oe gelesen, init etait supe, Ce ef examen bacteriolope nega la meninges cae a hnotaringe peste ile de ta exermaren dias on set anionic climes duptrinotaingta tat [a domi : ve warisarea. 30 afecueas de eulog la lout det Conant dupa Somele generaliae se vor afta evden ee sae i primal an vor fi examin o dat la 3. a ial leno dala 6 lun. Convalescntiete a meee att deal nat (nian ith ee) rf SSonslah 31 ealespecialigt. > : i = oy «1 Criterile de internare, Pavieait cs diverse forme. de “diftere!y coi suspect char i yeontaminali se: iternead ‘obligato in seofile de bolinfectioase, enue | ie enn Deprindcrile practice cliaice. Deferminareacaractrsut “afctunis vrovjarmgelui. In perioada dexascensian)*" sea oltre sod “a Crterle de externare si'dispensarizire a convaled. enitor” dit amgine:"Regullevde -enernare, Criterlede Sinvdecare= sunt’ -dispaiia“simptomelor—linice: temperatura indieior snalizei Beneralea singel gi urine Trotman ia. exiemare. »Convalesoentit dupa formele rave de angina sunt slit pe 5File de lor fine ee pan hotirirea CCM. id ie Diuraka prehebivemporaré capaciyde mune in tisenta’ emp icaiib® tala aSobate,Vdurata miki de render temporaria exaeittif 3 tmunc in gine entre ete sees cilenin caa folicularl gi lacunari ~ de 6-8 zie, in oot 96 orializarea a rtrtC———— secret pin 3 pn Dipennzrc see a mei fan tin eo de ale Ina 4a sipimind ova fice on craven eel # prt pd mere el ene Hee) in apanemostciior si gure Wa coves aeons mei wedi punting, naval ve acs do eda Mononucleoza infeetioasat 1. Critevile de internare, Se intemeaza in segile de bol infectioase pacienfit cu forme grave, semigrave gi complicate de tmononvcleoza, de asemenes, $1 bolnavii cu seme de afetare a Ficatulu, Paciengi ou forme wjoure de mononucleozA pot fi watt {a domiciin, dacd permit condipile epidemiologic 2. Deprinderi_ practice elinice. Slarea orofaringelui. Se depisteazd edemal si hiperemia amigdalelr,pliesilor palatini 35 ‘a peretcla posterior al faringelui Din a 3—t-u zi de bool, pe Ssmigdale pot apare depuneri purulente, iar din 2 2-asiptimina ~ pelicule fibrinoase ori neerotice. Angina in mononucleoza Infecfioast poate fi foliculari, Iacunard, ulcero-ecrotc8, iar + ungor si se asemene cu cea diericd ‘Depisarea ganglionilorlinftiel hipertrofiag, Pentru mono- | nueleova infecioast este caractristch hipertofia ganglonilor Timfatictcervieali posteriori, Ganglion imfatic hipertoiagi dia "tegiumea cervical pot fi depistai in timp examin, mai ales, ‘Gnd bolnavol fotoarce capul in partea opusi. La palpare, pe ‘marginea postrioar, a gnujchiului_ stemo-leido-mastoidian, fxmationi Himfatict © pot aranja in forma. de lant sav pacete, }Iehirlandi) cu diametu, 05-2, cm, nefind uni ine, headerind la pele gi find de o consistent semidurk. ln eadral ‘imfadeniei generalizate, care neon se decvol in <<< rmononucleoza infections, se poate depistahipertofia $i a altor firupurt do ganglioni ‘imfatici (tonzilari, submaxilan, Subclaviculai, xilar, cubital, inphinali) Palparea fcatului $1 a spline! majorate (vest HY). In monorucleora’ infectioss’uneori se depisteazA un ict repronunat (vezi HV). Mai frecvent simptomatologia mentonath ‘ste secundati de ofebréridicatl. Ea poate dura citeva siptimani Sou char luni, avand un caracterremitent sau nerepulat. 