Vdocuments - MX - Cassandra Clare Dispozitive Infernale Printul Mecanic v10

5/24/2018 CassandraClare-DispozitiveInfernale-PrintulMecanic-V1.0-slidepdf.
com
Prolog
Morţii proscrişi
Ceaţa era densa, înăbuşind sunetele şi îngreunând vizibilitatea. Unde

se rărise, Will Herondale vedea strada desfăşurându-se în faţa lui,
lucioasă, umedă şi neagră de la loaie, şi auzea vocile celor morţi.
!u toţi vânătorii de umbre uteau auzi fantomele " doar dacă nu
cumva fantomele alegeau să fie auzite ", dar Will era unul dintre cei care
uteau.cor
într-un #edisonant
măsură ce se aroia
" bocete de vec$iul
şi rugăminţi, cimitir,şivocile
lanşete lor creşteau
mormăieli. %cesta
nu era un loc de veci liniştit, dar Will ştia asta& nu era rima sa vizită la
cimitirul Cross 'ones de lângă #odul (ondrei. )ăcea tot osibilul să nu
asculte zgomotele, ţinându-şi umerii ridicaţi şi caul alecat, astfel încât
gulerul să-i acoere urec$ile, o burniţă fină umezindu-i ărul negru.
*ntrarea în cimitir era c$iar la mi+locul drumului o oartă dublă, din fier
for+at, încastrată într-un zid înalt de iatră, şi totuşi orice mundan care
trecea e-acolo nu observa decât un etic de ământ năădit de
buruieni, arte a unui şantier deţinut de un constructor fără nume. n tim
ce Will se aroia de oartă, din negură aăru încă ceva ce niciun
mundan nu ar fi utut vedea un inel de uşă masiv din bronz, sub formă
de mână, cu degete osoase, sc$eletice. âmbind, Will aucă inelul cu
una dintre mâinile sale înmănuşate şi bătu o dată, de două ori, de trei ori,
zgomotul sec răsunând în noate.
/incolooaselor
licărirea de orţi,
deceaţa se ridica bolovănos.
e ământul din ământ ncet,
recumceaţa
aburii, estomând
înceu să se
adune, căătând o strălucire albastră stranie. Will îşi use mâinile e
barele orţii& răceala metalului se strecură rin mănuşile sale, a+ungându-
i ână la oase, iar el se înfioră. 0ra mai mult decât o răceală oarecare.
Când fantomele aăreau, îşi trăgeau energia dimre+ur, făcând ca aerul
să fie lisit de căldură. (ui Will i se zbârli ărul e ceafă când ceaţa
albastră înceu să caete încet forma unei femei bătrâne, cu caul
lecat, urtând o roc$ie zdrenţăroasă şi un şorţ alb.
1 'ună, 2ol, suse Will. %răţi slendid în seara asta, dacă-mi ermiţi
să-ţi sun.
)antoma îşi înălţă caul. 'ătrâna 2oll3 era un sirit uternic, unul
http://slidepdf.com/reader/full/cassandra-clare-dispozitive-infernale-printul-mecanic-v10
5/24/2018 CassandraClare-DispozitiveInfernale-PrintulMecanic-V1.0-slidepdf.com
dintre cele mai uternice e care Will le întâlnise vreodată. Când lumina
lunii se strecură rintre nori, aroae că ea nu mai era străvezie. %vea un
cor solid, ărul cenuşiu-gălbui îmletit într-o coadă groasă este unul
dintre umeri& mâinile, roşii, şi le ţinea rotite în şolduri. /oar oc$ii îi erau
goi, o erec$e de flăcări albastre âlâind în adâncurile acestora.
1 William 4erondale, suse ea. %i revenit aşa de reede5
6e aroie
fantomelor. de oartă
#icioarele îi eraucu acea şimişcare
desculţe murdare,lutitoare caracteristică
în ciuda fatului că nu
atingeau niciodată ământul.
Will se sri+ini de oartă
1 7tii că mi-a lisit c$iul tău frumos.
0a rân+i, cu oc$ii scăărând, iar el zări o frântură de craniu sub ielea
semitransarentă. /easura lor, norii se adunau laolaltă, acoerind luna.
Will se întrebă în treacăt ce făcuse oare bătrâna 2oll3 de fusese
îngroată aici, dearte de un ământ sfinţit. 2a+oritatea vocilor
lângăcioase le aarţineau rostituatelor, sinucigaşilor şi coiilor născuţi
morţi " acei morţi roscrişi care nu uteau fi îngroaţi în cimitirul bisericii.
nsă 2oll3 reuşise să transforme situaţia într-una rofitabilă entru ea,
aşa că oate nu o deran+a.
0a c$icoti
1 Ce vrei atunci, tinere vânător de umbre5 8enin de mal$as5 %m
g$eara
fericireaunui
ta. demon mora9, lustruită foarte fin, cu otrava din vârf întru
1 !u, suse Will. !u de asta am nevoie. mi trebuie ulbere de
demon foraii, măcinată fin.
2oll3 înclină caul într-o arte şi scuiă un şuvoi de foc de culoare
albastră.
1 /e ce-ar vrea un tânăr ca tine aşa ceva5
Will se mulţumi doar să ofteze, aroae neauzit& rotestele lui 2oll3
făceau arte din rocesul de târguire. 2agnus îl mai trimisese de câteva
ori e Will la bătrâna 2oll3, o dată entru lumânări negre urât
mirositoare, care se lieau de ielea lui recum smoala, altă dată entru
oasele unui coil nenăscut, iar o dată entru un săculeţ de oc$i de zâne,
din care icurase sânge e cămaşa sa. #rin comaraţie, ulberea de
demon foraii suna lăcut.
1 2ă crezi roastă, continuă 2oll3. 0-o cacană, nu-i aşa5 8oi,
nefilimilor,
n-a zis: mă rindeţi că vând astfel de lucruri, şi s-a zis cu bătrâna 2ol,
1 0şti deja moartă. Will se strădui să nu ară irascibil. !u ştiu ce crezi
tu că ar utea să-ţi mai facă acum Conclavul.
1 #fiii: ;c$ii ei goi scăărară. nc$isorile de su4 ământ ale )raţilor
<ăcuţi o4 să-ng$ită şi viii, şi morţii& şi tu ştii asta, vânătorule de umbre.
Will ridică mâinile.
1 )ără trucuri, bătrâno. Cu siguranţă că ai auzit zvonurile din (umea
de =os. Conclavul are alte lucruri de făcut decât deistarea fantomelor ce
fac trafic cu ulberi de demon şi sânge de zâne. 6e alecă în faţă. ţi ofer
un reţ bun. 6coase un săculeţ din c$embrică şi îl legănă în aer. %cesta
zornăi de tale,
descrierii arcă ar fi conţinut o grămadă de monede. <oate se otrivesc
Will.
; e9resie de nerăbdare aăru e faţa ei moartă şi bătrâna se
materializă îndea+uns cât să ia săculeţul 'ăgă mâna în el şi o scoase
lină cu inele " verig$ete de aur, fiecare având nodul îndrăgostiţilor.
'ătrâna 2ol, ca multe alte fantome, era mereu în căutarea acelui
talisman, acea ultimă iesă a trecutului ei, care i-ar fi ermis în sfârşit să
moară, ancora rare o ţinea cativă e această lume. n cazul ei, era
însăşi verig$eta sa. 0ra un mit, îi susese 2agnus lui Will, deoarece
inelul era de mult ierdut, îngroat în mâlul de e fundul <amisei, dar,
între tim, acceta orice săculeţ de inele găsite, serând ca vreunul să se
dovedească a fi al ei.
#use inelele înaoi în săculeţ, iar acesta disăru undeva în umbra ei
de om mort-viu, şi îi înmână în sc$imb o unguliţă îmăturită, care
conţinea o ulbere. Will o băgă în buzunarul +iletcii, în tim ce fantoma
înceu să aşa,
1 6tai âlâie
2ol:şi%să
zi disară.
nu am venit doar entru atât.
6iritul âlâi în tim ce lăcomia se războia cu nerăbdarea şi cu efortul
de a rămâne vizibil. ntr-un târziu, mârâi
1 #rea bine. Ce al4ceva mai vrei5
Will ezită. 2agnus nu-l trimisese entru asta& era ceva ce-şi dorea să
ştie numai entru sine.
1 #oţiuni de dragoste>
'ătrâna 2ol izbucni într-un râs strident.
— Poţiuni de dragoste5 #entru Will 4erondale5 !u obişnuiesc să refuz
o lată, da4 orice bărbat care-arată ca tine n-are nevoie de oţiuni de
dragoste, iar asta-i cât se oate de adevărat.
1 !u, suse Will, o nuanţă de diserare simţindu-i-se în voce. /e
fat, caut ousul " ceva care ar utea une caăt dragostei.
1 ; oţiune de ură5 întrebă 2ol încă amuzată.
1 6eram
6coase mai degrabă
un ufnet, cevasurrinzător
un sunet mai aroiat
dede indiferenţă5
uman entru o <oleranţă5
fantomă.
1 !u-mi lace să-ţi sun aşa ceva, nefilimule, da4 dacă vrei ca o
fătucă să te urască, e9istă căi mai uşoare entru a obţine asta. !u ai
nevoie de a+utorul meu cu biata fată.
7i, zicând acestea, disăru, răsucindu-se în ceaţa dintre morminte.
Uitându-se duă ea, Will oftă.
1 !u entru ea, suse el în şoată, deşi nu era nimeni care să-l mai
audă, ci entru mine>
7i-şi rezemă caul de oarta rece din fier.
1
CAMERA CONSILIULUI
Deasupra, tavanul maiestuos îl aşezară
Şi o arcadă în văzduh fu ridicată,
Şi îngerii se-nalţă şi cooară,
Şi schimă între ei ofranda dată.
1 %lfred, (ord <enn3son, ?#alatul %rtei@
;, da: C$iar
să-i—zâmbească arată cum
băiatului mi-amea.
de lângă imaginat, suse <essa, întorcându-se
<ocmai o a+utase să ăşească este o băltoacă, iar mâna lui era încă
aşezată oliticos e braţul ei, e9act deasura cotului.
=ames Carstairs îi întoarse zâmbetul, arătând elegant în costumul său
negru, cu ărul alb-argintiu răvăşit de vânt. Cealaltă mână era sri+inită
e bastonul cu mâner de +ad, şi, c$iar dacă cineva din mulţimea de
oameni care mişuna în +urul lor se gândea că era ciudat entru o
ersoană. Hat de tânără să aibă nevoie de sri+in sau că aloarea ori
trăsăturile lui =ames ăreau neobişnuite, nu se orea nimeni să-l
rivească lung.
1 ; să consider asta o binecuvântare, suse =em. 8ezi tu,
înceusem să mă îngri+orez că tot ce ai întâlnit în (ondra s-a dovedit a fi
o dezamăgire.
! dezamăgire. )ratele <essei, !ate, îi romisese cândva totul la
(ondra " un şi
clădiri înalte nou înceut,
arcuri un loc minunat
încântătoare. în care
n sc$imb, să trăiască,
ceea ce găsiseun<essa
oraş nu
cu
era nimic altceva decât groază şi trădare şi ericole mai mari decât şi-ar
fi utut imagina. 7i totuşi>
1 !-a fost c$iar totul aşa.
i zâmbi lui =em.
1 6unt încântat să aud asta.
<onul lui era serios, fără vreo urmă de tac$inare. 0a rivi sre
construcţia somtuoasă care se ridica în faţa lor. Catedrala Westminster,
cu turlele sale gotice, care aroae atingeau cerul. 6oarele făcuse tot ce
utuse ca să iasă din satele norilor întunecaţi, iar catedrala era scăldată
într-o lumină slabă.
1 C$iar aici e5 întrebă ea în tim ce =em o conducea sre intrarea în
abaţie. #are atât de>
1 2undană5
1 8oiam să sun aglomerată.
%zi, catedrala era desc$isă entru turişti, iar gruurile de oameni roiau
reocuaţi e uşile enorme, ma+oritatea ţinând în mână g$iduri 'aedeAer.
Un gru deşotind
demodate, turişticuamericani " femei
accente care de vârstă
o făcură mi+locie,
e <essa, entruîno $aine
cliă,
nostalgică " trecu e lângă ei în tim ce urcau tretele, urmând în grabă
un g$id care oferea un tur al abaţiei. =em şi <essa se strecurară fără efort
în satele lor.
n catedrală mirosea a iatră şi a metal rece. <essa rivi în sus şi în
+ur, uluită de dimensiuni. )ăcea ca *nstitutul să semene cu o biserică de
ţară.
1 ;bservaţi cele trei diviziuni ale navei, rosti monoton un g$id,
continuând să e9lice cum caelele mai mici mărgineau stranele estice şi
vestice ale %baţiei.
(ocul era liniştit, nu avea loc nicio slu+bă. n tim ce <essa îl lăsa e
=em s-o conducă sre artea estică a bisericii, îşi dădu seama că ăşea
e dale de iatră gravate cu date şi nume. 7tia că regi, regine, soldaţi şi
oeţi faimoşi erau îngroaţi în Catedrala Westminster, dar nu-şi
imaginase că avea
n cele din urmă,sălatreacă e deasura
colţul sud-estic lor.
al bisericii, ea şi =em îşi încetiniră
aşii. (umina slabă a zilei se infiltra rin rozeta de deasura.
1 7tiu că ne grăbim să a+ungem la întrunirea Consiliului, suse =em,
dar am vrut să vezi asta. Besticulă, arătând în +urul lor Colţul #oeţilor.
/esigur, <essa citise desre acel loc unde erau îngroaţi marii scriitori
ai %ngliei. %colo se afla iatra de mormânt cenuşie a lui C$aucer, cu
acoerământul său, recum şi cele ale altor nume cunoscute.
1 0dmund 6enser, a$, şi 6amuel =o$nson, icni ea, şi Coleridge, şi
obert 'ums, şi "ha#espeare$
1 /e fat, nu e îngroat aici, suse =em iute. 0 doar un monument.
#recum cel al lui 2ilton.
1 /a, ştiu, dar> 6e uită la el şi simţi cum roşeşte. !u-mi ot e9lica.
2ă simt ca între rieteni rintre aceste nume. 0 o rostie, ştiu>
1 !u e deloc o rostie.
0a
1 /eîi zâmbi.
unde ai ştiut e9act ce voiam să văd5
1 Cum să nu ştiu5 zise el Când mă gândesc la tine, şi nu eşti lângă
mine, în mintea mea te văd cu o carte în mână.
ntoarse caul în altă arte când îi suse aceste cuvinte, dar nu înainte
ca <essa să-i vadă obra+ii uşor îmbu+oraţi. 0ra atât de alid, încât nu
utea ascunde nici cea mai vagă îmbu+orate, gândi ea " şi fo surrinsă
de cât de tandru era gândul ei.
/evenise foarte aroiată de =em în ultimele două sătămâni& Will o
evitase cu gri+ă, C$arlotte şi Henr3 erau rinşi cu roblemele Conclavului
şi ale Consiliului şi cu cele rivind conducerea *nstitutului " şi c$iar şi
=essamine ărea
luat în serios rolulreocuată.
de g$id al ei/ar
rin=em era mereu
(ondra. rezent.
)useseră #ărea
în H3de D=-şi
#arA şi înfi
Brădinile EeF, la Baleria !aţională şi la 2uzeul 'ritanic, la <urnul
(ondrei şi la #oarta <rădătorilor. )useseră să vadă cum erau mulse
vacile în 6t. =ames΄s #arA şi cum vânzători de fructe şi legume îşi
vindeau mărfurile în Covent Barden. #riviseră de la /ebarcader cum
bărcile navigau e <amisa scăldată în lumina soarelui şi mâncaseră nişte
c$estii numite doorstop-uri, ceea ce suna oribil, dar se dovediseră a fi
unt, za$ăr şi âine. 7i, e măsură ce zilele treceau, <essa se simţea
ieşind tretat din starea ei de nefericire mută şi densă legată de !ate şi
Will şi de ierderea vieţii sale de dinainte, recum o floare care răsare din
ământul îng$eţat. 'a c$iar se trezise râzând. *ar entru asta trebuia să-i
mulţumească lui =em.
1 <u c$iar eşti un rieten bun: e9clamă ea. 7i când, sre surrinderea
ei, el nu suse nimic, adăugă Cel uţin ser că suntem rieteni buni. 7i
tu crezi asta, nu-i
6e întoarse aşa,
către ea=em5
s-o rivească, însă înainte să-i oată răsunde, o
voce mormântală se auzi din întuneric
%ortalitate, priveşte temătoare&
'(t de mare e a trupului schimare)
*(ndeşte-te c(te regeşti oseminte
Dorm acum în aste morminte.G
; siluetă întunecată ieşi dintre cele două monumente. n tim ce
<essa cliea surrinsă, =em vorbi e un ton de amuzament resemnat
1 Will: #ână la urmă te-ai $otărât să ne onorezi cu rezenţa ta5
1 !-am sus niciodată că n-o să vin.
Will ăşi în faţă, şi lumina rozetelor căzu e el, luminându-i c$iul.
!ici măcar acum <essa nu utea să-l rivească fără să i se taie
resiraţia, o durere
graţioşi, genele dese,crudă în inima
negre, buzeleei.line
#ărul" negru, oc$ii
ar fi fost albaştri,
frumos dacăomeţii
n-ar fi
fost atât de înalt şi musculos. 0a îşi trecuse mâinile este acele braţe.
1Versuri din poemul „On the Tombs in Westminster Abbey” („Pe mormintele din A baţi a Westminster"),
de ran!is eaumont (1#$%&1'1')
7tia cum erau " ca fierul, cu muşc$i duri& mâinile lui, când îi curindeau
ceafa, erau subţiri şi fle9ibile, dar asre, cu bătături>
6e strădui să alunge amintirile. %mintirile nu a+utau e nimeni, nu
acum când adevărul era cunoscut Will era frumos, dar nu era al ei& nu era
al nimănui. Ceva din el era distrus, şi din acea distrugere rezulta o
cruzime oarbă, o nevoie de a răni şi de a îndeărta.
1 %i întârziat
0l era singurullacare
întrunirea Consiliului,
nu ărea niciodatăsuse
atins=em e un toniritantă
de răutatea blând. a lui
Will.
1 %m avut treabă, zise Will.
/e-aroae, <essa văzu că arăta obosit. %vea oc$ii roşii şi cearcăne
aroae violete. Hainele îi erau şifonate, de arcă dormise îmbrăcat, iar
ărul trebuia tuns. +u e treaa ta, îşi suse ea cu asrime, luându-şi
rivirea de la buclele negre care-i încadrau c$iul  +u contează ce crezi
despre cum arată sau cum alege să-şi petreacă timpul e-a făcut să-
nţelegi asta c(t se poate de clar
1 !ici voi nu sunteţi tocmai unctuali.
1 %m vrut să-i arăt <essei Colţul #oeţilor, zise =em. 2-am gândit că o
să-i lacă.
8orbea atât de clar şi de concis, încât nimeni nu utea să se îndoiască
sau să-şi imagineze că sunea altceva decât adevărul. )aţă de această
simlă
gândeascădorinţă de anelăcut
la ceva fi binevoitor, niciridică
de zis& măcar
urWill nu ărea
şi simlu caabilşi să
din umeri se
omi
în faţa lor cu aşi grăbiţi rin catedrală, ieşind e 0ast Cloister.
%colo era o grădină ătrată, îmre+muită cu ziduri mănăstireşti, şi
lumea se limba de-a lungul lor, vorbind şotit de arcă s-ar fi aflat de+a
în biserică. !imeni nu-i observă e <essa şi e însoţitorii acesteia în tim
ce se aroiau de o uşă dublă de ste+ar, încastrată într-unul din ziduri.
/uă ce rivi în +ur, Will îşi scoase stela din buzunar şi desenă cu vârful
acesteia e lemn. #entru o cliă, uşa sclii într-o culoare albastră, aoi
se desc$ise. Will ăşi înăuntru, urmat îndearoae de =em şi <essa. Uşa
era grea şi se înc$ise cu un zgomot răsunător în satele <essei, aroae
rinzându-i fustele& le trase la tim şi se îndeărtă reede, întorcându-se
sre ceea ce ărea a fi un întuneric aroae de neătruns.
1 =em5
; lumină se arinse deodată& era Will, ţinând în mână o lama-
vră+itoarei.
#odeaua ărea6e aflau într-o
a fi din încăere
cărămidă, mare
iar la de iatră,
un caăt cu tavan
al încăerii boltit.
se afla un
altar.
1 6untem în Camera #39, suse el. % fost cândva vistierie. #lină de
cufere cu aur şi argint.
1 ; vistierie a vânătorilor de umbre5 zise <essa, cât se oate de
nedumerită.
0- !u, vistieria regală britanică " asta e9lică zidurile groase şi uşile,
ause =em. /ar noi, vânătorii de umbre, am avut dintotdeauna acces în
interior. âmbi când îi văzu e9resia. /e-a lungul secolelor, monar$iile
au lătit în secret e nefilimi entru a le ăzi regatele de demoni.
1 !u şi în %merica, rosti <essa entuziasmată. !oi nu avem
monar$ie>
1 6tai fără gri+ă, aveţi o ramură guvernamentală care negociază cu
nefilimii, suse Will, ăşind către altar. Cândva făcea arte din
/eartamentul de ăzboi, dar acum este o ramură a /eartamentului de
=ustiţie>
8ocea i se frânse când altarul se mişcă în lateral scârţâind, lăsând să
se vadă gaura neagră, goală, din satele lui. <essa zări licăriri slabe de
lumină rin întuneric. Will se alecă în gaură, lama lui luminând în
beznă.
Urmându-l, <essa îşi dădu seama că se afla într-un coridor lung, din
iatră, care cobora. #iatra ereţilor, odelei şi a tavanului era la fel, dând
imresia că asa+ul fusese scultat direct în stâncă, deşi aceasta era
fină, nu asră. (a fiecare câţiva metri, lama-vră+itoarei ardea în sfeşnice
de erete, sub forma unor mâini care ieşeau din zid, degetele ţinând câte
o torţă.
%ltarul se înc$ise în urma lor, iar ei orniră. n tim ce mergeau,
asa+ul se înclina din ce în ce mai tare. <orţele ardeau cu o nuanţă
albastru-verzuie, luminând scobiturile din ereţi " acelaşi motiv, ce se tot
reeta, al unui înger ridicându-se în flăcări dintr-un lac, ţinând o sabie
într-o mână şi un ocal în cealaltă.
n cele din urmă, se treziră în faţa unei uşi masive din argint, cu două
canaturi. )iecare canat era gravat cu un model e care <essa îl mai
văzuse înainte " atru C-uri intercalate. =em arătă cudegetul sre ele.
1 erezintă Conclavul şi Consiliul, (egământul şi Consulul, suse
el, înainte ca ea să auce să întrebe.
1 Consulul. 0> conducătorul Conclavului5 Ca un fel de rege5
1 !u se merge e cale ereditară, aşa cum se întâmlă în monar$ia
obişnuită, zise Will. 0ste ales, recum reşedintele sau rim-ministrul.
1 *ar Consiliul5
1 ; sărămase
<essa vezi în cu
curând,
gura zise Will şiodesc$ise
desc$isă& uşile. însă nu înainte să
înc$ise reede,
observe rivirea amuzată a lui =em, care stătea în dreata ei. ncăerea
http://slidepdf.com/reader/full/cassandra-clare-dispozitive-infernale-printul-mecanic-v10
*n 1b en+le-, Covenant.
din faţa lor era una dintre cele mai mari e care le văzuse vreodată, un
lăcaş cu boltă, e care erau desenate stele şi constelaţii. Un candelabru
uriaş, sub formă de înger ce ţinea torţe arzânde, atârna din cel mai înalt
unct al bolţii. estul încăerii arăta ca un amfiteatru, cu bănci lungi,
arcuite. Will, =em şi <essa stăteau în caul unor scări ce treceau rin
centrul zonei cu bănci, care erau e trei sferturi ocuate. (a baza scărilor
se ridica o înalte,
cu sătare latformă, iar e acea
ce ăreau destullatformă erau câteva scaune de lemn,
de incomode.
#e unul dintre ele şedea C$arlotte& lângă ea era Henr3, care ărea
mirat şi agitat. C$arlotte stătea liniştită, cu mâinile în oală& doar cineva
care o cunoştea bine ar fi văzut că avea umerii încordaţi şi ma9ilarele
încleştate.
n faţa lor, la un soi uitru " era mai lat şi mai lung decât un uitru
obişnuit ", stătea un bărbat înalt, cu ăr blond, lung, şi cu barbă deasă&
era lat în umeri şi urta e deasura $ainelor sale o robă neagră, lungă,
recum cea a unui +udecător, e mâneci strălucindu-i runele ţesute.
(ângă el, e un scaun scund, stătea un bărbat mai în vârstă, cu ăr
castaniu încărunţit, roasăt bărbierit, cu trăsături ferme. oba sa era de
un albastru-înc$is, iar nestematele de e degetele sale sclieau atunci
când îţi mişca mâna. <essa îl recunoscu e dată *nc$izitorul W$itelaF,
cu oc$ii reci şi cu vocea aşi+derea, cel care interoga martorii în numele
Conclavului.
1 /omnule Herondale, suse bărbatul blond, uitându-se la Will, iar
gura sa sc$iţă un zâmbet. Cât de amabil din artea dumitale să ni te
alături. 7i domnul Carstairs, de asemenea. *ar însoţitoarea
dumneavoastră trebuie să fie>
1 /omnişoara Bra3, zise <essa, înainte ca acesta să termine de
vorbit. /omnişoara <$eresa Bra3 din !eF IorA.
Un murmur se auzi în încăere, asemenea zgomotului unui val care se
retrage. i simţi e Will încordându-se şi e =em trăgând aer în iet ca şi
când ar fi dorit să vorbească. .ntrerup(ndu-l pe 'onsul ăru ea să audă
e cineva sunând. /eci acesta era Consulul Wa3land, ofiţerul-şef al
Conclavului. #rivind rin încăere, <essa văzu câteva feţe familiare "
'enedict (ig$tFood, cu trăsăturile sale ascuţite, acviline, şi alura rigidă& şi
fiul său, Babriel (ig$tFood, cu ărul răvăşit, rivind în faţă, îmietrit.
(ilian Hig$smit$, cu oc$ii săi negri. #rietenosul Beorge #en$alloF& şi
c$iar şi formidabila
onduleuri mătuşă0rau,
groase, cărunte. a luideC$arlotte,
asemenea, Callida, cualte
şi multe ărul aran+at
feţe, în
e care
ea nu le cunoştea. 0ra ca şi cum ai rivi o carte ilustrată menită să-ţi
descrie toate ooarele lumii. 0rau vânători de umbre blonzi, arătând
recum viAingii, un bărbat cu ielea mai înc$isă la culoare, care semăna
cu un calif din ediţia ilustrată a cărţii ! mie şi una de nopţi, şi o indiancă
îmbrăcată într-un sari minunat, îmodobit cu rune argintii. 6tătea lângă o
altă femeie, care-şi întorsese caul şi-i rivea lung, #urta o roc$ie
elegantă din mătase, iar faţa ei era ca a lui =em " aceleaşi trăsături
frumoase, aceleaşi linii ale oc$ilor şi obra+ilor, numai că ărul şi oc$ii lui
erau argintii, iar ai ei negri.
1 %tunci,
Consulul, bine-ai
ărând venit, %reciem
amuzat. domnişoarăcă<essa
ni te-aiBra3 din !eF
alăturat nouăIorA, suse
astăzi. %m
înţeles că ai răsuns de+a la multe întrebări ale 0nclavei din (ondra.
6erăm să ne mai răsunzi la câteva.
n saţiul care le desărţea, rivirea <essei o întâlni e cea a lui
C$arlotte. reuie/
C$arlotte dădu din ca aroae imercetibil. e rog
<essa îşi îndretă umerii.
1 /acă aceasta este cerinţa dumneavoastră, desigur că aşa voi face.
1 n acest caz, aroie-te, te rog, de banca Consiliului, suse
Consulul, iar <essa îşi dădu seama că acesta se referea la banca de
lemn, lungă şi îngustă, din faţa uitrului. *ar domnii tăi rieteni ni se ot
alătura, adăugă el.
Will bombăni ceva, dar atât de încet, încât <essa nu-l auzi& flancată de
Will în stânga şi de =em în dreata, <essa coborî scările către banca din
faţa uitrului.
distanţă, vedea 6tătea
că oc$iinesigură în erau
Consulului satele acestuia.
de un albastru/erietenos,
la această
nu
recum cei ai *nc$izitorului, care erau de un cenuşiu trist şi furtunos,
asemenea unei mări agitate.
1 /omnule *nc$izitor W$itelaF, suse Consulul către bărbatul cu oc$ii
cenuşii, 6abia 2ortală, vă rog.
*nc$izitorul se ridică şi scoase de sub roba sa o sadă uriaşă. <essa o
recunoscu instantaneu. 0ra lungă, din argint mai, cu lăsea în formă de
arii desfăcute. 0ra sabia din 'ode0, cea urtată de îngerul aziei atunci
când ieşise din lac, şi dată lui =onat$an 8ânătorul de umbre, rimul dintre
ci toţi.
1 2aellartac$, suse ea, rostind numele 6ăbiei.
(uând 6abia, Consulul ăru din nou amuzat.
1 <u c$iar ai învăţat, zise el. Care dintre voi doi i-aţi fost rofesor5
William5 =ames5
era1amabil
<essa şiînvaţă de neotrivindu-se
voios, una singură, domnule.
deloc cu<onul tărăgănat
atmosfera al lui Will
sumbră din
încăere. 0 foarte curioasă.
1 Un alt motiv entru care n-ar trebui să se afle aici.
<essa nu trebui să se întoarcă& recunoscuse vocea. Cel care vorbise
era 'enedict (ig$tFood.
1 %cesta este Consiliul Citadelei. !u aducem locuitori ai (umii de =os
aici. 8ocea sa era rigidă. 6abia 2ortală nu oate fi folosită entru a o
face să sună adevărul& nu e o vânătoare de umbre. Ce folos are aici
c$estia asta, adică ea5
1 ăbdare, 'enedict:
deConsulul Wa3land
uţin grea. ţineasa6abia
#rivirea uşor,
aţintită de arcă
asura aceasta
<essei era n-ar
mai figrea
fost câtuşi
decât
zăada. 0a simţea cum îi cerceta faţa, cum îi citea frica din oc$i.
1 !u te vom răni, micuţă magiciană, suse el. %cordurile interzic arm
lucru.
1 !-ar trebui să mă numiţi magiciană, zise <essa. !u am niciun semn
de magician.
0ra straniu că trebuia să sună aceste cuvinte din nou, dar când mai
fusese interogată anterior, de fiecare dată o făcuseră membrii
Conclavului, şi nu însuşi Consulul. 0l era un bărbat înalt, lat în umeri,
care emana utere şi autoritate. ntocmai acel soi de utere şi autoritate
care-i lăceau lui C$arlotte, motiv entru care 'enedict (ig$tFood o ura.
1 %tunci, ce eşti5 întrebă el.
1 !u ştie. <onul *nc$izitorului era sec. !ici )raţii <ăcuţi nu ştiu.
1 #oate să se aşeze, suse Consulul. 7i oate să declare, dar
mărturisirea
umbre. 6e eiîntoarse
va conta către
doar e
cei+umătate faţă de cea
doi membri a unui vânător
ai familiei de
'ranFell.
/eocamdată, Henr3, nu vei mai fi interogat. C$arlotte, rămâi:
<essa îşi îng$iţi indignarea şi merse să se aşeze e rimul rând de
bănci, însoţită de Henr3, încordat, cu ărul lui roşcat vâlvoi. =essamine
era acolo, îmbrăcată cu o roc$ie de lână de un maro-desc$is, ărând
lictisită şi enervată. <essa se aşeză lângă ea, iar Will şi =em în cealaltă
arte a ei. =em era c$iar lângă ea, şi cum scaunele erau înguste, îi
simţea umărul cald atingându-l e-al ei.
(a înceut, Consiliul rocedă aroae la fel ca la celelalte întâlniri ale
0nclavei. C$arlotte a fost rugată să ovestească întâmlările etrecute în
noatea în care 0nclava atacase fortăreaţa vamirului de Juince3,
ucigându-l e acesta şi e adeţii lui care se nimeriseră acolo, în tim ce
fratele <essei, !ate, trădase încrederea acordată şi-i ermisese
2agistrului, %9ei 2ortmain, accesul în *nstitut, unde omorâse doi dintre
servitori şi fusese
<essa suse cât elucruri
aceleaşi ce s-oerăească
care le e
mai<essa. Cândcum
susese, îi veni rândul,
că nu ştia
unde era !ate, că nu-l susectase, că nu ştiuse nimic desre uterile
sale ână când 6urorile întunecate nu i le dezvăluiseră, şi că ea crezuse
dintotdeauna că ărinţii ei fuseseră simli mundani.
1 ic$ard şi 0lizabet$ Bra3 au fost atent investigaţi, zise *nc$izitorul.
!u e9istă dovezi care să sugereze fatul că erau altceva decât nişte
oameni simli. 'ăiatul, fratele " de asemenea, om. 6-ar utea, aşa cum
2ortmain a sugerat, ca tatăl fetei să fi fost demon, dar în acest caz se
une întrebarea de ce liseşte semnul de magician.
1 <otul e foarte bizar în ceea ce te riveşte, mai ales această utere a
ta, rosti
nimic Consulul,
desre uitându-se
limitele la felul
ei, desre <essaîn cu oc$ii
care lui calmi şi albaştri.
funcţionează5 %i folosit!u ştii
vreun
obiect de-al lui 2ortmain5 6ă vezi dacă oţi ătrunde în amintirile sau în
gândurile sale5
1 /a, am> încercat. Cu un nasture e care l-a uitat. %r fi trebuit să
funcţioneze.
1 /ar5
6cutură din ca.
1 !u am reuşit. !u avea scliire, nu avea... viaţă. !imic de care să
mă ot lega.
1 %vanta+os, mormăi 'enedict, rea încet ca să fie auzit, dar <essa
înţelese şi roşi.
Consulul îi suse că utea să se întoarcă la locul ei. i văzu faţa lui
'enedict (ig$tFood& avea buzele strânse, ca o linie subţire, de furie. 6e
ntrebă ce susese oare de-l mâniase.
1 7i nudomnişoarei
altercaţia a mai dat nimeni
Bra3 dinde6anctuar,
urma acestui 2ortmain
continuă de când
Consulul cu>
în tim ce
<essa se aşeză.
*nc$izitorul răsfoi nişte foi din teancul de e uitru.
1 Casele lui au fost cercetate şi s-a descoerit că au fost golite de
toate bunurile acestuia. /eozitele sale au fost cercetate, iar rezultatul a
lovit acelaşi. C$iar şi rietenii noştri de la 6cotland Iard au făcut
investigaţii. ;mul a disărut. (iteralmente, aşa cum ne sune tânărul
nostru rieten William Herondale.
Will zâmbi radiind, de arcă i se făcuse un comliment, deşi <essa,
văzând răutatea din satele zâmbetului, se gândi la el ca la lumina care
străluceşte e tăişul unei lame.
1 6ugestia mea, suse Consulul, este ca C$arlotte şi Henr3 'ranFell
să fie declaraţi vinovaţi, iar entru următoarele trei luni, acţiunile lor
oficiale, iniţiate în numele Conclavului, să fie arobate de către mine
înainte>
1 /omnule Consul: ; voce fermă, clară, se auzi din mulţime.
Caetele se întoarseră, cei rezenţi rivind lung& <essa avu senzaţia că
acest lucru " cineva să-l întreruă e Consul în mi+locul discursului " nu
se întâmla foarte des. /acă-mi ermiteţi să vorbesc>
Consulul îşi arcui srâncenele.
1 'enedict (ig$tFood, zise el. %i avut şansa să vorbeşti mai devreme,
în timul declaraţiilor.
1 !u am avut nicio obiecţie la declaraţiile date, suse 'enedict
(ig$tFood. #rofilul său acvilin ărea şi mai ascuţit în lumina aruncată de
lama-vră+itoarei. Cu sentinţa dumneavoastră am o roblemă.
cu Consulul seiar
ietul lat, alecă este
mâinile uitru.
sale 0ra unde
mari arătau bărbat
arcămasiv, cu gâtul
ar fi fost grossă-i
caabil şt
curindă gâtul lui 'enedict cu uşurinţă, numai cu o singură mână.
I <essa îşi cam dorea s-o facă. /in câte-l cunoscuse ea e 'enedict
(ig$tFood, nu rea-l lăcea.
1 7i de ce anume5
1 Cred că aţi lăsat lunga dumneavoastră rietenie cu familia )airc$ild
să vă înceţoşeze mintea în faţa eşecurilor lui C$arlotte ca director al
*nstitutului, suse 'enedict, şi în sală se auzi un icnet uternic. Bafele din
noatea de cinci iulie au făcut mai mult decât să deran+eze Conclavul şi
să ne lisească de #39is. #rin atacarea gratuită a lui de Juince3, am
re+udiciat relaţia cu locuitorii (umii de =os ai (ondrei.
1 %u fost de+a o serie de lângeri deuse la /esăgubiri, bâigui
Consulul. /ar vor fi soluţionate aşa cum revede (egea. /esăgubirile
nu sunt tocmai gri+a ta, 'enedict>
lăsat Şi, continuă
— să 'enedict,
scae un criminal ridicândcare
ericulos, vocea, cel maisă-i
lănuieşte răurănească
dintre toate,
şi să-ia
distrugă e vânătorii de umbre, şi $abar n-avem unde s-ar utea afla. *ar
resonsabilitatea găsirii lui nu este usă în sarcina cui ar trebui, şi anume
e umerii celor care l-au ierdut:
8ocea lui crescu în intensitate. /e fat, toată adunarea devenise
gălăgioasă& C$arlotte ărea îngrozită, Henr3 confuz, iar Will furios.
Consulul, ai cărui oc$i se întunecaseră alarmant atunci când 'enedict
menţionase numele familiei )airc$ild " <essa se gândi că robabil
aceasta era familia lui C$arlotte ", tăcu ână când zarva se linişti. %oi
suse
1 'enedict, duşmănia ta faţă de conducătorul 0nclavei tale nu te
onorează.
1 6cuzele mele, domnule Consul, !u cred că menţinerea lui C$arlotte
'ranFell ca şefă a *nstitutului " căci ştim cu toţii că imlicarea lui Henr3
'ranFell
interesele este în cel mai
Conclavului. 0u bun
sunt caz una oficială
de ărere " slu+eşte
că o femeie cel mai
nu oate bine
conduce
un *nstitut& femeile nu gândesc logic şi cu înţeleciune, ci cu inima. !u
am nicio îndoială că C$arlotte este o femeie bună şi decentă, dar un
ărat nu ar fi fost ăcălit de un amărât de sion ca !at$aniel Bra3>
— 1u am fost ăcălit5 Will sări în icioare şi rivi îmre+ur, cu oc$ii
înflăcăraţi. Cu toţii am fost. Ce insinuări faceţi la adresa mea, a lui =em şi
Henr3, domnule (ig$tFood5
1 <u şi =em sunteţi coii, suse 'enedict e un ton tăios. *ar Henr3
nu-şi ridică niciodată oc$ii de la masa de lucru.
Will înceu să se caţere e sătarul scaunului& =em îl trase cu forţă
înaoi în scaun, bombănind. =essamine bătea din alme, cu oc$ii
scânteind.
— .n sf(rşit, e interesant, e9clamă ea.
<essa se uită la ea dezgustat:
1 <u ai auzit ceva din ce s-a sus5 ; insultă e C$arlottei şoti ea,
dar =essamine o ignoră fluturând din mână.
1 7i cine sugerezi că ar trebui să conducă *nstitutul în locul ei5
întrebă Consulul, cu o voce lină de sarcasm. /umneata, oate5
'enedict îşi întinse larg braţele, arcă scuzându-se
1 /acă suneţi dumneavoastră>
nainte să oată termina de vorbit, alte trei ersoane se ridicară, de
comun acord, în semn de susţinere& e două dintre acestea <essa le
recunoscu dret membre ale 0nclavei din (ondra, deşi nu le ştia numele&
rima era (ilian Hig$smit$.
'enedict zâmbi. %cum, toate rivirile erau aţintite asura sa& lângă el
stătea fiul verzi
oc$ii săi său cel
de mai mic, Babriel,
neătruns. care lui
/egetele rivea în sus
subţiri la tatăl sătarul
strângeau său, cu
scaunului din faţă.
1 <rei îmi susţin retenţia. %cest lucru, conform (egii, mă obligă să o
contest formal e C$arlotte 'ranFell în funcţia de director al 0nclavei din
(ondra.
C$arlotte icni uşor, dar rămase nemişcată în scaunul ei, refuzând să
se întoarcă. =em încă îl ţinea e Will de înc$eietură. 7i =essamine arăta
în continuare de arcă se uita la o iesă de teatru incitantă.
1 !u, suse Consulul.
1 !u mă uteţi ori să contest>
1 'enedict, ai contestat numirea lui C$arlotte din momentul în care
%m desemnat-o. %i vrut dintotdeauna *nstitutul. %cum, când 0nclava
trebuie să lucreze îmreună mai mult ca oricând, tu aduci dezbinare şi
neînţelegeri în dezbaterile Consiliului.
nu 1 6c$imbarea
o face mai uţinnu este obţinută
folositoare. întotdeauna
Contestaţia în mod aşnic, dar asta
mea rămâne.
'enedict îşi îmreună mâinile.
Consulul bătea cu degetele în uitru. *nc$izitorul stătea lângă el, cu
oc$ii reci. ntr-un târziu, Consulul suse
1 'enedict, sugerezi ca resonsabilitatea găsirii lui 2ortmain să fie
usă e umerii celor care consideri tu că ?l-au ierdut@. #resuun că eşti
de acord că să-l găsim e 2ortmain este rioritatea noastră5
'enedict încuviinţă scurt din ca.
1 %tunci, rounerea mea este următoarea C$arlotte şi Henr3
'ranFell să conducă investigaţia entru găsirea ascunzătorii lui
2ortmain.
uţin nişte/acă
doveziîn două
solidesătămâni aceştialocui
care să indice nu-l vor fi găsit
în care see el sau
află, cel
atunci
contestaţia ta se admite.
C$arlotte sări din scaun.
1 6ă-l găsim e 2ortmain5 întrebă ea. 6inguri, doar eu şi Henr3>
fără niciun a+utor din artea 0nclavei5
;c$ii cu care Consulul o rivi nu erau duşmănoşi, dar nici întru totul
iertători.
1 #uteţi cere a+utorul altor membri ai 0nclavei în cazul în care aveţi
vreo nevoie imerioasă, şi, bineînţeles, )raţii <ăcuţi şi 6urorile de )ier vă
stau la disoziţie, suse el. /ar în ceea ce riveşte investigaţia, da, voi
sunteţi cei care trebuie s-o ducă la bun sfârşit.
1 !u-mi lace asta, se lânse (ilian Hig$smit$. <ransformaţi căutarea
unui nelegiuit într-un +oc al uterii>
1 %tunci, doreşti să-ţi retragi susţinerea lui 'enedict5 întrebă
Consulul.
'ranFell săContestaţia sa ar fi anulată şi nu ar mai fi nevoie ca soţii
fie uşi la încercare.
(ilian desc$ise gura> dar aoi, văzând rivirea lui 'enedict, o înc$ise.
Clătină din ca.
1 <ocmai ne-am ierdut servitorii, suse C$arlotte cu voce ierită.
)ără ei>
1 8ă vom asigura alţi servitori, aşa cum revede regulamentul, rosti
Consulul. C3ril, fratele răosatului vostru servitor, <$omas, a ornit din
'rig$ton să se alăture gosodăriei voastre, iar *nstitutul din /ublin a
renunţat la al doilea bucătar în favoarea voastră. %mbii sunt lutători bine
regătiţi " şi, trebuie s-o sun, C$arlotte, ai tăi ar fi trebuit să fie la fel.
1 %tât <$omas, cât şi %gat$a erau, antrenaţi, rotestă Henr3.
1 /ar aveţi câţiva în casă care nu sunt, suse 'enedict, !u numai că
domnişoara (ovelace este foarte în urmă cu regătirea sa, dar camerista
ta, 6o$ie, şi fata aceea din (umea de =os> zise arătând sre <essa. 0i
bine, deoarece
ta, n-ar ari $otărâtă
strica dacă s-o faci locuitoare
ea " şi camerista ermanentă
" ar învăţa în tir
elementele gosodăria
bază ale
aărării.
<essa se uită uimită la =em.
1 6e referă la mine/
=em încuviinţă din ca. 09resia sa era sumbră.
