DETERMINAREA FONDULUI NATURAL AL RADIAȚIILOR IONIZANTE

Generalități:
Radiația ionizantă reprezintă radiația care deține energie suficientă pentru eliberarea
electronilor din atomi sau molecule astfel producând efectul de ionizare. Astfel, radiația
ionizantă schimbă structura ionilor prin ionizare, ionii produși producând la rândul lor alți ioni.
Substanțele care produc radiație ionizantă sunt denumite radioactive.

Radioactivitatea este un fenomen natural. Reacțiile nucleare au loc permanent în interiorul

Soarelui și în alte stele. Radiația este emisă în spațiu iar o cantitate mică ajunge la suprafața
Pământului. Surse naturale de radiații ionizante există de asemenea în sol, cea mai comună
sursă fiind uraniul.

Radiația ionizantă este clasificată în patru categorii:

- Razele X – sunt radiații produse de om prin bombardarea unei ținte metalice cu
electroni la viteză mare în vacuum. Radiațiile X sunt radiații electromagnetice de aceeași
natură ca și lumina și undele radio, dar cu o lungime de undă extrem de scurtă. Datorită
acestei energii înalte, razele X penetrează o varietate de materiale, inclusiv țesuturile
umane;
- Razele Gamma – se întâlnesc în natură și sunt aproape identice cu razele X. Razele
Gamma au în general o lungime de undă mai scurtă decât razele X. Razele gamma sunt
foarte penetrante, un strat gros de plumb fiind necesar pentru stoparea lor;
- Radiația Beta – o particulă beta reprezintă un electron emis dintr-un atom. Are o masă
mai mare și o energie mai scăzută decât o Rază Gamma, fiind astfel mai puțin
penetrantă decât Razele X și Gamma;
- Radiația Alfa – o particulă alfa este constituită din doi protoni și doi neutroni, la fel ca
nucleul atomului de heliu. În general nu poate străbate mai mult de 2,5-7,5 cm în aer, și
poate fi împiedicată de o foaie de hârtie.

Unitățile de măsură ale radiației ionizante:

- Bequerel - 1 Bq înseamnă o dezintegrare per secundă 1Bq = 1s-1;
- Curie (Ci) - viteza de dezintegrare a unui gram de radiu (3,7x1010 dezintegrări pe secundă): 1Ci =
3,7 x 1010 Bq;
- Gray (Gy) - Mărimea dozimetrică de bază este definită ca energia medie cedată de radiaţia
ionizantă unei anumite cantităţi de masă se numeşte doza absorbită: 1 Gy este echivalentul a 1
J/kg;
- Roentgenul - doza de expunere, care reprezintă cantitatea de radiaţii direcţionată spre ţintă,
fără să indice cantitatea de radiaţii absorbită de fapt de ţinta;
- Sievert (Sv) - Radiaţiile au proprietăţi diferite de a produce modificări ţesuturilor. Pentru a lua în
considerare acest lucru, doza absorbită D se multiplică cu un factor de ponderare al radiaţiei FR,
obţinându-se astfel doza echivalentă H = FR D . Doza echivalentă se exprimă în Sievert (Sv), (1Sv=FR
Gy). Unitate de măsură: Sievert (Sv), [Sv] = J/ Kg. Se utilizează frecvent unităţile de miliSievert sau
microSievert.
Scopul lucrării:
- determinarea fondului natural al radiației (Alfa, Beta, Gamma și Raze X).

Aparatura folosită:
- contor Geiger-Müller, marca Inspector ALERT.

Mod de lucru:
- se vor face citiri la fiecare minut, timp de 15 minute;
- valorile în µSv/hr se vor trece în tabelul 1 (Anexa 1) ;
- cu ajutorul datelor achiziționate se va trasa un grafic cumulativ (Anexa 2).
 Anexa 1

Tab. 1. Valoarea fondului natural al radiației ionizante (în µSv/hr)

Nr.
Ora Valoarea
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
 Fondul natural al radiației ionizante
[µSv/hr]

Ora
Anexa 2