5 Aprecierea clinica a indicilor de laborator. Modificdile in hemolencograma. Principala modificare in singele perfec Caracteristied pentru mononvcleoza infectoasi este fimfocitora {limfomonocitora) rlativd si absoluth cu depistarea imfocitelor Mice “care aleStuiese 70-80% din tooth leucoformula Limocitele atipice reprezintA niste T-limfocite activate, au fimensiuni mat mari decit cele mature si frecvent contin un nucleo fagmentat, plasat excentric si 0 citoplasmé bazofilé Vacuoliza Ele nu sunt un semn_patognomonic pent Trononveleoza infectoasé, find depistate i in infecia cu * ‘Gtomegslovinus, toxoplasmaza acuti, HIV-infecti, infectia cu ‘inusul Herpes Simplex, adenoviroze, varicels, jeold, ubeot breion ete Pe parcursul primei siptimini este caracteristca © Tescopenie gi neuttopenie. Ulterior numinul de leveocte ere pind la 10°20x10" /1 din conta! Fimfoctelo, atingind nivel Praxin i siptimina 2-3-2 de maladie, Numrul neutofilelor ‘reste teptat,afingnd in peste 1-2 luni de boalé eifrele nofmal’ ‘Cana Ino jumitate din bolnavi se manifest in debutul maleici trombocitopeniesirar—oanemie. ‘Modifcdrile probelor biochimice. in majoritates cazuilot,-- cestechmaceristed o-dereglare a°functci ficatului, manifesta frintoeresiee de 2-3 of, contra normei “3 actvitii Tininowansferazclor si a fosfatazei alcaline, insoite de valor ‘normale sau pufin ridicate ale blirubinei. O crestere maxis # nivel bilitbinei se depisteazA in a 2-2 siptimand de boall) {G0 diminuaretreplat pe parcursul’ a 3-4 siptimni, Derepilé 8 ae Functilor hepatice sunt ait rmononucleoza infectioasi, incit identificim alte piste de diagnostic. ‘Metodele serologice. Pentru confirmarca diagnostculul se cfectueara cereetrle de depistare a anticorpilor hetero produyi de B-limfocitele infectate eu EBV, ca 0 reach hespecfici in aceasta infect. Anticorpii heterofili_reprezint Ablutinine dia clasa TM, cate_intorafioneazd cu difeite grupurt de antigeni (antigens Reterofil), ce se pot intlni Ia difeite animale (ovine, cabaline) si la’ om. Anticompi heterofilt apar precoce 51 persists elteva Sipeimdni (trl maxim in siptiminie B'S) Desi acest anticorpi heterofili nu sunt indreptats direct, ‘mpotriva proteinelor viale, ei sunt prezenti la peste 85% din Senle bolnavilor cv mononucleozi. Pentru depistatea lor se foloseste testul Paul-Bunnel (determinarea anticorpilor hetero fayh de esitrocitele de berbec), titrul de diagnostic find de 1:28. ‘Acest test ae o specificitate redusd, dnd rezaliae positive iin ‘multe alte maladi, cum ar fi vrozele respiratoai (In 35-40% din ‘azn, bepatta vital, febratifoids et. (0 valoare de diagnostic mult mai mare, ins tot nespcificd, fo are testal Paul-Bunnell-Davidson. Serul_ bolnavilor este prelucrat preliminar cu extract din rinichi de cobei, O ali ‘modificare a reactiei cu antiorpi heterofili const in preturarea Serulut eu hematir de cal ((eactia HoffBauer), care este, de fsemenca, mai specifich decit reacfia cu hematii de berbec si poate fi efbetuatl pe lama de sticl, find 0 metod8 de diagnostic Expres. Rezultatle pozitive se inregsteazi din primelezile de boali si pnd la a 3-4 sipnind de la debutul ei. cast reacie sa dove, de asomenca, afi nespecifics. ‘Recent a fost introdus in practic medical. testulskreening rapid (lestul Monospot), care detects prezen(a in serul balnavilor a anticorpilor hetero, find adaptat dps testal Pale Bunnell-Davidson. Rezultal