1 !u ot> ; să-mi cioârţesc iciorul:
1 /acă e să cioârţeşti iciorul cuiva, cioârţeşte-l e-al lui 'enedict,
mormăi Will.
1 ; să te descurci, <essa. !u este nimic ce nu oţi face, înceu =em,
dar restul cuvintelor lui fură acoerite de cele ale lui 'enedict.
1 /e
găsiţi e fat, suse sugerez
2ortmain, 'enedict,săcum voi doi veţiefi fiii
ţi-i îmrumut atâtmei
de "ocuaţi
Babrielsă-l
şi
Bideon, care se întoarce din 6ania în seara asta " ca antrenori. %mbii
sunt lutători e9celenţi şi şi-ar utea folosi e9erienţa în a reda.
1 <ată: rotestă Babriel.
%răta oriilat& în mod evident, 'enedict nu discutase cu el înainte
desre acest lucru.
1 !e utem instrui şi singuri servitorii, răbufni C$arlotte, dar Consulul
scutură din ca sre ea.
1 'enedict (ig$tFood îţi oferă un dar generos. %ccetă-l:
C$arlotte era roşie de furie. /uă un tim îndelungat, lecă fruntea,
arobând vorbele Consulului. <essa se simţi ameţită. Urma să fie
instruită5 *nstruită să lute, să arunce umnale şi să mânuiască sabia5
'ineînţeles, una dintre eroinele sale favorite fusese dintotdeauna
Caitola. n he 2idden 2and care era caabilă să lute ca un bărbat " şi
să 1se #rea
îmbrace cazise
bine, unul.Consulul.
/ar asta ntrunirea
nu însemna că dorea s-a
Consiliului să fie ca ea. şi va fi
terminat
reluată în două sătămâni, în acelaşi loc. 6unteţi liberi.
'ineînţeles, nu toată lumea lecă imediat. ;amenii înceură să
vocifereze subit, în tim ce se ridicau de e scaune, şi să discute
nerăbdători cu vecinii lor. C$arlotte rămase nemişcată& Henr3 stătea
lângă ea, de arcă voia neaărat să-i sună ceva mângâietor, dar nu-i
venea nimic în minte. şi ţinea nesigur mâna deasura umărului soţiei
sale. Will rivi de-a lungul camerei la Babriel (ig$tFood, care se uita urât
în direcţia lui.
C$arlotte se ridică încet în icioare. Henr3 îşi usese mâna e satele
ei, şotindu-i ceva. =essamine era de+a în icioare, învârtindu-şi noua
umbrelă de soare din dantelă albă. Henr3 o înlocuise e cea care fusese
distrusă în luta cu automatele lui 2ortmain. #ărul îi era aran+at în dretul
urec$ilor în bucle mărunte şi dese, ca nişte ciorc$ini de struguri. <essa se
ridică
camereiiuteConsiliului.
în icioare, şi gruul
<essa rinselorşoate
se îndretă
venindcătre culoarulărţi,
din ambele rincial al
frânturi
ale aceloraşi cuvinte, reetându-se necontenit& ?C$arlotte@, ?'enedict@,
?nu-l vor găsi niciodată e 2agistru@, ?două sătămâni@, ?contestaţia@,
?Consulul@, ?2ortmain@, ?0nclava@, ?umilitor@.
C$arlotte mergea cu satele dret, cu obra+ii roşii şi cu oc$ii aţintiţi în
faţă de arcă nu auzea bârfa. Will ărea regătit să se avânte să facă
dretate cu umnul rintre cei care şoteau, dar =em îl ţinea strâns e
paraatai-ul său de satele $ainei. 6ă fii =em, se gândi <essa, seamănă
mult cu a fi rorietarul unui câine dresat căruia îi lace să-i muşte e
musafiri. <rebuia să ţii mâna e zgardă mereu. =essamine ărea din nou
lictisită. !u eraoricare
ea sau desre grozavdintre
de interesată
ei. de ceea ce gândea 0nclava desre
Când a+unseră la uşile camerei Consiliului, aroae că alergau.
C$arlotte se ori reţ de o cliă entru a ermite gruului s-o a+ungă din
urmă. 2a+oritatea mulţimii se îndreta sre stânga, de unde <essa, =em
şi Will tocmai veniseră, dar C$arlotte coti la dreata şi, duă câţiva aşi
e coridor, trecu de un colţ şi se ori brusc.
1 C$arlotte: Henr3, care o a+unsese din urmă, ărea îngri+orat. /raga
mea>
)ără vreun avertisment, C$arlotte ridică iciorul şi lovi eretele cât de
tare utu. Cum eretele era din iatră, nu roduse stricăciuni, dar
C$arlotte scăă un ţiăt înăbuşit.
1 8ai mie: făcu =essamine, învârtindu-şi umbrela.
1 /acă-mi ermiţi să-ţi fac o sugestie, suse Will. (a vreo douăzeci
de aşi în sate, în camera Consiliului, este 'enedict. /acă doreşti să te
întorci acolomai
sus şi uţin şi să încerci să-l loveşti e el, îţi recomand să ţinteşti mai
la stânga>
1 C$arlotte:
8ocea aceea groasă şi gravă fu imediat recunoscută. C$arlotte se
întoarse, cu oc$ii ei cărui larg desc$işi.
0ra Consulul. unele cusute cu fir argintiu e oalele şi e mânecile
elerinei sale licăriră când veni sre micul gru de la *nstitut, cu rivirea
aţintită asura lui C$arlotte. %ceasta nu se mişcă, sri+inită cu o mână e
erete.
1 C$arlotte, suse din nou Consulul Wa3land, ştii ce-ţi sunea mereu
tatăl tău desre ierderea cumătului.
1 /a, îmi sunea asta. 7i-mi mai sunea că ar fi trebuit să aibă un fiu,
răsunse C$arlotte, lină de amărăciune. /acă ar fi avut " dacă aş fi fost
bărbat1, m-ai mai fi tratat aşa cum tocmai ai făcut-o5
Henr3 use mâna e umărul soţiei sale, şotind ceva, dar ea i-o dădu
la o1arte.
7i cum;c$ii
maieie9act
cărui, mari,
te-am răniţi,întrebă
tratat5 erau fi9aţi
el. asura Consulului.
1 /e arcă aş fi un coil, o fetiţă care are nevoie de o mustrare.
1 C$arlotte, eu sunt cel care te-a numit conducător al *nstitutului şi al
0nclavei. Consulul ărea iritat. 7i n-am făcut acest lucru fiindcă îl
areciam e Branville )airc$ild şi fiindcă ştiam că-şi dorea ca fiica lui să-l
urmeze, ci entru că m-am gândit că tu vei face o treabă bună.
1 (-ai numit şi e Henr3, suse ea. 7i, când ai făcut-o, c$iar ne-ai
sus că ai rocedat aşa deoarece 0nclava acceta un culu căsătorit,
dar nu o femeie singură.
1 #ăi, felicitări, C$arlotte. !u cred că vreun membru al 0nclavei din
(ondra trăieşte cu zise
1 0-adevărat, imresia că uitându-se
Henr3, sunt conduşi
la înantofii
vreun săi.
fel de<oţi
Henr3.
ştiu că sunt
destul de nefolositor. 0 vina mea că s-au întâmlat toate astea>
1 'a nu e vina ta, suse Consulul Wa3land. 0 o combinaţie de
comlezenţă generală din artea Conclavului, g$inion, nesincronizare şi
câteva decizii greşite de-ale tale, C$arlotte. /a, te consider
răsunzătoare entru ele>
1 /eci eşti de acord cu 'enedict: strigă C$arlotte.
1 'enedict (ig$tFood este un rofitor şi un iocrit, suse Consulul,
obosit. <oată lumea ştie asta. /ar este uternic din unct de vedere
olitic, şi este mai bine să te îmaci cu acest sectacol decât să continui
să-l dezarobi ignorându-l.
1 Un sectacol5 %şa numeşti tu toată tevatura asta5 întrebă C$arlotte
cu amărăciune. 2i-ai dat o sarcină imosibilă.
1 Ki-am dat sarcina de a-l găsi e 2agistru, suse Consulul Wa3land.
'ărbatul care
lănuieşte să aconstruiască
ătruns în *nstitut,
o armatăţi-a ucis servitorii,
de monştri ţi-a furatcare
mecanici #39is-ul
să neşi
distrugă e toţi " e scurt, un om care trebuie orit. C$arlotte, ca şefă a
0nclavei, este de datoria ta să-l oreşti. /acă crezi că e imosibil, atunci
oate că ar trebui să te întrebi de ce ai vrut de la bun înceut această
funcţie.
DESPĂGUBIRI
.mpărtăşeşte-apoi durerea, primeşte-n tine împăcarea tristă
3h, dar mai mult dec(t s-o-mp(rtăşeşti& dă-mi mie toată
suferinţa
1 %le9ander #oe, ?0loisa şi %belard@
(ama-vră+itoarei
intensitate care
scăzută, ca lumina marea
o lumânare arsăbibliotecă ăreade
ână aroae să sfeşnic,
âlâie cu
deşio
<essa ştia că era doar imaginaţia ei. (ama-vră+itoarei, sre deosebire
de foc sau de gaz, nu ărea să ălească sau să ardă comlet niciodată.
#e de altă arte, oc$ii ei înceeau să obosească şi, duă rivirile
rietenilor ei, nu era singura. 0rau cu toţii adunaţi în +urul uneia dintre
mesele lungi, cu C$arlotte în caul ei, iar Henr3 în dreata <essei. Will şi
=em stăteau mai dearte, unul lângă altul& doar =essamine se retrăsese
la caătul cel mai îndeărtat, searată de ceilalţi. 2asa era în întregime
acoerită cu $ârtii de tot felul " articole vec$i din ziare, cărţi, foi de
ergament acoerite cu un scris fin, foarte mărunt 0rau genealogii ale
deferitelor familii 2ortmain, cronici ale automatelor, nenumărate cărţi de
vră+i de invocare şi de legare, şi fiecare investigaţie desre clubul
#andemonium e care )raţii <ăcuţi reuşiseră să le scoată din ar$ivele
lor.
<essa fusese
reorta+elor desreînsărcinată
2ortmain să citească
şi desre articolele
firma de ziar, în
sa de transort căutarea
maritim, iar
oc$ii înceeau să i se înceţoşeze, cuvintele dansând e agini. )u
uşurată când =essamine use +os cartea e care o citea " Despre
mecanismele vrăjitoriei " şi suse
1 C$arlotte, eu cred că ne ierdem vremea.
C$arlotte se uită la ea cu o rivire îndurerată.
1 =essamine, nu e nevoie să rămâi dacă nu doreşti. 6incer, mă
îndoiesc că cineva dintre noi se aşteta la a+utorul tău în această
roblemă, şi cum tu nu te-ai ocuat rea mult de studiile tale, nu ot
decât să mă întreb dacă măcar ştii ce să cauţi. /acă un în faţa ta două
vră+i, una de legare şi una de invocare, oţi să le deosebeşti5
<essa nu utu să nu fie surrinsă. C$arlotte era rareori aşa de
înţeată cu ei.
— 4reau să a+ut, suse =essie bosumflată. %cele chestii mecanice ale
lui 2ortmain aroae că m-au ucis. l vreau rins şi edesit.
1 !u, nu vrei. Will, desfăcând un ergament atât de vec$i încât
scârţâi, mi+i oc$ii la simbolurile negre de e el. l vrei e fratele <essei
rins şi te
fat, nu edesit,
iubea. entru că te-a făcut să crezi că te iubeşte, când, de
=essamine se îmbu+oră.
— +u cred. %dică, nu l-am crezut. %dică> a$$: C$arlotte, Will e
enervant.
1 *ar soarele a răsărit în est, suse =em, neadresându-se cuiva
anume.
1 !u vreau să fiu dată afară din *nstitut dacă nu-l găsim e 2agistru,
continuă =essamine. 0ste atât de greu de înţeles5
1 !-o să fii dată afară din *nstitut. C$arlotte o să fie. 6unt sigură că
familia (ig$tFood o să te lase să rămâi. *ar 'enedict are doi fii buni de
însurătoare. %r trebui să fii încântată, zise Will.
=essamine făcu o grimasă.
1 8ânători de umbre. /e arc-aş vrea să mă căsătoresc cu vreunul.
1 =essamine, tu eşti de-a lor.
nainte şicaintră
desc$ise =essamine să fruntea
6o$ie, cu auce lecată,
să răsundă,
urtânduşa bibliotecii
e ca se
o bonetă
albă. i şoti ceva lui C$arlotte, care se ridică în icioare.
1 )ratele 0noc$ este aici, le suse C$arlotte celor din gru. <rebuie
să vorbesc cu el. Will, =essamine, încercaţi să nu vă ucideţi cât tim sunt
lecată. Henr3, dacă ai utea>
8ocea ei se stinse. Henr3 rivea într-o carte " 'artea cunoştinţelor
des pre dispozitive mecanice ingenioase de %l-=azari " şi nu era atent la
nimic altceva. C$arlotte îşi ridică mâinile în aer şi ieşi din încăere
îmreună cu 6o$ie.
n clia în care uşa se înc$ise în urma lui C$arlotte, =essamine îi
aruncă o rivire duşmănoasă lui Will.
1 /acă tu crezi că nu am e9erienţa necesară să a+ut, atunci ea de ce
e aici5 %rătă către <essa. !u vreau să fiu neoliticoasă, dar tu crezi că
nu oate deosebi o vra+ă de legare de una de invocare5 6e uită către
<essa.
la lecţii,0i bine,deosebi
tu oţi oţi5 7iocă tot veni
vra+ă vorba,deWill,
de legare tu, care
o reţetă de-abia eşti atent
de sufleu5
Will se lăsă e sate în scaunul său şi suse visător
1 ?!u sunt nebun decât dinsre nord-nord-vest când bate vântul
dinsre sud, ştiu să deosebesc un uliu de un bâtlan.@L
1 =essamine, <essa a fost amabilă să ne a+ute, iar noi avem nevoie
de tot a+utorul e care-l utem găsi, suse =em e un ton asru. Will, nu
cil a din 2amlet Henr3> =em îşi drese vocea H0!I:
Henr3 ridică rivirea, cliind.
1 /a, draga mea. Clii din nou, uitându-se în +ur Unde-i C$arlotte5
1 6-acădus
enervai să vorbească
fusese luat de Henr3cu )raţii
dret <ăcuţi,
soţia sa.zise
ntre=em,
tim,care
mă nu
temărea
că>
sunt de acord cu =essamine.
1 *ar soarele răsare în vest, suse Will, care ărea că auzise
comentariul anterior al lui =em.
1 /ar de ce5 întrebă <essa. !u ne utem da bătuţi acum. %r fi ca şi
cum i-am da *nstitutul afurisitului de 'enedict (ig$tFood.
1 nţelege, nu sugerez să stăm degeaba. /ar încercăm să aflăm ce
are de gând 2ortmain să facă ncercăm să rezicem viitorul în loc să
înţelegem trecutul.
1 7tim trecutul lui 2ortmain şi îi ştim şi lanurile. Will arătă cu mâna
în direcţia ziarelor. !ăscut în /evon, fost medic e navă, devine un
negustor bogat, se imlică în magia neagră şi acum lănuieşte să
conducă lumea cu armata lui uriaşă de creaturi mecanice, care se află
sub comanda sa. ; oveste nu tocmai atiică entru un tânăr $otărât>
1 !u cred
întreruse că /oar
<essa. a sus vreodată
*meriul ceva desre conducerea lumii, îl
'ritanic.
1 %dmirabil de recisă, suse Will. *deea e că noi ştim de unde vine
2ortmain. !u e vina noastră că acest lucru nu e foarte interesant>
8ocea i se curmă. %$:
1 %$, ce5 întrebă =essamine, uitându-se enervată de la Will la =em.
8ă sun, modul în care voi doi ăreţi să vă citiţi reciroc gândurile îmi dă
fiori.
1 %$: suse Will. =em tocmai se gândea " şi eu tind să fiu de acord "
că ovestea vieţii lui 2ortmain este ur şi simlu o rostie. !işte
minciuni, ceva adevăr, dar foarte robabil că nu vom găsi nimic aici care
să ne a+ute. %cestea sunt doar oveşti e care le-a născocit ca să aibă
ziarele ce ublica desre el. /e altfel, nu ne asă câte nave are& noi vrem
să ştim unde a învăţat magie neagră şi de la cine.
1 7i de ce îi urăşte e vânătorii de umbre5 suse <essa.
;c$ii
1 0 albaştri ai lui Will
ură5 întrebă el. se
%mîndretară
resuusleneşi
că ecătre ea. lăcomie entru
o simlă
utere. /acă ne înlătură e noi, cu o armată mecanică sub comanda sa
. Hamlet, prinţ al Danemarcei de W /ha0espeare, a!tul , s!ena 2, tradu!ere de 2eon 2e3iţ!hi 4i 5an
5uţes!u, 6ditura Albatros, u!ure4ti, 178%
ar utea să reia uterea, cum doreşte.
<essa scutură din ca.
1 !u, e mai mult de-atât. 0 greu să e9lic, dar> îi urăş te e nefilimi.
0 ceva foarte ersonal. 7i are ceva de-a face cu acel ceas. #arcă>
arcă doreşte să rimească daune entru o greşeală sau entru o durere
e care i-au rovocat-o.
1 /esăgubiri, suse =em deodată, unând +os tocul e care îl ţinea
în mână.
Will se uită la el buimăcit.
1 Msta e cumva un +oc5 6coatem e gură orice cuvânt ne vine în
minte5 în acest caz, al meu este ?genufobie@. nseamnă frică iraţională de
genunc$i.
1 Ce cuvânt desemnează frica erfect raţională de idioţi enervanţi5
întrebă =essamine.
1 6ecţiunea de /esăgubiri din ar$ivă, suse =em, ignorându-i e
amândoi. Consulul a menţionat-o ieri şi de-atunci mi-a rămas în minte.
!u ne-am uitat acolo.
1 /esăgubiri5 întrebă <essa.
1 Când un locuitor al (umii de =os sau un mundan retinde că un
vânător de umbre a încălcat (egea rin comortamentul lui faţă de ei,
acesta deune o lângere la /esăgubiri. Urmează un roces, iar
locuitorului (umii de =os îi este acordat un soi de lată, dacă-şi susţine
cauza cu robe.
1 0i bine, are uţin rostesc să ne uităm acolo, suse Will. !u e ca
şi cum 2ortmain ar deune o lângere îmotriva vânătorilor de umbre e
cale oficială. ?)oarte suărat că vânătorii de umbre au refuzat să moară
cu toţii atunci când am vrut eu. Cer daune. 8ă rog, trimiteţi caii către %.
2ortmain, Eensington oad, numărul GN>@
1 /estul cu ersiflarea, suse =em. #oate că nu i-a urât dintotdeauna
e vânătorii de umbre. #oate că a fost un tim în care a încercat să
caete desăgubiri rin sistemul oficial, dar a fost dezamăgit. Ce-are
dacă întrebăm5 în cel mai rău caz, nu găsim nimic, e9act ca în situaţia de
faţă. 6e ridică în icioare, dându-şi e sate ărul argintiu. %m lecat s-o
găsesc e C$arlotte, înainte ca fratele 0noc$ să lece, şi să-i sun să-i
roage e )raţii <ăcuţi să verifice ar$ivele.
<essa se ridică în icioare. !u-i lăcea ideea de a fi lăsată singură în
bibliotecă
'ineînţeles,cuHenr3
Will şi
era=essamine, care
acolo, dar el erau
ărea să $otărâţi
tragă unsă
uisedeiasomn
la $arţă.
e o
grămadă de cărţi, şi, oricum, nu era tocmai un îmăciuitor strălucit. 6ă te
afli în rea+ma lui Will era incomod în ma+oritatea situaţiilor& doar cu =em
acolo devenea mai suortabil. =em era cumva caabil să mai otolească
din ironiile lui Will şi să-l facă aroae uman.
1 =em, am să merg cu tine, suse ea. 8reau> ;ricum, voiam să
vorbesc ceva cu C$arlotte.
=em ăru surrins, dar mulţumit& Will se uită de la unul la altul şi-şi
trase scaunul înaoi.
1 %m stat destule zile rintre aceste cărţi vec$i ce mucegăiesc,
declară
8edeţi5 şiel.flutură
;c$ii degetele.
mei frumoşi suntla obosiţi
2ă duc şi am tăieturi de la $ârtii.
limbare.
<essa nu utu să se abţină
1 #oate-ar trebui să foloseşti un iratze ca să ai gri+ă de ele.
6e uită la ea. ;c$ii lui erau frumoşi.
1 <essa, întotdeauna de a+utor.
0a îi întoarse rivirea.
1 6ingura mea dorinţă este să fiu de a+utor.
=em îşi use mâna e umărul ei, vocea sa ărând îngri+orată.
1 <essa, Will !u cred că>
/ar Will, luându-şi $aina, lecă valvârte+ din bibliotecă, cu destulă forţă
încât să zgâlţâie tocul uşii.
=essamine se rezemă de sătarul scaunului, mi+indu-şi oc$ii cărui.
1 )oarte interesant.
2âinile <essei tremurau în tim ce ea îşi aşeză o şuviţă de ăr duă
urec$e. Ura că Willelavea
7tia ce gândeşte acelea.
desre efect
Că asura ei. Uracă
era un nimic, asta.
nu 7tia foarte
valora bine.
nimic. 7i
totuşi, o rivire de-a lui utea s-o facă să tremure de ură amestecată cu
dorinţă. 0ra ca o otravă în sângele ei, la care =em era singurul antidot.
/oar cu el se simţea sigură e sine.
1 8ino: zise =em şi o luă delicat de mână, în mod normal, un
gentleman n-ar fi atins o doamnă în ublic, dar aici, la *nstitut, vânătorii
de umbre erau mult mai familiari unii cu ceilalţi decât mundanii de-afară.
Când se întoarse să-l rivească, el îi zâmbi. =em unea întreaga sa
esenţă în fiecare zâmbet, aşa că ărea să zâmbească cu oc$ii, cu inima,
cu toată fiinţa lui.
1 Hai s-o căutăm e C$arlotte:
1 7i eu ce-ar trebui să fac cât tim voi sunteţi lecaţi5 întrebă
=essamine îmbufnată, când ei se îndretară sre uşă.
=em rivi este umăr.
1 %işi utea
somn, ştii câtsă-l trezeşti
de tare eC$arlotte
urăşte Henr3. 6e are că iar mănâncă $ârtie în
asta.
1 0i, drăcie, suse =essamine, oftând e9aserată. /e ce rimesc
mereu sarcinile cele mai rosteşti5
1 #entru că nu le vrei e cele imortante, zise =em, ărând mai
aroae de e9aserare decât îl auzise <essa vreodată.
!iciunui dintre ei nu observă rivirea glacială e care ea le-o aruncă în
tim ce ei ieşeau din bibliotecă.
/omnul 'ane vă aşteată, domnule, suse lac$eul, şi se dădu la o
arte entru a-i ermite lui Will să intre.
!umele lac$eului era %rc$er " sau WalAer, sau ceva asemănător,
gândi Will înrobiţi
care erau ", şi eradeunul dintre
voinţa sub+ugaţii
unui vamir, umani ai lui Camille.
arăta bolnăvicios, cuCa toţi cei
ielea de
culoarea ergamentului, şi avea ărul subţire, unsuros. #ărea aroae la
fel de bucuros să-l vadă e Will, ca un invitat la cină care vede un melc
târându-se de sub salata lui.
n clia în care Will intră în casă, fu izbit de un iz. 0ra mirosul de magie
neagră, recum sulful amestecat cu aă din <amisa, într-o zi toridă. Will
strâmbă din nas. (ac$eul se uită la el cu şi mai mare dezgust.
1 /omnul 'ane e în salon. 8ocea sa indica fatul că nu era nicio să-l
însoţească e Will acolo. 6ă vă iau $aina5
1 !u e nevoie.
Cu $aina e el, Will urmă mirosul de magie e coridor. 6e intensifica
e măsură ce se aroia de uşa salonului, care era înc$isă bine. )uioare
de fum se ridicau de sub uşă. Will trase aer în iet şi desc$ise uşa.
6alonul era ciudat de gol. /uă o cliă, Will îşi dădu seama că
2agnus mutase
îmingând tot mobilierul
totul lângă erete. Ungreu din lemn
candelabru cu de
gaz,tec, c$iar şi ianul,
ornamentat, atârna
de tavan, dar lumina din încăere venea de la zecile de lumânări negre
aşezate în cerc în mi+locul camerei. 2agnus stătea lângă cerc, cu o carte
desc$isă în mâini& nodul de la cravata sa demodată era lărgit, iar ărul
negru îi stătea ridicat de arcă era încărcat cu electricitate statică. Când
Will intră, 2agnus ridică rivirea şi zâmbi.
1 (a ţanc: strigă el. C$iar că de data asta l-am nimerit. Will, fă
cunoştinţă cu micul demon t$ammuz din a ota dimensiune. <$ammuz,
fă cunoştinţă cu Will, un mic vânător de umbre din> Kara Balilor, arcă5
1 ! să-ţi smulg ochii, sâsâi creatura, stând în mi+locul cercului care
ardea. 0ra cu siguranţă un demon, nu mai înalt de un metru, cu ielea de
culoare albastru-desc$is, trei oc$i arzători de nuanţa tăciunelui şi g$eare
lungi, însângerate, la fiecare dintre cele ot degete ale mâinilor lui.
1 ; să-ţi sf(şii pielea de pe faţă
1 !u
calm, fi neoliticos,
cercul de lumânărit$ammuzule,
izbucni în suse
flăcări 2agnus şi, deşi tonul
e neaştetate, său era
ridicându-se
strălucitoare, făcându-l e demon să se g$emuiască ţiând. Will are nişte
întrebări de us. <u o să-i răsunzi.
Will scutură din ca.
1 !u ştiu, 2agnus, zise el. !u mi se are că este cel otrivit.
1 ei bine, era mai degrabă albastru de
cobalt. Msta e mai> violet.
— 'um mi-ai spus/ /emonul zbiera de furie. 4ino mai aproape,
micuţule
ţi-l smulg v(nător
din trup de umre,
în timp şi lasă-mă
ce vei să mă înfrupt din ficatul tău& ! să
urla de durere
Will se întoarse către 2agnus.
1 !ici nu sună cum trebuie. 8ocea este diferită. 7i numărul de oc$i.
1 0şti sigur>
1 6unt foarte sigur, suse Will e un ton care nu acceta nicio
contrazicere. !u e ceva ce-aş utea uita vreodată> n-aş utea.
2agnus oftă şi se uită la demon.
1 <$ammuz, suse el, citind cu voce tare din carte, rin uterea
clootului şi a cărţii şi a lumânării, şi rin măreţele nume ale lui 6ammael
şi %bbadon şi 2oloc$, cer să sui adevărul. (-ai mai întâlnit e vânătorul
de umbre Will Herondale înainte de această zi, e oricare dintre
neamurile sale sau descendenţii săi5
— +u ştiu, suse demonul iritat oţi oamenii arată la fel pentru mine
8ocea lui 2agnus crescu, asră şi autoritară.
1
— ăsunde-mi:
!f, prea ine +u, nu l-am mai văzut niciodată în viaţa mea 5-aş
ţine minte 3rată de parcă are gust un /emonul rân+i, arătându-şi dinţii
ascuţiţi. +u am mai fost în această lume de o sută de ani , poate chiar
mai mult +u pot ţine minte niciodată diferenţa dintre o sută şi o mie de
ani . !ricum, ultima dată c(nd am fost aici, toată lumea trăia în cocioae
de lut şi m(nca g(ndaci 3şa că mă îndoiesc că el era prin preajmă "
arătă sre Will cu degetul său cu multe articulaţii ", doar dacă nu cumva
locuitorii de pe Păm(nt trăiesc mai mult dec(t am fost lăsat să cred
2agnus îşi dădu oc$ii este ca.
1 !u vrei să fii deloc de a+utor, nu-i aşa5
/emonul ridică din umeri, un gest cât se oate de uman.
— %-ai forţat să spun adevărul 5-am spus
1 0i bine, atunci, ai auzit vreodată de un demon recum cel e care l-
am descris5 interveni Will, cu o nuanţă de diserare în voce. %lbastru-
înc$is,
ţei. cu o voce asră, recum şmirg$elul> şi cu o coadă lungă, cu
/emonul se uită la el, lictisit.
— +efilimule, ai tu haar c(t de multe soiuri de demoni sunt în +eant/
"ute şi sute de milioane 5ondra pare un sat pe l(ngă Pandemonium,
marele oraş al demonilor Demoni de toate formele şi mărimile şi culorile
6nii pot să-şi schime înfăţişarea la comandă$
1 ;f, taci odată, dacă nu vrei să fii de a+utor, suse 2agnus şi înc$ise
cartea cu zgomot. *nstantaneu, lumânările se stinseră, demonul disăru
ţiând, lăsând în urma lui doar o dâră de fum urât mirositor.
2agicianul se întoarse către Will.
1
1 0ram atât de
!u e vina ta.sigur că aruncă
Will se de data e
astauna
l-am nimerit:
dintre canaelele use lângă
erete. 6e simţea înfierbântat şi înfrigurat în acelaşi tim, nervos din
ricina unei dezamăgiri e care încerca s-o ascundă fără rea mare
sucim, !eliniştit, îşi scoase mănuşile şi le vâri în buzunarele $ainei sale
încă înc$eiate. 2ăcar încerci. <$ammuz avea dretate. !u ţi-am dat rea
multe informaţii ca să continui.
1 #resuun, suse 2agnus încet, că mi-ai sus tot ce-ţi aminteşti. %i
desc$is #39is-ul şi ai eliberat un demon. %cesta te-a blestemat 8rei ca eu
să-l găsesc e-acest demon şi să vedem dacă o să te elibereze de
blestem. 7i asta e tot ce-mi oţi sune5
1 0 tot ce-ţi ot sune, zise Will. !u mi-ar fi de folos să ascund ceva
degeaba, mai ales când ştiu ce-ţi cer. 6ă găseşti un ac> /umnezeule,
nu e nici măcar un car cu fân. Un ac într-o grămadă de ace.
1 'agă-ţi mâna într-o grămadă de ace, suse 2agnus, şi e osibil să
te răneşti
1 6untgrav.
sigur0şti
că sigur că astaeste
alternativa vrei5
şi mai rea, zise Will, $olbându-se la
locul înnegrit de e odea, unde demonul se g$emuise. 0ra e9tenuat.
una de energie e care şi-o desenase în acea dimineaţă, înainte să
lece la întrunirea Consiliului, disăruse, iar caul îi zvâcnea. %m avut
cinci ani de trăit cu asta. Bândul de a mai trăi cu ea fie şi numai un an mă
însăimântă mai mult decât ideea de moarte.
1 0şti vânător de umbre, nu te temi de moarte.
1 'ineînţeles că mă tem, suse Will. <oată lumea se teme de moarte.
#oate că suntem descendenţi ai îngerilor, dar nu ştim mai multe decât voi
desre ceea ce urmează duă moarte.
2agnus se aroie şi se aşeză la caătul ous al canaelei. ;c$ii săi
verzi-aurii străluceau recum cei ai unei isici în întuneric.
1 !u ştii că dincolo de moarte este doar uitare.
1 !u ştii că nu e, nu-i aşa5 =em crede că suntem cu toţii reîncarnaţi,
că viaţa să
merităm este
fim orenăscuţi,
roată. 2urim, ne de
în funcţie sc$imbăm şi ne
ce am făcut naştem lume.
în această aşa cum
Will
se uită la ung$iile sale roase. 0u robabil că mă voi reîncarna într-un
melc e care cineva va une sare.
1 oata eîncarnărilor, suse 2agnus. 6c$iţă un zâmbet Bândeşte-
te în felul acesta. <rebuie să fi făcut ceva bun în viaţa ta anterioară, ca să
renaşti aşa cum eşti. !efilim.
1 ;, da, făcu Will e un ton osac. %m fost foarte norocos. 09tenuat,
îşi rezemă caul de canaea. 6ă înţeleg că o să ai nevoie de mai
multe> ingrediente5 Cred că bătrâna 2ol de la Cross 'ones încee să
se sature de rezenţa mea.
1 %m alte
şi înainte contacte,
de toate suse
trebuie 2agnus,
să fac făcându-i-se
mai multe clar milă
cercetări. /acă de acesta,
ai utea să-mi
sui care e natura blestemului>
1 !u. Will se ridică în icioare. !u ot. Ki-am mai sus, am riscat mult
doar omenind de e9istenţa sa. /acă ţi-aş sune mai multe>
1 %tunci, ce5 (asă-mă să g$icesc. !u ştii, dar eşti sigur că va fi grav.
1 !u mă face să cred că am făcut o greşeală aelând la tine>
1 %sta are legătură cu <essa, nu-i aşa5
n ultimii cinci ani, Will învăţase să nu-şi arate emoţiile " mirarea,
afecţiunea, seranţa, bucuria. 0ra destul de sigur că nu se citea nimic e
faţa sa, dar încordarea din voce se făcu simţită atunci când suse
1 <essa5
1 6unt cinci ani, rosti 2agnus. nsă, cumva, în tot acest tim ai mi+ii
să nu sui nimănui. Ce diserare te-a îmins către mine, în toiul noţii, în
mi+locul unei furtuni5 Ce s-a sc$imbat la *nstitut5 2ă ot gândi ta o
singură
Will osibilitate
se ridică "înşi icioare
la una c$iar
atâtfrumoasă, cu oc$i
de brusc, că mari şi cenuşii>
aroae răsturnă
canaeaua.
1 6unt alte lucruri la mi+loc, suse el, încercând să-şi ăstreze tonul
neutru. =em e e moarte.
2agnus se uită la el " o rivire rece şi calmă.
1 0 e moarte de ani de zile, zise el. !iciun blestem aruncat asura
ta nu ar utea cauza sau rezolva roblema lui.
Will îşi dădu seama că mâinile-i tremurau& îşi strânse umnii.
1 !u înţelegi>
1 7tiu că sunteţi paraatai, suse 2agnus. 7tiu că moartea sa va fi o
mare ierdere entru tine. /ar ce nu ştiu>
1 7tii ce trebuie să ştii. Will se simţi înfrigurat din ca ână-n icioare,
deşi în încăere era cald, iar el încă avea $aina e el. <e ot lăti cu mai
mult, dacă asta o să te facă să nu mai ui întrebări.
2agnus
1 !imicîşin-oridică icioarele
să mă e canaea.
orească să un întrebări, suse el. /ar o să-
ncerc să-ţi resect reticenţa.
Uşurat, Will îşi descleştă umnii.
1 %tunci, vei continua să mă a+uţi.
1 ; să te-a+ut în continuare. 2agnus îşi use mâinile la ceafă şi se
lăsă e sate, uitându-se la Will cu oc$ii mi+iţi. /eşi te-aş utea a+uta mai
bine dacă mi-ai sune adevărul& o să fac tot ce ot. 2ă interesezi într-un
mod foarte ciudat, Will Herondale.
Will ridică din umeri.
1 Msta e un motiv destul de bun. Când lănuieşti să încerci din nou5
2agnus
1 #robabilcăscă.
că ia acest sfârşit de sătămână. /acă e9istă> vreun
rogres, îţi trimit un mesa+ ână sâmbătă.
Progres 7lestem 3devăr 8em %oarte essa, essa, essa, essa
!umele ei răsuna în mintea lui Will recum clinc$etul unui clooţel& se
întreba dacă vreun alt nume de e #ământ avea o asemenea rezonanţă
inevitabilă. !u utea şi ea să aibă un nume oribil, cum ar fi 2ildred5 !-ar
fi utut să se-nc$iuie e sine stând treaz noatea, $olbându-se la tavan,
în tim ce voci invizibile îi şoteau la urec$e ?2ildred@. /ar essa$
1 2ulţumesc, suse el deodată. <recuse de la a-i fi rea rece la rea
cald& în încăere era înăbuşeală şi încă mirosea a ceară arsă. %şadar,
voi aşteta nerăbdător veşti de la tine.
1 /a, aşa să faci, zise 2agnus şi înc$ise oc$ii.
Will n-ar fi utut sune dacă acesta c$iar dormea sau ur şi simlu
aşteta ca el să lece& oricum ar fi stat lucrurile, era în mod clar un indiciu
că aşteta ca Will să lece. Will, nu tocmai cu inimă uşoară, fileu
întocmai.
6o$ie era în drum sre camera domnişoarei =essamine, să adune
cenuşa şi să cureţe grătarul şemineului, când auzi voci e coridor. (a
fostul ei loc de muncă fusese învăţată să ?facă loc@ " să se întoarcă şi să
rivească ereţii în tim ce anga+atorii ei treceau e lângă ea, şi să
încerce să semene cât mai mult cu o iesă de mobilier, ceva atât de
neînsufleţit încât să oată fi ignorat.
Când sosise *a *nstitut, fusese şocată să vadă că lucrurile nu erau la
fel. n rimul rând. ; surrinsese fatul că o casă atât de mare avea atât
de uţini slu+itori. (a înceut, nu-şi dăduse seama că vânătorii de umbre
făceau ei înşişi multe dintre lucrurile e care membrii unei familii din
înalta societate considerau că era sub demnitatea lor să le facă îşi
făceau singuri focul, se arovizionau singuri cu o arte din cele necesare
şi îşi ăstrau curate şi ordonate dormitoarele, recum şi zona de
antrenament
care %gat$a şişi<$omas
sala armelor. )usese
îşi trataseră şocată defără
anga+atorii, relaţia
să-şide rietenie
dea seama cucă
ceilalţi servitori se trăgeau din familii care-i slu+iseră e vânătorii de
umbre generaţii întregi la rând " sau că erau şi ei deţinătorii unor uteri
magice.
0a se trăgea dintr-o familie săracă& i se sunea ?tâmită@ şi era
ălmuită des e vremea când înceuse să lucreze rima dacă ca
servitoare " deoarece nu fusese obişnuită cu mobilă fină sau argintărie
adevărată, ori orţelanuri atât de fine încât uteai să vezi culoarea
ceaiului rin ereţii ceştilor. /ar învăţase, şi când devenise clar că avea
să fie foarte frumoasă, fusese romovată cameristă. 6arcinile unei
cameriste erau dificile.
şi, rin urmare, înceând <rebuia
de la să fie o rezenţă
otsrezece ani, frumoasă
e măsurăînce
gosodărie,
înainta în
vârstă, salariul ei înceuse să scadă an de an.
)usese o uşurare să vină să lucreze la *nstitut " nimănui nu-i ăsa că
avea aroae douăzeci de ani, nimeni nu-i cerea să se $olbeze la ereţi,
nimănui nu-i ăsa dacă vorbea fără ermisiune " se gândise că mutilarea
frumoasei sale feţe de către ultimul anga+ator aroae că meritase, încă
evita, dacă utea, să se uite în oglinzi, dar oroarea îngrozitoare a
ierderii trecuse. =essamine o bat+ocorea entru cicatricea lungă ce-i
desfigura obrazul, dar ceilalţi nu ăreau să bage de seamă, e9ceţie
făcând Will, care ocazional sunea ceva nelăcut, dar într-un mod
aroae indiferent, de arcă lumea se aşteta ca el să facă acest lucru&
însă nu o sunea cu răutate.
/ar asta fusese înainte să se îndrăgostească de =em.
i recunoscu vocea, în tim ce acesta mergea e coridor, râzând
zgomotos, iar cea care-i
o aăsare uşoară, răsundea
ciudată, în iet. era domnişoara
Belozie. 6e ura<essa.
entru 6o$ie simţi
acest lucru,
dar nu se utea abţine. /omnişoara <essa fusese întotdeauna bună cu
ea& în oc$ii ei mari şi cenuşii era aşa de multă vulnerabilitate " atâta
nevoie de un rieten ", încât era imosibil să nu o laci. 7i totuşi, felul în
care conaşul =em o rivea> şi <essa nici măcar nu ărea să observe.
!u. 6o$ie ur şi simlu nu utea să-i întâlnească e cei doi e
coridor " =em care o rivea e <essa în modul în care o făcea în ultimul
tim. 6trângând la iet eria şi găleata, 6o$ie desc$ise cea mai
aroiată uşă şi se ascunse înăuntru, înc$izând-o aoi aroae de tot.
0ra " ca ma+oritatea camerelor din *nstitut " un dormitor nefolosit,
destinat vânătorilor de umbre aflaţi în trecere. ;bişnuia să cureţe
camerele o dată la două sătămâni, sau mai rar, când nu erau folosite&
altminteri, nu intra nimeni în ele. %ceasta era destul de răfuită& articule
de raf dansau în lumina infiltrată rin geamuri, şi 6o$ie se c$inuia să
nu %vusese
strănute îndretate.
tim ce rivea rin crăătura
0rau =em şi <essa,uşii.
venind e coridor către ea.
%rătau de-a dretul concentraţi unul ia celălalt. =em căra ceva " ărea un
ec$iament strâns ", iar <essa râdea de ceva ce-i susese el. 0a rivea
uşor în +os, iar el o admira, în modul în care cineva face asta când nu
este observat. %vea acea rivire anume, rivirea e care o căăta doar
când cânta la vioară, de arcă era comlet absorbit şi fermecat.
; durea inima. 0l era atât de frumos: %şa considerase ea
dintotdeauna. 2a+oritatea oamenilor trăncăneau desre Will, cât de
frumos era, dar ea gândea că =em era de o mie de ori mai c$ieş. %vea
acel asect diafan al îngerilor din icturi, şi deşi ea ştia că ărul său
argintiu
utea săera
nu-lrezultatul
consideremedicamentelor
atrăgător. 7i eraeblând
care şile bun
lua entru boala
şi amabil. sa, nu
Bândul la
mâinile sale mângâindu-i ărul, dându-i-l la o arte de e faţă, o făcea să
se simtă alinată, în tim ce de obicei gândul că un bărbat, c$iar şi un
băiat, o atinge o făcea să se simtă rău şi vulnerabilă. 0l avea cel mai
atent şi mai frumos create mâini>
1 !u ot să cred că vin mâine, suse <essa, uitându-se la =em. 2ă
simt de arcă 6o$ie şi cu mine îi suntem aruncate lui 'enedict
(ig$tFood ca să-l otolim, recum un os unui câine. (ui chiar nu-i asă
dacă suntem antrenate sau nu. 0l îşi vrea fiii în casă doar ca s-o
enerveze e C$arlotte.
1 ntr-adevăr, o arobă =em. /ar de ce să nu rofităm de
antrenament când ne este oferit5 /e-asta încearcă C$arlotte s-o
încura+eze e =essamine să ia arte. n ceea ce te riveşte, având în
vedere talentul tău, c$iar dacă " ar trebui să sun, când " 2ortmain nu
va maicum
înveţi fi osă
ameninţare,
te aeri. vor fi alţii atraşi de uterea ta. %i face bine să
<essa întinse mâna sre colierul în formă de înger de la gâtul ei, un
gest obişnuit e care 6o$ie îl susecta că nu era unul conştient.
1 7tiu ce-o să sună =essie. ; să sună că singurul motiv entru
care are nevoie de a+utor să se aere îl rerezintă retendenţii arătoşi.
1 !-ar sune mai degrabă că accetă a+utor ca să se aere de cei
urâţi5
1 !u dacă sunt mundani. <essa zâmbi. %r refera oricând un mundan
urât decât un vânător de umbre arătos.
1 %sta mă scoate e mine din +oc, nu-i aşa5 suse =em cu falsă
amărăciune şi <essa râse din nou.
1 0 ăcat, zise ea. ; ersoană atât de frumoasă recum =essamine
ar trebui să aleagă, dar e atât de sigură că un vânător de umbre nu e
bun>
1 <u eşti
<essa se mai
uită frumoasă, suse =em.
la el surrinsăO îmbu+orându-se. 6o$ie simţi cum o
rodea gelozia în iet, dar era de acord cu =em. =essamine avea o
frumuseţe obişnuită " o 8enus în miniatură, dacă e9istase vreodată ",
dar obişnuita sa e9resie acră dăuna farmecelor ei. <essa, e de altă
arte, cu ărul ei negru, des şi ondulat, şi cu oc$ii ei cenuşii ca marea,
avea o înfăţişare caldă, e care a+ungeai să o îndrăgeşti cu cât o
cunoşteai mai bine. #e faţa ei se vedeau inteligenţă şi umor, calităţi e
care =essamine nu le avea sau cel uţin nu le arăta.
=em se ori în faţa camerei domnişoarei =essamine şi ciocăni. Cum nu
rimi niciun răsuns, acesta ridică din umeri, se alecă şi use un
morman
1 !-ode material
să-l oarte înc$is la culoare " ec$iamentul " în faţa uşii.
niciodată.
IV #e faţa <essei aărură groiţe.
=em se ridică.
1 !u am fost niciodată de acord s-o oblig să se-mbrace cu el, ci doar
să i-l livrez.
#orni din nou e $ol, cu <essa lângă el.
1 !u ştiu cum oate C$arlotte să vorbească cu fratele 0noc$ atât de
des. 2ă serie, suse ea.
1 !u ştiu. 0u refer să cred că atunci când sunt acasă, )raţii <ăcuţi
sunt destul de asemănători cu noi. )ac farse în ;raşul <ăcut, gătesc
brânză ră+ită e âine>
1 6er că +oacă şarade, suse <essa e un ton sec. 6-ar ărea că
rofită de talentele lor naturale.
=em izbucni în râs, aoi dădură colţul şi disărură. 6o$ie se rezemă
de uşă.nu-l
nimeni 6e gândi
făcuse,căe9cetându-l
nu-l făcuse niciodată e =emsă
e Will. <rebuia săcunoşti
râdă astfel&
bine ecă
cineva ână a-l face să râdă în felul ăsta. l iubea de atât de mult tim,
gândi ea. Cum de nu-l cunoştea deloc5
;ftând resemnată, se regăti să iasă din ascunzişul ei " când uşa
camerei domnişoarei =essamine se desc$ise, iar locuitoarea acesteia
aăru.
6o$ie se ascunse înaoi în întuneric. /omnişoara =essamine urta o
elerină lungă de călătorie, din catifea, care-i ascundea aroae tot
corul, din ca ână-n icioare. #ărul îi era rins strâns la sate şi într-o
mână ţinea o ălărie bărbătească. 6o$ie înlemni de uimire când
=essamine rivi în +os, văzu ec$iamentul de la icioarele ei şi făcu o
grimasă, îl îminse iute cu iciorul în cameră " oferindu-i lui 6o$ie
ocazia să-i vadă iciorul încălţat cu o g$eată bărbătească ", şi înc$ise
uşa în urma ei, fără să facă vreun zgomot. 6e uită în stânga şi-n dreata
e coridor,iarîşi6o$ie
întuneric, use ălăria
rămasee ca, îşi
rivind lăsă bărbia
intrigată în ei.
în urma iet şi se ierdu în
3
MOARTE NEJUSTIICABILĂ
!h, vai&, fuseseră prieteni într-a lor tinereţe9
Dar cleveteli în şoaptă pot otrăvi-adevărul9
'redinţa sălăşluieşte în regatul de deasupra9
Şi viaţa e spinoasă9 deşartă-i tinereţea9
Şi c(nd pe cel ce îl iuim noi ne vărsăm m(nia
.n mintea noastră pare că se strecoară neunia
1 6amuel <a3lor Coleridge, ?C$ristabel@
n ziua următoare, duă micul de+un, C$arlotte le suse <essei şi lui
6o$ie să se întoarcă în camerele lor, să se îmbrace cu ec$iamentul
recent rimit şi să se întâlnească cu =em în sala de antrenament, unde
aveau să-i aştete e fraţii (ig$tFood. =essamine nu venise la micul
de+un, retinzând că o durea caul, iar Will, de asemenea, nu fusese de
găsit nicăieri. <essa bănuia că se ascundea, într-o încercare de a evita
să fie forţat să se oarte oliticos cu Babriel (ig$tFood şi cu fratele
acestuia. !u utea să-l învinuiască decât arţial.
naoi în camera ei, luându-şi ec$iamentul, simţi o nelinişte în
stomac& nu semăna cu nimic din ceea ce mai urtase vreodată ână
atunci. 6o$ie nu era acolo s-o a+ute cu noile $aine. /esigur, făcea arte
din antrenament să fii în stare să te îmbraci şi să te obişnuieşti cu
ec$iamentul& încălţări cu tala +oasă, o erec$e de antaloni largi dintr-
un material
aroae ânănegru gros& şi o0rau
la genunc$i. tunică lungă, $aine
aceleaşi cu centură, care-i
cu care a+ungea
o văzuse e
C$arlotte îmbrăcată când luta, şi care erau ilustrate în 'ode09 i se
ăruse ciudat atunci, dar acum, îmbrăcată în ele, i se ărea şi mai ciudat.
/acă mătuşa Harriet ar fi utut s-o vadă acum, se gândi <essa, robabil
că ar fi leşinat.
6e întâlni cu 6o$ie la baza scărilor care duceau către sala de
antrenament a *nstitutului. !ici ea, şi nici fata nu suseră nimic, ci doar îşi
zâmbiră. /uă o cliă, <essa urcă rima e scări, o ramă îngustă de
lemn, cu stâli atât de vec$i, încât lemnul înceuse să crae. 0ra ciudat,
gândi <essa, să urci scările fără gri+a de a-ţi ridica fustele sau de a te
îmiedica de oale. /eşi corul ei era comlet acoerit, se simţea ciudat
de goală în ec$iamentul ei de antrenament.
; a+uta fatul că 6o$ie era cu ea, simţindu-se în mod evident la fel de
inconfortabil în ec$iamentul ei de vânător de umbre. Când a+unseră la
caătul de sus al scărilor, 6o$ie desc$ise larg uşa şi, îmreună, îşi
croiră drum în tăcere către sala de antrenament.
6e aflau în mod evident în artea suerioară a *nstitutului, într-o
încăere
ca acesta.alăturată
#odeauaodului,
era dingândi
lemn <essa,
lustruit,şiiciaroae de două
şi colo având ori mai
diferite mare
modele
desenate cu cerneală neagră " cercuri şi careuri, unele numerotate.
)râng$ii lungi şi fle9ibile atârnau de grinzile mari de deasura, e
+umătate cufundate în întuneric. <orţe cu lama-vră+itoarei ardeau de-a
lungul zidurilor, e acestea fiind rinse arme de tot felul " buzdugane şi
securi şi tot soiul de alte obiecte ce arătau înfiorător.
1 $$, făcu 6o$ie, uitându-se la ele înfiorată. !u-i aşa că-s
îngrozitoare5
1 /e fat, recunosc câteva din 'ode0, suse <essa, arătând cu
degetul. %sta e o sabie lungă, iar asta e o sabie scurtă, o floretă de
antrenament, şi cealaltă, care are că necesită două mâini entru a fi
ţinută, cred că este o sabie scoţiană.
1 #e-aroae, se auzi o voce, foarte tulburătoare, de deasura
caetelor lor. 0 o sabie de călău. )olosită entru decaitări. ţi oţi da
seama,
6o$ie fiindcă nuun
scăă arescâncet
vârf. de uimire şi făcu un as în sate când una
dintre frâng$iile atârnate înceu să se mişte şi o siluetă întunecată aăru
deasura lor. 0ra =em, coborând e funie cu agilitatea graţioasă a unei
ăsări. %teriză uşor în faţa lor şi zâmbi.
1 mi cer scuze. !u am vrut să vă serii.
0ra şi el îmbrăcat în ec$iament, însă în locul tunicii urta o cămaşă
care-i a+ungea doar ână la brâu. Un şnur de iele îi trecea este iet,
iar lăseaua unei săbii se vedea în sate, e umăr. Culoarea înc$isă a
ec$iamentului îi făcea ielea să ară şi mai alidă, iar ărul şi oc$ii, mai
argintii ca niciodată.
1 'a da, ai vrut, suse <essa zâmbind uşor, dar e-n regulă.
nceusem să cred că 6o$ie şi cu mine aveam să fim lăsate să ne
antrenăm singure.
1 %$, fraţii (ig$tFood vor a+unge curând, zise =em. ntârzie doar ca să
demonstreze
sune tatăl lor.ceva. !u sunt nevoiţi să facă ce le sunem noi, şi nici ce le
1 %ş vrea ca tu să fi fost cel care ne antrenează, suse <essa la
reezeală.
=em ăru surrins.
1 !u aş utea> nu mi-am finalizat încă antrenamentul.
nsă oc$ii lor se întâlniră şi, într-un alt moment de comunicare fără
cuvinte, <essa auzi ceea ce el voise de fat să sună +u mă simt
suficient de ine at(t de des, înc(t să vă antrenez eficient /eodată, simţi
un nod în gât şi se uită la =em, serând ca acesta să oată citi
comasiunea din oc$ii ei. !u voi să se uite în altă arte şi se trezi
întrebându-se
atent într-un cocdacă
fărămodul
şuviţeînrăzleţe,
care-şi arăta
dăduse ărulde
e9trem eneatrăgător.
sate, rinzându-l
!u că
ar fi contat, bineînţeles. (a urma urmei, era doar 8em
1 !u vom face un stagiu întreg de antrenament, nu-i aşa5 întrebă
6o$ie, vocea ei îngri+orată făcându-şi loc în gândurile <essei. Consiliul a
sus doar că trebuie să ştim să ne aărăm cât de cât>
=em îşi luă rivirea de la <essa& când o făcu, tresări.
1 !-ai de ce să te temi, 6o$ie, suse el cu vocea sa blândă. 7i te vei
bucura de el& e întotdeauna folositor entru o fată frumoasă să fie
caabila să se aere de insistenţele nedorite ale bărbaţilor.
)aţa lui 6o$ie se crisă, cicatricea ei lividă de e obraz ieşind în
evidenţă atât de roşie, de arcă fusese ictată.
1 !u râde, suse ea. !u-i amuzant.
=em ăru surrins.
1 6o$ie, nu am>
Uşa sălii
Babriel de antrenament
(ig$tFood se desc$ise.
ăşi în cameră, <essa
urmat se băiat
de un întoarse
e încare
timnu-l
ce
cunoştea. #e când Babriel era zvelt şi brunet, celălalt băiat era musculos
şi avea un ăr blond auriu, des. %mândoi erau îmbrăcaţi în ec$iament
de lută, cu mănuşi negre ce ăreau scume, şi aveau ţinte metalice
deasura monturilor umnului. %mbii urtau brăţări de argint în +urul
înc$eieturilor " <essa ştia că erau teci de cuţite " şi aveau acelaşi model
de rune, de culoare albă, ţesute e mâneci. 0ra limede nu doar din
asemănarea veşmintelor, dar şi din forma feţelor şi a culorii verde-
desc$is a oc$ilor, că cei doi erau rude, aşa că <essa nu fu deloc
surrinsă când Babriel, în maniera sa neoliticoasă, suse
1 0i bine, suntem aici aşa cum am romis. =ames, resuun că-l ştii
e fratele meu Bideon. /omnişoară Bra3, domnişoară Collins>
1 ncântat de cunoştinţă, mormăi Bideon, fără să se uite la vreunul
dintre ei.
<oanele roaste
aducându-şi aminte ăreau a fi o trăsătură
că Will susese de familie,
că, e lângă fratelegândi <essa,
său, Babriel
ărea drăguţ.
1 6tai liniştit Will nu e aici, suse =em către Babriel, care se uita rin
încăere. Babriel se uită urât, dar =em se întorsese de+a sre Bideon.
Când te-ai întors de la 2adrid5 întrebă el oliticos.
1 <ata m-a c$emat acasă de curând, zise Bideon cu voce monotonă.
#robleme de familie.
1 6incer, ser că totul e bine>
1 <otul e cât se oate de bine, mulţumesc, =ames, suse Babriel, e
tonul său tăios. %cum, înainte de a trece la artea de antrenament a
vizitei
caul şinoastre, trebuie să<anner,
strigă /omnule vă facdomnişoară
cunoştinţă cu două
/al3: 8ă ersoane.
rog, urcaţi.ntoarse
6e auzi zgomot de aşi e scări, iar doi străini intrară, niciunul în
ec$iament de lută. %mândoi urtau $aine de servitori. Unul dintre ei
era o femeie tânără, întruc$iarea cuvântului ?osos@ " oasele ei ăreau
rea mari entru constituţia ei zveltă, ciudată. #ărul ei era de un roşu
arins, strâns într-un coc sub o ălărie modestă. 2âinile ei fără mănuşi
erau roşii şi ăreau asre. <essa bănui că avea în +ur de douăzeci de ani.
(ângă ea stătea un bărbat tânăr, cu ăr şaten-înc$is cârlionţat, înalt şi
musculos>
6o$ie icni. 6e făcu alidă la faţă.
1 <$omas>
<ânărul ărea e9trem de stân+enit.
1 6unt fratele lui <$omas, domnişoară. C3ril. C3ril <anner.
1 %ceştia sunt înlocuitorii e care vi i-a romis Consiliul în sc$imbul
servitorilor
ne-a întrebatdecedaţi,
dacă-isuse Babriel.
uteam C3rilaici
aduce <anner
de laşigara
'ridget /al3.Cross
Eing4s Consulul
şi,
bineînţeles, am fost de acord. C3ril îl va înlocui e <$omas, iar 'ridget o
va înlocui e %gat$a, bucătăreasa voastră decedată. %mbii sunt antrenaţi
în gosodării e9celente de vânători de umbre şi sunt recomandaţi cu
deosebită căldură.
6o$ie înceu să se îmbu+oreze. nainte ca ea să oată sune ceva,
=em zise
1 Babriel, nimeni nu-i oate înlocui e %gat$a sau e <$omas entru
noi. !e-au fost atât rieteni, cât şi servitori. /ădu din ca sre 'ridget şi
C3ril. )ără suărare.
'ridget doar clii din oc$ii ei cărui, dar C3ril suse
1 !u e nicio roblemă.
C$iar şi vocea sa semăna cu a lui <$omas " era c$iar sinistru de
asemănătoare.
1 <$omas
înlocui nimeni. a fost fratele meu. !ici în ceea ce mă riveşte nu-l oate
; tăcere stranie se aşternu în cameră. Bideon se rezemă de unul
dintre ereţi, cu mâinile încrucişate la iet, având o rivire uşor tăioasă.
0ra destul de arătos, ca şi fratele său, gândi <essa, dar rivirea nu-l rea
a+uta.
1 #rea bine, suse Babriel. C$arlotte ne-a rugat să-i aducem aici,
sus, ca să faceţi cunoştinţă cu ei. =em, te rog să-i conduci înaoi în
salon, deoarece C$arlotte aşteată să le facă instrucţia>
1 /eci niciunul nu are nevoie de antrenament în lus5 întrebă =em.
/e vreme ce oricum le veţi antrena e <essa şi e 6o$ie, dacă
'ridget
1 %şa saucum
C3ril>
a sus şi Consulul, au fost destul de eficient antrenaţi în
gosodăriile anterioare, suse Bideon. /oreşti o demonstraţie5
1 !u cred că e necesar, zise =em.
Babriel rân+i.
1 Haide, Carstairs. )etele ot să vadă că, dacă are instruirea
potrivită, un mundan oate luta aroae la fel ca un vânător de umbre.
C3ril5
6e duse mândru către erete, alese două săbii lungi şi aruncă una
către C3ril, care o rinse îndemânatic din aer şi ăşi către centrul
încăerii, unde se afla un cerc vosit e scândurile odelei.
1 7tim de+a asta, mormăi 6o$ie, cu voce îndea+uns de +oasă, încât
doar <essa s-o audă. <$omas şi %gat$a erau amândoi antrenaţi.
1 Babriel încearcă doar să te enerveze, suse <essa, tot în şoată.
!u-l lăsa să vadă că te deran+ează.
6o$ie
mi+locul îşi încleştă
încăerii, ma9ilarele
cu săbiile în tim ce Babriel şi C3ril se întâlniră în
scânteind.
<essa fu nevoită să recunoască fatul că era ceva frumos în acea
lută, felul în care-şi dădeau târcoale unul altuia, lamele zăngănind în
aer, o ată de negru şi argintiu. gomotul metalului lovind metalul, modul
în care se mişcau, atât de reede, încât ea abia îi utea urmări cu
rivirea. 7i totuşi Babriel era mai bun& acest lucru era clar c$iar şi entru
un oc$i neantrenat. efle9ele lui erau mai iuţi, mişcările mai graţioase.
!u era o lută dreată& C3ril, cu ărul liit de frunte din ricina
transiraţiei, îşi dădea în mod clar toată silinţa, în tim ce Babriel ur şi
simlu bătea asul e loc. (a sfârşit, când Babriel îl dezarmă iute e
C3ril cu o mişcare frumoasă din înc$eietură, aruncându-i zgomotos sabia
băiatului e odea, <essa nu utu să nu se simtă aroae indignată în
numele lui C3ril. !iciun om nu utea învinge un vânător de umbre. !u
asta era ideea5
8ârful
ridică lamei lui
mâinile să Babriel se aflaun
se redea& la doi centimetri
zâmbet de gâtul lui
se răsândi eC3ril.
faţa C3ril
sa,
asemănător cu rân+etul vag al fratelui său.
1 2ă redau>
)u o mişcare neclară. Babriel icni şi căzu, scăând sabia din mână.
<ruul său iovi ământul, 'ridget unându-şi genunc$iul e ietul său,
arătându-şi dinţii. 6e strecurase în satele său şi-i usese iedică atunci
când nimeni nu rivea. %cum scoase un umnal mic din corsa+ul său şi îl
use la gâtul acestuia. Babriel se uită la ea entru o cliă, buimăcit,
cliind din oc$ii săi verzi. %oi înceu să râdă.
<essa îl lăcu mai mult ca niciodată în acel moment. !u că asta ar fi
însemnat
1 )oarte ceva.
imresionant, rosti o voce cunoscută, din cadrul uşii. <essa
ne întoarse. 0ra Will, arătând " aşa cum ar fi sus mătuşa ei " de arcă
fusese târât cu satele rintr-un tufiş. Cămaşa îi era rută, ărul răvăşit,
iar oc$ii lui albaştri erau înroşiţi. 6e alecă, aucă de +os sabia lui Babriel
şi o îndretă în direcţia lui 'ridget cu o e9resie amuzată. /ar oate
găti/ adăugă el.
'ridget se ridică în icioare, înroşindu-se imediat. 6e uita la Will aşa
cum o făceau fetele de obicei " cu gura întredesc$isă, de arcă nu-şi
utea crede oc$ilor, <essa vru să-i sună că Will arăta mai bine când era
mai uţin murdar şi că a fi fascinată de frumuseţea sa era ca şi cum ai fi
fascinată de o bucată de oţel ascuţită brici " ericulos şi nec$ibzuit. /ar
ce rost avea5 Urma să-şi dea seama şi singură, destul de reede.
1 6unt o bucătăreasă bună, domnule, suse ea cu un accent irlandez
vioi. )oştii mei anga+atori nu s-au lâns.
nu1 /umnezeule,
conţin eştiavut
cartofi5 %m irlandeză, zise Will.
un bucătar 7tii să
irlandez găteşti
odată, emâncăruri
când eramcare
un
băieţandru. #lăcintă cu cartofi, cremă de cartofi, cartofi cu sos de
cartofi>
'ridget ăru nedumerită. Cumva, între tim, =em traversase încăerea
şi-l aucase e Will de braţ.
1 C$arlotte vrea să-i vadă e C3ril şi e 'ridget în salon. Ce-ar fi să le
arătăm unde este5
Will şovăi. %cum se uita ia <essa. %ceasta îng$iţi în sec. ; rivea de
arcă avea ceva să-i sună. Babriel, uitându-se e rând la ei, zâmbi
suerior. ;c$ii lui Will se întunecară, iar aoi se întoarse, =em
conducându-l către scări, ieşind ţanţoş din încăere. /uă un moment de
surrindere, 'ridget şi C3ril îi urmară.
Când <essa se întoarse către centrul încăerii, îl văzu e Babriel cum
luase o sabie şi i-o înmânase fratelui său.
nu 1 <otuşi, suse el. %r fi timul să înceem antrenamentul, doamnelor,
credeţi5
Bideon luă sabia.
— 1sta es la idea mas estupida :ue nuestro padre ha tenido ;, rosti el.
+unca,P
6o$ie şi <essa făcură sc$imb de riviri. <essa nu era chiar sigură de
ceea ce Bideon susese, dar estupida ărea un cuvânt destul de
cunoscut. %vea să-şi amintească toată ziua de el.
Următoarele ore le etrecură făcând e9erciţii de ec$ilibru şi de arare.
Babriel îşi asumase
fusese desemnat resonsabilitatea
lui 6o$ie. instruirii
<essa era sigură <essei,o alesese
că Babriel iar Bideon
e eaîi
ca să-l enerveze e Will într-un mod subtil, c$iar dacă Will avea să afle
sau nu desre acest fat Babriel nu era un rofesor tocmai rău " destul
de răbdător, binevoitor să ridice armele în reetate rânduri atunci când ea
le scăa, ână când acesta îi arăta cum să auce corect, şi c$iar să o
laude când făcea ceva bine. 0a era rea concentrată ca să bage de
seamă dacă Bideon era la fel de riceut în instruirea lui 6o$ie, deşi
<essa îl auzea bombănind în saniolă din când în când.
/uă ce terminase antrenamentul, se sălase şi se îmbrăcase entru
cină, <essa era li$nită de foame într-un fel cât se oate de neotrivit
entru o doamnă. /in fericire, în ciuda temerilor lui Will, 'ridget ştia să
gătească, şi c$iar foarte bine. (a cină le servi lui Henr3, Will, <essa şi
=em o fritură fierbinte cu legume, şi o tartă cu gem şi cremă. =essamine
încă era în camera sa entru că o durea caul, iar C$arlotte se dusese în
;raşul ;aselor,
0ra ciudat săvadă
să-i cautee
ea6o$ie
însăşi înşi ar$ivele /esăgubirilor.
C3ril intrând şi ieşind din salon cu
latouri de mâncare, C3ril tăind fritura întocmai cum ar fi făcut-o
<$omas, iar 6o$ie a+utându-l în tăcere. <essa abia utea să se abţină
să nu se gândească la cât de greu trebuia să-i fie lui 6o$ie, entru care
cei mai aroiaţi camarazi din *nstitut fuseseră %gat$a şi <$omas, dar de
fiecare dată când <essa încerca să-i rindă rivirea, 6o$ie se uita în
altă arte.
<essa îşi aduse aminte de rivirea lui 6o$ie ultima dată când =em
fusese bolnav, modul în care-şi învârtea boneta în mâini, cerşind veşti
desre starea acestuia. <essa tân+ea să o-ntrebe, dar ştia că nu ar utea
niciodată s-o faci *ubirile dintre mundani şi vânătorii de umbre erau
interzise& mama lui Will era o mundană, iar tatăl său fusese forţat să-i
ărăsească e vânătorii de umbre, entru a fi cu ea. #robabil că fusese
foarte îndrăgostit, de vreme ce făcuse un asemenea lucru " iar <essa nu
simţise niciodatăbolii
era şi roblema că lui>
=em era atras de 6o$ie în acelaşi fel. 7i aoi mai
1 <essa, suse =em cu voce +oasă, eşti bine5 #arcă te afli la un
%„Asta e !ea mai proast- idee pe !are a a3ut9o tat-l nostru” (*n 1b spaniol- *n ori+inal)
#„:i!iodat-;< (*n b spaniol- *n ori+inal)
milion de Ailometri deărtare.
0a îi zâmbi.
1 /oar obosită. %ntrenamentul> nu sunt obişnuită cu el.
0ra adevărat. 'raţele o dureau de cât de mult ţinuse sabia de
instrucţie şi, deşi ea şi 6o$ie nu făcuseră mare lucru în afară de e9erciţii
de ec$ilibru şi de arare, o mai dureau şi icioarele.
baţi1la09istă o alifie entru
uşa camerei febră musculară,
mele înainte să te culci şieam
care
să oţi-ofacdau.
)raţii <ăcuţi. 6ă
<essa se îmbu+oră uşor, aoi se întrebă de ce se îmbu+orase. 8ânătorii
de umbre aveau metodele lor stranii. 2ai fusese în camera lui =em şi
înainte, c$iar şi singură cu el, c$iar şi cu el în $aine de noate, şi nu se
făcuse tam-tam din cauza asta. <ot ce făcea el acum era să-i ofere un
medicament şi totuşi simţi cum faţa i se încălzea " şi =em ăru să
observe ţi se îmbu+oră şi el, o culoare foarte vizibilă e ielea sa alidă.
<essa se uită degrabă în altă arte, şi îl văzu e Will rivindu-i e
amândoi, oc$ii lui albaştri fiind întunecaţi. /oar Henr3, care încerca să ia
în furculiţă mazărea asată din farfurie, ăru să nu-şi fi dat seama.
1 2ulţumesc frumos, suse ea. 8oi>
C$arlotte dădu buzna în încăere ţinând un rulou lung de $ârtie în
mână, ărul ei negru căzându-i din agrafe într-o vâltoare de bucle.
1 %m găsit-o: strigă ea. Căzu fără suflare e scaunul de lângă Henr3,
faţa sa luminoasă
dretate devenind
cu ar$ivele rozalie de" lal-am
/esăgubirilor efort. i zâmbi
găsit duăluicâteva
=em. %i
oreavut
de
căutat.
1 /ă-mi să văd, suse Will, unând +os furculiţa.
<essa nu utu să nu observe că mâncase foarte uţin. *nelul său cu un
desen ce rerezenta nişte ăsări în zbor licări e degetul lui în tim ce
Will se întinse duă ruloul din mâna lui C$arlotte.
i dădu uşor este mână, fără răutate.
1 !u. !e vom uita îmreună, în acelaşi tim. % fost ideea lui =em, nu-i
aşa5
Will se încruntă, dar nu suse nimic& C$arlotte desfăşură ruloul e
masă, dând la o arte ceştile de ceai şi farfuriile goale, ca să facă loc, şi
ceilalţi se ridicară şi se îngrămădiră în +urul ei, să se uite la document.
Hârtia era mai degrabă un ergament gros scris cu cerneală roşie de o
nuanţă mai înc$isă, recum culoarea rimelor de e robele )raţilor <ăcuţi.
6crisul
utu săde mână era în
desluşească engleză, îng$esuit şi lin de rescurtări& <essa nu
nimic.
=em se alecă aroae de ea " braţul său atingându-l e-al ei " şi citi
este umărul ei. #rivirea sa era gânditoare.
ntoarse caul către el& o şuviţă din ărul lui o gâdilă e faţă.
1 Ce scrie5 şoti ea.
i— 0 o cerere de recomensă, suse Will, ignorând fatul că ea îi
adresase întrebarea lui =em. <rimisă la *nstitutul din IorA în GNP de
către %9ei HollingFort$ 2ortmain, cerând desăgubiri entru moartea
ne+ustificată a ărinţilor săi, =o$n <$addeus şi %nne 0vel3n 6$ade, cu
aroae un deceniu mai înainte.
1 =o$n /ar
2ortmain. <$addeus
dacă el6$ade,
era fiulsuse
lor, de<essa, 8",acelaşi
ce nu are iniţialele
numede de
e familie5
ceasul lui
1 Cei din familia 6$ade erau magicieni, zise =em, citind +os e agini
0l n-avea cum să fie coilul lor natural& robabil că l-au adotat şi l-au
lăsat să-şi ăstreze numele de mundan. 6e întâmlă din când în când.
6e uită la <essa, aoi îşi mută rivirea în altă arte& ea se întrebă dacă
el îşi aducea aminte, ca şi ea, de conversaţia lor din sala de muzică
desre fatul că magicienii nu uteau să aibă coii.
1 0l a afirmat că a învăţat magia neagră în timul călătoriilor făcute,
suse C$arlotte. /ar dacă ărinţii săi erau magicieni>
1 #ărinţii adotivi, rosti Will. /a, sunt sigur că a ştiut e9act e cine să
contacteze în (umea de =os entru a-l învăţa artele întunecate.
1 2oarte ne +ustificabilă, suse <essa e un ton coborât. Ce
înseamnă mai e9act5
— .nseamnă că vânătorii de umbre i-au ucis ărinţii în ciuda fatului că
ei nu
1 încălcaseră nicio (ege, că
Ce (ege se resuune ziseauC$arlotte.
încălcat5
C$arlotte se încruntă.
1 %ici se sune ceva desre legături nefireşti şi ilegale cu demoni "
asta oate însemna aroae orice ", şi că au fost acuzaţi de crearea
unei arme care ar fi utut să-i distrugă e vânătorii de umbre. #edeasa
entru asta era moartea. <rebuie să ţineţi cont de fatul că asta a fost
înainte de %corduri. 8ânătorii de umbre uteau ucide orice locuitor al
(umii de =os doar e baza unei susiciuni de fărădelege. %sta ar e9lica
lisa detaliilor sau a lucrurilor mai imortante din acest document.
2ortmain a cerut desăgubirea rin *nstitutul din IorA, sub egida lui
%lo3sius 6tarAFeat$er. !u a cerut bani, ci a cerut ca vinovaţii " vânătorii
de timbre " să fie +udecaţi şi edesiţi. /ar rocesul a fost resins aici, în
(ondra, e motiv că familia 6$ade era vinovată ?fără doar şi oate@. 7i
doar atât scrie. 0 doar o simlă consemnare a evenimentului, şi nu e9istă
alte documente
C$arlotte e9licite.
îşi dădu %celeaărul
la o arte ar trebui
ud desăe
fie frunte.
încă la *nstitutul
7i totuşi.din IorA.
%sta ar
e0plica ura lui 2ortmain faţă de vânătorii de umbre. %i avut dretate,
<essa. % fost " este " ceva ersonal.
1 7i ne oferă un unct de lecare. *nstitutul din IorA, suse Henr3,
ridicându-şi oc$ii din farfurie. )amilia 6tarAFeat$er îl conduce, nu-i aşa5
0i au toate scrisorile, documentele>
1 *ar %lo3sius 6tarAFeat$er are otzeci şi nouă de ani, zise C$arlotte.
0ra tânăr când familia 6$ade a fost ucisă. %r utea să-şi aducă aminte ce
s-a întâmlat. ;ftă. %ş face bine să-i trimit un mesa+. 8ai, mie> ; să fie
ciudat.
1
1 /e
0l şice,tatăl
draga
meumea5 o întrebă
au fost cândvaHenr3 în felul
rieteni, darsău
aoiblând
s-auşicertat
absent.
" ceva
îngrozitor, acum mulţi ani, dar de-atunci, nu şi-au mai vorbit.
1 Cum era oezia aia5
Will, care-şi învârtise ceaşca goală de ceai e deget, se ridică în
icioare şi recită
'uvinte de dispreţ cei doi arunc(nd
Şi fiecare insult(ndu-şi fratele cel mai un, de suflet$
1 n numele îngerului, Will, te rog, taci, suse C$arlotte, ridicându-se.
<rebuie să mă duc şi să-i scriu o scrisoare lui %lo3sius 6tarAFeat$er,
care să fie lină de remuşcare şi stăruinţă. !u am nevoie ca tu să-mi
distragi atenţia.
7i, adunându-şi fustele, ieşi din cameră.
de 1 !iciun ic de recunoştinţă entru artă, şoti Will, unând +os ceaşca
ceai.
şi ridică rivirea şi <essa îşi dădu seama că se uitase stăruitor la el.
0a, desigur, ştia oemul. 0ra Coleridge, unul dintre referaţii ei. %cesta,
evident, continua desre dragoste, moarte şi nebunie, dar nu utea să-şi
amintească versurile& nu acum, cu oc$ii albaştri ai lui Will uitându-se într-
ai ei.
1 7i, bineînţeles, C$arlotte nu a mâncat deloc la cină, suse Henr3,
ridicându-se în icioare. 2ă duc să văd dacă 'ridget oate să-i
regătească o farfurie cu ui rece. Cât desre voi>
6e ori reţ de o cliă, de arcă avea să le dea un ordin " să-i trimită
la culcare, oate, sau înaoi în bibliotecă, să mai facă cercetări.
2omentul trecu, şi o rivire e9rimând confuzie aăru e faţa sa.
1 )ir-ar să fie, nu ot să-mi aduc aminte ce voiam să sun, zise el, şi
disăru în bucătărie.
n clia
desre în care Henr3
desăgubiri, lecă,
locuitori Will şide=em
ai (umii =os,înceură
%corduri,olegăminte
discuţie arinsă
şi legi,
care o ameţea e <essa. 6e ridică în icioare discret şi lecă,
îndretându-se către bibliotecă.
n ciuda dimensiunilor uriaşe şi a fatului că uţine dintre cărţile
aşezate de-a lungul ereţilor erau în engleză, era locul ei referat din
*nstitut. 0ra ceva legat de mirosul de cărţi, izul de cerneală, $ârtie şi iele
la un loc, modul în care arăta raful, altfel decât în orice altă încăere "
era auriu în lumina slabă a ietrelor de lama-vră+itoarei, aşezându-se ca
olenul e surafeţele lustruite ale meselor lungi. 2otanul, C$urc$,
dormea e un raft înalt de cărţi, cu coada încovrigată este ca& <essa îl
evită cu gri+ăeretelui
de-a lungul în tim ce
dinseartea
delasa către mica
dreată. secţiune
C$urc$ îl adoradeeoezie
=em, de
dar+os,
se
ştia că-i muşca e ceilalţi, uneori din senin.
1
2 <essa găsi cartea e care o căutase şi îngenunc$e lângă raft,
răsfoind-o ână când găsi agina care-i trebuia, scena în care bătrânul
din ?C$ristabel@ îşi dă seama că fata care stă în faţa sa e fiica bunului
său rieten de odinioară, acum cel mai urât duşman al său, bărbatul e
care nu-l oate ierta niciodată
3
!h, vai& fuseseră prieteni într-a lor tinereţe9
Dar cleveteli în şoaptă pot otrăvi-adevărul9
'redinţa sălăşluieşte în regatul de deasupra9
Şi viaţa e spinoasă deşartă-i tinereţea9
Şi c(nd pe cel ce îl iuim noi ne vărsăm m(nia
.n mintea noastră pare că se strecoară neunia
$$$$$$$$$$$$$$$$$
'uvinte de dispreţ cei doi arunc(nd
Şi fiecare insult(ndu-şi fratele cel mai un, de suflet,
"e despărţiră " nu se vor mai înt(lni nicic(nd&
8ocea care se auzi deasura ei era atât suavă, cât şi tărăgănată " o
recunoscu imediat.
1 mi verifici citatul entru acurateţe5
Cartea alunecă din mâinile <essei şi căzu e odea. )ata se ridică în
icioare şi rivi, înlemnind, în tim ce Will se alecă să ridice volumul,
oferindu-i-l într-un mod cât se oate de oliticos.
1 <e asigur că-mi amintesc erfect, îi suse el.
Şi eu îmi amintesc la fel de ine, se gândi ea. %sta era rima dată în
ultimele sătămâni când era singură cu el. !u mai fuseseră singuri de
când
vedeacuceva
scena
maiîngrozitoare
bine decâtdeeeo acoeriş, când
rostituată, ce-iel dret,
i se confesase că o
una steară.
(ucrurile continuaseră de arcă totul era normal, oliticoşi unul cu celălalt
în rezenţa altora, niciodată singuri. Cumva, când erau cu alţi oameni,
era caabilă să-şi ascundă trăirile undeva în mintea ei, să uite. /ar stând
faţă-n faţă cu Will, doar cu Will " frumos ca-ntotdeauna, gulerul desfăcut
al cămăşii sale dezvăluind eceţile negre răsucindu-se e claviculă şi
urcând e ielea albă a gâtului său, lumina slabă âlâitoare dansând e
c$iul său elegant ", amintirea ruşinii şi furiei o făcea să i se ună un nod
în gât, orindu-i cuvintele.
0l îşi rivi mâna în care încă ţinea volumul mic, îmbrăcat în iele
verde.
1 %i de gând să-l iei e Coleridge înaoi sau vrei să stau aici entru
totdeauna, în oziţia asta rostească5
<ăcută, <essa întinse mâna şi luă cartea de la el.
1 /acă doreşti să foloseşti biblioteca, suse ea, dând să lece, cu
siguranţă oţi. %m găsit ceea ce căutam, şi cum se face târziu>
1 <essa, suse el, întinzând mâna s-o orească.
6e uită la el, dorindu-şi să-l oată ruga să-i sună ?domnişoara Bra3@.
6imlul mod în care-i rostise numele o tulbură, simţindu-se ca şi când ar
fi fost strâns legată la iet de ceva ce o lăsa fără resiraţie. /orea ca el
să nu-i fi zis e numele mic, dar ştia cât de ridicol ar fi fost să-l roage
acest lucru. Cu siguranţă, ar fi anulat tot efortul ei de a se urta indiferent
cu el.
1 /a5 întrebă ea.
Când o rivi, ea îşi dădu seama că-n oc$ii lui era o e9resie
nostalgică.
<rebuie că se<ot ce utea să facă era să nu se uite, Will, nostalgic5
refăcea.
1 !imic. 0u>
0l scutură din ca& o şuviţă neagră de ăr îi căzu e frunte şi şi-o dădu
la o arte enervat.
1 !imic, suse el din nou. #rima dată când ţi-am arătat biblioteca, mi-
ai sus că romanul tău referat e he <ide, <ide <orld %m vrut să-ţi
sun că> l-am citit.
Kinea caul lecat, oc$ii săi albaştri rivind-o rintre genele negre şi
dese& <essa se întreba de câte ori obţinuse ceea ce-şi dorise doar cliind
din gene.
8ocea ei deveni oliticoasă şi distantă.
1 7i a fost e lacul tău5
1 /eloc, zise Will. l consider lin de aiureli şi sentimentalisme.
1 #ăi, gusturile nu se discută, suse <essa e un ton amabil, ştiind că
el voia s-oaltuia,
comoara enerveze şi refuzând să muşte momeala. Bunoiul unuia este
nu crezi5
I * se ărea ei sau el c$iar ărea dezamăgit5
1 %i alte recomandări de romane americane entru mine5
1 /e ce ai dori aşa ceva, dacă îmi disreţuieşti gusturile5 Cred că
trebuie să acceţi fatul că suntem destul de diferiţi în ceea ce riveşte
cărţile, aşa cum suntem diferiţi şi în alte rivinţe, deci găseşte-ţi
recomandările în altă arte, domnule Herondale.
şi muşcă buzele imediat ce vorbele îi ieşiră din gură. 7tia că fusese
rea mult.
7i Will era atent, ca un ăian+en înaintând sre o musculiţă gustoasă.
—
1 Domnule
%i crezut ce5 zise, şi tonul
2erondale& întrebă
ei el.
era<essa,
rece. am crezut că>
1 Că utem să vorbim măcar desre cărţi.
1 %m discutat, suse ea. 2i-ai insultat gustul. 7i ar trebui să ştii că
he <ide, <ide <orld = nu e cartea mea preferată, 0 ur şi simlu o
oveste.
1 Care mi-a lăcut, ca he 2idden 2and sau> 7tii, oate-ar trebui
să-mi sugerezi tu ceva, ca să ot +udeca şi eu gusturile tale  %ltminteri, nu
e rea corect.
Will sări e cea mai aroiată masă şi se aşeză, legănându-şi
icioarele, gândindu-se evident la un răsuns.
— 'astelul din !tranto> $
1 !u e cumva acea carte în care fiul eroului moare zdrobit de un coif
gigantic căzut din cer5 7i ai sus că Poveste despre două oraşe este un
carag$ioslâc: continuă <essa, care mai degrabă ar fi murit decât să
recunoască
•
fatul că
1 Poveste citise două
despre !tranto şi-i ,lăcuse.
oraşe reetă Will. %m recitit-o, să ştii,
deoarece discutaserăm desre ea. %i avut dretate. !u e deloc un
carag$ioslâc.
1 !u5
1 !u, suse el. %re rea multă diserare în ea.
6e uită fi9 la el. ;c$ii lui erau ca două lacuri albastre& simţea că se
scufundă în ei.
1 /iserare5
1 63dne3 nu are viitor, cu sau fără dragoste, nu-i aşa5 zise cu
fermitate. 0l ştie că nu se oate salva fără (ucie, dar să o lase în rea+ma
lui ar însemna să o umilească.
1 0u nu aşa îmi amintesc. 6acrificiul său este nobil>
1 0 tot ce i-a mai rămas, suse Will. !u-ţi aminteşti ce-i sune lui
(ucie5 ?/acă ar fi fost cu utinţă să răsunzi iubirii omului e care-l vezi
' =oman s!ris de /usan Warner (1$17&1$$#), publi!at sub pseudonimul 6liabeth Wetherell (*n 1b
rom>ni, ?n lumea largă)
8 The Castle of Otranto, de @ora!e Walpole (1818918$8), !onsiderat primul roman +oti!, +en literar oarte
r-sp>ndit in se! BV, BB
în faţa dumitale " aşa dărâmat, irosit, beţiv cum îl ştii că este ", el ar fi
fost conştient, în această zi şi în acest ceas, în ofida fericirii sale, că n-ar
fi utut decât să te târască în mizerie, în durere şi căinţă, că te-ar fi
vătămat, te-ar fi distrus, te-ar fi tras duă el în>@N
Un buştean căzu în şemineu, îmrăştiind o loaie de scântei,
seriindu-i e amândoi şi făcându-l e Will să tacă& inima <essei tresări
şi,
atâtcudegreu, tânăra
roastă: îşi se uită aminte
aduse în altă arte.
de cum#roasto, îşi de
o tratase, suse înfuriată.
lucrurile 0ştii
e care
le susese, şi acum i se înmuiau genunc$ii de la un citat din /icAens.
1 #ăi, suse ea. Cu siguranţă, ai memorat o mare arte din roman.
*mresionant:
Will îşi trase la o arte gulerul cămăşii, arătând linia graţioasă a
claviculei. i luă o cliă <essei să-şi dea seama că el îi arăta o ecete la
câţiva centimetri deasura inimii sale.
— %nemos?m, zise el. una %mintirii. 0 ermanentă.
<essa se uită iute în altă arte.
1 0 târziu. <rebuie să mă retrag " sunt euizată.
#ăţi e lângă el şi se îndretă sre uşă. 6e întreba dacă era rănit, aoi
înlătură gândul din mintea ei. 0ra vorba desre Will& atât de sc$imbător şi
mereu cu toane, atât de fermecător când se afla în disoziţie bună,
entru ea " entru oricine " el era otravă.
— se ori suse
0a 4athe#, în uşă, el, dându-se
realizând că +os
încădeţinea
e masă.
cartea de Coleridge în mână,
dar aoi $otărî că utea la fel de bine s-o ia cu ea. %vea să fie un lucru
bun să mai lase 'ode0ul deoarte.
1 Ce anume5
1 4ate#, reetă el. /e William 'ecAford. /acă-ţi lace !tranto "
deşi, gândi ea, nu recunoscuse că-i lăcea ", cred o să-l găseşti e
gustul tău.
1 %$a, făcu ea. #ăi, mulţumesc. ; să ţin minte.
0l nu-i răsunse& încă stătea unde-l lăsase, lângă masă. 6e uita în +os,
ărul său negru acoerindu-i faţa. *nima ei se înmuie uţin şi, fără să se
mai oată ori, suse
1 !oate bună, Will.
%cesta ridică rivirea.
1 !oate bună, <essa.
#ărea
întinse să-ldinmângâie
nou melancolic,
e C$urc$,darcare
nu dormise
la fel decumo$orât
labele încasus
înainte. 6e
e raftul
de cărţi tot timul cât ei conversaseră, c$iar şi atunci când buşteanul
$ Charles 5i!0ens, Poveste despre două oraşe, tradu!ere de Antoaneta =al ian, 6ditura Daramond,
u!ure4ti, 177.
căzuse în foc.
1 Will> înceu <essa, dar de+a era rea târziu.
/in cauză că fusese trezit, C$urc$ mieună şi sări să-l zgârie e Will,
iar acesta înceu să în+ure. <essa lecă, neutând să-şi ascundă deloc
zâmbetul, în tim ce se îndeărta.
!
O CĂLĂTORIE
Prietenia este o minte în două trupuri
1 2eng-tzuQ
C$arlotte trânti furioasă $ârtia e biroul său.

1 %lo3sius 6tarAFeat$er este cel mai încăăţânat, iocrit, îndărătnic...
6e ori,niciodată
văzuse lutându-se în modatât
e C$arlotte evident să se calmeze. <essa n-o mai
de nervoasă.
1 8rei un dicţionar5 întrebă Will.
0ra tolănit e unul dintre fotoliile cu sătar înalt de lângă şemineul din
salon, cu cizmele ridicate e canaea. %cestea erau murdare de noroi,
iar acum şi canaeaua se murdărise. n mod normal, C$arlotte l-ar fi luat
la rost, dar, din ricina scrisorii rimite de la %lo3sius în acea dimineaţă,
entru care îi c$emase e toţi în salon să discute, ărea comlet
neatentă.
1 2i se are că ai rămas fără cuvinte.
1 7i c$iar e degenerat& întrebă e un ton calm =em, care era cufundat
în celălalt fotoliu. 8reau să sun, moşneagul are aroae nouăzeci de ani
" cu siguranţă că a deăşit stadiul unui comortament deviant.
1 !u ştiu, suse Will. %i fi surrins de ceea ce ar face unii bătrâni de
la <averna /iavolului.
e 1
noi,Will,
zisenimic din ce arcare
=essamine, facestătea
cinevaîntinsă
cunoscut de tine nu
e şezlong, cu ne-ar surrinde
o câră umedă
e frunte, căci durerea de ca încă nu-i trecuse.