pozitiv corelcaz cu titral de 1.128 din aceasta react. carcterstice ipsa tor penta: trebuie st » Det cefectucaz’ prin metoda imunoenzimatica, prin minarea anticorpilor specifici falé de virusul EB sg actin. dp hhemaglutinare indirect gi react de imunofluorescenta indirecy Sepotpuncin evident eran anteorpi otter IgG fa de antigen capsiic (1G veal maxi in in spline 9 persist pst una w'anvcopt IgM ff do antigen cpsiie lgM ~ VCah careindied oinfenie cat, encom fl de anienul miler (ant - EBV), care apa dup 12 lot del debutal boli (evident de inet recent. “4. Chien de extrnare. # dlpensarzare a cote cenfilor se efectueaz’ duph dispariia semnelor clinico ale maladiei $i normalizarea sau diminuarea evidenta a indicilor de ~ laborator, Buletinul de boald la extemnare se elibereaz4 in functie de gravitatea maladiei suportate si de gradul de dereslare a functiificatului ‘Sunt recomandate evitarea surmenajulyi fizic gi psiho: 7 ‘emotional in primele 1-3 luni dupa exterare. fn eaz de afectare 3 fiat, se recomands masa nS dup’ Pevaner, respecte regimulti de muncd si oti Dispensarisarea se efectueazi de cite, medic din CBI sau de medicul do familie, Convalescental dup mononucleoza infectioasi este controlat clinic, biochimic ~> ficindu-i-se hemograma peste 10; 30 zile, ulterior o dati in luni, timp de 6 luni, uncori gi mai indeiungat. Dupi indicagi, poate fi solictata examinarea hematologului (modificiri ale ‘indicilor singelui periferic cu o durati de peste 6 luni), neurologului (Polineurite) sia alto specialist, yea) lor dup& mononucleoza infectioasa. Externarea convales. Infectile enterovirale 1. Criteriile de internare. Se intemeaza in seoile de bolt infectionse pacienit eu forme semigrave, grave, cu com forme meningiene. Bolnavii cu forme usoare, fii meningita, pot F watali la domiciia, acd permit conditile epidemiologice 2. Deprinderi practice elinice. Unul din semnele clinice fiocvente in diverse forme de infecte cu eaterovirusurile ECHO fi Coxackie ese exantemul, care, in special, poate fi itt ite forma clinic& delimitati, Erupfile apar peste 1-2 zile dupi fdebutul boii, pe fa trunchi, membrele superioare 5 Teprezentind elemente maculoase, polimorfe de culoare roz sau Imeculopapuloase. Eruptiile se menjin 3-4 zile 3i dispar firs ime. inate cazuri, enupfile au un caracter rujeoliform, tmacropapulos, cu dimensiunile de 10-20 mm, care conflucazi, ormind zone eritematoase cu o localizare mai fecventi pe trunchi. Uneori maladia poate decurye cu semne de gastroen- tert enterocoliti sau enterti, Hlerpetangina reprezints 0 alti forma clinick de infectic enteroviralé, ce se caracterizeazi prin aparijia pe peretcle posterior al faringelui, amigdalelor ¢ plieriilor palatini ai unor Yezicule in numar de la 2-3 pind la cfteva zeci. La spargerea i 4 veziculelor se formeaza nigte ulceraii superficiale, acopeite ov © pelicula fibrinoasa subjite. Astiel de vezicule apar pe buze, nas, pot avea gi alte localizini ‘Ganglionii limfatici submandibulari sunt moderat hiperto- putin dotori ‘Meningiia enterovirald prezintt 0 patologie ou lichid elas, pentru cate este caracteristicl 0 curbi termick ondulati cu 2-3 nde la interval de 1-2 zile, sindrom hiperensiv pronuntat, pe ‘nd sindromul meningian rixine incomplet gi instabil (semnele jene — vezi infect meningococics). 