1 /raga mea, suse Henr3 îngri+orat, ducându-se în satele biroului
unde stătea soţia sa, eşti bine5 0şti cam> roşie.
%vea dretate. #ete roşii de furie aăruseră e faţa şi gâtul lui
C$arlotte.
1 0u cred că este fermecătoare, suse Will. %m auzit că bulinele
olAa sunt ultima modă în acest sezon.
Henr3 o mângâie îngri+orat e umăr.
7 Een+9tu, sau Een!ius (.89$7 *@), a ost un iloso !hine, !el mai aimos !onu!ianist de dup-
Conu!ius
1 6ă-fi aduc o comresă rece5 Ce ot să fac să te a+ut5
1 %i utea să te duci la IorAs$ire şi să-i tai caul acelui bătrân
nesuferit.
C$arlotte ărea răzvrătită.
1 !-ar face ca relaţiile cu Conclavul să devină uţin ciudate5 întrebă
Henr3. !u sunt în general rea recetivi, ştii tu, când e vorba de
decaitări şi astfel
1 ;f, suse de lucruri.
C$arlotte diserată. 0 vina mea, nu-i aşa5 !u ştiu de ce
am crezut că aş utea să-l atrag de artea mea. 'ărbatul ăsta e un
coşmar.
1 Ce a sus mai e0act 5 întrebă Will, 8reau să sun> în scrisoare.
1 efuză să ne vadă e mine sau e Henr3, suse C$arlotte. 6une
că nu-mi va ierta niciodată familia entru ceea ce a făcut tatăl meu. <atăl
meu> ;ftă. 0ra un bărbat dificil. % resectat (egea ad l itteram, însă
familia 6tar AFeat$er nu a rocedat la fel întotdeauna. <atăl meu gândea
că trăiau ca sălbaticii acolo, în nord, şi nu se sfia să-şi sună ărerea. !u
ştiu ce altceva a mai făcut, dar bătrânul %lo3sius încă are că se simte
+ignit. 6ă nu mai menţionez fatul că a sus că dacă într-adevăr îmi ăsa
de oinia sa, l-aş fi invitat la ultima întrunire a Consiliului. /e arcă aş fi
eu răsunzătoare de asta:
1 /e ce nu a fost invitat5 întrebă =em.
simlu1refuză
0 reasăbătrân>
cedeze nu e deloc otrivit să conducă
ConsululunWa3land
*nstitut. #ur şi
I
locul, iar ână acum, nu l-a
obligat, însă nici nu-l invită la întruniri. 0u cred că seră ori ca %lo3sius
să înţeleagă aluzia, ori să moară de bătrâneţe. /ar tatăl lui %lo3sius a
trăit o sută nouă ani. %m avea încă cincisrezece ani cu el, zise C$arlotte
scuturând din ca în diserare.
1 /ar dacă nu vrea să te vadă e tine sau e Henr3, nu oţi trimite e
altcineva în loc5 întrebă =essamine cu voce lictisită. <u conduci
*nstitutul& membrii 0nclavei trebuie să facă ce le sui.
1 /ar mulţi dintre ei sunt de artea lui 'enedict, suse C$arlotte. 4or
să mă vadă eşuând. #ur şi simlu, nu ştiu în cine şi am încredere.
1 #oţi avea încredere în noi, zise Will. <rimite-mă e mine. 7i e =em.
1 7i eu5 suse =essamine indignată.
1 7i tu ce& !u vrei cu adevărat să mergi, nu-i aşa5
=essamine ridică un colţ al cârei umede de e oc$i, ca să se uite urât.
1 ntr-uncă
bineînţeles tren
nu.urât
#urmirositor,
şi simlu,tocmai
voiamână în lictisitorul
ca C$arlotte IorAs$ire5
să sună !u,
că oate
avea încredere în mine.
1 %m încredere în tine, =essie, dar e limede că nu te simţi suficient
de bine să mergi. Ceea ce e regretabil, deoarece %lo3sius a avut
dintotdeauna o slăbiciune entru un c$i frumos.
1 Un motiv în lus entru care să mă trimiţi e mine, suse Will.
1 Will, =em> C$arlotte îşi muşcă buza. 6unteţi siguri5 Cei din
Consiliu nu au fost tocmai încântaţi de acţiunile voastre indeendente în
cazul doamnei /arA.
1 %r fi trebuit să fie. %m ucis un demon ericulos: rotestă Will.
1
1 7i l-am salvat
Cumva, e C$urc$,
mă îndoiesc că suse =em.
asta contează în favoarea noastră, zise
Will. 6eara trecută, isica aia m-a muşcat de trei ori.
1 #robabil contează în favoarea voastră, suse <essa, Cel uţin,
entru =em.
Will se strâmbă, dar nu ărea furios& era o faţă e care ar fi făcut-o
dacă =em l-ar fi insultat #oate că reuşeau să fie civilizaţi unul cu celălalt,
gândi <essa. )usese c$iar oliticos cu ea în bibliotecă în seara
recedentă.
1 #are un lucru zadarnic, rosti C$arlotte. #etele roşii de e faţa ei
înceeau să disară, dar tot arăta într-un mod delorabil. /acă ştie că v-
am trimis eu, n-o să vă sună nimic. /oar dacă>
1 C$arlotte, suse <essa, e0istă o cale rin care-l utem face să ne
sună.
C$arlotte se uită ia ea nedumerit:
1 <essa,
<essa, ceminunată:
ce idee vrei să> Blasul ei se ierdu, însă oc$ii i se luminară. %,
— 3, ce/ întrebă =essamine din şezlong. Ce idee5
1 /acă am reuşi să unem mâna e ceva de-al lui, zise <essa, aş
reuşi să mă <ransform. 7i oate să ătrund în amintirile sale. %ş utea
să-ţi zic ce-şi aduce aminte desre 2ortmain şi desre familia 6$ade,
asta dacă-şi aduce aminte ceva.
1 %tunci, vii cu noi în IorAs$ire, suse =em.
/eodată, toţi oc$ii din cameră fură aţintiţi asura <essei. Cu totul
surrinsă, reţ de o cliă nu suse nimic.
1 !u e nevoie să ne însoţească, suse Will. #utem obţine un obiect
e care să-l aducem înaoi aici.
1 /ar <essa a mai sus înainte că are nevoie de ceva cu o legătură
uternică cu rorietarul, zise =em. /acă ceea ce alegem noi se
dovedeşte a fi insuficient>
de 1 /e asemenea, a mai sus că oate folosi o ung$ie tăiată sau un fir
ăr>
1 /eci tu sugerezi să mergem cu trenul la IorA, să ne întâlnim cu un
bărbat de nouăzeci de ani, să sărim e el şi să-i smulgem ărul5 6unt
sigur că cei din Conclav vor fi în e9taz.
1 8or sune doar că sunteţi nebuni, suse =essamine. 0i de+a cred
acest lucru, aşa că, sincer, nu văd unde e roblema.
1 0 decizia <essei, suse C$arlotte. %i nevoie de uterea ei9 ea ar
trebui să decidă.
1 %i sus că o să mergem cu trenul5 întrebă <essa, uitându-se la
=em.
%cesta încuviinţă
1 Comania <$edin ca,!ort$ern
Breat oc$ii săiare
argintii
zilnicmişcându-se cu reeziciune.
curse care leacă din gara
Eing4s Cross, zise el. 0 vorba doar de câteva ore.
1 %tunci, merg, suse <essa. !-am mai călătorit niciodată cu trenul.
Will ridică mâinile în aer.
1 %sta e tot5 8ii cu noi doar entru că n-ai mai mers niciodată cu
trenul5
1 /a, rosti ea, ştiind cât de mult îl enerva comortamentul ei calm. mi
doresc foarte mult să merg cu trenul.
1 <renurile sunt nişte lucruri mari şi murdare şi line de fum, suse
Will. !-o să-ţi lacă.
<essa nu se clinti.
1 !u voi şti dacă-mi lace ână când nu încerc, nu-i aşa5
1 !u am înotat niciodată gol în <amisa, dar ştiu că nu mi-ar lăcea.
1 /ar gândeşte-te ce rivelişte ar fi entru sectatori, zise <essa, şi-l
văzu
;ricum,enu=em coborându-şi
contează. 8reau să rivirea
merg, şi entru a-şiCând
voi merge. ascunde zâmbetul.
lecăm5
Will îşi dădu oc$ii este ca, dar =em încă zâmbea.
1 2âine-dimineaţă. %stfel, vom a+unge înainte de căderea serii.
1 8a trebui să-i trimit lui %lo3sius un mesa+ să se aştete la sosirea
voastră, suse C$arlotte, luând tocul în mână. 6e ori şi se uită la ei. 0 o
idee groaznică5 0u> eu mă simt de arcă nu sunt c$iar aţa de sigură.
<essa se uită la ea îngri+orată " văzând-o e C$arlotte în acest fel,
îndoindu-se de roriile instincte, o fileu să-i urască şi mai mult decât
ână atunci e 'enedict (ig$tFood şi e acoliţii săi.
Henr3 se ridică şi use o mână e umărul soţiei sale.
1 6ingura alternativă este să nu facem nimic, draga mea C$arlotte,
suse el. *ar eu zic că dacă nu faci nimic, rareori reuşeşti ceva. n lus,
ce-ar utea să meargă rost5
1 %$, în numele îngerului, aş vrea să nu fi întrebat asta, răsunse
C$arlotte
scrie. înflăcărată, dar se alecă este coala de $ârtie şi înceu să
n acea duă-amiază se desfăşura a doua sesiune de antrenament a
<essei şi a lui 6o$ie, cu fraţii (ig$tFood. /uă ce se sc$imbase în
ec$iamentul ei, <essa ieşi din camera sa, dându-şi seama că 6o$ie o
aşteta e coridor, la uşă. 0ra îmbrăcată şi ea entru antrenament, cu
ărul bine strâns la sate şi cu o e9resie sumbră e faţă.
1 6o$ie, ce s-a întâmlat5 întrebă <essa, mergând alături de
cealaltă fată. !u ari în aele tale.
1 0i bine, dacă c$iar trebuie să ştii> 6o$ie îşi coborî vocea. 0 vorba
de 'ridget.
1 'ridget5
)ata de origine irlandeză fusese aroae invizibilă în bucătărie de
când sosise, sre deosebire de C3ril, care umbla rin casă, făcând
treburi, asemenea lui 6o$ie. Ultima amintire a <essei legată de 'ridget
era cu aceasta aflată deasura lui Babriel (ig$tFood, ţinând un cuţit în
mână. #e moment, se delectă cu acest gând.
1 Ce a făcut5
1 0a doar> 6o$ie oftă ţâfnoasă. !u e foarte amabilă. %gat$a era
rietena mea, dar 'ridget> ei bine, de obicei, noi, servitorii, avem un
mod de a vorbi între noi, ştiţi dumneavoastră, dar 'ridget ur şi simlu nu
vrea. C3ril e suficient de rietenos, dar 'ridget îşi vede de treburile ei în
bucătărie, cântând acele groaznice balade irlandeze ale ei. )ac rămăşag
că asta face în acest moment.
!u se aflau dearte de uşa camerei de sălat vase& 6o$ie îi făcu
semn fetei să o urmeze şi, îmreună, se furişară mai aroae şi riviră
înăuntru. Camera era
cămară. 'ufetul era destul
lin dedemâncare
mare, cu entru
uşi ce dădeau
cină " către
eştebucătărie şi
şi legume
curăţate şi regătite. 'ridget stătea la c$iuvetă, cu ărul desfăcut " bucle
roşcate răsfirate, încreţite de umezeală. /e asemenea, cânta& 6o$ie
avusese dretate în această rivinţă. 8ocea sa, care acoerea sunetul
aei, era subţire, lăcută
!, tatăl ei pe scări o purtase,
%ama ei părul ălai i-l pieptănase
"ora ei 3nn o conduse spre cruce,
Şi frate-su 8ohn pe cal pomi s-o urce
@3cum tu eşti sus, iar eu jos am rămas,
Dă-mi un sărut să-ţi iei un rămasA
1a se plecă să-i dea sărutarea,
1l o răni fără a rata mişcarea
Şi cu un cuţit
frate-su ca un
inima pumnal
ad(nc o ajunse,
i-o străpunse
C$iul lui !ate trecu rin faţa oc$ilor <essei, iar ea se cutremură.
6o$ie, rivind dincolo de ea, ăru să nu bage de seamă.
1 /oar desre asta cântă, şoti ea. Crimă şi trădare. 6ânge şi durere.
0 odios.
/in fericire, vocea lui 6o$ie acoeri finalul cântecului. 'ridget
înceuse să şteargă farfuriile, cântând o nouă baladă, melodia fiind c$iar
mai melancolică decât rima
De ce se1dBard/
1dBard, scurge s(nge de pe saia ta,
De ce se scurge s(nge de pe saia ta/
Şi de ce eşti at(t de trist/
1 /estul: 6o$ie se întoarse şi omi cu aşi raizi e $ol& <essa o
urmă. <otuşi, aţi înţeles ce vreau să sun5 0 teribil de morbidă, şi e
îngrozitor să îmărţi camera cu ea. !u sune niciun cuvânt dimineaţa
sau seara& geme doar>
1 marţi camera cu ea5 <essa era uluită. /ar *nstitutul are atâtea
camere>
1 #entru vânătorii de umbre care vin în vizită, suse 6o$ie. !u
entru servitori.
8orbea de arcă nu îndrăznise vreodată să conteste sau să se lângă
de fatul că erau zeci de camere mari, goale, iar ea îmărţea camera cu
'ridget,
1 %ş cântăreaţa de balade
utea să vorbesc sângeroase.
cu C$arlotte... înceu <essa.
1 ;, nu: 8ă rog, nu: %+unseseră la uşa sălii de antrenament. 6o$ie
se întoarse, tulburată. !u vreau să creadă că m-am lâns de ceilalţi
servitori. C$iar nu vreau, domnişoară <essa.
<essa era e unctul de a o asigura e fată că nu avea să-i sună
nimic lui C$arlotte, dacă asta îşi dorea 6o$ie cu adevărat, când auzi
voci ătimaşe de dincolo de uşa sălii de antrenament. )ăcându-i semn lui
6o$ie să tacă, se alecă sre uşă şi ascultă.
8ocile aarţineau, destul de evident, fraţilor (ig$tFood. <essa
recunoscu vocea mai groasă şi mai asră a lui Bideon care sunea
1 8a e9ista un moment de răfuială, Babriel. #oţi fi sigur de asta. Ceea
ce contează este oziţia noastră când acest lucru se va întâmla.
Babriel răsunse e un ton enervat
1 8om sta alături de tata, bineînţeles. Unde în altă arte5
Urmă
1 !u oştiiauză. %oi el, Babriel. !u ştii tot ce a făcut.
totul desre
1 7tiu că noi facem arte din familia (ig$tFood şi că el este tatăl
nostru. 7tiu că se aşteta să fie numit şeful *nstitutului când Branville
)airc$ild a murit>
1 #oate Consulul ştie mai multe desre el decât tine. 7i mai multe
desre C$arlotte 'ranFell. !u e atât de roastă recum crezi.
1 ău5 8ocea lui Babriel era lină de disreţ. )atul că ne-a lăsat să
venim aici să le antrenăm e reţioasele ei fete nu arată că e o netoată5
!-ar fi trebuit şi resuună că vom siona entru tatăl nostru5
6o$ie şi <essa se uitară una la alta, uimite.
1 % fost
oricum, de acord
suntem entrulasimlul
întâminaţi fat căescortaţi
uşă, suntem a fost forţată deasta
în sala Consul. 7i
şi aoi
escortaţi afară. *ar domnişoara Collins şi domnişoara Bra3 nu ştiu nimic
imortant. mi oţi sune cu ce anume ar deran+a-o rezenţa noastră
aici5
n liniştea care se lăsă, <essa aroae că îl auzi e Babriel ufnind
suărat. ntr-un târziu, suse
1 /acă-l disreţuieşti atât de mult e tata, de ce te-ai mai întors din
6ania5
Bideon răsunse, ărând e9aserat
1 2-am întors entru tine$
6o$ie şi <essa se rezemaseră de uşă, cu urec$ile liite de lemnul
acesteia. n acel moment, uşa cedă şi se desc$ise. %mândouă se
redresară iute, <essa serând ca feţele lor să nu trădeze fatul că
trăseseră cu urec$ea.
Babriel
mi+locul şi Bideon
camerei. <essastăteau
observăfaţă-n
ceva faţă,
ce nu într-un etic deână
mai observase lumină, în
atunci
Babriel, deşi fratele mai mic, era mai înalt cu câţiva centimetri şi mai slab
decât Bideon. Bideon era mai musculos şi mai lat în umeri. şi trecu
mâna rin ăr, dând scurt din ca către fete, când acestea aărură în
rag.
1 'ună ziua.
Babriel (ig$tFood ăşi ţanţoş către ele. 0ra într-adevăr înalt, gândi
<essa, ridicându-şi oc$ii să-l rivească. )iind la rândul ei înaltă, nu era
nevoie să-şi ridice caul entru a se uita în sus la bărbaţi, cu toate că atât
Will, cât şi =em erau mai înalţi decât ea.
1 /in nefericire, domnişoara (ovelace încă liseşte5 întrebă el fără să
se sinc$isească să le salute.
)aţa sa era calmă, singurul semn al agitaţiei anterioare fiind o venă
zvâcnind e9act sub o rună de Cura+ în (ută desenată e gâtul său.
1 ncă suferă
antrenament, de durere
!u ştim cât timdevaca, suse <essa, urmându-l în sala de
fi bolnavă.
1 #ână când se termină antrenamentele, cred eu, zise Bideon, atât
de sec, încât <essa fu surrinsă când 6o$ie râse.
6o$ie redeveni imediat serioasă, dar nu înainte ca Bideon s-o
rivească surrins, aroae recunoscător, de arcă nu era obişnuit ca
lumea să râdă la glumele sale.
Cu un oftat, Babriel se întinse şi luă două bâte din suortul lor de e
erete. i dădu una <essei.
1 %stăzi, înceu el, vom lucra la arare şi blocare>
Ca de obicei, <essa rămase trează mult tim în acea seară, înainte să
fie curinsă
obicei, vise cude2ortmain,
somn. n cu
ultima
oc$iivreme, era şic$inuită
lui cenuşii de coşmaruri
reci, sunându-i cu o "voce
de
şi mai rece că el o crease, că ?nu e9istă nicio <essa Bra3@.
6e aflase faţă-n faţă cu acesta, cu bărbatul e care-l căutau, şi totuşi,
ea nu ştia ce voia de la ea. 6ă se căsătorească cu ea, dar de ce5 6ă
aibă uterea ei, dar cu ce sco5 Bândul la oc$ii ca de şoârlă ai acestuia
aţintiţi asura ei o făcu să tremure& gândul că el ar fi avut ceva de-a face
cu naşterea sa era şi mai c$inuitor. !u credea că cineva " nici măcar
=em, care era foarte înţelegător " c$iar îi înţelegea dorinţa arzătoare de a
afla cine era, sau teama de a nu fi cumva un fel de monstru, o frică ce o
trezea în toiul noţii, gâfâind şi zgâriindu-se, de arcă ar fi utut să-şi
sfâşie ielea şi să descoere că sub ea se ascundea un diavol.
<ocmai atunci auzi un freamăt la uşa ei şi un $ârşâit vag de arcă
ceva era îmins uşor către uşă. /uă o cliă de aştetare, coborî din at
şi se îndretă sre ea.
/esc$ise
care uşa, găsind
venea dinsre camera unluicoridor gol,icioarele
=em. (a umlut de sunetul
ei se afla ovag
carteal verde,
viorii,
mică. ; ridică şi se uită la cuvintele imrimate cu litere aurii e cotor.
— 4athe#, de William 'ecAford.
nc$ise uşa duă ea şi luă cartea în ac, unde se aşeză să o oată
e9amina. Will trebuie să o fi lăsat entru ea. 0ra evident că nu utea să fi
fost altcineva. /ar de ce5 /e ce aceste mici atenţii ciudate e întuneric,
discuţia desre cărţi şi răceala din restul timului5
/esc$ise cartea la agina cu titlul. Will mâzgălise nişte cuvinte entru
ea " de fat, nu doar nişte cuvinte. Ci un oem.
Pentru essa *ra?, cu ocazia primirii unui e0emplar din 8at$eA.
'aliful 4athe# şi hoarda sa afurisită
%eniţi sunt iadului nu vei fi plictisită&
'redinţa
Doar dacătaaînmea
mineatenţie
va fi din
va nou mărturisită$
fi nedesluşită,
Car iata mea surpriză va fi doar azv(rlită
1 Will:
<essa izbucni în râs, dar aoi îşi duse mâna la gură. 5ua-l-ar naia e
Will, entru că utea s-o facă să râdă c$iar şi când ea nu voia, c$iar şi
când ştia că, dacă-şi desc$idea sufletul entru el, era ca şi cum ar fi
îng$iţit un vârf de cuţit din vreun drog mortal ce crea deendenţă. #use
e notieră e9emlarul din 4athe# , dimreună cu oemul deliberat
groaznic al lui Will, şi se băgă în at ascunzându-şi faţa în erne. ncă
mai auzea
ncercă dinmutica viorii
răsuteri sălui
şi-l=em, încântător
scoată dee
din minte tristă,
Will&intrând e sub uşa
şi, într-adevăr, ei.
când
în cele din urmă adormi şi visă, de data aceasta el nu-şi mai făcu aariţia.
n ziua următoare loua şi, în ciuda umbrelei, <essa simţea cum
minunata ălărie îmrumutată de la =essamine înceea să se încovoaie
în +urul urec$ilor sale, ca o asăre udă, în tim ce ei " ea, =em, Will şi
C3ril, care le căra baga+ele " se grăbeau de la trăsură către gara Eing4s
Cross. #rin erdeaua cenuşie de loaie nu vedea decât o clădire înaltă,
imozantă, un turn mare cu ceas înălţându-se deasura faţadei. 0ra
îmodobit cu o giruetă care arăta că vântul bătea dinsre nord " câtuşi
de uţin blând, îmroşcând-o e faţă cu stroi de loaie reci.
n gară era $aos oameni care se grăbeau care-ncotro, băieţi cu ziare
care strigau titlurile, bărbaţi care se limbau de colo-colo cu ancarte
rinse de ieturile lor, făcând reclamă la orice, de la tonic de ăr la
săun. Un băieţel îmbrăcat cu o $aină largă alerga rin forfotă, mama sa
urmărindu-l îndearoae. /uă ce îi suse ceva lui =em, Will disăru
imediat în mulţime.
1 % lecat şt ne-a lăsat, nu-i aşa5 întrebă <essa, c$inuindu-se cu
umbrela sa, care refuza să se înc$idă.
1 /ă-mi voie.
=em se întinse cu de9teritate şi smuci mecanismul& umbrela se înc$ise
cu un ocnet. /ându-şi la o arte din oc$i ărul umed, <essa îi zâmbi
e9act când Will se întoarse cu un $amal ce ărea ofensat, care-l
desovără e C3ril de baga+e şi se răsti la aceştia să se grăbească,
deoarece trenul nu avea să aştete.
Will se uită de la $amal la bastonul lui =em şi înaoi. şi mi+i oc$ii
albaştri.
1 #e noi ne va aşteta, zise Will cu un zâmbet ameninţător.
Hamalul ăru tulburat, dar suse ?/omnule@ e un ton cu mult mai
uţin agresiv, conducându-i către eronul de lecare. ;amenii " atât de
mulţi
drum oameni: 1 se îmbulzeau
rim mulţime, ţinându-seeculângă
o mână<essa în tim
de =em ce cealaltă
şi cu ea îşi croia
de
ălăria lui =essamine. (a caătul îndeărtat al gării, unde liniile ieşeau în
câm desc$is, vedea că cerul era de un gri metalic, mân+it de funingine.
=em o a+ută să urce în comartiment& era multă agitaţie în +urul
baga+elor, iar Will, rintre strigături şi fluierături, îi dădu bacşiş $amalului
în tim ce trenul se regătea de lecare. Uşa se înc$ise în satele lor
e9act când trenul omi, iar aburii treceau e lângă geamuri în valuri albe,
roţile ţăcănind voioase.
1 <i-ai adus ceva să citeşti în timul călătoriei5 întrebă Will,
aşezându-se în scaunul din faţa <essei& =em era lângă ea, iar bastonul
său6eera rezemat
gândi de erete.din 4athe# şi la oemul din interior& ca să evite
la e9emlarul
tentaţia, o lăsase la *nstitut, în felul în care laşi în urmă o cutie de
bomboane când ţii cură de slăbire.
1 !u, suse ea. !u am dat de nimic ce m-ar interesa în mod secial
să citesc. Will desc$ise gura, dar nu suse nimic. ntotdeauna e9istă
ceva atât de incitant la înceutul unei călătorii, nu crezi5 continuă <essa,
cu rivirea e geam, deşi nu utea să vadă mare lucru dincolo de fum, de
funingine şi de loaia cenuşie care cădea zgomotoasă& (ondra era doar o
umbră vagă în ceaţă.
1 !u, zise Will în tim ce se lăsă e sate şi îşi trase ălăria e oc$i.
<essa îşi ţinu faţa liită de geam în tim ce cenuşiul (ondrei înceu să
disară în urma lor şi, îmreună cu acesta, şi loaia. Curând, treceau e
ogoare verzi line cu oi albe şi ici-colo câte o clootniţă a vreunui sat
răsărea în zare. Cerul se sc$imbase de la cenuşiu la un albastru
derimant şi ceţos, iar nori negri, mici, treceau e deasura. <essa rivea
totul fascinată.
1 !-ai mai fost niciodată în rovincie5 zise =em, iar întrebarea lui,
sre deosebire de cea a lui Will, avea o tentă de curiozitate adevărată.
1 !u-mi aduc aminte să fi lecat vreodată din !eF IorA, e9cetând
Cone3 *sland, dar asta nu înseamnă c$iar rovincie. Cred că am
străbătut eisa+e rurale atunci când am venit din 6out$amton cu 6urorile
ntunecate, dar era întuneric, şi oricum ţineau erdelele trase la geamuri.
şi dădu +os ălăria, din care icura aă, şi o use e scaunul dintre ei să
se usuce. /ar mă simt de arcă am mai văzut-o înainte. n cărţi. mi tot
imaginez că voi vedea <$omfield Hall răsărind dincolo de coaci sau
Wut$ering Heig$ts cocoţat e un colţ de stâncă> GR
1 Wut$ering Heig$ts e în IorAs$ire, rosti Will de sub ălăria sa, şi nu
suntem nici e-aroae de IorAs$ire încă. !ici măcar nu am a+uns la
Brant$am. 7i nu e nimic
fără munţi adevăraţi, imresionant
aşa cum în IorAs$ire.
avem în Kara Balilor. /ealuri şi vâlcele,
1 ţi liseşte Kara Balilor5 întrebă <essa.
1F 6ste 3orba despre !aaele *n !are se des-4oar- o mare par!e din a!ţiunile romanelor ane !"ret de
Charlotte ronte, respe!ti3 #a răscruce de v$nturi, de 6mily ronte
!u era tocmai sigură de ce o ficuse& ştia că întrebându-l e Will desre
trecutul său era ca şi cum ar fi lovit un câine suferind, dar se ărea că nu
utea să se abţină.
Will ridică uşor din umeri.
1 Ce să-mi lisească5 ;i şi cântece, suse el. 7i limba ridicolă. t
offm ijoi morfedd8?ddai ddim ?n cofioj? enB
1Ce înseamnă5
1 nseamnă ?8reau să mă îmbăt atât de tare, încât să nu-mi mai
amintesc cum mă c$eamă@. /estul de folositor.
1 !u eşti foarte atriot, observă <essa. !u-ţi aduceai aminte
adineauri de munţi5
1#atriot5 Will ăru îngâmfat. ţi sun eu ce înseamnă să fii atriot,
zise el în onoarea locului meu de naştere, am dragonul galez tatuat e>
1 0şti într-o disoziţie fermecătoare, nu-i aşa, William5 îl întreruse
=em, deşi vocea sa nu era tăioasă. <otuşi, ştiindu-i de ceva vreme,
îmreună şi searat, <essa ştiu că însemna ceva când se strigau e
numele lor întreg în locul formelor familiare rescurtate. %du-ţi aminte,
6tarAFeat$er nu o suortă e C$arlotte, aşa că dacă asta e starea în
care te afli>
1 ţi romit că o să mă folosesc de farmecele mele ca să scot dracu
din el, suse Will, ridicându-se şi aran+ându-şi ălăria mototolită. l voi
vră+i cu atâta
ământ, forţă, să-şi
încercând încât aducă
atunci aminte
când voi termina,
cum va rămâne fiiră vlagă la
îl c$eamă.
1 ;mul are otzeci şi nouă de ani, mormăi =em. 6-ar utea să aibă
de+a această roblemă.
1 #resuun că acum tu-ţi concentrezi tot şarmul5 întrebă <essa. !u
ai vrea să-l iroseşti e noi5
1ntocmai. Will ăru mulţumit. 7i, =em, familia 6tarAFeat$er nu e
C$arlotte nu o suortă. Ci e tatăl ei.
1 #ăcatele taţilor, suse =em. !u sunt redisuşi să-l lacă e vreun
)airc$ild sau e cineva rieten cu unul dintre aceştia. C$arlotte nu l-a
lăsat nici măcar e Henr3 să vină>
1 %sta deoarece, de fiecare dată când cineva îl lasă e Henr3 să iasă
din casă de caul lui, e9istă riscul unui incident internaţional, zise Will.
/ar, da, ca să răsund la întrebarea ta nerostită, înţeleg câtă încredere
are C$arlotte în noi şi c$iar intenţionez să mă ort cuviincios. !ici eu nu
vreau să-l văd e*nstitutului.
fii la conducerea 'enedict (ig$tFood cu oc$ii săi c$iorâşi şi e $idoşii lui
1 !u sunt $idoşi, suse <essa.
Will clii către ea.
1 #oftim5
1 Bideon şi Babriel, zise <essa. 6unt c$iar arătoşi, nicidecum $idoşi.
1 8orbeam, suse Will monoton, desre adâncurile întunecoase ale
sufletelor e care le osedă.
<essa răsuflă zgomotos.
1 7i ce culoare crezi că are adâncul sufletului tău, Will Herondale5
1 2ov, zise Will.
<essa
1 #oate se uită
că arcătre =emsăduă
trebui a+utor,desre
discutăm dar acesta doar zâmbi.
o strategie, suse acesta.
6tarAFeat$er o urăşte e C$arlotte, dar ştie că ea ne-a trimis. /eci cum
vom face să-i intrăm în graţii5
1 <essa îşi oate utiliza şiretlicurile feminine, rosti Will. C$arlotte a
sus că-i lace un c$i frumos.
1 Cum a e9licat C$arlotte rezenţa mea5 întrebă <essa, dându-şi
seama cu întârziere că ar fi trebuit să întrebe asta mai devreme.
i !u a făcut-o& ur şi simlu, i-a trimis numele noastre. % fost destul de
concisă, suse Will. Cred că ne revine nouă sarcina să născocim o
oveste lauzibilă.
1 !u utem sune că sunt o vânătoare de umbre& va şti imediat că nu
sunt. !u am eceţi.
1 7i nici semnul de magician. 8a crede că e o mundană, zise =em. %l
utea să se <ransforme, dar>
maiWill
răuodecât
rivi meditativ. /eşi
nimic ", încă <essa
simţea căştia că nusaînsemna
rivirea era ca o nimic " de
atingere fat,
uşoară
cu degetul e ceafă, făcând-o să tremure. 6e forţă să-i întoarcă rivirea
sa de iatră.
1 0ventual, utem sune că e o mătuşă nebună necăsătorită, care
doreşte să ne însoţească este tot.
1 2ătuşa mea sau a ta5 întrebă =em.
1 ntr-adevăr, c$iar nu seamănă cu niciunul din noi, nu-i aşa5 #oate
că e o fată care s-a îndrăgostit nebuneşte de mine şi continuă să mă
urmărească oriunde m-aş duce.
1 <alentul meu e metamorfoza, Will, nu actoria, suse <essa, şi când
auzi asta, =em izbucni în $o$ot de râs& Will se încruntă.
1 Ki-a dat o relică frumoasă, Will, suse =em. 6e mai întâmlă
uneori, nu-i aşa5 #oate că ar trebui s-o rezint ca fiind logodnica mea. i
utem sune nebunului de %lo3sius că înălţarea sa este în desfăşurare.
1 nălţarea5
<essa nu-şi aducea aminte nimic din 'ode0 desre acest termen.
=em zise
1 Când un vânător de umbre doreşte să ia în căsătorie o mundană>
1 /ar credeam că este interzis, se miră <essa în tim ce trenul intră
într-un tunel.
/eodată, comartimentul lor fu cufundat în întuneric, deşi avea
imresia că Will se uita la ea " acea senzaţie cutremurătoare că rivirea
sa era aţintită asura ei cumva.
1 ntr-adevăr, este. Doar dacă #ocalul 2ortal nu este folosit să
transforme mundanul într-un vânător de umbre. !u e un rezultat obişnuit,
dar se întâmlă.
o înălţare /acă vânătorul
a artenerului de umbre
său, Conclavul în cauză
trebuie i-a cerut Conclavului
să delibereze tim de cel
uţin trei luni. ntre tim, mundanul e obligat să urmeze un ciclu de studii,
să înveţe desre cultura vânătorilor de umbre>
8ocea lui =em fu înăbuşită de fluierul trenului când locomotiva ieşi din
tund. <essa se uită la Will, dar acesta rivea fi9 e geam, fără să se uite
deloc la ea. şi imaginase doar.
1 #resuun că nu e o idee rea, suse <essa. 7tiu destul de multe& am
terminat aroae tot 'ode0ul
1 %r ărea normal să te fi adus cu mine, zise =em. Ca osibilă
înălţată, oate doreşti să înveţi şi desre alte *nstitute, nu numai desre
cel din (ondra. 6e uită către Will. <u ce ărere ai5
1 #are o idee la fel de bună ca oricare.
Will încă se uita e geam& rovincia devenise mai uţin verde şi mai
steară. !u mai erau sate vizibile, doar întinderi de iarbă verde sre
cenuşiu
1 Câteşi roci negre.
*nstitute mai sunt, în afară de cel din (ondra5 întrebă <essa.
=em le numără e degete.
1 n 2area 'ritanie5 (ondra, IorA, unul în CornFall " aroae de
(intagel ", unul în Cardiff şi unul în 0dinburg$. 6unt mai mici însă, şi
raortează *nstitutului din (ondra, care la rândul său raortează *drisului.
1 Bideon (ig$tFood a sus că a fost la *nstitutul din 2adrid. Ce
/umnezeu a făcut acolo5
1 Cei mai robabil a ierdut vremea, suse Will.
/e-ndată ce ne terminăm antrenamentul, la otsrezece ani, zise =em,
de arcă Will nu vorbise, suntem încura+aţi să călătorim, să etrecem
timul la alte *nstitute, să aflăm din locuri noi câte ceva din cultura
vânătorilor de umbre. ntotdeauna sunt te$nici diferite, trucuri locale de
învăţat. Bideon a fost lecat doar câteva luni. /acă 'enedict l-a c$emat
înaoi atât de reede, trebuie să se gândească la fatul că oziţia sa la
*nstitut
=em este
ăreaasigurată.
tulburat.
1 /ar se înşeală, suse <essa $otărâtă, şi când rivirea îngri+orată nu
ărăsi oc$ii cenuşii ai lui =em, se gândi la ceva, în încercarea de a
sc$imba subiectul. Unde este *nstitutul din !eF IorA5
1 !u am memorat toate adresele lor, <essa.
0ra ceva în vocea lui Will, un subînţeles ericulos. =em se uită la el
c$iorâş şi suse
1 0 totul în regulă5
Will îşi dădu +os ălăria şi o use e scaunul de lângă el. 6e uită
$otărât la amândoi entru o cliă, rivirea fiindu-i calmă. 0ra frumos ca
întotdeauna,
şters. #entru gândi
cineva<essa, dar avea
care ărea ceva
să ardă cenuşiu
luminos înde+urul
atât des,său,
aceaaroae
lumină
ărea că ar fi terminat, de arcă ar urca o iatră la deal, ca 6isif.
1 %m băut rea mult aseară, zise el într-un târziu.
"incer, de ce te mai chinui, <ill/ +u-ţi dai seama că noi ştim că tu
minţi/ aroae că suse <essa, dar, uitându-se la =em, se otoli. #rivirea
îndretată către Will era îngri+orată " într-adevăr, foarte îngri+orată, deşi
<essa ştia că el nu-l credea e Will în legătură cu băutul, mai mult decât
îl credea ea.
1 ;f, suse ei vesel, dacă ar fi e9istat o ună de 6obrietate.
1 /a. Will se uită la el, iar încordarea de e faţa sa se mai domoli.
/acă am utea să ne întoarcem la discuţia desre lanul tău, =ames. 0 o
idee bună, mai uţin un singur lucru. 6e alecă. /acă se resuune că
este logodită cu tine, <essa va avea nevoie de un inel.
1 2-am gândit la asta, zise =em, surrinzând-o e <essa, care-şi
imaginase
buzunarul de că laideea
brâucu înălţareaunîiinel
şi scoase venise e loc.e%cesta
de argint, care i-lbăgă
oferimâna în
<essei.
!u era diferit de inelul de argint e care Will îl urta adeseori, deşi, în
tim ce al lui Will avea un model cu ăsări în zbor, acesta era atent
gravat îmre+ur cu crenelurile unui turn de castel. *nelul familiei Carstairs,
suse el. /acă vrei...
0a îl luă şi îl use e inelarul mâinii sale stângi, unde, ca rin minune,
ărea să se otrivească. 6imţi că ar fi trebuit să sună ceva recum 1
minunat sau %ulţumesc, dar bineînţeles că nu era o cerere în căsătorie,
nici măcar un cadou. 0ra ur şi simlu un obiect de recuzită.
1 C$arlotte nu oartă un inel de căsătorie, zise ea. !u ştiam că
vânătorii de umbre o fac.
1 !u o facem, suse Will. 0 o tradiţie să-i dai fetei inelul familiei tale
când te logodeşti, dar ceremonia de căsătorie concretă imlică sc$imbul
de rune în loc de inele. Una e mână şi una deasura inimii.
1 ?#une-mă
dragostea ca ocaecete
este tare e inima
moartea, ta, ca
şi gelozia o ecete
este e braţulcatău&
neîndulecată căci
locuinţa
morţilor@, îi zise =em. Cântarea Cântărilor.
1 ?Belozia este neîndulecată ca locuinţa morţilor@5 <essa ridică din
srâncene. !u e> foarte romantic.
1 ?=arul ei este +ar de foc, o flacără a îngerului@ GG, suse Will, ridicând
la rândul său din srâncene. ntotdeauna am crezut că femeile consideră
romantică ideea de gelozie. 'ărbaţii care se lută entru tine>
1 #ăi, în ceremoniile de căsătorie ale mundanilor, nu e9istă
morminte, zise <essa. /eşi abilitatea voastră de a cita din 'iblie e
imresionantă. 2ai bună decât a mătuşii mele Harriet.
1 %i auzit
=em, asta, =ames5
ca întotdeauna, era<ocmai
liniştit. ne-a comarat cu mătuşa ei Harriet.
1 <rebuie să cunoaştem toate te9tele religioase, suse acesta. #entru
noi sunt manuale de instrucţiuni.
1 /eci le-aţi memorat e toate în şcoală5 îşi dădu seama că de când
era la *nstitut, ea nu-i văzuse nici e Will, şi nici e =em învăţând. 6au, de
fat, când sunteţi şcoliţi5
1 /a, deşi C$arlotte a rămas în urmă cu instruirea noastră, aşa cum
îţi oţi imagina, suse Will. <rebuie ori să ai un dascăl, ori să fii şcolit în
*dris " asta duă ce devii ma+or, la otsrezece ani. Ceea ce, din fericire,
se va întâmla în curând entru amândoi.
1 Care dintre voi este mai mare5
=em zise ?Will@, iar Will zise ?=em@, duă care izbucniră amândoi în râs,
iar Will adăugă
1 nsă doar cu trei luni.
1 7tiam
<essa secă o să
uită de te
la simţi
unul obligat să sui
la celălalt. asta, rosti
!u e9istau doi=em rân+ind.
băieţi care să arate
mai diferit sau care să aibă ersonalităţi mai diferite de-ale lor. 7i totuşi>
1 Ce înseamnă să fii paraatai/ suse ea. 6ă vă terminaţi rooziţiile
unul celuilalt şi altele de genul ăsta5 #entru că în 'ode0 nu se sun
multe desre asta.
Will şi =em se uitară unul la celălalt. Will ridică din umeri neăsător.
1 0 destul de greu de e9licat, rosti el mândru. /acă nu ai simţit-o>
1 %m vrut să sun, zise <essa, nu oţi> nu ştiu> să citeşti gândurile
celuilalt sau ceva asemănător5
=em scoase un sunet ca o bolboroseală. ;c$ii albaştri scliitori ai lui
Will se făcură mari.
1 6ă ne citim în minte unul celuilalt5 /umnezeule, nu:
1 %tunci, care e scoul5 =uraţi să vă rote+aţi unul e celălalt, înţeleg
asta, dar nu se resuune că toţi vânătorii de umbre trebuie să facă asta
entru
1 "ceilalţi5
0 mai mult de-atât, suse =em, care încetase să mai vorbească
nedesluşit şi devenise solemn. *deea de paraatai vine dintr-o relatare
11 %&idem.
vec$e, ovestea lui *onatan şi /avid. ?/avid sfârşise de vorbit cu 6aul. 7i
de atunci, sufletul lui *onatan s-a aliit de sufletul lui /avid, şi *onatan l-a
iubit ca e sufletul din el. 7i aoi, *onatan a făcut legământ cu /avid,
entru că-l iubea ca e sufletul lui.@ G 0i erau doi războinici, iar sufletele
lor erau legate unul de celălalt de Ceruri, şi de acolo a reluat =onat$an
8ânătorul de umbre ideea de paraatai şi a introdus ceremonia în (ege.
1 femei5
două /ar nu trebuie să fie doi bărbaţi5 #ot fi un bărbat şi o femeie sau
1 'ineînţeles. =em dădu din ca. %i doar otsrezece ani să găseşti
şi să alegi un paraatai Când treci de această vârstă, ritualul nu mai este
disonibil entru tine. 7i nu este doar o romisiune de a vă ăzi unul e
celălalt. <rebuie să stai în faţa Consiliului şi să +uri că-ţi vei da viaţa
entru paraatai-ul tău. 6ă mergi unde merge el, să fii îngroat unde este
îngroat el. /acă o săgeată s-ar îndreta sre Will, aş fi obligat de
+urământ să mă aşez în faţa ei.
1 0 convenabil, suse Will.
1 *ar el, bineînţeles, este obligat şi faci la fel entru mine, zise =em.
;rice-ar sune în contradictoriu, Will nu încalcă +urămintele sau (egea.
6e uită lung la Will, care zâmbi uşor şi se uită e geam.
1 2ăi să fie, suse <essa. <otul e foarte înduioşător, dar eu tot nu
văd care sunt avanta+ele.
1 !uunul
găsesc toatăînlumea
timulare un paraatai
alocat. /ar cei ,care
zise o=em.
fac )oarte
îşi ot uţini
trage dintre
uterenoi
în
lută de la paraatai-ul lor. ; rună usă e tine de către paraatai-ul tău
va fi întotdeauna mai uternică decât una desenată de tine sau de
altcineva. 7i sunt unele rune e care le utem utiliza şi care nu ot fi
folosite de niciun alt vânător de umbre, deoarece îşi trag uterea din forţa
noastră dublată.
1 /ar dacă vă $otărâţi să nu mai fiţi paraatai& întrebă <essa
curioasă. #oate fi ritualul rut5
1 /oamne /umnezeule, femeie, suse Will. 09istă vreo întrebare la
care să nu vrei să afli răsunsul5
1 !u văd niciun ericol în a-i sune. =em îşi ţinea mâinile e baston,
Cu cât ştie mai multe, cu atât va fi mai caabilă să retindă că are de
gând să se nalţe. 6e întoarse către <essa. itualul nu oate fi anulat
decât în câteva situaţii. /acă unul dintre noi devine locuitor al (umii de
=os
dintresau
noimundan, atunci,este
moare, celălalt legătura
liber. este rută.
/ar nu 7i, bineînţeles,
să aleagă dacă unul
un alt paraatai Un
vânător de umbre nu oate lua arte la ritual decât o dată.