3. Aprecierea cli indlicilor de Inborator. Diagnos- ticul specific de laborator se bazeazi pe investigatii virusologice fai 01 si setologice, Izolarea virusului se efectueaza din materile fecal, ‘exudatul faringian, singe gi LCR (in eaz de meningita). Acestea sunt recollate in flacoane sterile gi insiminlate pe culturi de tcolule. Depistarea virusului se determin’ dupa efectul citopa. togen, iar identficarea se efectueaz prin react de neutralizare teu seturi specifice. Cel mai des sunt utilizate metodele serologice, in special, reacfile de neutralizare cu seruri-pare, prelevate la un val de 10-14 zile Este aplicaté, de asemenea, metoda ELISA, eare permite depistarea anticorpilor din clasa IgM sau total, Prezena IgM specific confiema infectia acut, provocatt de un enterovirus. In aceste cazuri, sensibilitatea de identificare a serotipuluiimplicat este mic’, deoarece in 10-70% din cazurile fereelate apar rispunsuri heterotipice (cresterea paralela pontra ‘mai multe serotipuri), Tehnicile modeme de astizi permit identficaren ARN viral prin metoda PCR in culturile celulare, a probele biologice de la bolnav sau chiar de la cadavru, in exz de feces. in meningita enterovirali: lichidul cefalorahidian este incolor, transparent, se elimind sub tensiune. Pleocitoza limfo~ citari (200-500 celule pe mel) este insofiti de 0 concentrafie normal de proteine, glucoza gi chlorizi, 14. Criteriile de externare si dispensarizare. Extemarea Dolnavilor ce au suportat 0 infectie enterovirali se efectueaz’ dupa dispartia semnelor clinice, precedate de normalizarea sau Amelirarea esenfialé a indicilor de laboraor, in functie de forma ‘clini suportati. an Dispensarizarea convalescentilor se efectweazi de cite medical infecfionist sau de familie, fiind antrenafi in consulta dupa necesitate, sali specialist (neurolog, cardiolog, ORL etc). 02 | mucoasa palatinului moale gi a uvuleinigte petesii mi ‘Tifosul exantematic si boala Bri 1. Criteriile de internare. Se intemneara obligatoriu in seofile de boli infectioase tofi pacienti cu diverse foxme cliice de tfos exantemiatic, boala Brill si suspectit Ia ele 2. Deprinderi practice clinice La examenul general se observ fata hiperemiota, edematiat gio sclerté pronuntata “ochi Se icpure”. Pe plica de trecere a sclerei in conjunctiva se ‘determin’ niste petesii rosietice (2-3 la numir) cu diametrul de Q.1-1.5 mm — simptomal Chiari-Avsdn pozitiv. Pentru a le ‘observa mai bine © necesar la tragerea pleoapet inferiare in jos fe picurat in sacul conjunctival 1-2 picituri de solute 0,19% drenaling, depistindu-le in 95-97%. Se mai determina o euforie, Gizartrie, chola ie 51 un mers clitinat, din care cau78 pacientul Seamin mult eu o persoand in stare de ebrictate, Curba termics fn tfosul exantematic primar dueaz 7-21 zie, in medie 12-14 Zile, sare un caracter, de reguli, constant. fn boala Brill eurba ermicd dureazd 9-10 zile gi mu depgeste 39° C. ‘La examinarea minujioasi a faringelui se observa pe 3 le ‘numit) de 0 culoare rogie-intensi, cu dimensiunile de 0,1-0,5 ‘mm ~ simptomul pozitiv Rozenberg. La rugimintea medicului de 4 arkta limba, bolnavul 0 scoate din cavitatea bucali cu grea, tmigedtile limbii devin pulsative inainte i inapoi, parcd ar fi fniilnit un obstacol din partea dingilor ~ simptomul pozitiv Govorov ~ Godelie sau simptomul {uorombon (instrument rmuzical), La examinarea