1 'amuel 1$G1
1 0 ca şi căsătoria în biserica catolică, suse <essa. Ca Henric al
8***-lea& a trebuit să facă o nouă religie doar ca să scae de +urămintele
sale.
1 #ână când moartea ne va desărţi, suse Will, rivirea sa fiind încă
aţintită asura eisa+ului care se vedea e geam.
1 #ăi, Will nu trebuie să creeze o nouă religie doar ca să scae de
mine,
Willzise =em.
se uită 8a dar
urât, fi liber destul
<essa de reede.
fu cea care vorbi
1 !u sune asta, îl do+eni ea e =em. Un leac încă oate fi găsit. !u
văd niciun motiv să-ţi ierzi seranţa.
%roae că se micşoră când văzu rivirea e care i-o aruncă Will
albastră, arinsă, furioasă. =em ăru să nu bage de seamă, când
răsunse calm şi neafectat
1 !u mi-am ierdut seranţa, suse el. 0u doar ser la alte lucruri
decât tine, <essa Bra3.
<recură ore întregi duă ultima conversaţie, ore e care <essa le
dormise, cu caul aşezat e mână, cu sunetul surd al roţilor trenului
făcându-şi loc în visele sale. 6e trezi într-un târziu că =em o zgâlţâie de
umeri, fluierul trenului răsunând şi şeful de tren strigând numele gării
IorA. Coborâră e eron într-o agitaţie de genţi, ălării şi $amali. !u era
nici e dearte
acoerită la fel dedin
de un aravan aglomerată recum
sticlă şi fier, garaimresionant,
mult mai Eing ΄s Cross,
rinşicare
era
se utea vedea cerul întunecat.
#eroanele se întindeau cât vedeai cu oc$ii& <essa, =em şi Will stăteau
e cel care era cel mai aroiat de clădirea gării, unde ceasuri mari de
aur arătau ora şase. 0rau mai în nord acum, iar cerul de+a înceuse să
se întunece către asfinţit.
%bia se adunaseră sub unul dintre ceasuri când un bărbat ieşi din
întuneric. <essa abia utu să-şi ascundă surrinderea când îl văzu. #urta
o mantie groasă, o ălărie neagră, ce ărea a fi de muşama, şi bocanci
recum cei ai unui marinar bătrân. 'arba lui era lungă şi albă, iar oc$ii îi
erau stră+uiţi de srâncene albe stufoase. 6e întinse şi use o mână e
umărul lui Will.
1 !efilimi5 întrebă el, cu voce asră şi accent uternic. 8oi sunteţ45
1 /oamne /umnezeule, suse Will, ducându-şi mâna la inimă într-un
gest
treiGL.teatral. 0 marinarul bătrân care a orit un drumeţ din ceata lui de
1 s aci din ordinele lu4 %lo3sius 6tarAFeat$er. 6unteţ4 or ba flăcăii e
1. Aluie la primele 3ersuri din „alada b-tr>nului marinar” de /amuel Taylor Colerid+e (tradu!ere de
Pro!opie P Clonţea, 6ditura nstitutul 6uropean, FF')
care-i aştet5 !u o4 să sau toată noatea aci.
1 %i o întâlnire imortantă cu un albatros5 întrebă Will. !u te reţinem.
1 Ceea ce vrea rietenul meu nebun să sună, zise =em, este că noi
suntem într-adevăr vânătorii de umbre de la *nstitutul din (ondra.
C$arlotte 'ranFell ne-a trimis. 7i dumneavoastră sunteţi>5
1 Botts$all, zise bărbatul e un ton morocănos. )amilia me4 slu+eşte
vânătorii
văd dincolode de
umbre ai voastre
iluziile *nstitutului din IorA
magice, d-aroae
tinereilor. treişisecole.
/a4 nu #o4 să
la ea, adăugă
acesta, şi se uită la <essa. /acă-i vr4o vra+ă e ea, e ceva ce n-am mai
văz4t ân-acu4.
1 0 o mundană> înălţătoare, suse =em iute. 8a fi soţia mea. i luă
mâna <essei în mod rotector şi o întoarse astfel încât Botts$all să oată
vedea inelul de e degetul ei. Consiliul a considerat că ar fi benefic
entru ea să mai vadă un *nstitut în afară de cel din (ondra.
1 % fo4 domnul 6tarAFeat$er anunţat desre asta5 întrebă Botts$all,
oc$ii săi negri rivind atenţi e sub marginea ălăriei.
1 /einde ce i-a sus doamna 'ranFell, zise =em.
1 #ăi, ser că i-a sus ceva, de dragu4 vostru, suse bătrânul servitor,
ridicând din srâncene. /acă e9istă vr4un om în astă lume care urăşte
surrizele mai mult decât %lo3sius 6tarAFeat$er, eu nu l-am cunoscut e
nenoro> cerşetor. mi cer scuze, domn4şoară.
<essa
=em, aoizâmbi şi dar
la Will, îşi înclină caul, erau
ambii băieţi dar înlăuntrul ei era agitată.
calmi şi zâmbitori. 0rau6e uită la
obişnuiţi
cu astfel de subterfugii, se gândi, iar ea, nu. 2ai +ucase roluri înainte, dar
nu ca roria ersoană, niciodată cu faţa ei şi nu a altcuiva. /intr-un
oarecare motiv, gândul de a minţi fără o imagine falsă duă care să se
ascundă o îngrozea. #utea doar să sere că Botts$all e9agerase, deşi
ceva " oate strălucirea din oc$ii săi când o rivise " îi sunea că nu era
aşa.
"
UMBRE ALE TRECUTULUI
Dar strigoi cerniţi " prădalnic
Cureş dau puterii 5ui9
Pl(ngeţi, vai& "oarele falnic
+u-i mai luce 'raiului&
Car în preajma casei, aima
'are-n purpură-nflorea
3zi e-unvremi,
%oartei asm de-a
umrit de spaima
pururea .GS
1 0dgar %llan #oe, ?#alatul bântuit de strigoi@
<essa de-abia observă interiorul gării în tim ce îl urmară e servitorul

lui 6tarAFeat$er rin sala aglomerată de la intrare. )orfotă, oameni
ciocnindu-se de ea, mirosul de fum de cărbune şi de mâncare, semne
înceţoşate ale comaniei Breat !ort$ern ailFa3 şi circuitele IorA şi
!ort$ 2idland. *eşiră din gară destul de reede, sub un cer ce se
întuneca deasura caetelor lor, ameninţând să louă. (a un caăt al
gării, un $otel grandios se înălţa sre cerul întunecat& Botts$all îi grăbi
însre acesta, unde o trăsură neagră cu cele atru C-uri ale Conclavului
ictate e uşă aşteta la intrare. /uă ce aşezară baga+ele şi se urcară,
orniră la drum, trăsura mergând e <anner oF, intrând în flu9ul
traficului.
; mare arte a drumului, Will rămase tăcut, bătând cu degetele lui
subţiri e genunc$ii săi acoeriţi cu antaloni negri, cu rivirea
gânditoare. =em ruse tăcerea, alecându-se este <essa să tragă
draeriile din dretul ei. i arătă locurile de interes " cimitirul unde
victimele unei eidemii de $oleră fuseseră în$umate şi zidurile cenuşii,
străvec$i, ale oraşului, care se înălţau în faţa lor, cu creneluri la caătul
de sus, asemănătoare modelului de e inelul său. ;dată trecuţi de ziduri,
străzile se îngustară. 6emăna cu (ondra, se gândi <essa, dar la o scară
mai redusă& c$iar şi magazinele e lângă care treceau " o măcelărie, o
1% Citat din 3olumul Pră&uşirea casei (sher şi alte povestiri, tradu!ere de on Vinea, 6ditura Ade3-rul,
u!ure4ti, F11
ostăvărie " ăreau mai mici. #ietonii grăbiţi, ma+oritatea bărbaţi, cu
bărbiile ascunse în gulere ca să se ferească de loaia uşoară ce
înceuse să cadă, nu erau la fel de elegant îmbrăcaţi& ăreau mai ?rurali@,
ca fermierii care veneau în 2an$attan uneori, uşor de recunoscut duă
roşeaţa de e mâinile lor dar şi duă ielea dură, arsă de soare, de e
feţe.
<răsura
căscă ieşi dintr-o
de uimire. străduţă
n faţa lor se îngustă
înălţa o şicatedrală
intră într-un scuar uriaş&
magnifică, turlele<essa
sale
gotice străungând cerul gri, la fel ca săgeţile 6fanţului 6ebastian. Un
turn masiv din calcar deăşea în înălţime structura, iar de-a lungul faţadei
clădirii, câteva nişe adăosteau statui scultate, fiecare diferită de
cealaltă.
1 Msta e *nstitutul5 /umnezeule, e mai fastuos decât cel din (ondra...
Will râse.
1 Uneori, o biserică este doar o biserică, <ess.
%colo este Catedrala IorA, suse =em, 2ândria oraşului. +u *nstitutul.
*nstitutul este e Boodramgate 6treet. Cuvintele sale fură confirmate
când trăsura ocoli catedrala, înaintă e /oFngate, şi aoi intră e o alee
îngustă, răfuită, de e Boodramgate, unde merseră e sub o oartă
mică de fier dintre două clădiri în stil <udor înclinate.
Când a+unseră de cealaltă arte a orţii, <essa văzu de ce râsese Will.
Ceea ce se de
încon+urată înălţa în şi
ziduri faţa
delor eranetedă,
iarbă o biserică
deşidestul de lăcută
nu avea la vedere,
deloc grandoarea
Catedralei IorA. Când Botts$all se dădu +os să desc$idă ortiera trăsurii
şi să o a+ute e <essa să coboare, aceasta văzu câteva ietre de
mormânt iţindu-se din iarba umezită de loaie, de arcă cineva
intenţionase să înceaă un cimitir acolo, dar îşi ierduse interesul în
mi+locul acţiunii.
Cerul era aroae negru acum, cu ete de argint ici şi colo de la norii
transarenţi în lumina stelelor. n satele ei, îi auzi e =em şi Will
murmurând& în faţa ei, uşile bisericii erau desc$ise şi dincolo de ele
vedea lumânări âlâind. /eodată se simţi eterică, de arcă era fantoma
<essei, bântuind acest loc ciudat, atât de diferit de viaţa e care o dusese
în !eF IorA. 6e înfioră, şi nu doar de frig.
6imţi atingerea unei mâini e braţul său, şi o resiraţie caldă îi mişcă
ărul. 7tia cine era, fără să se întoarcă.
lui,1vibrând
(ogodnica mea, intrăm5
rin oasele îi şoti =em la urec$e.
sale, transmiţându-i-se ei. 0a 6imţi amuzamentul
aroae că zâmbi.
Hai să intrăm îmreună în gura luului:
<essa îşi use mâna e braţul său. şi croiră drum e scările bisericii&
se uită în sate şi-l văzu e Will rivindu-i insistent, ftră ca, aarent, să-i
dea atenţie lui Botts$all care-l bătea e umăr, şotindu-i ceva la urec$e.
#rivirea ei se întâlni cu a lui, dar ea se uită reede în altă arte&
sc$imburile de riviri cu Will erau derutante în cel mai bun caz, şi
ameţitoare în cel mai rău.
*nteriorul bisericii era mic şi întunecos în comaraţie cu cel de la
*nstitutul din (ondra. 7iruri de bănci străvec$i erau aşezate de-a lungul
ereţilor şi deasura
de fier înnegrit. lor, ietrele
n naos, în faţadeunei
lama-vră+itoarei ardeaudeîn lumânări
cascade veritabile suorturi
arzânde, stătea un bătrân îmbrăcat cu totul în negrul vânătorilor de
umbre. #ărul sălbatic şi barba sa erau dese şi sure, oc$ii negri fiindu-i
înceţoşaţi şi ascunşi e +umătate de srâncene mari, e ielea sa
văzându-se trecerea anilor. <essa ştia că avea aroae nouăzeci de ani,
dar satele său încă era dret, iar ietul îi era la fel de masiv recum
trunc$iul unui coac.
1 <u eşti tânărul Herondale5 strigă acesta în tim ce Will ăşi în faţă
să se rezinte. #e +umătate mundan, e +umătate galez, şi caracteristicile
cele mai roaste din ambele, din câte-am auzit.
Will zâmbi oliticos.
— DiolchEF 
6tarAFeat$er se înfioră.
1 (imbă corcită, mormăi el, şi îşi întoarse rivirea către =em. =ames
Carstairs, suse%cea
duceţi naibii. el. Un fetiţă
alt lodimertinentă,
al *nstitutului.acea
%r trebui să vă sun
C$arlotte să vă
)airc$ild,
trimiţându-vă e caul meu fără a-mi cere ermisiunea. /ezvăluia uţin
din accentul de IorAs$ire e care servitorul său îl avea, deşi mult mai
subtil& totuşi, când ronunţa ?i@ suna uţin ca un ?a@. !iciun membru din
acea familie, continuă el, nu a fost vreodată cât de cât manierat. 2-am
liit de taică-său, şi mă ot lisi şi de>
;c$ii săi scăărători se îndretară sre <essa& şi se ori deodată, cu
gura desc$isă, de arcă fusese lesnit este faţă în mi+locul rooziţiei.
<essa se uită la =em& acesta ărea la fel de surrins ca şi ea de tăcerea
subită a lui 6tarAFeat$er. /ar Will salvă situaţia.
1 0a este <essa Bra3, domnule, suse el. 0 mundană, nălţătoare,
logodită cu domnul Carstairs aici de faţă.
1 ; mundană, zici5 întrebă 6tarAFeat$er, desc$izând oc$ii larg.
1 ; nălţătoare, suse Will, e cel mai mieros şi liniştitor ton al lui. %
fost o rietenă
rimim credincioasă
în rândurile noastre cât ade*nstitutului
curând. din (ondra şi serăm să o
1 ; mundană, reetă bătrânul din nou, şi avu un acces de tuse. #ăi,
1# „Eulţum!s!” (*n b +ale> *n ori+inal)

timurile s-au> /a, în acest caz> şi trecu din nou rivirea este faţa
<essei, aoi este Botts$all, care ărea c$inuit rintre baga+e. *a-i e
Cedric şi %ndreF să te a+ute să duceţi lucrurile musafirilor noştri în
camerele lor, suse acesta. 7i sune-i lui 0llen să-i dea disoziţie
bucătăriei să mai ună trei tacâmuri entru cină, în seara asta. 6e oate
să fi uitat să-i sun că vom avea musafiri.
6ervitorul
aarentă se uită lung
zăăceală& la stăânul
<essa nu utea său
să-lînainte să dea0ra
învinuiască. dinevident
ca, cucăo
6tarAFeat$er intenţionase să-i trimită înaoi, dar îşi sc$imbase decizia în
ultimul moment. 6e uită la =em, care ărea la fel de buimăcit ca şi ea&
doar Will, cu oc$ii săi albaştri mari şi faţa inocentă recum cea a unui
băiat din corul bisericesc, ărea să nu se fi aştetat la altceva.
1 Haideţi, atunci, suse 6tarAFeat$er cu voce groasă, fără să se uite
la <essa. !u staţi acolo. Urmaţi-mă, am să vă conduc în camerele
voastre.
1 n numele ngerului. 6use Will, mişcând furculiţa rin mâncarea
maronie din farfuria sa. Ce este c$estia asta5
<essa trebui să fie de acord că era greu de desluşit. 6ervitorii lui
6tarAFeat$er " ma+oritatea bătrâni şi bătrâne gârbovite, şi o mena+eră
acră " făcuseră întocmai cum ordonase acesta şi mai useseră încă trei
tacâmuri
cocoloaşeentru cină, care
mari, oferită consta
generos într-osuieră
dintr-o suă înc$isă
de argintla de
culoare, cu
o femeie
urtând o roc$ie neagră şi o bonetă albă, atât de gârbovită, încât <essa
trebui să facă eforturi să nu sară de e scaun entru a o a+uta la servit.
Când femeia termină, se întoarse şi lecă, lăsându-i e =em, <essa şi
Will singuri în sufragerie, rivind lung unii la ceilalţi, este masă.
)usese de asemenea us şi un tacâm entru 6tarAFeat$er, dar acesta
nu era rezent <essa fu nevoită să recunoască că, dacă ar fi fost în locul
lui, nici ea nu s-ar fi grăbit să mănânce sua. %vea din abundenţă legume
mult rea fierte şi came aţoasă, şi arăta c$iar şi mai neatrăgătoare în
lumina slabă din sufragerie. /oar câteva sfeşnice luminau saţiul strâmt&
taetul era maro-înc$is, iar oglinda de deasura şemineului în care nu
ardea niciun foc era ătată şi decolorată. <essa se simţea groaznic de
inconfortabil în roc$ia sa albastră de seară, din tafta ţeaănă,
îmrumutată de la =essamine şi lărgită de 6o$ie, şi care, în lumina
slabă căătase
7i totuşi, o nuanţă
entru vânătă.
o gazdă era un comortament groaznic de ciudat şi
insiste atât de mult ca ei să-i ţină comanie la cină şi aoi să nu aară.
Un servitor la fel de lăând şi de bătrân recum cel care usese sua o
condusese e <essa în camera ei mai devreme, o cavernă mare şi
sărăcăcios luminată, lină cu mobilă e9cesiv scultată. 0ra mult rea
slab luminată, de arcă 6tarAFeat$er încerca să economisească banii
entru etrol sau lumânări, dar, din câte ştia <essa, lama-vră+itoarei nu
costa nimic. #oate că ur şi simlu îi lăcea întunericul.
Băsise camera rece şi întunecată şi mai mult decât uşor
ameninţătoare. )ocul ce ardea mocnit în cămin nu încălzise încăerea.
Un
găseafulger eraulciorul
şi e gravat lin
e ambele
cu aăărţi
rece,ale
eşemineului.
care <essa%celaşi simbol
o folosise se
să se
sele e mâini şi e faţă. 6e uscase reede, întrebându-se de ce nu-şi
utea aduce aminte de simbol din 'ode0 ntregul *nstitut din (ondra era
decorat cu simbolurile Conclavului, recum îngerul ieşind din lac sau C-
urile înlănţuite ce rerezentau Conclavul şi Consiliul, (egământul şi
Consulul.
#este tot se găseau ortrete vec$i, grele " în dormitorul ei, e
coridoare, de-a lungul scărilor. /uă ce se sc$imbă în roc$ia de seară şi
auzi clooţelul de cină, <essa coborâse scara, o monstruozitate
scultată, de e timul lui *acob * al %ngliei, şi se ori să rivească
ortretul unei fete foarte tinere, cu ăr blond şi lung, îmbrăcată cu o
roc$ie demodată, entru coii, şi având o fundă mare deasura caului ei
micuţ. )aţa ei era slabă şi alidă şi bolnăvicioasă, dar oc$ii îi erau
luminoşi " singurul lucru luminos din acel loc întunecat, se gândi <essa.
e 1 %dele
rama 6tarAFeat$er,
ortretului. GNS. se auzi o voce de lângă ea, citind lăcuţa de
!u întoarse să-l rivească e Will, care stătea cu icioarele deărtate
şi cu mâinile la sate, rivind ortretul, încruntat.
1 Ce e5 %răţi de arcă nu-ţi lace de ea, însă mie îmi lace. <rebuie
să fie fiica> 'a nu, cred că neoata lui 6tarAFeat$er.
Will dădu din ca, rivind de la ortret la <essa.
)ără-ndoială. %cest loc este decorat aidoma unui cămin. 0ste clar că
familia 6tarAFeat$er a fost la *nstitutul din IorA de generaţii întregi. %i
observat fulgerele de este tot5
<essa dădu din ca arobator.
1 %cela este simbolul familiei 6tarAFeat$er. 09istă mai multe
simboluri ale familiei 6tarAFeat$er decât ale Conclavului. 0ste o lisă de
maniere să te comorţi de arcă deţii un loc recum acesta. !imeni nu
moşteneşte un *nstitut. Custodele *nstitutului este numit de către Consul.
(ocul în sine lui
1 #ărinţii aarţine Conclavului.
C$arlotte au condus *nstitutul din (ondra înaintea ei.
1 /e aceea bătrânul (ig$tFood este atât de ornit în legătură cu toată
treaba, îi răsunse Will. *nstitutele nu sunt în mod necesar menite să
rămână în familie. /ar Consulul nu i-ar fi dat ostul lui C$arlotte dacă n-
ar fi crezut că ea era ersoana otrivită entru asta. 7i e doar o
generaţie. %ceasta> %rătă cu braţul în +urul său de arcă voia să
curindă ortretele, saţiul şi e ciudatul şi singuraticul %lo3sius
6tarAFeat$er, toate cu un gest. 0i bine, nu-i de mirare că bătrânul crede
că are dretul să ne dea afară.
1 ărg$it de-a binelea, ar fi sus mătuşa mea. Coborâm la masă5
%rătând
când o oliteţe
îl luase de braţ.rară, Will îi oferise
Will îmbrăcat braţul.
de cină era <essa nu c$ieş
destul de se uitase
câtlasă-i
el
taie resiraţia, iar ea avea imresia că va avea nevoie de toate simţurile
sale.
=em era de+a în sufragerie când intrară ei, iar <essa se aşeză lângă el
să aştete gazda. <acâmul său fusese aşezat, farfuria sa umlută cu
suă, c$iar şi a$arul de vin fusese umlut cu vin roşu-înc$is, dar nu era
nici urmă de el. Will fusese rimul care ridicase din umeri şi înceuse să
mănânce, deşi, la scurt tim arătase de arcă şi-ar fi dorit să nu fi făcut
asta.
1 Ce este asta5 zise el acum, străungând cu furculiţa un obiect
nefericit şi ridicându-l în faţa oc$ilor. %cest> acest> lucru5
1 #ăstârnac5 sugeră =em.
1 #ăstârnac lantat în grădina rorie a /iavolului, suse Will. 6e uită
în +ur. Cred că nu este niciun câine să i-l dau.
1 iubea
care 6e aretoatecăanimalele,
nu sunt animale deumilul
c$iar şi e comanie rin +ur,
şi ţâfnosul observă =em,
C$urc$.
1 #robabil, toate otrăvite cu ăstârnac, suse Will.
1 8ai mie, suse <essa tristă, unând furculiţa +os. 7i îmi era atât de
foame:
1 09istă întotdeauna c$ifle la cină, zise Will, arătând către coşul
acoerit. /eşi, te avertizez, sunt tari ca iatra. (e oţi folosi să omori
gândacii negri de casă, dacă vreunul te deran+ează în toiul noţii.
<essa făcu o grimasă şi luă o gură de vin. 0ra la fel de acru ca oţetul.
Will îşi use furculiţa +os şi înceu să recite voios, în maniera 'ărţii de
asurdităţi a lui 0dFard (ear.
3 fost odată o fată din +eB Gor#
'are era flăm(ndă-n Gor#
Dar p(inea era tare ca piatra,
Car păst(rnacul precum>
1 !u oţi să rimezi ?IorA@ cu ?IorA@, întreruse <essa. <rişezi.
1 %re dretate, să ştii, suse =em, degetele sale delicate +ucându-se
cu iciorul a$arului de vin. 2ai ales când ?furculiţă A E= este evident
alegerea otrivită>
1 'ună seara. Umbra mătă$ăloasă a lui %lo3sius 6tarAFeat$er aăru
deodată în uşă& îmbu+orându-se, <essa se întrebă de cât tim stătea
acolo. /omnule Herondale, domnule Carstairs, domnişoară, ăăă>
1 Bra3, suse <essa. <$eresa Bra3.
1 ntr-adevăr.nu-şi ceru scuze, ci doar se aşeză greoi în caul mesei.
6tarAFeat$er
(uă o cutie ătrată, lată, de tiul celor e care banc$erii le foloseau să
ăstreze documente, şi o use lângă farfuria sa. 0moţionată, <essa văzu
că era un an marcat e aceasta " GNP ", şi c$iar mai bine, trei rânduri
de iniţiale. 8", 31", 32%
1 )ără îndoială că tânăra domnişoară va fi încântată să afle că am
cedat cererilor sale şi am căutat rin ar$ive toată ziua şi +umătate din
noatea trecută, înceu 6tarAFeat$er e un ton ofensat. /ură o cliă
ână când <essa îşi dădu seama că, în acest caz, ?tânăra domnişoară@
însemna C$arlotte. %re noroc, tatăl meu nu a aruncat niciodată nimic. 7i
în clia în care am văzut $ârtiile, mi-am adus aminte. şi lovi uşor tâmla.
;tzeci şi nouă de ani, şi nu am uitat niciun lucru. i uteţi sune
domnului Wa3land asta când mai vorbeşte desre înlocuirea mea.
1 Cu siguranţă o vom face, domnule, suse =em, oc$ii săi mişcându-
se 6tarAFeat$er
cu reeziciune.luă o gură sănătoasă din vinul său şi se strâmbă.
1 n numele ngerului, c$estia asta e dezgustătoare. #use a$arul +os
şi înceu să scoată $ârtiile din cutie. Ce avem noi aici este o cerere de
desăgubire din artea a doi magicieni. =o$n şi %nne 6$ade. Un culu
căsătorit. %ici este artea ciudată, continuă bătrânul. % fost comletată
de fiul lor, %9ei HollingFort$ 2ortmain, douăzeci şi doi de ani. nsă,
bineînţeles, magicienii simt steri>
Will se foi incomodat în scaun, luându-şi rivirea de la <essa.
1 %cest fiu a fost adotat, suse =em.
1 !u ar trebui să se ermită asta, zise 6tarAFeat$er, luând încă o
gură din vinul e care-l numise dezgustător. ;bra+ii lui înceură să se
înroşească. 09act cum ai da un coil uman să fie crescut de lui. naintea
%cordurilor>
1 /acă e9istă vreo dovadă rivind locul în care se află> suse =em,
încercând
foarte uţincutim>
delicateţe să îndrete conversaţia către calea dorită. %vem
1 )oarte bine, foarte bine, se răsti 6tarAFeat$er. %ici sunt foarte
1' Ho! de !u3inte intradu!tibil &*n lb engle)i, or*, !are rimea- !u Ior0
uţine informaţii legate de reţiosul vostru 2ortmain. 2ai mult desre
ărinţi. 6e are că susiciunea a căzut asura lor când s-a descoerit că
magicianul, =o$n 6$ade, avea în osesia sa Cartea %lbă. ; carte de vră+i
destul de uternică, înţelegeţi voi& a disărut din biblioteca *nstitutului din
(ondra în circumstanţe ciudate în anul GTP. Cartea se a9ează e vră+i
de legare şi dezlegare " să legi un suflet de un cor sau să îl dezlegi, în
funcţie
/ezgroa de caz. 6-a dovedit
cadavre sau lecăcumăra
magicianul
de încerca să însufleţească
la studenţii lucruri.
de la medicină fi
înlocuia ărţile mai deteriorate cu mecanisme. %oi încerca să le aducă
la viaţă. !ecromanţie " o încălcare ma+oră a (egii. 7i e timuri nu
aveam %cordurile. Un gru al 0nclavei a intrat şi i-a ucis e ambii
magicieni.
1 7i coilul5 întrebă Will. 2ortmain5
1 !ici urmă de el, suse 6tarAFeat$er. %m căutat, dar nimic. %m
resuus că era mort, ână când a aărut această $ârtie, e cât de
obraznică v-o uteţi imagina, în care erau retinse desăgubiri. C$iar şi
adresa sa>
— 3dresa sa5 întrebă Will. %ceastă informaţie nu fusese inclusă în
ergamentul e care-l văzuseră la *nstitut. n (ondra5
1 !u. C$iar aici, în IorAs$ire. 6tarAFeat$er bătu uşor în agina
mototolită. Conacul avenscar. ; clădire vec$e, uriaşă, la nord de noi.
0ste abandonată
gândesc, nu ot să-miacum,
daucred,
seama decum
zecio de ani. s-o
fi utut %cum, că stau
cumere de laşi bun
mă
înceut )amilia 6$ade nu a locuit acolo.
1 <otuşi, suse =em. #entru noi, este un unct e9celent de unde să
înceem căutarea. /acă este ărăsit încă de când a fost înc$iriat, oate
că a lăsat lucruri în urmă. /e fat, ar utea la fel de bine să folosească şi
acum casa.
1 #resuun. 6tarAFeat$er nu ărea deloc entuziasmat de toată
ovestea. 2a+oritatea bunurilor familiei 6$ade au fost luate ca trofee.
1 <rofee, reetă <essa uşor.
şi aduse aminte de termen din 'ode0 ;rice obiect luat de către un
vânător de umbre de la un locuitor al (umii de =os, care fusese rins
încălcând (egea, îi aarţinea. %celea erau trofeele de război. 6e uită la
=em şi la Will, care stăteau de cealaltă arte a mesei& oc$ii blânzi ai lui
=em o riveau cu îngri+orare, iar cei albaştri şi bântuiţi ai lui Will îşi
ăstrau e9resia.
războia cu ceea ce ;are
=em şic$iar aarţinea
Will se războiau5 unei rase de creaturi care se
1 <rofee, mormăi 6tarAFeat$er. %cesta îşi terminase vinul şi se
aucase de a$arul neatins al lui Will. <e interesează asta, domnişoară5
%vem o colecţie c$iar bunicică aici, la *nstitut. ; face de râs e cea de
la (ondra, sau cel uţin aşa mi s-a sus. 6e ridică, aroae răsturnându-
şi vinul. 8ino: ; să ţi-o arăt şi o să vă sun şi restul acestei oveşti
+alnice, deşi nu mai este c$iar atât de mult de ovestit.
<essa se uită raid la Will şi la =em duă vreun semn, dar amândoi
erau î n icioare, urmându-l e bătrân, care ieşea din cameră.
6tarAFeat$er vorbea în tim ce mergea, vocea făcându-i-se auzită este
umăr,
mari aiobligându-i
acestuia. e ceilalţi sa se grăbească şi să menţină ritmul cu aşii
1 !u am avut niciodată o ărere rea bună desre afacerea cu
/esăgubirea, suse acesta în tim ce arcurgeau un alt coridor de
iatră slab luminat şi interminabil. i face e locuitorii (umii de =os
îngâmfaţi, îi face să creadă că au dretul să ia ceva de la noi. <oată
munca e care o deunem şi nicio mulţumire, doar mâini întinse
aştetând mai mult, şi mai mult, şi mai mult. !u credeţi la fel, domnilor5
1 !emernici cu toţii, suse Will, care arăta de arcă mintea sa era la
mii de Ailometri deărtare. =em se uită la el ieziş.
1 Categoric: lătră 6tarAFeat$er, evident mulţumit !u că cineva ar
trebui să rostească astfel de cuvinte în rezenţa unei doamne,
bineînţeles. %şa cum suneam, acest 2ortmain rotesta faţă de moartea
lui %nne 6$ade, soţia magicianului " a sus că ea nu avusese de-a face
cu rotestele soţului său, că nu ştiuse de ele, asta retindea el. 2oartea
ei
defusese
ceea ceînnumea
zadar. el
% vrut un roces
?uciderea ei@, şiînacare
vrut să-i condamne
înaoi bunurile e cei vinovaţi
ărinţilor săi.
1 Cartea %lbă era rintre cele cerute de acesta5 întrebă =em. 7tiu că
este o încălcare a legii ca un magician să deţină un astfel de volum>
1 0ra. % fost recuerată şi dusă la biblioteca *nstitutului din (ondra,
unde fără îndoială este şi în ziua de azi. Cu siguranţă, nimeni nu avea să
i-o dea lui
<essa făcu un calcul raid în minte. /acă 6tarAFeat$er avea acum
otzeci şi nouă de ani, ar fi trebuit să aibă douăzeci şi şase la vremea
decesului familiei 6$ade.
1 %ţi fost acolo5
;c$ii săi înroşiţi o riviră& ea observă că şi acum, uşor beat, nu ărea
să vrea să o rivească rea direct.
1 Unde să fiu5
1 %ţi sus că un gru al 0nclavei a fost trimis să se ocue de familia
6$ade.
0zită /umneavoastră aţi din
o cliă, aoi ridică fostumeri.
rintre aceştia5
1 /a, suse el, accentul său de IorAs$ire fiind mai evident entru un
moment. !u a durat mult ână ce i-am ucis e amândoi. !u erau
regătiţi. /eloc. 2i-i aduc aminte zăcând acolo în sângele lor. % fost
entru rima dată când am văzut magicieni morţi şi eram surrins ci
aveau sânge roşu. #uteam să +ur că avea altă culoare, albastru, verde
sau ceva asemănător. idică din umeri. (e-am luat mantiile ca blana de
e un tigru. %m fost însărcinat să le ăstrez sau, mai bine zis, tatăl meu a
fost. Blorios, glorios. %celea erau vremurile.
ân+i recum un sc$elet, şi <essa se gândi la camera lui 'arbă-
%lbastră GT
, unde
acelaşi tim acesta
şi foarte ăstra rămăşiţele
înfierbântată, soţiilor ucise. 6e simţi în
şi foarte înfrigurată.
1 2ortmain nu a avut nicio şansă, nu-i aşa5 suse ea. 6ă comleteze
o lângere ca asta. !u avea să rimească niciodată vreo desăgubire
entru ea,
1 'ineînţeles că nu: se răsti 6tarAFeat$er. #rostii, numai rostii " să
retinzi că soţia nu era imlicată. Care soţie nu este imlicată ână-n gât
în treburile soţului5 în lus, el nici măcar nu era fiul lor biologic, n-avea
cum. #oate mai degrabă era ca un animal de comanie entru ei. %ş
face rămăşag că, dacă s-ar fi ivit ocazia, taică-său l-ar fi folosit entru
iese de sc$imb. *-a fost mai bine fără ei. %r fi trebuit să ne mulţumească,
nu să ceară un roces>
Când a+unse la o uşă grea din caătul coridorului şi se lii cu umărul
de ea, bătrânul tăcu rân+indu-le de sub srâncenele stufoase.
1 %ţi fost vreodată la #alatul de Cristal5 0i bine, asta arată mai ceva
ca /esc$ise
ăla. uşa cu umărul şi lumina luci în +urul lor când ăşiră în
încăerea de dincolo. Cu siguranţă, era singura încăere bine luminată
din acel loc.
6ala era lină de dulauri cu ereţi de sticlă, iar deasura fiecărui
dula era aşezată o lama-vră+itoarei care lumina conţinuturile acestora.
<essa văzu cum satele lui Will se încorda, iar =em se întinse sre ea,
mâna sa încleştându-se în +urul ei, mai-mai să o învineţească.
1 !u, înceu el să vorbească, dar ea ăşise de+a în faţă şi rivea
fascinată conţinutul dulaurilor.
rofee. Un medalion de aur, desc$is, cu un dag$eroti al unui coil
care râdea. 2edalionul era mân+it de sânge uscat. n satele ei,
6tarAFeat$er vorbea desre colectarea gloanţelor din cadavrele
vârcolacilor ucişi şi toirea lor entru a fi turnate din nou. /e fat, în unul
din dulauri e9istau o mulţime de astfel de gloanţe, care umleau un bol
ătat desub
#resate sânge.
sticlă7iruri
erau de colţi
ceea ce de vamiri
ărea erau aliniate,
a fi straturi rândsau
de borangic e orând.
altă
ţesătură fină. (a o rivire mai atentă, <essa îşi dădu seama că erau arii
18 #a +ar&e +leut, basm tradiţional s!ris de Charles Perrault

de zâne. Un goblin, recum cel e care-l văzuse cu =essamine la H3de
#arA, lutea cu oc$ii desc$işi într-un borcan lin cu un fluid entru
conservare.
7i rămăşiţe de magicieni. 2âini cu g$eare mumificate, recum cele ale
doamnei 'lacA. Un craniu gol, comlet descărnat, care ărea uman,
e9ceţie făcând colţii e care-i avea în locul dinţilor. eciiente cu sânge
vâscos. 6tarAFeat$er
vândute rămăşiţele vorbea acum
magicienilor " maidesre suma cudecare
ales ?semnele@ uteau
magician " efi
iaţa (umii de =os. <essa se simţi ameţită şi înfierbântată, iar oc$ii o
usturau.
6e întoarse din cauză că mâinile înceuseră să-i tremure. =em şi Will
stăteau în icioare, uitându-se cu feţe îmietrite de groază& bătrânul ţinea
un alt trofeu de vânătoare " un ca de om montat e un suort. #ielea se
zbârcise şi devenise gri, liită de oase. Coarne siralate fără carne
ieşeau din vârful craniului.
1 %m luat asta de la un magician e care l-am ucis e calea sre
IorA, suse el. !-o să vă vină să credeţi ce lută dârză>
8ocea lui 6tarAFeat$er se stinse, şi <essa se simţi deodată eliberată
şi lutind. ntunericul o învălui, şi aoi simţi o erec$e braţe în +urul ei şi
auzi vocea lui =em. Cuvintele treceau e la urec$ea ei în fragmente
întrerute.
1 (ogodnica
sângele> mea> n-a văzut niciodată trofee> nu oate suorta
foarte sensibilă>
<essa vru să se elibereze de =em, să se reeadă la 6tarAFeat$er şi
să-l lovească e bătrân, dar ştia că dacă o făcea, avea să distrugă totul.
nc$ise oc$ii forţat şi îşi ascunse faţa la ietul lui =em, insirând mirosul
său. 2irosea a săun şi a lemn de santal. %oi simţi alte mâini e ea,
îndeărtând-o de =em. 6ervitoarele lui 6tarAFeat$er. l auzi e
6tarAFeat$er sunându-le să o ducă la eta+ şi să o bage în at. /esc$ise
oc$ii, văzând cum =em o rivea îngri+orat, ână când uşile sălii cu trofee
se înc$iseră între ei.
n acea seară, <essei îi luă mult tim să adoarmă, şi când reuşi, avu
un coşmar. n vis stătea întinsă, încătuşată e atul de aramă din casa
6urorilor întunecate>
Prin geamuri pătrundea o lumină ca o supă suţire cenuşie 6şa se
deschise şi intră doamna Dar#, urmată de sora sa, care nu avea cap, ci
doar— osul
6ite-oal pe
al coloanei
frumoasa, care-i ieşea din prinţesă,
frumuşica g(tul crestat
spuse doamna Dar#,
ăt(nd din palme, *(ndeşte-te c(t vom primi pentru toate părţile ei !
sută pentru fiecare m(nă ală şi mică a ei, şi o mie pe perechea sa de
ochi , Desigur, am fi luat mai mult dacă erau alaştri, dar nu poţi avea
chiar tot
3ceasta chicoti şi patul începu să se înv(rtă, în timp ce essa ţipa şi
se zv(rcolea în întuneric Deasupra ei apăreau feţe) %ortmain, trăsăturile
sale înguste puse de amuzament
— Şi se zice că valoarea unei femei une este mai mare dec(t cea a
ruinelor, spuse el Car valoarea unei magiciene/
— 1uunzic
pentru s-o puneţi
penn?, într-oşi,cuşcă
zise +ate şi să arele
deodată, lăsaţi spectatorii să se uite
unei cuşti apărură în lajurul
ea
ei, iar el r(dea de ea din cealaltă parte, faţa lui frumoasă fiind
schimonosită de atjocură 2enr? era şi el acolo, d(nd din cap 3m
desfăcut-o, spuse el, şi tot nu-mi dau seama de ce ate acea inimă a ei
otuşi, e tare curios, nu-i aşa/ 3cesta desfăcu pumnul şi essa văzu că
ţinea ceva roşu şi cărnos, puls(nd şi contract(ndu-se ca un peşte pe
uscat care voia să respire. 4ezi cum este împărţită în două părţi aproape
egale>
1 <ess, se auzi o voce insistentă în urec$ea ei. <ess, visezi.
<rezeşte-te: <rezeşte-te:
6imţi nişte mâini e umerii săi, scuturând-o& desc$ise oc$ii larg&
resira greu în dormitorul cenuşiu, urât şi rost luminat, din *nstitutul din
IorA. %şternuturile erau învălmăşite în +urul ei, iar cămaşa de noate era
liită de sate, lină de sudoare. * se ărea că ielea o ardea. ncă le
vedea e 6urorile
care-i diseca inima.ntunecate, e !ate, care râdea de ea, şi e Henr3,
1 % fost un vis5 întrebă ea. 2i s-a ărut atât de real, din cale-afară de
real>
8ocea i se stinse.
1 Will, şoti ea.
0l era încă îmbrăcat cu $ainele de la cină, deşi acum erau şifonate,
ărul său negru încâlcit, de arcă adormise fără să se mai sc$imbe.
Continua să-şi ţină mâinile e umerii ei, încălzindu-i ielea rece, rin
ţesătura cămăşii de noate.
1 Ce-ai visat5 o întrebă el.
<onul lui era calm şi normal, de arcă n-ar fi fost nimic neobişnuit în
legătură cu trezitul ei şi cu rezenţa lui la marginea atului ei.
6e cutremură când îşi aminti.
1 %m visat că eram dezmembrată> că bucăţi din mine erau use la
e9oziţie
1 <ess: entru ca vânătorii de umbre să râdă de>
i atinse uşor ărul, dându-i şuviţele încâlcite e duă urec$e. 6e simţi
atrasă recum ilitura de fier de un magnet. 'raţele ei tân+eau să-l
îmbrăţişeze, caul ei să stea e umărul său.
1 (ua-l-ar naiba e diavolul de 6tarAFeat$er entru că ţi-a arătat
alea, dar trebuie să ştii că nu mai este aşa acum. %cordurile au interzis
trofeele. % fost doar un vis.
Dar nu, se gândi ea. Hsta era visul. ;c$ii ei se obişnuiseră cu
întunericul& lumina cenuşie din cameră îi făcea oc$ii să strălucească în
albastru, aroae ireali, recum ai unei isici. Când icni, lămânii i se
umlură
loaie, şicu
ar mirosul
întreba lui Will,el cu
dacă miros
ieşise săde sare şi de trenuri,
$oinărească de fum
e străzile şi de
din IorA,
aşa cum ieşea în (ondra.
1 #e unde ai umblat5 şoti ea. 2iroşi a noate.
1 %m făcut e nebunul. Ca de obicei. i atinse obrazul cu degetele
sale calde line de bătături. #oţi dormi acum5 2âine trebuie să ne trezim
devreme. 6tarAFeat$er ne îmrumută trăsura sa, ca să cercetăm
Conacul avenscar. <u, bineînţeles, eşti binevenită să rămâi aici. !u e
nevoie să vii cu noi.
0a se cutremură.
1 6ă stau aici ră voi5 în acest loc mare şi osomorât5 2ai degrabă,
nu.
1 <essl 8ocea lui era atât de bla+ină. <rebuie să fi fost un coşmar tare
urât de te-ai descura+at aşa de mult. /e obicei, tu nu te temi de rea
multe lucruri.
1 % fost inima
dezmembra îngrozitor. C$iar
de arcă eraşifăcută
Henr3dina fragmente
fost rezent în visul meu. mi
mecanice.
1 Bata, s-a rezolvat, suse el )antezie ură. /e arcă Henr3 ar
constitui vreun ericol entru altcineva decât roria-i ersoană. Când ea
nu zâmbi, el adăugă feroce !u aş lăsa e nimeni să te rănească. 7tii
asta, nu-i aşa, <ess5
6e riviră lung. 0a se gândi la valul care ărea să o oarte de fiecare
dată când era lângă Will, cum se simţea îminsă şi acoerită, atrasă
către el de forţe care ăreau să nu fie sub controlul ei " în od, e
acoerişul *nstitutului. Ca şi cum şi el ar fi simţit aceeaşi atracţie, se
alecă sre ea. #ărea natural, la fel de normal recum resiratul, să-şi
ridice caul şi buzele lor să se întâlnească. 6imţi resiraţia lui e gura ei&
uşurare, de arcă o iatră mare îi fusese luată de e inimă. 2âinile lui
urcară să-i mângâie c$iul. Când ea înc$ise oc$ii, îi auzi vocea în minte,
din nou, sontană
?!u e9istă
vremea niciun viitor entru un vânător de umbre care-şi ierde
cu magicieni.@
0a îşi răsuci caul imediat, iar buzele lui îi sărutară obrazul în locul
gurii. 6e retrase, şi îi văzu oc$ii albaştri, larg desc$işi " şi răniţi.
1 !u, suse ea. !u, nu ştiu asta, Willi 8orbi mai încet, % fost foarte
clar ce sentimente ai entru mine. Crezi că sunt o +ucărie entru distracţia
ta. !u ar fi trebuit să intri& nu se cuvine.
0l îşi lăsă mâinile să cadă.
1 
1 !u duă tine.
ămase tăcut, i se auzea doar resiraţia greoaie.
1 Will, regreţi
înmormântării ce mi-aişisus
lui <$omas în acea noate e acoeriş5 n noatea
a %gat$ei5
0ra entru rima oară " de când se întâmlase " când unul dintre ei
făcea vreo referire la incident.