limbii bolnavului se observa abatere tujoar a ei de la linia median (deviaialimbii) Palparea ficanuli $1 a splinei (vezi HY). Ficatal 3 splina sunt mirite in volum madera, incepind cu a 3-4 zi de boali. La palpare aceste organe: uncori sunt putin dureroasey avind 0 consistent semi. er ‘Simptomele de ,provocare a eruprilor: a) simptomul lui Koncealovski ~ peste 3-5 minute dupi aplicarea paroului pe brat os sau antebra apar hemoragit mirunte pe piele mai jos de garou D) simptomelpigcdtunit — dupi 0 piyeturi uyoard. a piel eae inte degetcle 1 si 2.in regiunea claviculed sau dup fecaea ci cu 0 gum, apar elemente peteiale; c) simptomal atures (proba Nesterov) ~ metoda de stabilire a permeabiltis Sponte a caplaelor sangvine pe o suprafaih mic8 a pielit prin Eta de vacuum objinut cu. ajutoral ventuzei i caleularea SSuteroard (doph inliturarea ventuzei) a dimensiunilor si a ‘rumdrulvs hemoragior ‘Detcrmnarea eruppitor. Dup examinarea minutioass peli bolnavutui Ia lumina solr, se consti erupt multiple, Prncter rozeolo-peteyial de mirimea 1-3 mm, eu margin Strate festonate care nu conflveazd intre ele. Erupile se ives, Ge obicei, Ia a 5-4 21a maladie, mai freovent pe pale lterale se Ritel toracive, au 0 intensitate diversi si lipsese po fis falme. gi ip Enupfile se menjin cit dareaed temperatura Pere 5 aapicnd peste 2-4 zile dups normalizarea ei In boals Bail, de regula, se observd numai rozoole. lipobe cu ventuoa prezints 0 metodi de depistare 3 ceadotlions prin obtinerea tensiuni seizute pe o suprafaji mich a Ficht (eub claviculd) cu ajutoral ventas, isofiti de cercetares Prstenoard a numiruui monocitelor ia singele periferic colectt Ptstest sector, Proba se considera pozitiv’, daci numirol aa acielor in singel colectat de sub ventuzle de 1,5-2 ori mai rigs docit aumiral lor in singele colectat din deyet. in cazurt Fane grave se dezvold status tiforus, umat de dereglarea ‘conyinft si aparitiadelirulut infectios. Ty Apsccierea clinica a indicilor de laborator. Mefodele serotetee de dagmostic, Metodele serologice specifice in tifost! eRantesnatic i boola Brill sunt RFC, RHAL gi RAR cu rickets Prowazekki, Aceste react sunt deo sensibiltate inalté nu numa in formele cinie Uipice, ci iin eae tipi. MIC cate reacia de bazd in confirmarea diagnostcului de tifos, cxantematic si -boala Brill, Anticorpii fxatori de complement par din primee le ale malas, ins tu lor este Sree reuls. antcompit se acumuleazA in wre mart a a 10-14 sje bosld, apor teptat se micyoreazi, dar reacta rimine Moat mp de 6 fon, une eiiva ani Tl meipent Por catv ae dagnostic al RFC este de 1/80, 1160, React see apectics ind totdeauna negatvd in alle mad meen, grat exantemate Mower, cin ea poate fi poziticd fexclust i IRUIAL positiva nicl 6 3 luni de ne i rapor cw boats recent, care-mo deisete RRC i mv poate feat in 5 ae copia onus taeate saad Bal dng con in pcb voce pe supa crore sents ATC geol ike, obin 0 cassia se aio Sun specie angen rec. Rese sata ee dn avs 43-5 de boa, bul inept sal de 1000. ia damn, mac ital de seat ig vent tec cet ajuda pags om Peo) am a 13 a de oa, tai apo sade Wop mmm pate in compare cu RFC mp a scr = Stun) wD eae cea de ipl sb sceibil rontae, dam sie SSR ce erate dest de cle. Til to fae ste de 116, inepind zn 810-128 incr gy, poate 6 vila pene diagnoses, See ttowisexatematic 51 maladie Bail, dearsce ‘ees gar pane ete ln duh vind pea, Regia dct 2 ul Sine ex iizarh mua Insulin Foster a raonta REC gi RAL 4 re eolacacreacilr alice. o permit oat ge repeare Tor peste 23, cind eva cing ora De enna <5 vin aioe se rn abl pst cones a meee de ‘ticorp, dat nu semnificaiy 10s Aprecind ractich @ metodelor serlogice In iogndnctl ifosuas exantomatic 43 maladiet Brill, se poate saaetgna ck RAR.RFC gi RHAL sunt metode desta de sensible Irpouice de faborator in confirmarea acestorpatologi, ins ma Wiese timdn RFC $i RHAL, mai ales ate’ cdnd ele sunt tliat ansambla fin scopul de diferentierit tifosului exantematic epidemic primey de boala Brill. ea, Incereat determinarea imunoglo: Wiincor elmer IgM subelasa 19$ i IgG subclasa 7S. Pe trcurmul osu exantemaie prima It fnceput se sinetizard 49'S anicorp, peste 2-9 sptamani (in petoada de convale- enti) spare sobelsa 7 Sin boala Brill, idiferent de peroada Str sngte bolravuli sunt depsta uma 7S ~antcorpy, Sire conmibar in ferentierea prin metode de labortor a BZioe dowd patologi inst metodele analizate mu an igit din iKtortoarele suingtice centrale si nu au fost implementate in practica medical. * “Mcindle cinice‘gerierale tn dignosticu! de Taharator.in periada de stare a tifesului exantemati, in singele periferie Prrevetod moderat mumdral- de eritcite,trombocit "ste Unncteristict b leycocitoci moderit,neutrilie ci devere in Sinan, monocitord, aneovinoflie sa eoziopénié,epar ceil Steuanice Task (pind ta 8-10%), VSH ‘ine azceleatl aera in bala Brill modificaile menyinias sit mai mode- fa sau liptese defi sree Ft ~ La bolnavii eu forme medii g rive fi pioizinurie, elindr gramulai 5 hiliniPa "Tos exantematic gi boala blgitre prin metode strologicespeitee : Eplectorea singeln’ pentru redcpile serologicé) Péntia inva ear scope ft acete paolo dela Bali IOGNicaes #25 ml de singe din vena eubital se want isbomtorul bacteiologie sa serologio: 0 77 “*1=H™E fi'se necésitt © confirma 106 a convalescemtilor du 4. Criterile de externa pi ufosul exantematic sau maladia Brill. Convalescent cexantemate si maladia Brill se extemeazi din sectle de bol ‘nfetioase ina 12-2 zi de temperaturé normali, dtc perioads de vvindocare decurge obignutt Recomandari la externare. Angajarea rajionala in cimpul rmuneii Fiberacea de la mura fied geen timp deo lund de edtee ‘omisia medicals de contol se acorda convalescentjler. care au suportat fa 2 luni — celor care a ‘soar a malady pentru 2 hunt sulerit de fume semigrave gi grave ‘Dura pierderitemparare a capaci de munca in ipsa complicailor gi bolilor asocat, piendereatemporack a apuciti do munct constiuie 10 zle In funetie de earactecl ‘ompliailor si maladiorasociate,buletinul de boa poate f Drelungit le medical de la CBI sau de familie Dispomariearea convaescenilordupt-ifosul exantemaic 3 boala Bil nase prevede in eaz de apanieaunor complica timpul boi din partes sistemului nerves cental sau cord cet convalescent se supraveghearh de special espectivi un timp mavindelungat. © f Leptospiroza 1. Ceiterile de internare, Se intemeazi in sefie de bol infetiose fyi. pasionti eu diverse forme clinice de epospirozt . peeyiale). arate Simpvics de obec, fen stein teva zl (neo: pin, f-10 zl) x te fs den ‘pret cutanat gor, dupa dispaciiaemupilor,uneor e postik |) foscuaratia furfracee a pel. Din primele zie ale boi, Tn 107