1 mi oţi sune că nu ai vrut să-mi zici asta5
0l îşi lecă fruntea& ărul i se răsfiră, acoerindu-i faţa. 0a îşi încleştă
umnul în lateral ca să se orească din a se întinde şi din a i-l da la o
arte.
1 !u, suse el foarte încet. !u, să mă ierte ngerul, nu ot să zic asta.
<essa se dădu în sate, g$emuindu-se şi întorcându-se.
1 <e rog, leacă, Will.
1 <essa>
1 <e rog.
Urmă o tăcere lungă. 0l se ridică, atul scârţâind sub el în tim ce se
mişca. i auzi aşii uşori e scândurile duşumelei, şi aoi uşa dormitorului
care se înc$ise
dreată, în urma
ea căzu lui. /e
înaoi earcă sunetul
erne. #rivirusese
tavanulo coardă ce o ţinea
tim îndelungat,
încercând în van să scae de întrebările care-i umleau mintea " ce
intenţionase Will, venind în camera ei aşa5 /e ce îi arătase atâta
bunătate, când ea ştia că el o disreţuia5 7i de ce, când ea ştia că el era
cel mai rău lucru din lume entru ea, făcându-l să lece, i se ărea o
greşeală atât de mare5
#ână când sosise <essa, =em de+a mâncase, iar Will era ocuat să-şi
taie âinea ră+ită în fâşii subţiri şi să formeze ictograme indecente din
ele.
— 3sta ce se resuune a fi5 întrebă =em curios. %rată aroae ca
o> idică rivirea, o văzu e <essa şi, zâmbind, nu mai vorbi. 'ună
dimineaţa.
1 'ună dimineaţa.
6e aşeză e scaunul din faţa lui Will& acesta o rivi doar o dată în tim
ce se că
indice aşeză, darîşiînaducea
acesta oc$ii săi sau de
aminte în ceva
e9resia
ce sesaetrecuse
nu era nimic
între care
ei doisă
în
seara recedentă.
=em o rivi îngri+orat.
1 <essa, cum te simţi5 /uă noatea trecută> 6e ori, tonul său
urcând deodată. 'ună dimineaţa, domnule 6tarAFeat$er, suse el
reede, lovindu-l e Will în umăr atât de tare, încât acesta scăă furculiţă
şi firmituri de âine se îmrăştiată e toată farfuria sa.
/omnul 6tarAFeat$er, care intrase valvârte+ în încăere, încă îmbrăcat
cu mantia neagră e care o urtase în seara recedentă, îl rivi încruntat.
1 <răsura vă aşteată în curte, zise el, fiind la fel de înţeat ca-
ntotdeauna.
ână la cină&%ţio face
să ambinenevoie
să vă de
luaţitrăsură
tălăşiţa
în dacă
searadoriţi
asta.să*-am
vă întoarceţi
sus lui
Botts$all să vă lase la gară când vă întoarceţi, entru că nu mai e nevoie
să vă ierdeţi vremea. Cred că aţi obţinut tot ceea ce vă trebuia.
!u era o întrebare. =em dădu din ca.
1 /a, domnule. %ţi fost foarte amabil.
6tarAFeat$er se uită la <essa din nou, entru ultima oară, înainte ca el
să se întoarcă şi să iasă reede din încăere, cu mantia fluturând în 4
urma sa. <essa nu utea să-şi scoată din minte imaginea unei ăsări
răitoare mari şi negre " un vultur, oate. 6e gândi la dulaurile line cu
?trofee@ şi se cutremură.
1 2ănâncă reede, <essa, înainte să se răzgândească în legătură cu
trăsura, o sfătui Will, dar <essa scutură din ca.
1 !u mi-e foame.
1 2ăcar bea uţin ceai.
Will îidar
<essa, turnă
eraşi-i
atâtuse
de late şi za$ăr&
rar când era mai
Will făcea un dulce decât gest
asemenea şi-ar amabil
fi dorit
recum acesta " c$iar dacă era ca să o grăbească ", aşa că oricum îl
bău şi reuşi să ia şi câteva guri de âine ră+ită. 'ăieţii îşi luară $ainele şi
baga+ele& <essa îşi căută mantia de călătorie, ălăria şi mănuşile şi,
curând, se aflau cu toţii e scările din faţa *nstitutului din IorA, cliind des
în lumina umedă a soarelui.
6tarAFeat$er se ţinuse de cuvânt. <răsura sa era acolo, aştetându-i,
cu cele atru ' -uri ale Conclavului ictate e uşă. 'ătrânul vizitiu cu
barba lungă şi albă era de+a e cară, fumând o ţigară de foi& când îi
văzu e cei trei o aruncă, cufundându-se şi mai mult în scaunul său,
rivindu-i e sub leoaele lăsate.
1 )ir-ar să fie, e din nou bătrânul marinar, suse Will, deşi ărea mai
amuzat decât de orice altceva.
/esc$ise ortiera trăsurii şi o a+ută e <essa să urce, duă care urcă
şi el& =em
strige fu ultimul,
la vizitiu înc$ise ortiera
să ornească. în urma lui şi mai
<essa, aşezându-se se alecă e geam
bine lângă să
Will, e
banc$eta îngustă, simţi că umerii li se atingeau& el se încordă imediat, iar
ea se dădu la o arte, muşcându-şi buza. 0ra de arcă în noatea
recedentă nu s-ar fi întâmlat nimic, iar el revenise la comortamentul
anterior de arcă ea ar fi fost otravă.
<răsura înceu să se mişte, cu o smucitură care aroae o aruncă e
<essa din nou înaoi în Will, dar fata se roti în geam şi rămase unde
era. Cei trei tăcură cât tim trăsura arcurse 6tonegate 6treet, îngustă şi
răfuită, e sub un semn care făcea reclamă Hanului ;ld 6tar. 7i =em şi
Will continuară să tacă, ână când Will desc$ise gura " când trecură
rintre
cu o zidurile
bucurie vec$i, e subcăintrarea
morbidă, acolo înerau
oraş înfite
" doar ca
în să-i sunăcaetele
ţeuşe <essei,
trădătorilor. 0a făcu o grimasă, dar nu-i dădu nicio relică.
;dată ce trecură de ziduri, oraşul făcu reede loc ruralului. #eisa+ul nu
era graţios şi unduios, ci asru şi ameninţător. /ealuri înverzite ătate cu
frunze cenuşii făceau loc iscurilor de iatră de culoare înc$isă. Bardurile
lungi de iatră, clădite fără mortar, menite să îngrădească oile, erau
amlasate în zigzag e a+işti& ici şi colo, câte o colibă izolată. Cerul
ărea o întindere interminabilă de albastru, e care erau ictaţi nori lungi
şi cenuşii.
<essa nu utea să sună cât tim călătoriseră, atunci când coşurile de
iatră ale unui conac mare aărură în zare. =em îşi scoase din nou caul
e geam şi strigă la vizitiu& trăsura se ori brusc.
1 /ar nu am a+uns încă la el, suse <essa erle9ă. /acă ăla e
Conacul avenscar>
ce 1=em!usări
utem ori c$iar
din trăsură în faţamâna
şi întinse uşii& fiisăraţională,
o a+ute e<ess,
<essazise
să Will în tim
coboare.
'otinele i se murdăriră când ea ateriză e ământul ud şi noroios. Will
coborî uşor lângă ea.
1 <rebuie să cercetăm locul. )oloseşte disozitivul lui Henr3 să
detectezi rezenţele demonice. 6ă fim siguri că nu intrăm într-o cacană.
1 /isozitivul lui Henr3 chiar funcţionează/
n tim ce mergeau toţi trei e drum, <essa îşi ridică fustele să nu şi le
murdărească de noroi. Uitându-se înaoi, îl văzu e vizitiu de+a adormit,
din câte se ărea, cu ălăria trasă e faţă. <ot eisa+ul din +urul lor era
format din ete de culori gri şi verde " dealuri înălţându-se brusc&
versanţii lor de mamă& iarbă netedă ăscută de oi şi, ici-colo, trunc$iuri
de coaci cioturoşi şi încolăciţi. 0ra o frumuseţe sobră, dar <essa se
cutremură la ideea de a trăi acolo, atât de dearte de orice.
=em, văzând-o tremurând, zâmbi ieziş.
1 )atărâse.
<essa de la oraş.
1 2ă g(ndeam cât de ciudat ar fi să creşti într-un asemenea loc, atât
de dearte de oamenii cunoscuţi.
1 !u e foarte diferit de locul unde am crescut eu, suse Will brusc,
surrinzându-i e amândoi. !u e atât de solitar recum aţi crede. n
rovincie, oţi să fii sigur că oamenii se vizitează mai des între ei. /oar
că au o distanţă mai mare de traversat decât ar avea în (ondra. 7i, odată
a+unşi, uneori stau un tim mai îndelungat. #ână la urmă, de ce să
întrerinzi călătoria doar ca să stai o noate sau două5 %m avut de multe
ori oaseţi care au stat sătămâni întregi.
vreo<essa se uită
referire cu oc$i
la orice lucrumari
din sre
viaţa Will. 6e întâmla
lui fragilă, atâtsedegândea
că uneori rar să facă
la el
ca la o ersoană fără niciun fel de trecut. =em ăru la fel de surrins, deşi
îşi reveni imediat.
1 mărtăşesc oinia <essei. !u aş fi utut trăi nicăieri în altă arte
decât într-un oraş. !u văd cum aş utea dormi noatea, ştiind că nu sunt
încon+urat de alte mii de suflete adormite şi visătoare.
1 7i mizerie este tot, şi toată lumea resirând în ceafa celorlalţi,
răsunse Will. Când am a+uns rima dată la (ondra, m-am lictisit atât de
reede să fiu încon+urat de-atâţia oameni, încât m-am abţinut cu mare
greutate să nu-l iau e rimul nefericit care mi-a ieşit în cale şi să-l
drenez.
1 Unii ar sune că încă ai această roblemă, suse <essa, dar Will
doar râse " un sunet de amuzament, scurt şi aroae surrins1, şi aoi
se ori, rivind sre Conacul avenscar.
să =em
vadăfluiera în tim ce
doar vârfurile <essa îşi
coşurilor. dădu seama
Conacul fusesede ce ânăînatunci
construit utuse
mi+locul unei
văi adânci dintre trei dealuri& antele acestora urcau în +urul casei,
încon+urând-o recum căuşul unei alme. <essa, =em şi Will îşi ţineau
ec$ilibrul e marginea unuia dintre dealuri, uitându-se la conac. Clădirea
în sine era foarte mare, o grămadă mare de iatră cenuşie care dădea
imresia că se afla acolo de secole. ; alee circulară, largă, se afla în faţa
uneia dintre uriaşele uşi rinciale. !imic din acel loc nu dădea în vileag
că ar fi fost o casă abandonată sau că ar fi avut nevoie de rearaţii "
nicio buruiană nu creştea e alee sau e otecile care duceau către
ane9ele de iatră, şi nicio bucată de sticlă nu lisea de la ferestrele cu
menouri.
1 %ici locuieşte cineva, suse =em, dând glas gândurilor <essei.
0l înceu să coboare dealul. %colo, iarba era mai înaltă, a+ungându-i
aroae ână la brâu.
1 #oate
<ăcu dacă>
atunci când se auzi zgomotul unor roţi de trăsură& entru o cliă,
<essa crezu că vizitiul venise duă ei, dar nu, era o trăsură destul de
diferită " o caleaşcă solidă, care intra e oartă şi se îndreta sre
conac. =em se g$emui imediat în iarbă, iar Will şi <essa i se alăturară.
6e uitau cum caleaşca se ori în faţa conacului şi vizitiul sări să
desc$idă ortiera.
/in ea coborî o fată tânără, de aisrezece sau cincisrezece ani,
resuuse <essa " nu destul de mare cât să-şi facă o coafură înaltă, căci
ărul îi era răsfirat e umeri asemenea unei erdele de mătase neagră.
#urta o roc$ie albastră, simlă, dar la modă. /ădu din ca către vizitiu şi
aoi, cândlocul
uită sre înceu
undesăstăteau
urce eg$emuiţi
tretele=em,
conacului,
Will şi se ori de
<essa, " searcă
ori i-ar
şi sefi
utut vedea, deşi <essa era sigură că erau bine ascunşi de iarbă.
/istanţa era rea mare entru ca <essa să-i distingă trăsăturile " doar
ovalul feţei sale alide încadrat de ărul negru. 0a tocmai voia să-l
întrebe e =em dacă avea un telesco la el, când Will scoase un sunet "
un sunet e care nu-l mai auzise la nimeni niciodată, un icnet bolnăvicios
şi îngrozitor, de arcă fusese lăsat fără aer de vreo lovitură îngrozitoare.
/ar nu era doar un icnet, îşi dădu ea seama. 0ra un cuvânt& şi nu doar
un cuvânt, ci un nume& şi nu doar un simlu nume, ci unul e care ea îl
mai auzise rostit înainte.
— 'ecil?&
#
$% &'c(r( )%*'l+i&(
.n suflet sunt ascunse comorile,
Iinute în secret, în tăcere învăluite9
*(ndurile, speranţele, visele, plăcerile,
Doar farmece distruse, de-ar fi dezvăluite,
1 C$arlotte 'ronte, ?Consolare e-nserat@
Uşa casei se desc$ise& fata disăru înăuntru. caleaşca se îndeărtă

$urducăind în cealaltă arte a conacului, către şoron, în tim ce Will se
îmletici dând să se ridice în icioare. Culoarea c$iului său se
sc$imbase într-un gri bolnăvicios, recum cenuşa unui foc stins.
1 Cecil3, suse el din nou.
1 /in vocea sa răzbăteau atât uimirea, cât şi groaza.
1 /umnezeule, cine e Cecil35 <essa se ridică în icioare şi îşi scutură
roc$ia de iarbă şi de ciulini. Will>
=em era de+a lângă Will, ţinându-şi mâna e umărul rietenului său.
1 Will, trebuie să vorbeşti cu noi. %răţi de arcă ai fi văzut o fantomă.
Will insiră adânc.
1 Cecil3>
1 /a, ai sus asta de+a: e9clamă <essa.
şi dădu seama că vocea-i era stridentă şi făcu un efort să se calmeze.
0ra
c$iarneoliticos să vorbeşti
dacă el insista aşa cu cineva
să rivească care
în gol, în era atât de şi
deărtare evident zăăcit,
să rostească
?Cecil3@ la intervale regulate.
;ricum, nu rea conta& Will ărea să nu o fi auzit.
1 6ora mea, suse el. Cecil3. %vea> /umnezeule, avea nouă ani
când am lecat.
1 6ora ta, zise =em, şi <essa simţi că ceva se uşurase în inima sa, şi
se blestemă în sinea ei entru asta.
Ce conta dacă Cecil3 era sora lui Will sau cineva de care era
îndrăgostit5 !u avea nimic de-a face cu ea.
Will înceu să coboare dealul, fără să se uite duă o otecă, ur şi
simlu mergând greoi rin buruieni şi drobiţă. /uă o cliă, =em se duse
duă el şi-l aucă de mânecă.
1 Will, nu>
Will încercă să se elibereze.
1 /acă Cecil3 e înăuntru, înseamnă că şi restul> familia mea>
trebuie să fie şi ei acolo.
<essa se grăbi să-i a+ungă din urmă, sărind de durere când aroae îşi
lu9ă
1glezna
/ar nualunecând
are niciune-o iatră
sens instabilă.
ca familia ta să fie acolo, Will. %sta este
casa lui 2ortmain, aşa a sus 6tarAFeat$er. 0ra scris în documente>
— Ştiu asta, suse Will aroae ţiând.
1 Cecil3 ar utea să viziteze e cineva de-aici>
Will îi aruncă o rivire scetică.
1 n mi+locul IorAs$ire-ului, de una singură5 7i aia era caleaşca
noastră. %m recunoscut-o. !u mai este altă caleaşcă în şoron. !u,
familia mea este imlicată cumva în asta. %i mei au fost atraşi în această
afacere afurisită şi> trebuie să-i avertizez.
#omi din nou să coboare dealul.
1 Will: strigă =em şi îl urmă, aucându-l de $aină& Will se întoarse şi-l
îmbrânci e =em, dar nu foarte tare& <essa îl auzi e =em sunându-i lui
Will că se ţinuse dearte în toţi aceşti ani şi era de referat să nu strice
lucrurile acum, aoi totul se înceţoşă " Will în+ură, iar =em îl trase înaoi,
Will
braţealunecă e ământul
şi de icioare, ână ud şi ambii
când căzură
se oriră rostogolindu-se,
într-un un g$em de
ietroi, =em ţintuindu-l e
Will la ământ, cu antebraţul e gâtul acestuia.
1 /ă-te +os: Will îl îminse. !u înţelegi. )amilia ta e moartă>
— <ill& =em îl luă e rietenul său de guler şi îl scutură. 0u chiar
înţeleg. 7i dacă nu vrei ca familia ta să moară, mă vei asculta.
Will se linişti. 6use, cu vocea sufocată
1 =em, tu nu-ţi oţi da> eu niciodată>
1 Uitef =em ridică cealaltă mână şi-i arătă %colo. Uite:
<essa se uită unde arăta =em " şi simţi cum îi îng$eaţă sângele. 0rau
aroae la +umătatea dealului de deasura conacului, şi acolo, deasura
lor, era un automat, stând ca un fel stra+ă la marginea dealului. nţelese
imediat ce era, deşi nu arăta recum automatele e care 2ortmain le
trimisese duă ei înainte. %celea aveau măcar un rete9t să ară umane.
%cesta era o creatură înaltă, fusiformă, cu icioare lungi cu ivot, un tors
metalic
6tătearăsucit şi braţe
locului, ca nişte
comlet fierăstraie.
nemişcat, cumva mai înfricoşător rin acea şi
liniştea sa. <essa nici nu-şi utu da seama dacă-i rivea. #ărea să fie
îndretat însre ei şi, deşi avea ca, acel ca nu avea trăsături, doar o
crestătură dret gură& înăuntru străluceau dinţi de metal. #ărea să nu
aibă oc$i.
<essa îşi înăbuşi ţiătul din gât. 0ra un automat. i mai înfruntase
înainte. +u avea să ţie. Will, sri+inindu-se în cot, rivea lung.
1 n numele ngerului>
1 %cea c$estie ne-a urmărit& sunt sigur, suse =em cu voce +oasă şi
gravă. %m văzut o strălucire de metal mai devreme, din trăsură, dar nu
eram
c$estiesigur.
c$iar %cum, sunt. /acă
la uşa familiei tale. o să coborî dealul, rişti să duci acea
1 nţeleg, suse Will. <onul e +umătate isteric disăruse din vocea
lui. !-o să mă aroii de casă. (asă-mă să mă ridic.
=em ezită.
1 =ur e numele lui aziel, rosti Will rintre dinţii încleştaţi. %cum,
lasă-mă să mă ridic:
=em se dădu ia o arte şi se ridică& Will sări în icioare, dându-l e
=em la o arte şi, fără să se uite *a <essa, o luă la fugă " nu sre casă, ci
în direcţia ousă, către creatura mecanică de e creastă. =em şovăi o
cliă, cu gura desc$isă, aoi în+ură şi fugi duă el.
1 =em, strigă <essa.
/ar el era de+a rea dearte ca s-o audă, urmărindu-l e Will.
%utomatul disăruse. <essa suse un cuvânt nedemn de o doamnă, îşi
ridica fustele şi-i urmă.
!u-i
fuste era rintre
grele, uşor sărugii
urce un odeal
care alunecos
zgâriau. din IorAs$ire
09erciţiile îmbrăcatăîmbrăcată cu
în $ainele de
antrenament îi oferiseră <essei o nouă ersectivă asura motivului
entru care bărbaţii uteau să se mişte atât de iute şi de uşor, şi de ce
uteau să alerge atât de reede. 2aterialul roc$iei cântărea o tonă,
tocurile botinelor nimereau numai în ietre, iar corsetul o lăsa
inconfortabil fără suflare. %+unse în vârful dealului la tim ca să-l vadă e
=em " aflat cu mult înaintea ei " disărând într-un crâng întunecos. 6e
uită în +ur agitată dar nu reuşi să vadă drumul sau trăsura familiei
6tarAFeat$er. Cu inima bubuindu-i în iet, fugi duă el.
Crângul era mare, întinzându-se de-a lungul liniei de creastă. n
momentul în care <essa intră rintre coaci, lumina disăru& crengi
groase de coaci ce se încrucişau deasura ei blocau lumina soarelui.
6imţindu-se ca %lbă-ca-ăada fugind în ădure, se uită neutincioasă
duă semne care să-i arate încotro disăruseră băieţii " crengi rute,
frunze călcate
întunericul ", doi
dintre şi văzu o licărire
coaci de metal,
şi se avântă sreînea.
tim ce automatul ieşi din
<essa ţiă, sări într-o arte, îmiedicându-se imediat în fuste. Căzu e
sate, aterizând dureros e ământul noroios. Creatura întinse către ea
unul dintre braţele sale ca de insectă. 0a se rostogoli, şi braţul de metal
nimeri ământul. 8ăzu o creangă de coac căzută lângă ea& bâ+bâi cu
degetele duă ea, o aucă bine şi o ridică e9act când celălalt braţ al
creaturii se îndreta sre ea. #use creanga între ei, aducându-şi aminte
de lecţiile de arare şi blocare rimite de la Babriel.
/ar era doar o creangă. 'raţul de metal al automatului o ruse în
două. Caătul braţului se desfăcu într-o g$eară de metal cu mai multe
degete
un fâlfâitcare se întinseră
violent către gâtul
la gât. ngerul ei. /ar
ei. 6tătu înainte s-o
nemişcată atingă,
în tim ce <essa simţi
creatura îşi
retrase g$eara, unul dintre ?degete@ icurând un lic$id negru. ; cliă mai
târziu, scoase un vaiet ătrunzător şi căzu înaoi, iar un oto de lic$id
negru ieşi din gaura care-i fusese făcută în iet.
<essa se ridică şi rivi lung.
Will stătea cu sabia în mână, cu lăseaua mân+ită de lic$idul negru.
0ra cu caul gol, ărul său negru şi des fiind răvăşit, lin de frunze şi de
fire de iarbă. =em stătea lângă el, cu o lama-vră+itoarei luminând rintre
degetele sale. n tim ce <essa rivea, Will mai lovi o dată cu sabia,
desicând automatul aroae în două. Căzu e ământul noroios.
năuntru era o încâlceală urâtă, oribilă, de tuburi şi fire care ăreau
biologice.
=em ridică rivirea. ntâlni oc$ii <essei. #uilele lui erau argintii recum
oglinzile. Will, deşi o salvase, nu ărea să observe că ea era acolo& îşi
luă avânt
metalul săşirăsune.
lovi sălbatic în coastele creaturii de metal. B$eata sa făcu
•1 6une-ne, zise el rintre dinţi. Ce cauţi aici5 /e ce ne urmăreşti5
Bura subţire a automatului se desc$ise. 8ocea îi suna recum bâzâitul
şi scârţâitul unei maşinării stricate
— "unt$ un$ avertisment$ de la %agistru
1 Un avertisment entru cine5 #entru familia din conac5 6une-mi:
Will ărea e unctul să lovească din nou creatura& =em îi use o
mână e umăr.
1 !u simte durere, Will, suse el cu voce +oasă. 7i sune că are un
mesa+. (asă-l să vorbească:
— 6n avertisment > entru tine, <ill 2erondale$ şi pentru toţi
nefilimii$ 4ocea spartă a creaturii continuă 2agistrul s une$ să opreşti
investigaţia recutul$ e trecut 5asă-l pe al lui %ortmain îngropat,
altminteri familia ta va plăti preţul, +u încerca să-i contactezi sau să-i
avertizezi
=em se Dacă uită lao faci,
Will& vor
Willfi era
distruşi
în continuare alid-cenuşiu la faţă, dar
obra+ii îi ardeau de furie.
1 Cum mi-a adus 2ortmain familia aici5 *-a ameninţat5 Ce a făcut5
Creatura $urui şi ocni, şi înceu să vorbească din nou.
1"unt$ un aver tisment$ de la$
Will mârâi recum un animal şi lovi cu sabia. <essa îşi aduse aminte
de =essamine, în H3de #arA, sfâşiind în bucăţi un sirit al naturii cu
umbrela ei secială. Will cioârţi automatul ână când nu mai rămaseră
decât nişte fâşii de metal& =em, unându-şi braţele în +urul rietenului său
şi trăgându-l cu forţa înaoi, îl ori într-un târziu.
1 Will,căutătura.
urmăriră zise el. Will, gata:rintre
n zare, <ânărul îşi ridică
coaci, rivireaseşimişcau
alte siluete ceilalţi "doi
alteîi
automate ca acesta. <rebuie să lecăm, suse =em. /acă vrem să le
distragem atenţia, să le îndeărtăm de familia ta, trebuie să lecăm.
Will şovăi.
1 Will, ştii că nu oţi să te aroii de ei, zise =em diserat. /acă nti
din alte motive, atunci din ricina (egii. /acă-i unem în ericol,
Conclavul nu va face nimic să-i a+ute. !u mai sunt vânători de umbre.
<ill&
1 Will îşi lăsă încet mâna să cadă. 6tătea, cu braţele lui =em în +urul
umerilor săi, uitându-se la grămada de metal de la icioarele sale. /e e
lama săbiei sale icura lic$id negru, ofilind iarba.
<ess e9iră. !u-şi dăduse seama că, în tot acest tim, îşi ţinuse
resiraţia. Will trebuie s-o fi auzit, căci îşi ridică rivirea şi o întâlni e-a ei
de-a lungul oienii. Ceva o făcu să se uite în altă arte. %gonia atât de
ură nu era
ntr-un entru
târziu, oc$ii ei. rămăşiţele automatului distrus cât de reede
ascunseră
utură, îngroându-le în ământul afânat de sub un buştean utrezit.
<essa a+ută din toate uterile, încurcându-se în fuste. (a sfârşit, mâinile
sale erau la fel de negre de ământ şi de noroi recum cele ale lui Will şi
=em.
!iciunul dintre ei nu vorbi& făcură treaba într-o tăcere mormântală.
Când terminară, Will îi conduse sre ieşirea din crâng, a+utat de lumina
lămii-vră+itoarei ţinute de =em. *eşiră din ădure aroae de drum, unde
aşteta trăsura lui 6tarAFeat$er, Botts$all moţăind în scaunul vizitiului,
de arcă trecuseră doar câteva clie de când sosiseră acolo.
/acă înfăţişarea lor " murdari, mân+iţi de noroi şi cu frunze în ăr " îl
surrinse e bătrân cât de cât, acesta nu o arătă, dar nici nu-i întrebă
dacă găsiseră ceea ce căutau. !u făcu decât să mormăie un salut,
aştetând ca aceştia să se urce în trăsură, duă care fluieră la cai să
ornească
#erdelele e trăsurii
lungul drum
erauînaoi sre
date la o IorA.
arte& cerul era acoerit de nori
negricioşi, întunecând orizontul.
1 ; să louă, suse =em, dându-şi ărul argintiu la o arte din oc$i.
Will nu zise nimic. 6e uita e geam. ;c$ii săi erau de culoarea
oceanului %rctic e tim de noate.
1 Cecil3, suse <essa cu o voce mult mai blândă decât era obişnuită
să aibă faţă de Will în ultimul tim. #ărea atât de nefericit " la fel de
mo$orât şi de dezolant recum mlaştinile rin care treceau. 6ora ta>
seamănă cu tine.
Will continuă să tacă. <essa, aşezată lângă =em e banc$eta tare,
tremura
în trăsurăuşor. Hainele
era rece. =emsale
se erau +ilave
întinse deolaătură
şi luă ământul
camşi+erelită
crengileşiude, iar
o use
este amândoi. 0a simţea căldura emanată de corul lui şi se lută cu
imulsul de a nu se aroia de el ca să se-ncălzească.
1 Will, ţi-e frig5 îl întrebă ea, dar el doar dădu din ca, oc$ii săi încă
rivind în gol la eisa+ul rural ce rămânea în urmă.
<essa se uită la =em cu diserare.
=em vorbi, vocea fiindu-i clară şi directă.
1 Will, suse el. %m crezut> am crezut că sora ta a murit.
Will îşi mută rivirea de la geam şi-i rivi e amândoi. Când zâmbi, era
alid ca moartea.
1 6ora mea este moartă, rosti el.
%ceste vorbe au fost singurele rostite de el. #e tot drumul înaoi sre
IorA, rămaseră cu toţii tăcuţi.
Cum nu dormise rea bine în seara recedentă, <essa adormi şi se
trezi
urmăeedrumul
ceilalţicătre gara dinunde
e eronul IorA.era
0ra trenul
ceaţă entru
" coborî(ondra&
din trăsură
erauşiînîi
întârziere şi aroae că erau să-l iardă, dar =em ţinu uşa desc$isă
entru ea şi entru Will, iar ei urcară în tren şi aoi merseră în
comartiment. 2ai târziu avea să-şi amintească de felul cum arăta =em,
agăţându-se de uşă, cu caul gol, strigând la amândoi, şi cum ea se uita
e geam în tim ce trenul leca, e Botts$all stând e eron, rivindu-i
cu oc$ii săi negri, tulburători, de sub ălăria trasă în +os. <ot restul se
ierdea în ceaţă.
n tim ce trenul ufăia în drumul său rin rovincia din ce în ce mai
întunecată de nori, domnea tăcerea. <essa îşi sri+ini bărbia-n almă şi
îşi rezemă caul de sticla rece a ferestrei. /ealuri verzi treceau e lângă
ei, şi orăşele, şi sate, fiecare având câte o gară mică şi îngri+ită, cu
numele scrise cu litere aurii e un indicator roşu. <urle de biserici se
înălţau în sate& oraşe creşteau şi disăreau, şi <essa era conştientă că
=em îi şotea
iar Will lui Will ceva2ai
nu-i răsundea. în latină,
târziu, credea
îşi dădueaseama
" %e specta,
că =emme specta,
ieşise din
comartiment şi ea se uita la Will, saţiul dintre ei fiind îngust şi
întunecos. 6oarele aunea, aruncându-i nuanţe de roz e iele,
contrastând cu oc$ii lui car Driveau ierduţi în zare.
1 Will, suse ea încet. %seară>
3i fost drăguţ cu mine, voise ea să sună. .ţi mulţumesc
;c$ii albaştri ai acestuia trecură rin ea.
1 !u a fost niciun aseară, rosti el rintre dinţii încleştaţi.
%uzind acestea, <essa se ridică, aroae ieşind din starea ei de
somnolenţă.
Cât1deău5 %mcătrecut
ciudat dealtcineva
nimeni la duă-amiază
nu a maidirect
sus la a doua
nimic desrezi dimineaţă5
asta: Cred
că e un miracol, o zi fără noate>
1 !u mă rovoca, <essa.
2âinile lui Will erau încleştate e genunc$i, iar ung$iile sale, cu
semicercuri de murdărie sub ele, erau înfite în materialul antalonilor.
1 6ora ta trăieşte, suse eaO ştiind bine că-l rovoca. !-ar trebui şi fii
fericit5
0l se albi la faţă.
— essa$ înc eu el şi se alecă sre ea de arcă voia " ea nu ştia
ce era în mintea lui " ori să lovească geamul şi să-l sargă, ori să o
scuture de umeri, ori să o ţină în braţe de arcă nu ar fi avut de gând să-i
mai dea drumul vreodată.
0ra cât se oate de dat este ca, nu5 %oi, uşa comartimentului te
desc$ise şi intră =em, ţinând o câră umedă.
6e uită când la Will, când la <essa, şi ridică din srâncenele sale
argintii.
1 Un miracol, suse el. (-ai făcut să vorbească.
1 6incer, doar ca să se răstească la mine, zise <essa. !imic nou.
Will se întoarse să se uite e geam, fără să-i rivească e vreunul în
tim ce ei vorbeau.
1 0 un înceut, suse =em, aşezându-se lângă ea. Hai: /ă-mi
mâinile:
6urrinsă, <essa întinse mâinile sre el " şi fu oriilată. 0rau murdare,
ung$iile rute şi line de ământ de la cum îşi înfisese degetele în solul
din IorAs$ire. %oi văzu o zgârietură sângerândă e înc$eieturi, deşi nu-
şi aducea aminte cum o căătase.
!u erau mâini de doamnă. 6e gândi la almele erfect rozalii şi curate
ale lui =essamine.
1=essie ar fi oriilată, suse ea tristă. %r sune că am mâini de
servitoare.
1 7i ce anume, rogu-te, sune-mi, e lisit de onoare în legătură cu
asta5 întrebă =em în tim ce-i ştergea cu atenţie ământul de e
zgârieturi. <e-am văzut fugind duă noi şi duă creatura aia mecanică.
/acă =essamine încă nu a aflat că e9istă onoarea sângelui şi a
ământului, atunci n-o va afla niciodată.
Câra rece îi dădea o senzaţie lăcută e degete. 6e uită la =em, care
era concentrat la sarcina sa, genele lui fiind ca o erdea de argint.
1 2ulţumesc, suse ea. 2ă îndoiesc că am fost de vreun a+utor, mai
degrabă un imediment, dar oricum, mulţumesc.
0l îi zâmbi, iar soarele aăru din satele norilor.
1
0a /e-asta
îşi coborîtevocea.
antrenăm, nu-i aşa5
1 %i vreo idee ce s-ar fi utut întâmla5 /e ce ar locui familia lui Will
într-o casă deţinută cândva de 2ortmain5
=em se uită la Will, care încă rivea fără ţintă, lin de amărăciune, e
geam. *ntraseră în (ondra, iar în +urul lor înceeau să aară clădiri
cenuşii, #rivirea e care =em i-o aruncă lui Will era obosită, iubitoare, o
rivire familială, şi <essa îşi dădu seamă că, deşi ea îşi imaginase că
erau ca fraţii, Will fiind cel mai mare, cel care avea gri+ă, iar =em, cel
tânăr, realitatea era cu mult mai comlicată de-atât.
1 !u ştiu, suse el, deşi mă face să mă gândesc că +ocul e care-l
face 2ortumain este unul de lungă durată. Cumva, a ştiut e9act unde vor
a+unge investigaţiile noastre şi a aran+at această> întâlnire> ca să ne
şoc$eze cât mai mult osibil. /oreşte să ne amintească cine deţine
uterea.
<essa
1 =em,senucutremură.
ştiu ce vrea de la mine, zise ea cu voce +oasă. Când a sus
că el m-a făcut, a fost de arcă sunea că mă oate desface la fel de
uşor.
2âinile calde ale lui =em le atinseră e ale ei.
1 !u oţi fi desfăcută, suse el la fel de încet. *ar 2ortmain te
subestimează. %m văzut cum te-ai aărat de automat cu creanga aia>
1 !-a fost suficient. /acă n-aş fi avut îngerul> <essa îşi duse mâna
la andantivul de la gât. %utomatul l-a atins şi s-a dat înaoi. Un alt
mister e care nu-l înţeleg. 2-a rote+at şi înainte, şi din nou de această
dată, dar în alte situaţii rămâne latent. Un mister la fel de mare recum
talentul meu.
1 #e care, din fericire, nu ai fost nevoită să-î foloseşti entru a te
<ransforma în 6tarAFeat$er. % ărut destul de fericit să ne dea doar
$ârtiile desre 6$ade.
1 6lavă
#are un om/omnului, suse <essa.
atât de nelăcut !u aştetam
şi ursuz: /ar dacă cu se
nerăbdare s-o afac.
dovedeşte fi
necesar> 6coase un obiect din buzunar şi-l ridică, ceva ce strălucea în
lumina slabă a comartimentului. Un nasture, zise ea mândră. % căzut de
la manşeta +ac$etei sale în dimineaţa asta, iar eu l-am luat.
=em zâmbi.
1 )oarte inteligent, <essa. 7tiam eu că am avut dretate să te luăm
cu noi>
6e ori brusc, tuşind. <essa se uită la el alarmată, şi c$iar şi Will fu
scos din melancolia sa tăcută, întorcându-se să-l rivească e =em cu
oc$ii mi+iţi. =em tuşi din nou, cu mâna la gură, iar când o dădu la o arte,
nu 1era/oar
ătată deraf
nişte sânge. <essa
în gât, văzu umerii
îi asigură =em. lui Will rela9ându-se,
!u ărea bolnav, ci foarte obosit, deşi e9tenuarea îi scotea în evidenţă
delicateţea trăsăturilor. )rumuseţea sa nu radia în culori arinse şi foc
înăbuşit ca a lui Will, dar îşi avea erfecţiunea sa discretă, drăgălăşenia
zăezii care cădea dintr-un cer argintiu.
1 *nelul tău: suse ea deodată, când îşi aminti că încă îl urta. #use
nasturele înaoi în buzunar şi scoase inelul familiei Carstairs de e
deget. %m vrut să ţi-l dau înaoi mai devreme, zise ea, unând cerculeţul
de argint în alma lui. %m uitat>
0l o rinse de degete. n ciuda gândurilor desre zăadă şi ceruri
argintii, mâna sa era surrinzător de caldă.
1 0-n regulă, suse el cu voce +oasă. mi lace cum stă e mâna ta,
<essa simţi cum i se încălzesc obra+ii, înainte să oată răsundă, se auzi
fluierul trenului. Blasuri vociferau că a+ungeau în (ondra, în gara Eing4s
Cross.
arva din<renul
garăînceuse
şi sunetulsătrenului
reducăce
dinfrâna
viteză, când
luară cueronul aăru în
asalt urec$ile zare.
<essei,
=em suse ceva, dar cuvintele sale fură înăbuşite de zgomot& sunase ca
un avertisment, dar Will era de+a în icioare, întinzând mâna să aese e
clanţa de la uşa comartimentului. ; desc$ise, ieşi e culoar şi coborî.
/acă nu ar fi fost vânător de umbre, se gândi <essa, ar fi căzut, c$iar
rău, dar aşa, ur şi simlu ateriză în icioare şi înceu să alerge,
făcându-şi loc rintre $amali care se îng$esuiau, navetişti, aristocraţi ce
duceau cufere mari şi câini de vânătoare în lese, care călătoreau în nord
entru sfârşitul de sătămână, băieţi cu ziare, $oţi de buzunare, vânzători
şi alţi oameni din gara imensă.
=em era în icioare, cu mâna e uşă " dar se întoarse şi o văzu e
<essa, care observă e9resia de e faţa acestuia, o e9resie care dădea
de înţeles că el ştia că, dacă fugea duă Will, ea nu utea să-l urmeze.
/uă încă o rivire lungă sre ea, acesta înc$ise uşa şi se aşeză e
scaunul
1 /ardin faţa înceu
Will> ei în tim
eace
sătrenul
zică. se orea de-a binelea.
1 ; să fie bine, suse =em cu fermă convingere. 7tii cum e el. Uneori
are nevoie să fie singur. 7i mă îndoiesc că ar vrea să ia arte la relatarea
întâmlărilor de azi, cu C$arlotte şi ceilalţi.
Cum ea nu-şi mută rivirea de la el, acesta reetă, e un ton blând
1 <essa, Will îşi oate urta singur de gri+ă.
I 0a se gândi la derimarea din oc$ii lui Will când acesta-i vorbise, mai
dezolantă ca mlaştinile din IorA e care le lăsaseră în urmă. 6era ca
=em să aibă dretate.
,
BLESTEMUL
7lestemul de copil orfan
Şi-un sf(nt prăvale-n iaduJ Jngrozitor
Dar mult mai groaznic era cel
'e îl citeam în ochii lor&
De zile şi nopţi şapte, tot priveam
Dar nu era chip să mor, EK
1 6amuel
?'alada <a3lor Coleridge,
bătrânului marinar
2agnus auzi uşa din faţă desc$izându-se şi zgomotul vocilor uternice

care urmă, şi se gândi imediat <ill 7i aoi se amuză că avusese acel
gând. 'ăiatul vânător de umbre devenea ca o rudă enervantă, se gândi
el în tim ce îndoi o agină din cartea e care o citea " Dialogurile zeilor,
de (ucian& Camille ar fi fost furioasă că îndoia foile " obiceiurile cuiva e
care îl ştiai bine, dar e care nu i le uteai sc$imba. Cineva a cărui
rezenţă o utea recunoaşte duă sunetul din $ol al bocancilor. Cineva
care-şi ermitea să se certe cu lac$eul când acesta rimise ordine să
sună tuturor că nu eşti acasă.
Uşa salonului se desc$ise, iar Will stătea în rag, arătând e +umătate
triumfător, e +umătate nefericit " o adevărată aariţie.
1 Ştiamunându-şi
canaea, că eşti aici, icioarele
anunţă el în tim
+os. ce 2agnus
%cum, se ridică
vrei să-i sui înacestui>
fund e
acestui liliac suradimensionat să nu mai stea e caul meu5
6e referea la %rc$er, sub+ugatul lui Camille şi lac$eul temorar al lui
care, într-adevăr, îl ândea e Will. )aţa lac$eului arăta dezarobarea,
dar, la urma urmei, aşa era dintotdeauna.
1 6une-i că vrei să mă vezi.
2agnus lăsă cartea +os, e masa de lângă el.
1 /ar oate că nu vreau să te văd, suse el. *-am zis să nu lase e
nimeni înăuntru, nu e nimeni în afară de tine.
1$ /amuel Tay*or Colerid+e, „alada b-tr>nului marinar" din 3olumul !u a!ela4i titlu, tradu!ere de
Pro!opie P Ciontea, 6ditura nutttutiii @uropean, la4i, FF#,
1 2-a ameninţat, zise %rc$er cu vocea sa sâsâită, nu tocmai umană.
i voi sune stăânei mele.
1 C$iar te rog, zise Will, dar oc$ii acestuia erau aţintiţi asura lui
2agnus, albaştri şi nerăbdători. <e rog. reuie să vorbesc cu tine.
ir-ar să fie cu ăiatul ăsta, gândi 2agnus. /uă o zi obositoare,
etrecută desfăcând o vra+ă de blocare a memoriei entru un membru al
familiei
vadă dacă#en$alloF, el îşi lui
se aud aşii dorea doare
Camille să$ol,
se odi$nească.
şi nici nu mai!uaşteta
mai ascultă să
mesa+ul
de la ea, dar tot refera acea încăere celorlalte " acea cameră unde
gusturile ei ăreau să constea în trandafirii cu ţei de e taet, în mirosul
suav al draeriilor. %bia aşteta o seară etrecută în camera asta, lângă
foc, cu un a$ar de vin, o carte şi să fie lăsat în ace.
/ar aici era vorba de Will Herondale, cu rivirea sa constituită dintr-un
amestec de durere şi diserare, având nevoie de a+utorul lui 2agnus.
C$iar trebuia să facă ceva cu enervantul său imuls de bunătate de a-i
a+uta e cei diseraţi, se gândi 2agnus. %sta, şi slăbiciunea sa entru
oc$ii lui albaştri.
1 #rea bine, suse el cu un oftat c$inuit. #oţi să stai şi să vorbeşti cu
mine. /ar te avertizez, nu invoc niciun demon. !u înainte să iau cina.
/oar dacă nu ai dat de vreo dovadă solidă>
1 !u. Will intră nerăbdător în încăere şi îi înc$ise uşa în nas lui
%rc$er.
6e uită 6e întoarse
afară. 'ucataşi ode
încuie, ca săneacoerită
fereastră fie sigur, şi aoi se duse arăta
de draerii lângă cum
foc.
scuarul se întuneca în amurgul negricios, frunzele fiind urtate e trotuar
de vântul asru. Will îşi dădu +os mănuşile şi le use e $aină,
încălzindu-şi mâinile la foc. !u vreau să invoci un demon.
1 Ha: 2agnus îşi use icioarele încălţate cu g$ete e masa din lemn
de trandafir din faţa canaelei, un alt gest care ar fi înfuriat-o e Camille,
dacă ar fi fost acolo. 6unt veşti bune, resuun>
1 8reau să mă trimiţi dincolo. n tărâmurile demonilor.
2agnus se înecă.
1 8rei să fac ce&
#rofilul lui Will se contura negru din cauza focului âlâitor.
1 6ă creezi un ortal către tărâmurile demonilor şi să mă trimiţi rin
el. #oţi face asta, nu-i aşa5
1 %sta e magie neagră, suse 2agnus. !u la fel ca necromanţia,
dar>
1 !imeni nu trebuie să ştie.
1 !u zău: <onul lui 2agnus era tăios. %ceste lucruri tind să se afle. 7i
dacă află Conclavul că l-am trimis e unul de-al lor, cel mai romiţător, să
fie făcut bucăţi de către demonii dintr-o altă dimensiune>
1 Conclavul nu mă consideră romiţător. 8ocea lui Will era rece, !u
sunt romiţător. !u sunt nimic şi nici nu voi deveni vreodată ceva. !u
fără a+utorul tău.
1 nce să mă întreb dacă nu cumva ai fost trimis să mă controlezi,
Will Herondale.
Will râse scurt şi asru.
1
1 /e
/e către
către/umnezeu5
Conclav. Care ar utea la fel de bine să fie /umnezeu,
#oate că ur şi simlu încearcă să afle dacă sunt disus să încalc (egea.
Will se întoarse şi-l rivi lung.
1 6unt foarte serios, suse el. !u e niciun fel de control. !u mai ot
continua aşa, să invoc demoni la întâmlare, fără să fie cel corect,
seranţe deşarte şi dezamăgiri continue. )iecare zi devine din ce în ce
mai întunecată, şi o voi ierde entru totdeauna dacă tu nu>
1 6ă o ierzi5 2intea lui 2agnus se agăţă de acest cuvânt& îşi
îndretă satele şi îşi mi+i oc$ii. /esre <essa este vorba. 7tiam eu că
aşa e.
Will se îmbu+oră, o ată de culoare e faţa sa alidă.
1 !u doar ea.
1 /ar o iubeşti.
Will îl rivi lung.
ot1iubi
'ineînţeles
e nimeni,cădar
da,esuse el într-un târziu. %+unsesem să cred că nu
ea o iubesc.
1 'lestemul tău are cumva de-a face cu rivarea de abilitatea de a
iubi5 Că e cea mai mare rostie e care am auzit-o. =em e paraatai-ul
tău. <e-am văzut cum te orţi cu el. l iubeşti, nu-i aşa5
1 =em e cel mai mare ăcat al meu, suse Will. !u-mi vorbi de =em.
1 6ă nu vorbesc desre =em, să nu vorbesc desre <essa. <u vrei ca
eu să desc$id un ortal către tărâmurile demonilor, şi tu nu vorbeşti cu
mine, să-mi sui măcar de ce5 !u o voi face, Will, zise 2agnus şi-şi
încrucişă braţele la iet.
Will se sri+ini cu mâna de oliţa şemineului. 0ra foarte liniştit, flăcările
luminându-i trăsăturile, rofilul său clar şi frumos, graţia mâinilor sale
lungi şi subţiri.
1 2i-am văzut familia astăzi, suse el, aoi se corectă singur. #e sora
mea. %m văzut-o e sora mea mai mică. Cecil3. 7tiam că ai mei trăiesc,
dar1nu/e m-am gândit căîşio domoli
ce5 2agnus să-i vădvocea&
vreodată. !u că
simţea otera
stae
în unctul
rea+made
mea.
a afla
ceva, să facă o descoerire în legătură cu acest băiat ciudat, enervant,
rănit şi distrus. Ce au făcut atât de groaznic5
1 Ce-au făcut ei 5 zise Will ridicând glasul. Ce-au făcut ei/ !imic. 0u
sunt de vină. 6unt otravă. ;travă entru ei. ;travă entru toţi cei care mă
iubesc.
1Will>
1 <e-am minţit, suse Will, întorcându-se subit cu satele la foc.
1 Uluitor, murmură 2agnus, dar Will era dearte, dearte în amintirile
sale, ceea ce era mai bine.
nceu
covor să almeargă
ersan rin cameră, târşâindu-şi g$etele e minunatul
lui Camille.
1 7tii ce ţi-am sus. 2ă aflam în biblioteca din casa ărinţilor mei din
Kara Balilor. 0ra o zi loioasă& eram lictisit, mă uitam rin lucrurile vec$i
ale tatei. #ăstrase câteva obiecte din vec$ea sa viaţă de vânător de
umbre, lucruri e care nu voia, din raţiuni sentimentale, cred eu, să le
dea. ; stelă vec$e, deşi nu ştiam ce era la acea vreme, şi o cutie mici,
gravată, ascunsă într-un sertar cu fundul dubiu ai biroului său. #resuun
că el crezuse că asta va fi suficient să ne ţină deoarte, dar nimic nu e
suficient să ţină la distanţă nişte coii curioşi. 'ineînţeles că rimul lucru
e care l-am făcut când am găsit cutia a fost să o desc$id. /in ea a ieşit
o ceaţă care s-a transformat aroae instantaneu într-un demon. n clia
în care am văzut creatura, am înceut să ţi. %veam doar doisrezece
ani. !u mai văzusem nimic asemănător. 0norm, ameninţător, numai dinţi
ascuţiţi şi o coadă cu ţei " iar eu nu aveam nimic. !icio armă. Când a
mugit,a intrat
%oi am căzut e covor. C$estia aia stătea deasura mea, sâsâind.
sora mea.
1 Cecil35
1 0lla. 6ora mea mai mare. Kinea ceva strălucitor în mână. %cum ştiu
ce era " un umnal de seraf. #e-atunci, n-aveam $abar. %m ţiat la ea să
iasă, dar ea se interusese între mine şi creatură. 6ora mea era absolut
neînfricat: %şa era dintotdeauna. !u-i era frică să se caţere în cel mai
înalt coac, să călărească cel mai sălbatic cal " şi nu-i era ic de frică
acolo, în biblioteci l-a sus acelei creaturi să lece. /ar aceasta ândea
recum o insectă uriaşă şi urâtă. 0a a sus ?<e alung@, iar creatura n-a
făcut decât să râdă.
%vea şi de ce să râdă. 2agnus simţi un amestec de milă şi admiraţie
entru fată, crescută fără nicio cunoştinţă desre demoni, desre
invocarea şi alungarea lor, însă care-şi menţinuse oricum oziţia.
1 % râs şi a lovit-o cu coada, unând-o la ământ %oi, oc$ii săi s-au
fi9at
tău aşasura
fi vrutmea. 0rau toţidar
să-l distrug, roşii,
cumfără niciun
el nu ic de
e aiciO măalb.
voi % sus ?#e
mulţumi tatăl
cu tine.@
0ram atât de şocat, încât tot ce făceam era să mă $olbez. 0lla se târa e
covor, căutând umnalul de seraf căzut ?<e blestem@, a sus creatura.
?<oţi cei care te iubesc vor muri. /ragostea va însemna totodată roria
lor distrugere. #oate va dura câteva clie, oate va dura câţiva ani, dar
toţi cei care te vor rivi cu dragoste vor muri din această ricină, dacă tu
nu te îndeărtezi de ei entru totdeauna. 7i voi încee cu eaA % mârâit
sre 0lla, aoi a disărut.
2agnus era fascinat de-a binelea.
1 7i a murit5
1
Will!u.
încă ăşea rin cameră. şi dădu +os +ac$eta şi o aruncă e un
scaun. #ărul său negru, lung, înceuse să se onduleze de la căldura
corului său amestecată cu cea a focului& i se liea de ceafă.
> 0ra teafără. 2-a luat în braţe. 1a m-a liniştit e mine 2i-a sus că
vorbele demonului nu însemnau nimic. % recunoscut că citise câteva
cărţi interzise din bibliotecă şi că de-acolo ştiuse ce era un umnal de
seraf şi cum să-l folosească, şi că acel lucru e care-l desc$isesem era
numit #39is, deşi nu-şi utea imagina de ce tatăl meu avea unul. 2-a us
să romit că nu voi mai atinge nimic de-al ărinţilor noştri dacă ea nu era
rezentă, aoi m-a dus în at, unde mi-a citit ână când am adormit.
Cred că eram e9tenuat din ricina şocului. mi aduc aminte cum i-a şotit
mamei mele ceva desre cum mă îmbolnăvisem cât ei fuseseră lecaţi,
o boală de coii. 2-am bucurat de agitaţia din +urul meu, iar demonul
înceea să-mi ară o amintire oarecum incitantă. mi aduc aminte cum
lănuiam
că 0lla măsă-i sun în
salvase luitim
Cecil3
ce desre asta recum
eu ţiasem " fără săunrecunosc,
coil> bineînţeles,
— 1rai un coil, sublinie 2agnus.
1 0ram destul de mare, suse Will. /estul de mare ca să înţeleg ce
însemna ţiătul de durere al mamei, care m-a trezit în dimineaţa
următoare. 0ra în camera 0llei, iar ea era în at, moartă. %u încercat să
mă ţină dearte, dar eu aucasem să văd ce era de văzut. 0ra umflată,
avea o nuanţă de negru-verzui, de arcă ceva utrezise înlăuntrul ei. !u
mai arăta recum sora mea. !u mai ărea om 7tiam ce se întâmlase,
c$iar dacă ei nu ştiau. ?<oţi cei care te iubesc vor muri. 7i voi încee cu
ea.@ )usese blestemul meu. 7tiam că trebuia să fug de ei " de familia
mea ", înainte să li se întâmle aceeaşi oroare. %m lecat către (ondra
în aceeaşi seară.
2agnus desc$ise gura şi o înc$ise la loc. 0ra rima dată când nu ştia
ce să sună.
1 %şa%m
rostie. că,văzut
vezi cum
tu, suse Will, 7i
lucrează. blestemul
din aceameu nu oate
zi m-am fi numit
străduit să măo
asigur că ceea ce i se întâmlase 0llei nu avea să se mai întâmle
nimănui altcuiva din viaţa mea. ţi oţi imagina asta5 #oţi5 îşi trecu
mâinile rin ărul său negru, lăsând şuviţele încâlcite să-i cadă înaoi
este oc$i. 6ă nu laşi e nimeni să se aroie. 6ă faci e toată lumea,
care de altfel te iubeşte, să te urască. 2i-am ărăsit familia entru a mă
distanţa de ei, ca să mă uite. n fiecare zi trebuie să fâu crud cu cei e
care i-am ales să-mi fie familie, ca nu cumva să simtă rea multă
afecţiune entru mine.
1 <essa>
2inteaserioasă,
cenuşii, lui 2agnus fu rivea
care-l deodatăeinundată de gândul
Will de arcă acestala era
fatauncusoare
oc$i
răsărind la orizont.
1 Crezi că nu te iubeşte5
1 !u cred. %m fost îndea+uns de idiot cu ea. 8ocea lui Will era lină
de ură de sine şi durere şi nefericire. Cred că a fost odată când ea
aroae> 8ezi tu, credeam că murise, şi i-am arătat> am lăsat-o să
vadă ce simt. Cred că mi-ar fi îmărtăşit sentimentele duă aceea. /ar
am distrus-o, cât de brutal am utut. mi imaginez că acum ur şi simlu
mă urăşte.
1 7i =em, zise 2agnus, temându-se de răsunsul e care de altfel îl
ştia.
1=em oricum e e moarte, suse Will cu vocea sufocată. =em e ceea
ce mi-am îngăduit. mi tot sun că, dacă moare, nu e vina mea. 0l oricum
moare şi are dureri. 2oartea 0llei măcar a fost raidă. #oate că rin mine
el va avea
rivirea o moartea bună.
acuzatoare 6e uită!imeni
lui 2agnus. în sus,nulin de trăi
oate amărăciune,
fără nimic,întâlnind
şoti el.
=em e tot ceea ce am.
1 %r fi trebuit să-i sui, zise 2agnus. <e-ar fi ales dret paraatai ori
cum, c$iar dacă ştia riscurile.
1 !u-l ot îmovăra cu această informaţiei %r ăstra secretul daci l-aş
ruga, dar l-ar îndurera să ştie " iar durerea e care le-aş rovoca-o
celorlalţi l-ar răni şi mai tare. 7i dacă le-aş sune lui C$arlotte, lui Henr3
şi celorlalţi, că felul în care mă comort este doar o faţadă " că toate
lucrurile crude e care le-am sus au fost o minciună, că bântui e străzi
doar să dau imresia că am fost la băut şi rostituate, când în realitate nu
vreau să fac nimic din toate astea " atunci voi fi eşuat să-i îndeărtez de
mine.
1 7i, rin urmare, n-ai sus nimănui desre acest blestem5 !imănui
în afară de mine, de când aveai doisrezece ani5
de 1 !-am
mine, utut,
odată ce suse
ar aflaWill. Cum uteam
adevărul5 să fiu
; oveste ca sigur căatrage
asta ar nu s-armilă,
ataşat
iar
mila ar utea deveni ataşament, iar aoi>
2agnus ridică din srâncene.
1 !u eşti îngri+orat entru mine5
1 Că ai utea să mă iueşti 5 Blasul lui Will sună de-a dretul
surrins. !u, căci tu urăşti nefilimii, nu-i aşa5 7i, în lus, îmi imaginez că
voi, magicienii, aveţi metodele voastre de a vă feri de emoţii nedorite. /ar
entru cei ca C$arlotte, ca Henr3, dacă ar afla că ersona+ul e care l-am
+ucat este fals, dacă mi-ar şti adevărata fire> ar utea să ţină la mine.
1 7i atunci ar muri, suse 2agnus.
C$arlotte îşi ridică
1 7i nu aveţi nicioîncet
idee faţa
undedineste5
mâini.
întrebă ea entru a treia oară. Will
ur şi simlu a> disărut5
1 C$arlotte:
8ocea lui =em era înduioşătoare. 0rau cu toţii în salonul cu taet lin
de flori şi viţă-de-vie. 6o$ie era lângă foc, folosind vătraiul entru a
arinde cărbunii. Henr3 se afla la birou, meşterind la un set de
instrumente din curu& =essamine stătea în şezlong, iar C$arlotte în
fotoliul de lângă foc. <essa şi =em stăteau oarecum afectaţi e canaea,
ceea ce o făcu e <essa să se simtă, în mod ciudat, recum un musafir.
0ra g$iftuită de sandvişurile e care 'ridget le adusese e o tavă şi de
ceaiul cald care o dezg$eţa încet e dinăuntru.
1 !u e ceva aşa de neobişnuit, continuă el. Când ştim noi vreodată
unde este Will în timul noţii5
1 /ar de data asta e altfel. 7i-a văzut familia& sau sora, cel uţin.
6ăracul de Will:
cele din urmă 8ocea
avea lui C$arlotte
să-nceaă să uiteera temătoare. 6eram că oate în
de ei>
1 !imeni nu-şi uită familia, suse =essamine înţeată. 6tătea în
şezlong, având în faţă un şevalet şi nişte $ârtii& luase de curând decizia
că rămăsese în urmă cu racticarea artelor feminine, aşa că înceuse să
icteze, să reseze flori şi să cânte la sinetă în sala de muzică, deşi Will
îi susese că vocea sa îi amintea de C$urc$ când acesta mieuna
nemulţumit.
1 #ăi, nu, bineînţeles că nu, zise C$arlotte grăbită, dar nu oate să
trăiască tot timul cu amintirea asta, recum o greutate îngrozitoare.
1 /e arcă am şti ce să facem cu el dacă n-ar avea zilnic $ac$iţe,
suse =essamine. ;ricum, se vede că nu i-a ăsat de-ai lui, altminteri nu
î-ar fi abandonat.
<essa icni uşor.
1 Cum oţi să sui asta5 !u ştii de ce a lecat. !u i-ai văzut faţa la
Conacul avenscar>
1 Conacul avenscar. C$arlotte se uita absentă la şemineu. /in toate
locurile la care m-am gândit că s-ar duce>
1 0i da, rostii, zise =essamine, uitându-se furioasă la <essa. 2ăcar
familia sa trăieşte. n lus, aş une ariu că nu e trist deloc& aş une
ariu că se refăcea. ntotdeauna face asta.
<essa se uită la =em duă a+utor, dar acesta se uita la C$arlotte, iar
rivirea sa era dură ca iatra.
1 Ce-ai vrut să sui, zise el, desre toate locurile la care te-ai gândit
că ne-am utea duce5 %i ştiut că familia lui Will s-a mutat5
C$arlotte dădu să zică ceva, aoi oftă
1
10 =em>
imortant, C$arlotte.
C$arlotte se uită la cutia care conţinea drosurile ei referate de
lămâie.
1 /uă ce ărinţii lui Will au venit aici să-l vadă, când avea
doisrezece ani, şi el i-a resins> l-am imlorat să vorbească cu ei, doar
entru o cliă, dar n-a vrut. %m încercat să-i sun că dacă ei lecau, nu
avea să-i mai vadă vreodată, şi nu aş utea să-i dau veşti desre ei. 2i-a
luat mâna şi a sus ?#romite-mi doar că-mi vei sune dacă mor,
C$arlotte: #romite-mi:@. 0a se uită în +os, degetele sale făcându-şi de
lucru cu materialul roc$iei. 0ra o rugăminte atât de stranie din artea unui
băieţel: 0u> a trebuit să-i sun că da.
1 %şa că ai verificat bunăstarea familiei lui Will5 întrebă =em.
> (-am anga+at e agnor )ell să facă asta, suse C$arlotte. #entru
rimii trei ani. n ai atrulea an, a venit ia mine şi mi-a sus că familia
Herondale se mutase.
la ariuri. %sta 0dmund
a fost tot Herondale
ce agnor reuşise" să
tatăl lui )amilia
afle. Will " ierduse casaa
Herondale
fost nevoită să se mute. *ar el nu a mai utut găsi alte iste legate de ei.
1 *-ai sus vreodată lui Will5 întrebă <essa.
1 !u. C$arlotte scutură din ca. 2-a us să-i romit că o să-i vorbesc
desre ei doar dacă vor muri, atât. /e ce să-l îmovărez şi cu gândul că
ai lui îşi ierduseră casa5 !u a mai omenit niciodată de ei. 6eram că i-
a uitat>
1 !u i-a uitat niciodată.
n tonul lui =em era o forţă care-o făcu e C$arlotte să-şi orească
mişcarea nervoasă a degetelor.
1 !-ar fi trebuit să fac asta, suse C$arlotte. !-ar fi trebuit să-i fac
acea romisiune. 0ste o încălcare a (egii>
1 Când Will îşi doreşte ceva cu adevărat, zise =em încet, când simte
ceva, e în stare să-ţi frângă inima.
6e lăsă liniştea.
surrinzător C$arlotte îşi ţinea buzele strâns liite, oc$ii ei fiind
de luminoşi.
1 % sus unde se duce, când a ărăsit Eing4s Cross5
1 !u, zise <essa. %m a+uns, iar el s-a ridicat şi a şters-o> 6cuze, s-a
ridicat şi a luat-o la fugă, se corectă singură, rivirile lor dezorientate
dându-i de înţeles că vorbea în argoul american.
1 6-a ridicat şi a şters-o, suse =em. mi lace. 6ună de arcă a lăsat
un nor de raf în urma saGQ. !u, n-a sus nimic " doar şi-a făcut loc cu
coatele rin mulţime şi dus a fost. %roae că l-a dărâmat e C3ril, care
venise să ne ia.
• !u are nicio logică, se lânse C$arlotte. /e ce naiba ar trăi familia
lui Will într-o!ucasă
IorAs$ire5 am care i-acăaarţinut
crezut ista neluiva2ortmain5
duce c$iar/intre
acolo.toate
(-amlocurile,
căutat eîn
2ortmain şi am dat de familia 6$ade& l-am căutat din nou, şi am dat de
familia lui Will. !e încercuieşte, ca acel blestemat de uroorum care este
simbolul lui.
I 1 (-ai anga+at e agnor )ell să se intereseze de viaţa familiei lui
Will înainte, suse =em. #oţi s-o faci din nou5 /acă 2ortmain este în
cârdăşie cu ei> indiferent care-ar fi motivul>
1 /a, da, bineînţeles, zise C$arlotte. i voi scrie imediat.
1 0ste un lucru e care nu-l înţeleg, rosti <essa. Cererea de
desăgubire a fost deusă în GNP, iar reclamantul a fost trecut ca având
douăzeci şi doi de ani. /acă atunci avea douăzeci şi doi, acum ar avea
şatezeci şi cinci de ani, or nu ărea atât de bătrân. #oate atruzeci>
1 6unt tot felul de metode, suse C$arlotte încet, rin care mundanii
care se ocuă cu magia neagră îşi ot relungi viaţa. Că tot veni vorba, e
e9act tiulinfracţiune
consideră de vra+ă ca
ealtcineva
care l-aiîn găsi
afarăîndeCartea
Conclav%lbă. /e aceea
să deţină Cartea.se
1 <oată ublicitatea din ziare referitoare la fatul că 2ortmain a
moştenit comania de transort maritim de la tatăl său, suse =em. Crezi
că a folosit trucul vamiric5
1 <rucul vamiric5 reetă <essa, încercând în van să-şi aducă aminte
de un astfel de termen din 'ode0
1 0 o modalitate rin care vamirii îşi ăstrează banii de-a lungul
timului, suse C$arlotte. Când au stat rea mult într-un loc, destul de
mult încât oamenii să bage de seamă că ei nu îmbătrânesc, îşi
înscenează moartea şi *asă totul moştenire unui fiu sau neot de mult
ierdut. 4oil(R " neotul aare, seamănă izbitor cu tatăl sau unc$iul său,
dar este rezent şi rimeşte banii. 7i, uneori, fac asta de câteva ori.
2ortmain şi-ar fi utut lăsa singur comania, ca să ascundă fatul că nu
îmbătrâneşte.
1 %şa
fi dat că a să
un motiv retins că este
sc$imbe roriul
rofilul său fiu," suse
comaniei <essa. Ceea
să se întoarcă ce i-ar
în %nglia şi
să înceaă afacerile cu mecanisme şi astfel de lucruri.
17 Ho! de !u3inte intradu!tibil To dust Ja ple!a, a o 4ter+e (*n ar+ou)4i dust Jpra
F „at-”, „potim” (*n lb ran!e- *n ori+inal)
1 7i robabil că din acelaşi motiv a lecat şi din casa din IorAs$ire,
suse Henr3.
1 /eşi asta nu e9lică de ce este locuită de familia lui Will, cugetă
=em.
1 6au unde este Will, adăugă <essa.
1 6au unde este %ortmain, zise =essamine, cu un fel de voioşie
morbidă.
C$arlotte2aiîşiavem doar
sri+ini nouă
caul în zile,
mâini.C$arlotte.
1<essa, suse ea, urăsc să fiu nevoită să te rog, dar, în fond, de data
asta te-am trimis în IorAs$ire, şi trebuie să verificăm toate osibilităţile.
2ai ai nasturele de la $aina lui 6tarAFeat$er5
I <essa scoase nasturele din buzunar. 0ra rotund, din erle şi
argint, ciudat de rece în mâna ei.
1 " 8rei să mă <ransform în el5
1 <essa, suse =em iute. /acă nu vrei să faci asta, C$arlotte... noi$
nu t e obligăm.
1 7tiu, zise <essa. /ar eu m-am oferit, şi nu-mi încalc romisiunea.
1 2ulţumesc, <essa. C$arlotte ărea uşurată. <rebuie să ştim dacă el
ascunde ceva de noi " dacă te-a minţit în legătură cu ceva din toată
afacerea asta. Cu imlicarea sa în ceea ce s-a întâmlat cu familia
6$ade>
Henr3
1 8a fiseoîncruntă.
zi întunecată aceea în care nu vei utea avea încredere în
vânătorul de umbre de lângă tine, (ottie.
l 1 0 de+a întunecată, dragul meu Henr3, răsunse C$arlotte, fără
să se uite la el.
1 /eci nu mă vei a+uta, suse Will e un ton neutru.
I )olosind magia, 2agnus arinse focul din şemineu. n lumina
flăcărilor săltăreţe, magicianul vedea mai mult din trăsăturile lui Will "
ărul negru ondulat de la ceafă, oasele delicate ale obra+ilor şi ma9ilarul
roeminent, umbra dată de genele sale. (ui 2agnus îi amintea de
cineva& amintirea era undeva în străfundul minţii sale, refuzând să devină
clară. /uă atâţia ani, era greu uneori să-ţi aminteşti lucruri searate,
c$iar şi cele e care le-ai iubit cândva. !u-şi mai utea aduce aminte de
faţa mamei sale, deşi el ştia că arăta ca ea, un amestec din bunicul său
olandez şi bunica sa indoneziana.
arunc1e/acă
I definiţia
tărâmurile e care tu
demonilor cai-o
edai
un cuvântului ?a+utor@
şobolan într-o include
groaă săcu
lină te
oameni, atunci nu, nu te voi a+uta, suse 2agnus. 0 o nebunie, să ştii.
/u-te acasă. Culcă-te, şi o să-ţi treacă.
1 " !u sunt beat.
1 %i utea la fel de bine să fii. 2agnus îşi trecu ambele mâini rin
ărul său des şi se gândi deodată la Camille. 7i era mulţumit. %ici, în
această cameră, alături de Will, etrecuse aroae două ore fără să se
gândească la ea deloc. #rogres. Crezi că eşti singura ersoană care a
ierdut e cineva5
)aţa lui Will se sc$imonosi.
1 6e
aşa. !u sune
interreta
că astfel
timullucrurile.
vindecă Ca şi cum
toate ar fidar
rănile, o durere obişnuit: !u-i
asta resuune că
sursa durerii să fie finită. <recută. %sta e o rană care se desc$ide în
fiecare zi.
1 /a, suse 2agnus, lăsându-se e sate în ernele de e canaea.
Msta este geniul blestemelor, nu-i aşa5
1 0ra altceva dacă blestemul ar fi fost ca aceia e care-i iubesc să
moară, zise Will. 2-aş utea abţine să nu-i iubesc. /ar să-i fac să nu ţină
la mine " e un rocedeu ciudat şi e9tenuant.
Părea e9tenuat, se gândi 2agnus, şi dramatic în felul în care doar
adolescenţii de şatesrezece ani uteau fi. /e asemenea, se îndoia şi
de adevărul afirmaţiei lui Will cum că ar fi utut să se abţină să iubească,
dar înţelese de ce băiatul ar fi vrut să-şi sună sieşi o astfel de oveste.
1 <rebuie să +oc rolul unei alte ersoane în fiecare zi " ursuz şi
maliţios şi crud>
1 mi
câtuşi lăcea
de uţin s-omai
facimult de tine atunci.
e diavolul, 7i nu-mi sune că nu-ţi lace
Will Herondale.
1 6e sune că acel soi de umor negru îmi curge rin vene, suse
Will, rivind flăcările. 0lla îl avea. (a fel şi Cecil3. !u am crezut că-l am,
ână ce nu mi-am dat seama că am nevoie de el. n toţi aceşti ani am
învăţat lecţii bune desre cum să fiu antiatic. /ar mă simt de arcă m-aş
ierde>
şi căuta cuvintele.
1 2ă simt redus, ărţi din mine căzând în întuneric, că ceea ce e bun
şi sincer şi adevărat> /acă le izolezi suficient tim, le ierzi de-a
binelea5 /acă nimănui nu-i asă de tine, oare e9işti5
osti ultima frază atât de încet, încât 2agnus făcea eforturi să-l audă.
1 Ce-ai sus5
1 !imic. Ceva ce am citit undeva, odată. Will se întoarse către el. Ki-
ai face o omană trimiţându-mă e tărâmurile demonilor. %ş utea găsi
ceea ce caut. 0ste singura mea şansă " şi fără ea, viaţa mea este oricum
fără valoare.
1 Uşor de sus la şatesrezece ani, zise 2agnus, cât se oate de
uşor. 0şti îndrăgostit şi crezi că doar atâta e9istă în lume. /ar lumea este
mai mare decât tine, Will, şi oate are nevoie de tine. 0şti vânător de
umbre, serveşti o cauza mai înaltă. !u-ţi oţi irosi viaţa& ea nu-ţi aarţine.
• 1 %tunci eu nu am nimic, suse Will şi se îndeărtă de şemineu,
clătinându-se uţin, de arcă era beat. /acă nici măcar viaţa nu-mi
aarţine>
• 1 % sus cineva vreodată că merităm să fim fericiţi: zise 2agnus
sre el, iar în minte revăzu casa coilăriei şi e mama sa care-l evita cu
oc$i
rămâneînroşiţi,
cu ceeaşi e soţul
ce le ei, care
datorăm nu era tatăl său, înfuriindu-se. Cum
celorlalţi5
1 (e-am dat de+a tot ce am, suse Will, luându-şi $aina de e sătarul
scaunului. %u rimit destul de la mine, şi dacă asta este ceea ce o să-mi
sui, atunci şi tu ai auzit rea mult de la mine> magicianule$
%runcă acel ultim cuvânt recum un blestem. egretându-şi asrimea,
2agnus încercă să se ridice în icioare, dar Will trecu e lângă el,
îndretându-se sre uşă. %ceasta se trânti în urma sa. Câteva clie mai
târziu, 2agnus îl văzu trecând e sub fereastra din faţă, c$inuindu-se să
se îmbrace, cu caul alecat îmotriva vântului.
<essa se aşeză în faţa măsuţei de toaletă, îmbrăcată în $alat şi
+ucându-se cu nasturele. ugase să fie lăsată singură, să facă ceea ce
C$arlotte îi ceruse. !u era rima dată când se transforma în bărbat&
6urorile ntunecate o forţaseră s-o facă de mai multe ori şi, deşi era o
senzaţie
văzuse în ciudată, nu asta o făcea
oc$ii lui 6tarAFeat$er, să ezite.
uşoara scliire0ra întunericul
de nebunie din e care-l
tonul său
când vorbea de trofeele e care le strânsese de-a lungul vieţii. !u era o
minte cu care dorea să se familiarizeze mai mult.
!u era nevoită s-o facă, se gândi ea. #utea să iasă din cameră şi să le
sună că încercase şi nu funcţionase. /ar ştia, când îi trecuse gândul
rin minte, că nu utea face asta. Cumva, se gândea la roria ersoană
ca la cineva legat rin onoare de vânătorii de umbre din *nstitut. 0i o
rimiseră, îi arătaseră bunătate şi o învăţaseră atât de multe desre ceea
ce era, lus că aveau aceiaşi sco ca ea " să-i găsească e 2ortmain şt
săV* distrugă. 6e gândi la oc$ii bla+ini ai lui =em aţintiţi asura ei, calmi şi
argintii şi lini de credinţă. *nsiră adânc şi strânse nasturele în umn,
întunericul veni şi o curinse, învăluind-o într-o tăcere rece. 6unetul slab
al focului trosnind în cămin şi vântul care se auzea rin obloanele
ferestrelor disărură. ntuneric şi tăcere. 6imţi cum corul i se
<ransforma mâinile
6atele o durea, îi deveniră
caul i se ărumari şi icioarele
greu, umflate, şi îidureroase
zvâcneau,deşilaavea
artrită.
un
gust amar în guri /inţi cariaţi, se gândi ea, şi i se făcu rău, atât de rău,
încât trebui să-şi forţeze mintea să se întoarcă la întunericul din +urul ei,
căutând lumina, legătura.
%ceasta aăru, dar nu era ca de obicei, constantă ca un far. 8eni în
fragmente disarate, de arcă rivea o oglindă sărgându-se în bucăţi.
)iecare bucată conţinea o imagine care trecea e lângă ea cu o viteză
ameţitoare. 8ăzu imaginea unui cal care se ridica e două icioare, un
deal întunecat acoerit de zăadăO camera de Consiliu din bazalt negru,
o iatră de mormânt sartă. 6e c$inuia să se agaţe şi să rindă o singurO
imagine.
femeie care7i reuşi
râdeacuşiuna,
era oîmbrăcată
amintire la
cuun bal, 6tarAFeat$er
o roc$ie de seară cudansa cu o
talie înalţi
<essa scăă de ea, încercând alta.
Casa era mică, cuibărită la umbră, între două dealuri. 6tarAFeat$er
rivea din întunericul unui crâng cum uşa din faţă se desc$ise şi ieşi un
bărbat. <essa simţi cum inima lui 6tarAFeat$er înceea să bată mai tare,
c$iar şi în amintire. 'ărbatul era înalt, lat în umeri " şi cu ielea verde
recum a unei şoârle. #ărul său era negru. #rin contrast, coilul f care-
l ţinea de mână ărea la fel de normal ca oricare altul " micuţ, cu mâini
durdulii şi ielea rozalie.
<essa ştia numele bărbatului, deoarece 6tarAFeat$er îl cunoştea.
=o$n 6$ade.
6$ade săltă coilul e umerii săi în tim ce e uşă înceu să iasă un
şir de creaturi metalice ciudate, recum ăuşile entru coii, dar df
mărimea unui om, şi cu iele făcută din metal lucios. Creaturile nu aveau
trăsături.
de fermierndinmod ciudat însă,
IorAs$ire, urtauroc$ii
iar altele, $ainesimle
" unele,
dinsaloete
muselină.zdrenţăroase
%utomatele
se luară de mâini şi înceură să se mişte de arcă erau la un dans
ţărănesc. Coilul râdea şi bătea din alme.
1 #riveşte cu atenţie, fiul meu, suse bărbatul cu ielea verde, căci
într-o zi voi conduce un regat mecanic de astfel de creaturi, iar tu vei fi
rinţul lui& te voi numi #rinţul mecanic.
1 =o$n: se auzi o voce din casă& o femeie se alecă e geam. %vea
un ăr lung de culoarea unui cer fără nori. =o$n, intră în casă. 6ă nu
vadă cineva: 7i să nu-l serii e băiat:
1 !u se serie deloc, %nne. 'ărbatul râse şi-l use +os e băiat,
ciufulindu-i ărul. 2icuţul meu #rinţ mecanic:
Un val de ură trecu rin inima lui 6tarAFeat$er când îşi aduse aminte
de întâmlare, atât de violent, încât o dădu e <essa la o arte, trimiţând-
o înaoi în întuneric. nceu să-şi dea seama ce se-ntâmla.
6tarAFeat$er
Ceea ce veneadevenea
şi leca senil, ierzând
din mintea legătura
sa ărea dintre
să fie gând
la voia şi amintire.
întâmlării. 6e
strădui să canalizeze din nou familia 6$ade şi rinse finalul scurt al unei
amintiri camera răscolită, came şi rotiţe şi ec$iamente şi metal sfâşiat
este tot, fluid curgând negru recum sângele, iar bărbatul cu iele verde
şi femeia cu ărul albastru zăceau morţi rintre ruine. %oi şi această
amintire disăru din nou, şi văzu, iar şi iar, faţa fetei din ortretul de lângă
scări " coilul cu ărul bălai şi e9resia îndărătnică1, o văzu călărind un
onei mic, cu faţa ei $otărâtă, o văzu cum ărul ei era răsfirat de vântul
mlaştinii, o văzu cum ţia şi se zbuciuma de durere în tim ce o stelă
desena eceţi negre e ielea ei albă. (a sfârşit, <essa îşi văzu roria
faţă
undaaărând
şoculuidin
săuîntunericul vagea,
trecea rin al navei *nstitutului
atât de uternic,din IorAo şiaruncă
încât simţi cum
din
corul lui înaoi într-al ei.
6e auzi o uşoară lovitură când nasturele-i căzu din mână, e +os.
<essa îşi frecă fruntea şi se uită în oglinda măsuţei sale de toaletă. 0ra
din nou ea însăşi, iar gustul amar din gura ei era de la sângele curs când
îşi muşcase buza.
6e ridică în icioare, simţindu-se rău, şi se duse la fereastră,
desc$izând-o să simtă aerul rece al noţii e ielea ei transirată. %fară
era întuneric& vântul bătea uşor, iar orţile negre ale *nstitutului ăreau să
se înc$idă în faţa ei, motto-ul lor sunând mai multe ca niciodată desre
mortalitate şi moarte. ; mişcare îi atrase atenţia. 6e uită în +os şi văzu o
figură albă rivind în sus către ea, din curtea ietruită de dedesubt. ; faţă
diformă, dar uşor de recunoscut /oamna /arA.
<essa icni şi sări înaoi din refle9, îndeărtându-se de fereastră. )u
curinsă de un valşideseameţeală.
aucând ervazul, 6enou,
aroie din lută dârzăîncu
rivind +osacesta, mâinile sale
cu groază>
/ar curtea era goală, doar umbrele mişcându-se. nc$ise oc$ii şi aoi
îi desc$ise din nou, încet, şi use mâna e îngerul care ticăia la gâtul
său. !u fusese nimic acolo, îşi suse ea, doar născocirile imaginaţiei sale
bogate. 6unându-şi că ar face mai bine să-şi ţină în frâu fanteziile,
altminteri va a+unge la fel de nebună recum bătrânul 6tarAFeat$er,
înc$ise fereastra.
-
O UMBRĂ $N SULET
!, drept, sutil şi atotcuceritor opiu& u, care eşti un
alsam pentru inima ogatului, ca şi pentru inima săracului9
pentru rănile care nu se vindecă niciodată, la fel ca şi pentru
chinurile sufleteşti care @ispitesc spiritul la revoltăA& !,
elocvent opiu, tu, care, cu elocinţa ta convingătoare, alungi
pricinile de m(nie, lupţi victorios pentru compătimire şi
îndurare,
de crimă iar
să în somnul divin
retrăiască de o noapte
amintirile îl ajuţi
copilăriei şi îipe cel m(inile
speli vinovat
de s(nge:G
1 <$omas /e Juince3, 'onfesiunile unui opioman englez
Când <essa coborî dimineaţă la micul de+un, descoeri cu stuoare că

Will nu era acolo. !u-şi dăduse seama cât de mult îl aştetase să se
întoarcă noatea trecută, şi se surrinse stând în uşă, scrutând scaunele
din +urul mesei de arcă îl sărise accidental cu rivirea. %bia când oc$ii
săi se întâlniră cu ai lui =em, îndurerată şi îngri+orată, ştiu că era
adevărat. Will încă nu venise.
1 ;f, în numele lui /umnezeu, o să se întoarcă, suse =essamine
îmbufnată, trântind ceaşca de cafea e farfurioară. ntotdeauna se
întoarce acasă. Uitaţi-vă la voi doi: %rătaţi de arcă v-aţi ierdut căţeluşul
referat.
<essa îi aruncă lui =em o rivire aroae vinovată, consirativă, în
tim ce se aşeză la masă, în faţa lui, şi luă din coş o felie de âine ră+ită.
Henr3 era absent& C$arlotte, în caul mesei, încerca în mod evident să
nu ară agitată, îngri+orată şi neutincioasă.
1 'ineînţeles că se va întoarce, zise ea. Will îşi oate urta singur de
gri+ă.
1 Crezi că s-ar fi utut întoarce în IorAs$ire5 întrebă <essa. 6ă-şi
avertizeze familia5
1 0u> nu cred, răsunse C$arlotte. Will şi-a evitat ani buni familia. 7i
1 Thomas 5e Kuin!ey, Confesiunile unui opioman engle), tradu!ere de Corneliu =udeanu, 6ditura
Polirom, a4i, F1F
cunoaşte (egea. 7tie că nu oate vorbi cu ei. 7tie ce are de ierdut.
;c$ii i se oriră asura lui =em, care se +uca întruna cu o lingură.
1 Când a văzut-o e Cecil3 la conac, a încercat să fugă sre ea>
rosti =em.
1 6ub imulsul momentului, suse C$arlotte. /ar s-a întors cu tine la
(ondra& sunt încrezătoare că se va întoarce, de asemenea, şi la *nstitut,
7tie1că ai acel
)oarte nasture,
uţin <essa.sincer,
imortant, 8a dori să<essa.
zise afle ce ştie 6tarAFeat$er.
ncă se simţea în sinea sa vinovată că nu aflase mai multe informaţii
din amintirile lui 6tarAFeat$er. ncercase să e9lice cum era să te afli în
mintea unei ersoane al cărei creier îmbătrânea, dar fusese greu să
găsească cuvintele, şi îşi aduse aminte în rimul rând de rivirea
dezamăgită a lui C$arlotte când îi susese că nu aflase nimic folositor
desre Conacul avenscar. (e ovestise totul desre amintirile lui
6tarAFeat$er în legătură cu familia 6$ade şi că, într-adevăr, dacă
moartea lor fusese imboldul dorinţei lui 2ortmain de dretate şi
răzbunare, se ărea că era unul uternic. /ar ăstră numai entru ea
şocul de a o fi văzut " încă era derutant, şi ărea oarecum ersonal.
1 /ar dacă Will alege să ărăsească Conclavul entru totdeauna5
suse <essa. 6-ar întoarce la familia sa ca s-o rote+eze5
1 !u, răsunse C$arlotte e un ton cam tăios. !u. !u cred că ar face
asta.
C-ar fi dor de <ill dacă ar pleca, gândi <essa surrinsă. Will era
întotdeauna e9trem de dezagreabil " şi deseori cu C$arlotte ", încât
<essa uita câteodată de dragostea încăăţânată e care C$arlotte ărea
s-o aibă entru toţi cei e care-i suraveg$ea.
1 /ar dacă ei sunt în ericol> rotestă <essa, însă tăcu atunci când
6o$ie intră în încăere cu un vas de aă fierbinte şi-l use +os.
C$arlotte se lumină când o văzu.
1 <essa, 6o$ie, =essamine, suse ea. !u uitaţi, aveţi antrenament
în dimineaţa asta cu Babriel şi Bideon (ig$tFood.
1 !u ot să merg, zise =essamine imediat.
1 /e ce nu5 Credeam că ţi-a trecut durerea de ca>
1 /a, dar n-aş vrea să revină, nu5 =essamine se ridică în icioare în
grabă. %ş refera să te a+ut e tine, C$arlotte.
1 !u am nevoie de a+utorul tău ca să-i scriu lui agnor )ell, =essie.
%ş1refera
/ar însăbibliotecă
rofiţi de avanta+ele antrenamentului>
sunt zeci de răsunsuri adunate de la locuitorii
(umii de =os e care i-am întrebat de reşedinţa lui 2ortmain, suse
=essamine. %ş utea să te a+ut să le sortezi.
C$arlotte oftă.
1 #rea bine. 6e întoarse către <essa şi 6o$ie. ntre tim, nu le
suneţi nimic băieţilor (ig$tFood desre IorAs$ire sau desre Will. %ş
refera să nu-i am în *nstitut c$iar acum, dar nu am de ales. 0ste un
semn de bunăvoinţă şi încredere să continuaţi antrenamentul. <rebuie să
vă comortaţi de arcă nu s-a întâmlat nimic. )etelor, uteţi face asta5
1 'ineînţeles că utem, doamnă 'ranFell, suse 6o$ie imediat.
;c$ii ei erau6o$ie
se simtă. luminoşi,
o şiadora
zâmbea.
e <essa oftă înşi sinea
C$arlotte ar fiei,făcut
neştiind cums-o
orice să
mulţumească. <otodată, îl detesta e Will şi era uţin robabil să fie
îngri+orată de lisa lui. <essa se uită este masă la =em. 6imţi un gol în
stomac, suferea că nu ştia unde era Will, şi se întrebă dacă şi el se
simţea la fel. nfăţişarea sa normală era calmă şi de nedesluşit, deşi când
el o văzu că uita la el, zâmbi uşor şi încura+ator. =em era paraatai-ul lui
Will, fratele său de sânge& cu siguranţă că, dacă era cu adevărat
îngri+orat de Will, =em nu ar fi utut s-o ascundă " nu-i aşa5
/in bucătărie se auzi vocea lui 'ridget, cântând triluri înalte,
armonioase
De ce să fiu legată de tine, în timp ce lier eşti/
De ce să te iuesc, c(nd tu nu mă iueşti/
De ce m-oi fi născut lipsită de noroc)
"ă te iuesc iar tu să-mi sf(şii sufletul 5
<essa se ridică de la masă.
1 Cred că mai bine m-aş duce să mă îmbrac.
/uă ce se sc$imbă din roc$ia ei de zi în ec$iament, <essa se aşeză
e marginea atului şi luă e9emlarul din 4athe# e care i-l oferise Will.
!u i-l aduse în minte e Will zâmbind, ci alte imagini cu acesta1Will
alecându-se este ea în 6anctuar, acoerit de sânge& Will uitându-se
c$iorâş la soare, de e acoerişul *nstitutului& Will rostogolindu-se la vale
cu =em, în IorAs$ire, murdărindu-se de noroi fără să-i ese& Will căzând
de e masa din sufragerie& Will îmbrăţişând-o în întuneric. <ill, <ill, <ill
%zvârli cartea. %ceasta se lovi de oliţa şemineului şi căzu e odea.
Ce bine ar fi fost dacă ar fi e9istat o metodă rin care să şi-l scoată e
Will din minte, aşa cum ai şterge noroiul de e un auci 2ăcar de-ar fi
ştiut unde era. ngri+orarea îi înrăutăţea starea& nu utea să se abţină să
nu /istragerea
se-ngri+oreze. !u utea
atenţiei săsă
o făcu uiteîntârzie
rivireala lui când se uitase
antrenament& din la sora sa.
fericire, când
a+unse în sală, uşa era desc$isă şi înăuntru nu era decât 6o$ie, ţinând
un cuţit lung în mână, e9aminându-l cu atenţie, ca şi cum ar fi studiat un
ămătuf de şters raful ca să $otărască dacă mai era de folos sau era
timul să-l arunce.
6e uită la <essa când aceasta intră în sală.
1 %rătaţi de arcă vi s-au înecat corăbiile, domnişoară, suse ea
zâmbind. 0 totul în ordine5 îşi înclină caul într-o arte când <essa dădu
din ca, 0 din cauza conaşului Will5 % mai lisit şi înainte câteva zile. 6e
va întoarce, nu vă îngri+oraţi.
ştiu1că0elfoarte amabil
nu este din artea
în graţiile tale. ta să sui asta, 6o$ie, mai ales când
1 0u credeam că nici într-ale dumneavoastră, zise 6o$ie, sau cel
uţin nu mai e>
<essa se uită urât. !u mai avusese nicio discuţie cu 6o$ie desre
Will de când cu incidentul de e acoeriş, se gândi ea, şi, în lus, 6o$ie
o avertizase în legătură cu el, comarându-l cu un şare veninos, înainte
ca <essa să oată răsunde, uşa se desc$ise, şi Babriel şi Bideon
(ig$tFood intrară, urmaţi de =em. %cesta îi făcu <essei ai oc$iul, înainte
să disară şi să tragă uşa duă el.
Bideon se duse direct la 6o$ie.
♦ %i ales bine arma, suse el, o uşoară surrindere resimţindu-se în
cuvintele sale.
0a roşi, ărând mulţumită.
1 %şadar, suse Babriel, care reuşise cumva să a+ungă în satele
<essei
/uăfără
ce ca aceastasuorturile
e9amină să bage decuseamă.
arme de e ereţi, luă un cuţit şi i-l
înmână.
1 6imte greutate armei.
<essa încercă să simtă greutatea lamei, c$inuindu-se să-şi aducă
aminte ce-i susese acesta desre unde şi cum ar trebui să balanseze
arma în almă.
1 Ce crezi5 întrebă Babriel.
6e uită la el. /intre cei doi băieţi, cu siguranţă că el semăna cel mai
mult cu tatăl său, cu trăsăturile lui acviline şi alura uşor arogantă. Bura lui
cu buze subţiri se arcui într-un zâmbet.
1 6au eşti rea reocuată de gri+a entru Herondale ca să mai
e9ersezi azi5
<essa aroae scăă cuţitul.
1 #oftim5
1 8-am
scările. auzit ezici5
% disărut, tine!ici
şi e
nudomnişoara Collinsavând
este surrinzător, vorbind, când urcam
în vedere fatul
că eu cred că Will Herondale şi simţul răsunderii sunt două lucruri
aralele.
<essa nu se lăsă bătută. *ndiferent de sentimentele contradictorii e
care le avea entru Will, ceva legat de criticile cuiva din afara micii familii
din *nstitut nu făcea decât s-o enerveze.
1 0 un lucru normal, nimic care să te reocue, suse ea. Will e o>
fire liberă. 6e va întoarce curând.
1 6er că nu, zise Babriel. 6er că a murit.
2âna <essei se încleştă e cuţit.
de-l1urăşti
<u c$iar
atât vorbeşti
de mult5serios, nu-i aşa5 Ce i-a făcut surorii tale mai mici,
1 /e ce nu-l întrebi e el5
1 Babriel: 8ocea lui Bideon era tăioasă. 8rei să ne întoarcem
antrenament, te rog, şi să nu mai ierdem timul5
Babriel se uită la fratele său mai mare, care stătea aşnic alături de
6o$ie, şi, ascultător, îşi îndretă atenţia de la Will la antrenamentul zile
%stăzi învăţau cum să ţină lamele şi cum să le ec$ilibreze în tim ce
desicau aerul, fără ca vârful lamei să se încline sau mânerul să le
alunec din mână. 0ra mai greu decât ărea, iar Babriel nu avea răbdare
în acea zi. <essa o invidie e 6o$ie entru că era şcolită de Bideon,
care ei mereu un dascăl atent şi metodic, deşi avea obiceiul de a
bombăni în saniolă ori de câte ori 6o$ie făcea ceva greşit.
— 3? Dios mioLL , zicea el, smulgând arma din odea, de unde se
înfigea. ncercăm din nou5
!u,1dreapta&
6tai dreată,
%şa. îi sunea Babriel în acelaşi tim <essei, nerăbdător
i arătă. 0a vru să se răstească la el şi să-i sună că, sre deosebire
de el, ea nu etrecuse o viaţă întreagă învăţând cum să stea în icioare
şi să se mişte& că vânătorii de umbre erau acrobaţi rin natura lor, iar ea
nu era nici măcar e-aroae.
1 Hmm, făcu ea. %ş vrea să te văd e tine cum te descurci să te
aşezi5 7i să te ridici când orţi corset şi +uă şi o roc$ie cu o trenă de un
metru.
1 7i eu aş vrea, zise Bideon din cealaltă arte a camerei.
1 ;f, în numele îngerului, suse Babriel luând-o de umeri şi răsucind-
o, astfel încât ea să fie cu satele la el.
şi use braţele în +urul ei, îndretându-i şira sinării, aşezându-i cuţitul
în mână. 0a îi simţea resiraţia în ceafă şi se cutremură> lin de iritare.
/acă o atingea, era doar din cauză că el utea, fără să întrebe şi din
cauză că se drumul,
1 /ă-mi gândea suse
că l-area
enerva e Will.
în şoată.
1 )ace arte din antrenament, zise Babriel cu voce lictisită. n lus,
 „O, 5umneeuleL” (*n 1b spaniol1 *n ori+inal)

uită-te la fratele meu şi la domnişoara Collins. 0a nu se lânge.
şi aruncă rivirea sre 6o$ie, care ărea în mod sincer interesată de
lecţia ei cu Bideon. 0l stătea în satele ei, cu braţul în +urul ei, arătându-i
cum să ţină un cuţit de aruncat, cu vârful ca de ac. ; luă de mână şi
ărea să-i vorbească în ceafă, unde ărul ei negru îi ieşise din coc şi se
cârlionţa frumos. Când acesta o văzu e <essa că se uită la ei, se
îmbu+oră.
<essa era uluită. Bideon (ig$tFood, îmbu+orat: ; admira cumva e
6o$ie5 n afară de cicatricea ei, e care <essa abia o mai observa, ea
era simatică, dar era o mundană şi o servitoare, iar membrii familiei
(ig$tFood erau îngrozitori de snobi. n sinea ei, <essa se încordă
deodată. 6o$ie fusese tratată groaznic de anga+atorul anterior. Ultimul
lucru de care avea nevoie era un vânător de umbre c$ieş, care să
rofite de ea.
<essa se uită în +ur, fiind e unctul de a-i sune ceva băiatului care-şi
ţinea braţele în +urul ei " dar se ori. Uitase că era Babriel în satele ei, şi
nu =em. 6e obişnuise atât de mult cu rezenţa lui =em, cu uşurinţa cu
care utea să converseze cu el, cu alinarea mâinii sale e braţul ei când
se limbau, cu fatul că el era acum singura ersoană din lume căreia îi
utea sune orice. )u surrinsă când îşi dădu seama că, deşi îl văzuse la
micul de+un, îi simţea lisa, ca o durere ce mocnea înlăuntrul ei.
0ra atât
nevoia de rinsăde
înflăcărată deaacest amalgam
o rote+a de sentimente
e 6o$ie " dorul
", încât de =em şi
la următoarea
aruncare rată ţinta cu câţiva metri, cuţitul zburând e lângă caul lui
Bideon şi căzând e ervaz.
Bideon rivea calm, de la cuţitul căzut la fratele său. !imic nu ărea
să-l deran+eze, nici măcar roria-i decaitare.
1 Babriel, care e roblema ta, mai e9act5
Babriel se uită la <essa.
1 !u mă ascultă, zise el cu duşmănie. !u ot instrui e cineva care
nu mă ascultă.
1 /acă ai fi un dascăl mai bun, oate că ar asculta mai bine.
1 /acă ai fi fost mult mai atent la ceea ce se întâmlă în +urul tău şi
mai uţin la ceafa domnişoarei Collins, oate că ai fi văzut cuţitul venind,
suse Babriel.
/eci c$iar şi Babriel observase, se gândi <essa, în tim ce 6o$ie
roşi.
urmezeBideon îl riviîntre
o discuţie lungceiedoi
fratele
", şi său
aoi"seeaîntoarse
simţi căcătre
acasă avea şi-i
6o$ie să
şoti ceva, rea încet ca <essa să audă.
1 Ce se întâmlă cu tine5 îl întrebă ea în şoată e Babriel şi îl simţi
cum se încordează.
1 Ce vrei să sui5
1 /e obicei, eşti răbdător, rosti ea. 0şti un rofesor bun în mare arte
a timului, Babriel, dar azi eşti agitat şi nerăbdător şi> 6e uită la mâna
de e braţul ei. !ecuviincios.
%vu bunul-simţ să-i dea drumul, ărând ruşinat de roria-i ersoană.
1 2ii de scuze. !-ar fi trebuit să te ating astfel.
1
6e !u, n-ar fi trebuit. 7i duă felul în care îl critici e Will>
înroşi.
1 2i-am cerut scuze, domnişoară Bra3. Ce mai vrei de la mine5
1 ; sc$imbare în comortament, oate. ; e9licaţie a urii tale faţă de
Will>
1 Ki-am sus: /acă doreşti să ştii de ce îl urăsc, îl oţi întreba
singură:
Babriel îi întoarse satele şi ieşi din încăere.
<essa se uită la cuţitele înfite în erete şi oftă.
1 7i astfel, lecţia mea s-a înc$eiat.
1 ncearcă să nu te descura+ezi rea tare, suse Bideon, aroiindu-
se de ea, îmreună cu 6o$ie.
0ra foarte ciudat, gândi <essa& 6o$ie ărea de obicei stân+enită în
rea+ma bărbaţilor, c$iar şi când era vorba de bla+inul de Henr3. Cu Will
era recum o isică oărită, iar cu =em, îmbu+orată şi atentă, dar lângă
Bideon ărea>
0i bine, era greu de definit. /ar era foarte neobişnuit.
1 !u e vina ta că astăzi este în starea asta, continuă Bideon. ;c$ii
săi rivind-o e <essa erau calmi. /e-aroae, ea vedea că oc$ii
acestuia nu erau e9act de aceeaşi culoare ca ai fratelui său. 0rau de un
verde mai întunecat, recum un ocean sub un cer înnorat. %casă,
lucrurile au fost> dificile entru noi în ceea ce-l riveşte e tata, iar
Babriel se răzbună e tine sau, mai bine zis, e oricine este rin
rea+mă.
1 mi are rău să aud asta. 6er că tatăl vostru este bine, şoti
<essa, rugându-se să nu fie trăsnită e loc entru această minciună
strigătoare la cer.
1 #resuun că aş face mai bine să mă duc duă fratele meu, suse
Bideon, fără să-i răsundă la remarcă. /acă nu, va lua trăsura şi mă va
lăsa de izbelişte. 6er ca la următoarea lecţie să mă întorc cu el într-o
disoziţie
)ăcu o mai bună. către 6o$ie, aoi către <essa.
lecăciune
1 /omnişoară Collins, domnişoară Bra3.
7i lecă, lăsându-le e cele două fete uitându-se duă el într-o stare
de confuzie amestecată cu uimire.
/uă ce, din fericire, ora de antrenament se termină, <essa se grăbi
să să se sc$imbe înaoi în $ainele normale, şi aoi să coboare ia masa
de rânz, nerăbdătoare să vadă dacă Will se întorsese. nsă el nu venise.
6caunul lui, între =essamine şi Henr3, era tot gol " dar în încăere se afla
o ersoană necunoscută, o ersoană care o făcu e <essa să se
orească în uşă, încercând să nu se uite fi9. Un bărbat înalt stătea lângă
C$arlotte, şi avea
ielea acestuia ielea
avea de verzuie,
o tentă culoare verde.
recum!u un verde
lumina care foarte înc$isdin"
se reflectă
ocean. *ar ărul îi era alb ca zăada. /in fruntea sa ieşeau două coame
mari şi elegante.
1 /omnişoară <essa Bra3, suse C$arlotte, făcând rezentările,
acesta este înaltul 2agician din (ondra, agnor )ell. /omnule )ell,
domnişoara Bra3.
/uă ce murmură că era încântată de cunoştinţă, <essa se aşeză la
masă, lângă =em, în diagonală faţă de )ell, încercând să nu tragă cu
coada oc$iului sre el. n vreme ce oc$ii de isică ai lui 2agnus erau
semnul lui de magician, )ell avea coarnele şi ielea nuanţate. !u se
utea să nu fie fascinată de locuitorii (umii de =os, în secial de
magicieni. 0i de ce aveau semnul de magician, şi ea nu5
1 /eci, C$arlotte, ce se-ntâmlă5 întrebă agnor. C$iar m-ai c$emat
aici să discutăm desre fărădelegile întunecate, din mlaştinile din
IorAs$ire5
nimic de mare%veam imresia /e
însemnătate. că fat,
în IorAs$ire nu se etrecea
aveam imresia niciodată
că în IorAs$ire nu
e9istă nimic altceva în afară de oi şi de mine.
1 %şadar, nu i-ai cunoscut e cei din familia 6$ade5 întrebă
C$arlotte. (ocuitorii magicieni ai 2arii 'ritanii nu sunt c$iar atât de mulţi
la număr>
1 i ştiam. n tim ce )ell tăia +ambonul din farfuria sa, <essa văzu că
avea o articulaţie în lus la fiecare deget. 6e gândi la doamna 'lacA, cu
mâinile ei relungi, cu g$eare, şi îşi rerimă un fior. 6$ade era cam
nebun, cu obsesia lui entru mecanisme şi maşinării, zise )ell. 2oartea
lor a fost un şoc entru (umea de =os. 6-a auzit este tot, şi c$iar au
e9istat lanuri de răzbunare, deşi nu cred că s-a materializat vreunul.
C$arlotte se aroie.
1 ţi aduci aminte de fiul lor5 /e coilul lor adotat5
1 7tiam de e9istenţa lui. Un culu de magicieni căsătoriţi este rar.
Unul
văzutcare adotă coilul.
niciodată un coil 2agicienii>
uman de la orfelinat este şi mai ;
sunt nemuritori. rar.distanţă
/ar nu am
df
treizeci, ba c$iar cincizeci de ani între întâlniri nu este neobişnuită.
'ineînţeles că, acum că ştiu ce a devenit coilul, mi-aş fi dorit să-l fi
întâlnit. Crezi că e imortant să încercăm să aflăm cine erau adevăraţii
săi ărinţi5
1 'ineînţeles, dacă se oate. ;rice informaţie e care o utem afla
desre 2ortmain este imortantă.
1 ţi ot sune că el însuşi şi-a dat numele, zise )ell. 6ună ca numele
unui vânător de umbre. 0ste genul de nume e care l-ar alege cineva
care le oartă ică nefilimilor şi osedă şi umor negru. %ortmain>
1
1 2âna morţii,
<e face să teadăugă
întrebi,=essamine, care /acă
suse <essa. era mândră de franceza
Conclavul sa.lui
i-ar fi dat
2ortmain ceea ce-şi dorea " desăgubiri ", oare ar fi devenit omul care
este acum5 ;are ar mai fi e9istat clubul #andemonium5
1 <essa> înceu C$arlotte, dar agnor )ell îi făcu semn să tacă şi
se uită amuzat la <essa.
1 0şti fata metamorfică, nu-i aşa5 suse el. 2agnus 'ane mi-a zis de
tine. !u ai niciun semn, din câte se are.
<essa îng$iţi şi se uită fi9 în oc$ii lui. 0rau nişte oc$i straniu de umani,
normali, e c$iul său neobişnuit.
1 !u. !iciun semn.
ân+i, cu furculiţa în mână.
1 #resuun că au căutat peste tot 5
1 6unt sigură că Will a încercat, zise =essamine e un ton lictisit.
<acâmul de argint al <essei căzu e farfurie cu zgomot. =essamine,
care îşi strivea
C$arlotte se uitămazărea
înfricoşatăculalatul
ea. cuţitului, îşi ridică rivirea în tim ce
— 8essamine&
=essamine ridică din umeri.
1 #ăi, aşa e el.
)ell îşi întoarse rivirea sre farfuria sa, cu un zâmbet vag e faţă.
1 mi aduc aminte de tatăl lui Will. 0ra un adevărat curtezan.
/oamnele nu-i uteau rezista. #ână când a întâlnit-o e mama lui Will,
bineînţeles. %oi a lăsat totul baltă şi s-a dus să trăiască în Kara Balilor,
doar ca să fie cu ea. Ce figură:
1 6-a îndrăgostit, suse =em. !u e atât de ciudat.
1 % căzut în atima dragostei, zise magicianul, cu acelaşi zâmbet e
faţă. %morezat e mai bine sus. #ână este ca. 7i totuşi, întotdeauna
bărbaţi de acest fel " doar o singură femeie entru ei, şi doar ea, şi
nimeni altcineva, îi face fericiţi.
> C$arlotte
gândurile se uită la
lui, numărând Henr3,
ceva " cinedar
ştieacesta
ce5 1ărea comlet
e degete. ierdut
%stăzi urtaîno
+ac$etă roz cu violet, şi avea sos e mâneci. Umerii lui C$arlotte căzură,
iar ea oftă.
1 0i bine, zise ea. =udecând duă aarenţe, au fost foarte fericiţi
îmreună>
1 #ână când şi-au ierdut doi dintre cei trei coii, iar 0dmund
Herondale a ierdut la ariuri tot ce aveau, suse )ell. /ar resuun că
nu i-ai sus niciodată tânărului Will desre asta.
<essa făcu un sc$imb de riviri cu =em. ?6ora mea e moartă@, susese
Will.
1
1 /eci
<essa:au<e
avut treiC$arlotte
rog: coii5 suse
ăreaea.agitată.
Will a avut două surori5
agnor> nu te-am anga+at
niciodată ca să violezi intimitatea familiei Herondale sau e a lui Will. %m
făcut-o deoarece i-am romis lui Will că-i voi sune dacă se va întâmla
ceva rău cu familia lui.
<essa se gândi la Will " un Will de doisrezece ani, agăţându-se de
mâna lui C$arlotte, imlorând să i se sună dacă membrii familiei sale
aveau să moară. De ce să fugi/ se gândi ea entru a suta oară. De ce
să-i laşi în urmă5 6e gândi că oate lui nu-i ăsase, dar cu siguranţă că îi
ăsase. ncă îi ăsa. !u utea să scae de g$eara din inima sa când îşi
aminti cum strigase duă sora lui. /acă o iubea e Cecil3 la fel de mult
cât îl iubise şi ea e !ate cândva>
2ortmain îi făcuse ceva familiei sale, se gândi ea. %şa cum făcuse cu
a ei. %cest lucru îi lega e ea şi e Will unul de celălalt, într-un mod
ciudat. C$iar dacă el ştia sau nu.
/e1dinainte
;rice ardelanifica
naşterea2ortmain, se auzi
mea, când i-a sunând, o face
ăcălit sau de mult tim.
i-a constrâns e
ărinţii mei ?să mă facă@. 7i acum ştim că în anii trecuţi s-a imlicat
afacerile familiei lui Will şi i-a mutat în Conacul avenscar. 2ă tem că
suntem ca iesele de şa$ e care le mută, şi rezultatul +ocului îi este
cunoscut.
1 %sta vrea el ca noi să credem, <essa, suse =em. /ar e doar un
om. 7i cu fiecare descoerire e care o facem desre el, devine mai
vulnerabil. /acă nu am fi fost o ameninţare, n-ar fi trimis acel automat să
ne avertizeze să lecăm.
1 % ştiut e9act unde urma să fim>
1 !u e nimic mai ericulos decât un bărbat us e răzbunare, zise
agnor. Un bărbat care este mânat de răzbunare de mai bine de
şatezeci de ani, care a $rănit-o ornind de la o sămânţă mică şi
otrăvitoare ână la o lantă vie, sufocantă. ; va duce la caăt dacă nu-l
terminaţi voi îlînainte.
1 %tunci vom ori, suse =em.
0ra lucrul care aducea cel mai mult a ameninţare, e care <essa îl
auzise vreodată venind de la =em.
<essa se uită la mâinile ei. 0rau mai albe decât atunci când trăia în
!eF IorA, dar erau mâinile ei, cunoscute, cu degetul arătător un ic mai
mare decât cel mi+lociu şi semicercurile de e ung$ii ronunţate> 3ş
putea să mă ransform, gândi ea. 3ş utea deveni orice, oricine !u se
mai simţi niciodată mai sc$imbătoare, mai fluidă sau mai ierdută de-atât.
1 ntr-adevăr. <onul lui C$arlotte era ferm. agnor, vreau să afli de ce
familia Herondale este în acea casă " acea casă care i-a aarţinut lui
2ortmain ",'enedict
asta fără ca şi vreau (ig$tFood
să ai gri+ă sau
să fie în siguranţă.
restul 7i să
Conclavului maiafle.
vreau să faci
1 nţeleg. 8rei ca eu să am gri+ă de ei cât mai discret osibil, în tim
ce fac şi cercetări asura lui 2ortmain. /acă i-a mutat acolo, trebuie să fi
avut un motiv.
C$arlotte e9iră.
1 /a.
agnor îşi învârti furculiţa.
1 8a fi scum.
1 /a, suse C$arlotte. 6unt regătită să lătesc.
)ell rân+i.
1 %tunci, sunt regătit să suort oile.
şi etrecură ce mai rămăsese din rânz cu discuţii incomode, cu
=essamine care-şi fărâmiţa iritată mâncarea, fără s-o mănânce, cu =em
care era neobişnuit de tăcut, cu Henr3 mormăind ecuaţii entru sine şi cu
C$arlotte şi )elldefinalizându-şi
lui Will, ;ricât mult ar fi fostlanurile de a-i
în favoarea rote+a
acestei ideie" membrii familiei
şi era entru ",
ceva legat de magician o stân+enea e <essa într-un mod în care
2agnus nu o făcuse niciodată& se simţi fericită când rânzul luă sfârşit şi
utu să evadeze în camera ei, în comania unui e9emlar din
+ecunoscuta de la <ildfell 2all
!u era favorita ei dintre toate cărţile surorilor 'ronte " această onoare
îi era rezervată lui 8ane 1?re, aoi romanului 5a răscruce de v(nturi, iar
+ecunoscuta de la <ildfell 2all se afla e un loc trei, la distanţă destul de
mare ", dar le citise e celelalte două de-atâtea ori, că nu o mai aştetau
surrize e nicio agină, ci doar fraze atât de cunoscute, încât
deveniseră recum rietenii vec$i. Ceea ce voia cu adevărat să citească
era Poveste despre două oraşe, dar Will îl citase e 63dne3 Carton de
destule ori, astfel încât se temea că, dacă lua cartea, s-ar gândi la el şi ar
deveni şi mai neliniştită. (a urma urmelor, el nu îl citase niciodată e
/ama3, ci doardragoste.
murise entru e 63dne3, beţiv şi distrus şi uşuratic. 63dne3, cel care
%fară era întuneric, iar vântul arunca rafale de loaie fină e geamuri,
când auzi o bătaie la uşă. 0ra 6o$ie, aducând o scrisoare e o tavă de
argint.
1 ; scrisoare entru dumneavoastră, domnişoară.
Uimită, <essa lăsă cartea la o arte.
1 Coresondenţă entru mine/
6o$ie dădu din ca şi se aroie, întinzând tava.
1 /a, dar nu scrie de la cine e. /omnişoara (ovelace aroae că a
şterelit-o, dar am reuşit să o ţin dearte de ea. 'ăgăcioasă fiinţă>
<essa luăe
necunoscut, licul. i era
o $ârtie adresat
groasă, de ei, într-adevăr&
culoare crem. ;era un scris
întoarse înclinat
şi dădu să
desc$idă, dar văzu reflecţia lui 6o$ie în geam, rivind-o curioasă, cu
oc$ii larg desc$işi. 6e întoarse şi-i zâmbi.
1 ţi mulţumesc, 6o$ie, suse ea.
n romanele e care le citise, acesta era modul în care eroinele îşi lăsă
servitorii să lece, şi i se ărea corect. 6o$ie, cu o rivire dezamăgită
luă tava de argint şi ieşi din cameră.
<essa desfăcu scrisoarea şi o întinse în oală
Dragă gingaşă domnişoară *ra?,
4ă scriu în numele unui prieten comun, un anume <illiam 2erondale
Ştiu că este oiceiul său să vină şi să plece " mai mult să plece " din
Cnstitut după cum pofteşte, şi de aceea poate dura ceva timp înainte ca
asenţa
apreciazălui înţelepciunea,
să trezească suspiciuni Dar, vă rog,asenţa
să nu consideraţi ca o persoană
sa de care vă
ordinul
normalului 1u însumi l-am văzut aseară, şi era, puţin spus, distrat c(nd
a părăsit reşedinţa mea 3m motive de îngrijorare cum că şi-ar putea
provoca singur ceva rău, şi, prin urmare, sugerez ca d(nsul să fie găsit,
iar siguranţa sa să fie vegheată permanent 1ste un t(năr greu de
îndrăgit, dar eu cred că dumneavoastră vedeţi inele din el, aşa cum a
văd şi eu, domnişoară *ra?, iar acesta este motivul pentru care eu, în
mod umil, vă adresez această scrisoare$
3l dumneavoastră servitor,
%agnus 7ane
Post-scriptum) Dacă aş fi în locul dumneavoastră, nu aş împărtăşi
conţinutul acestei scrisori cu doamna 7ranBell ! simplă sugestie
%7
Cu toate că duă ce citi scrisoarea se simţi de arcă venele îi erau
line de foc, <essa suravieţui cumva restului duă-amiezii şi, de
asemenea, cinei, fără " credea ea " să divulge vreun semn vizibil al
suferinţei sale. (ui 6o$ie ărea să-i ia un tim agonizant de lung să o
a+ute să se dezbrace de roc$ie, să-i erie ărul, să întreţină focul şi să-i
sună bârfa zilei. 8ărul lui C3ril lucra la casa familiei (ig$tFood şi
transmisese că <atiana " sora lui Babriel şi a lui Bideon " urma să se
întoarcă în orice moment din luna de miere de e continent, alături de
noul ei soţ. Bosodăria era într-o agitaţie constantă, deoarece se zvonea
că <essa
domnişoara
mormăi avea o disoziţie
ceva desre cum e9trem de nelăcută.X
aceasta robabil că-i semăna tatălui.
!erăbdarea îi făcu vocea să ară un croncănit, iar 6o$ie fu orită doar
de insistenţele <essei să meargă şi să-i aducă o infuzie de mentă,
rete9tând că era e9tenuată şi avea nevoie mai mult de somn decât de
ceai.
n clia în care uşa se înc$ise în urma lui 6o$ie, <essa se ridică,
dându-şi +os cămaşa de noate şi îmbrăcându-se cu o roc$ie, legându-se
cât de bine utu şi unându-şi o +iletcă scurtă e deasura. /uă o
rivire rudentă e coridor, ieşi din cameră şi ăşi către uşa lui =em,
unde bătu cât de încet utu. #entru o cliă, nu se întâmlă nimic şi avu
senzaţia că el adormise de+a, dar c$iar atunci, uşa se desc$ise larg, iar
=em aăru în rag.
n mod evident, îl întrerusese în mi+locul regătirii entru culcare& nu
avea nici auci, şi nici +iletcă, cămaşa îi era desfăcută la gât, iar ărul
său era o adorabilă
netezească. %cesta grămadă
clii cătreciufulită
ea. şi argintie. 8ru să se întindă şi să i-l
1 <essa5
i întinse scrisoarea fără să-i sună vreun cuvânt. =em se uită în
stânga şi în dreata coridorului şi-i făcu semn să intre în cameră. 0a
înc$ise uşa în tim ce acesta citea biletul de la 2agnus o dată, şi încă o
dată, înainte să-l mototolească în almă, $ârtia fâşâind zgomotos în
cameră.
— Ştiam, zise el.
0ra rândul <essei să cliească.
1 7tiai ce5
1 Că nu e o absenţă normală. 6e aşeză e cufărul de la icioarele
atului său şi se încălţă. %m simţit-o. %ici. şi duse mâna ia iet. 7tiam
că e ceva neobişnuit. %m simţit-o ca e o umbră în suflet.
1 !u crezi că şi-ar face rău singur, nu5
să 1
fie 6ă se rănească,
rănit> nu ştiu.
=em se ridică. 6ă sesăună
<rebuie lec.într-o situaţie în care ar utea
1 !-ar trebui să zici ?noi@5 !u te gândeai să-l cauţi e Will fără mine,
nu-i aşa5 suse ea şireată, şi când el nu zise nimic, continuă 6crisoarea
asta mi-a fost adresată mie, =ames. !u eram obligată să ţi-o arăt.
=em îşi mi+i oc$ii entru o cliă şi, când îi desc$ise, zâmbi
ştrengăreşte.
1 8ames, suse ei. /e obicei, doar Will îmi sune aşa.
1 mi are rău>
1 !u. 6ă nu-ţi ară: îmi lace cum sună e buzele tale.
7uze 0ra ceva straniu, delicat de indecent în legătură cu acel cuvânt,
recum sărutulDar
ambii ezitară. în esine.
8em#ărea să lutească
, se gândi ea uluită. în aerul
=em. !udintre ei înutea
Will, care tim ce
să
o facă să simtă de arcă se limba cu degetele e ielea ei goală doar
uitându-se la ea>
1 %i dretate, suse =em, dregându-şi glasul. 2agnus nu ţi-ar fi trimis
ţie scrisoarea dacă nu ar fi intenţionat ca tu să iei arte la căutarei lui Will.
#oate se gândeşte că talentul tău va fi folositor. n orice caz>
6e întoarse cu satele la ea, îndretându-se către şifonier şi
desc$izându-l.
1 %şteată-mă în camera ta. 8oi fi acolo într-o cliă.
<essa nu era sigură dacă-l arobase dând din ca " cel uţin aşi
credea " şi, câteva clie mai târziu, se afla înaoi în dormitorul ei,
sri+inindu-se de uşă. )aţa îi era fierbinte, de arcă se aroiase rea
tare de un foc. 6e uită în +ur. /e când înceuse să se gândească la
această camera ca fiind dormitorul ei/ %cest saţiu mare şi grandios, cu
ferestrele sale un
luminând slab, culoc
menouri
atât de şidiferit
sfeşnice ce ţineau
de camera lama-vră+itoarei
sa mică şi ătrată din
aartamentul de la !eF IorA în care dormise, cu bălţile de ceară de e
măsuţa de lângă at, rovocate de fatul că stătuse toată noatea să
citească la lumina lumânării, şi cu atul ieftin cu cadru de lemn, şi cu
ăturile subţiri. *arna, geamurile, rost oziţionate, se cutremurau în
ramele lor când bătea vântul.
; bătaie uşoară la uşa ei o scoase din visare& se întoarse şi o
desc$ise& în rag stătea =em. 0ra îmbrăcat în ec$iament de vânător de
umbre " $aina neagră ce ărea a fi din iele tare, antaloni şi bocanci. şi
duse degetul la buze şi-i făcu semn să-l urmeze.
0ra robabil zece seara, resuuse <essa, iar lama-vră+itoarei lumina
slab. #entru a a+unge la uşile din faţă, urmară o cale ciudată,
întortoc$eată, de-a lungul coridoarelor, nu cea cu care era obişnuită.
Confuzia ei se sfârşi când a+unseră la o uşă de la un caăt de coridor
lung. 6aţiul
resuuse că în care
erau se aflau
într-unul dinîiturnurile
dădea imresia unuilacerc,
gotice aflate şi <essa
fiecare colţ al
*nstitutului.
=em desc$ise uşa şi o invită e <essa înăuntru& înc$ise uşa cu utere
în urma lor, băgând înaoi în buzunar c$eia e care o folosise.
1 %sta e camera lui Will, zise el.
1 /oamne, suse <essa. !u am mai fost aici, înceeam să cred că
doarme cu susul în +os, ca un liliac.
=em râse şi trecu e lângă ea sre un birou de lemn& înceu să
scotocească rintre lucrurile aflate e acesta. <essa rivi în +ur. *nima îi
bătea reede, de arcă vedea ceva ce nu trebuia " o arte secretă,
ascunsă, a lui Will.
aceeaşi mobilă şi susedin
întunecată să nu fie masiv
lemn absurdă, erase
care doar
aflao şi
cameră, cu
în restul
camerelor *nstitutului. 0ra, de asemenea, o cocină " aşternuturi căzute la
marginea atului& $aine aruncate e sătarele scaunelor, ceşti de ceai e
+umătate line, care nu fuseseră golite, aşezate unele este altele, în
mod recar, e notieră. 7i este tot, cărţi " cărţi e mese, cărţi e at,
cărţi stivuite e odea, cărţi aşezate e două rânduri e rafturile aflate
de-a lungul ereţilor. n tim ce =em scotocea, <essa ăşi sre rafturi şi
citi curioasă titlurile.
!u era surrinsă deloc să vadă că aroae toate erau cărţi de ficţiune
şi oezie. Unele titluri erau în limbi e care nu utea să le citească.
ecunoscu alfabetul latin şi grecesc. 0rau şi cărţi cu basme, ! mie şi
una de nopţi, oerele lui =ames #a3n, he 4icar of 7ullampton, de
%nt$on3 <rollue, Desperate Memedies a lui <$omas Hard3, un teanc din
oerele lui WilAie Collins " he +eB %agdalen, he 5aB and the 5ad?,
he
negre,Bo e care de-abiaşi aşteta
Destinies, un roman
să-l nou de =ules
citească. 8eme,
7i atunci, intitulat
o văzu Cndiile
" Poveste
despre două oraşe âmbind melancolică, se întinse să o ia de e raft.
Când o luă, câteva $ârtii mâzgălite, aşezate între coerte, căzură e
odea. ngenunc$e să le ridice " şi îng$eţă. ecunoscu instantaneu
scrisul de mână. 0ra al ei.
6imţi un nod în gât în tim ce răsfoi aginile. Dragă +ate, citi ea. 3zi
am încercat să mă ransform, şi am dat greş %i-au dat o monedă şi nu
am putut să simt nimic la ea !ri nu i-a aparţinut niciodată nici unei
persoane, ori puterea mea se diminuează +u că mi-ar păsa, însă m-au
iciuit " ai fost vreodată iciuit/ +u, ce întreare prostească& 7ineînţeles
că nu "imţi de parcă ţi se aşează dungi de foc pe piele îmi este ruşine
să spun că am pl(ns, şi tu ştii c(t urăsc să pl(ng$ 7i Dragă +ate, azi
mi-a fost at(t de dor de tine, înc(t am crezut că voi muri, Da că tu nu mai
trăieşti, nu mai e0istă nimeni pe lume căruia să-i pese dacă trăiesc sau
mor
nimănui %ădinsimt de parcă
lumea întreagămănu-i
evapor,
pasă dispăr(nd
de tine, oare în chiar
nimicnicie,
e0işti/ căci dacă
%cestea erau scrisorile e care i le scrisese fratelui său din Casa
ntunecată, fără să se aştete ca !ate să le citească " nu se aşteta să
lehttp://slidepdf.com/reader/full/cassandra-clare-dispozitive-infernale-printul-mecanic-v10
mai citească cineva. 0rau mai mult un +urnal decât scrisori, singurul loc
unde-şi utea revărsa groaza, tristeţea şi frica. 7tia că fuseseră găsite, că
C$arlotte le citise, dar ce căutau tocmai în camera lui <ill ascunse între
aginile unei cărţi5
1 <essa: 0ra =em. 6e întoarse imediat, vârând în aceiaşi tim
scrisorile în buzunarul $ainei. =em stătea lângă birou, ţinând un cuţit de
argint în mână. n numele îngerului, acest loc este aşa un dezastru, că nu
eram
acasăsigur
când că-l voi aici,
a venit găsi.dar
l răsuci
e ăstaînl-amâna
adus.sa. Willunnu
0ste a adusemulte
umnal care ide-
l-a
dat tatăl său. #e lamă are ăsările familiei Herondale. %r trebui s+ aibă o
urmă destul de uternică de-a lui, astfel încât să-l utem găsi, în ciuda
vorbelor sale încura+atoare, =em era încruntat.
1 Ce s-a întâmlat5 întrebă <essa, traversând camera sre el.
1 %m mai găsit şi altceva, suse el. Will a fost întotdeauna cel care
îmi cumăra> medicamentul. 7tia că urăsc toată tranzacţia asta " şi
găsesc locuitori ai (umii de =os disuşi să-l vândă, să lătesc> #ietul i
se ridică şi coborî reede, de arcă =em era mâ$nit doar vorbind desre
asta. nsă am găsit o c$itanţă a ultimei tranzacţii. 6e are că drogul "
medicamentul " nu costă cât am crezut.
1 8rei să sui că Will te-a înşelat la bani5
<essa era surrinsă. Will utea să fie groaznic şi crud, cugetă ea, dar
cumva, ea se gândise la cruzimea sa ca fiind mai rafinată de-atât. 2ai
uţin
1 mesc$ină. 7i să-i
09act ousul. facă astacostă
/rogurile tocmai lui mai
mult =em>mult decât mi-a sus el,
<essa. Will a făcut ceva ca să acoere diferenţa. ncă ncruntat, băgă
umnalul la brâu. l ştiu mai bine decât oricine din lume, zise el
încrezător. 7i totuşi, aflu că Will are secrete care mă surrind.
<essa se gândi la scrisorile băgate în cartea de /icAens şi la ce avea
să-i sună lui Will desre asta când urma să-l vadă din nou.
1 ntr-adevăr, suse ea. /eşi nu mai e tocmai un mister, nu-i aşa5
Will ar face orice entru tine>
1 !u sunt sigur că ar face c$iar orice.
<onul lui =em era ambiguu.
1 'ineînţeles că ar face, zise <essa. ;ricine ar face. 0şti atât de
amabil şi de bun>
0a se ori, dar oc$ii lui =em erau de+a larg desc$işi. #ărea surrins, de
arcă nu era obişnuit cu astfel de laude, dar cu siguranţă trebuia să fie,
gândi <essa
norocoşi erau.confuză.
şi simţiCudin
siguranţă, toţi care-l
nou obra+ii calzi şicunoşteau ştiau cât
se blestemă. 'e de
se
întâmla5
Un zăngănit uşor se auzi dinsre geam& =em se întoarse, duă o cliă
de ezitare.
1 %r trebui să fie C3ril, suse el, în vocea sa simţindu-se ceva diferit,
ceva uşor şi asru. (-am> l-am rugat să aducă trăsura. %r fi mai bine să
mergem.
<ăcută, <essa încuviinţă din ca şi îl urmă e =em afară din cameră.
Când =em şi <essa ieşiră din *nstitut, vântul încă bătea, iar curtea era
lină de frunze uscate ce se învârteau în cercuri ca nişte zâne care
dansează. Cerul
auriu dincolo de era aăsător
aceasta. din ricina
Cuvintele ceţii galbene,
în latină iar luna,
de e orţile un disc
*nstitutului
ăreau strălucească, scoase în evidenţă de lumina lunii "untem pulere
şi umre
C3ril " care aşteta cu trăsura şi cu cei doi cai, 'alios şi Yant$os "
ăru uşurat să-i vadă& o a+ută e <essa să urce, iar =em o urmă, aoi se
urcă e cară. <essa, stând faţă-n faţă cu =em, rivea cu fascinaţie cum
acesta scoase umnalul şi stela de la brâu& ţinând umnalul în mâna
dreată, desenă cu vârful stelei sale o rună e dosul mâinii. <essei i se
ăru e9act la fel ca toate eceţile o buclă de linii ondulate ilizibile,
răsucindu-se ca să se lege unele cu altele, în modele negre, aăsate.
=em se uită îndelung la mâna sa, aoi înc$ise oc$ii, cu faţa ţeaăn: de
concentrare intensă. 09act când nervii <essei înceură să cedeze de
nerăbdare, acesta desc$ise oc$ii.
1 'ricA (ane, lângă W$itec$ael Hig$ 6treet, suse el, oarecum
entru sine&
geam, iar ea îlunând umnalul cuvintele
auzi reetându-i şi stela înaoi la brâu, scoase caul e
lui C3ril.
; cliă mai târziu, =em se trase înaoi, înc$izând geamul ca să se
ferească de aerul rece, şi ei lunecau şi săltau, înaintând e drumul avat,
<essa insiră adânc. <oată ziua fusese nerăbdătoare să-l caute e Will,
îngri+orată entru el, întrebându-se unde era " dar acum, în tim ce se
îndretau către centrul întunecat al (ondrei, tot ce simţea era frică.
.
NOP/I CUMPLITE
+opţi cumplite şi zile-nfometate,
Şi dragostea ce completează şi controlează
oate ucuriile cărnii şi toate cele întunecate
'e sufletu-ţi epuizează
1 %lgemon C$arles 6Finbume, ?/olores@
n trăsură, <essa ţinu draeria din dretul său dată la o arte aţintindu-
şi rivirea e fereastră, în tim ce treceau e )leet 6treet către (andgate
Hill. Ceaţa galbenă se îndesise, şi fata reuşea să desluşească greu rin
ea " siluetele întunecate ale ersoanelor care se grăbeau încolo şi
încoace, cuvintele neclare de e reclamele scrise e zidurile clădirilor.
/in când în când, ceaţa se risiea şi ea utea să vadă ceva clar " o fetiţă
care ducea mănunc$iuri de lavandă ofilită, rezemându-se de un erete,
e9tenuată& un bărbat care ascuţea cuţite, îmingându-şi obosit căruciorul
către casă& un anou desre c$ibriturile luciferice ale lui 'r3ant şi 'la3,
ivindu-se deodată din întuneric. L
1 6căărătoareS, suse =em.
%cesta se lăsase e sate în scaunul din faţa ei, oc$ii lui strălucind în
întuneric. 0a se întrebă dacă acesta îşi luase drogul înainte să lece, ţi
dacă da, cât anume.
1 #oftim5
0l mimă că arinde un c$ibrit, stinge băţul şi-l aruncă este umăr.
1 %şa se numesc c$ibriturile aici " scăărătoare ", entru că le arunci
duă o singură utilizare. <ot aşa se numesc şi fetele care lucrează la
fabricile de c$ibrituri.
<essa se gândi la 6o$ie, care ar fi utut deveni cu uşurinţă una dintre
acele ?scăărătoare@, dacă C$arlotte nu ar fi găsit-o.
1 0 nemilos.
. Chibriturile prin ri!ţiune au ost in3entate *n 1$' de !himistul Hohn Wal0er O 3ariant- a lor a ost
bre3etat- de /amuel Hones 4i 3>ndut- sub numele de „!hibrituri lu!ieri!e”, a3>nd o serie de probleme
(in!lusi3 aptul !- se puteau aprinde eMploi3, uneori arun!>nd s!>ntei la distanţe !onsiderabile)
% ?n ori+inal chuc*aa"s, !u3>nt prin !are, *n se!olul al BB9lea, erau denumite at>t !hibriturile lu!ieri!e
!>t 4i lu!r-toarele dintr9o astel de abri!-
1 n artea nemiloasă a oraşului mergem noi acum. 0ast 0nd.
2a$alaua. 6e alecă. 8reau să fii atentă şi să stai aroae de mine.
1 7tii cumva ce caută Will aici5 întrebă <essa, e +umătate înfricoşată
de răsuns. <receau e lângă marea catedrală 6t. #aul, care avea
deasura lor recum iatra de mormânt a unui uriaş, ciolită din marmură
strălucitoare.
=em
1 !uscutură dinavut
ştiu. %m ca.doar un simţământ " o imagine trecătoare a străzii
" de la vra+a de localizare. 8oi sune totuşi că sunt uţine motive
nevinovate entru un domn ?să meargă e C$ael@ duă lăsarea
întunericului.
1 %r utea să fie la +ocuri de noroc>
1 6-ar utea, fii de acord =em, dar vorbele lui sunând de arcă se
îndoia de acest lucru.
1 %i sus că ai simţit ceva. %ici. <essa se atinse deasura inimii.
/acă ceva i s-ar întâmla. 0 din cauză că sunteţi paraatai 5
1 /a.
1 /eci să fii paraatai înseamnă mai mult decât să +uraţi să aveţi gri+ă
unul de celălalt. 0ste ceva> mistic.
=em îi zâmbi, acel zâmbet care era recum o lumină arinsă în fiecare
cameră a casei.
1 6untem
naşterea nefilimi.
noastră, )iecare
moartea, arte atoate
căsătoria, vieţiiaunoastre arc ceva
o ceremonie. mistic
0ste şi una"
dacă doreşti să devii paraatai - ul cuiva. ntâi trebuie să-l întrebi,
bineînţeles. !u e un anga+ament uşor>
1 (-ai întrebat e Will, g$ici <essa.
=em scutură din ca, încă zâmbind.
10l m-a întrebat, suse el. 6au, mai degrabă, mi-a sus. 09ersam, în
sala de antrenament, cu săbii lungi. 2-a întrebat şi i-am răsuns că da,
că merita e cineva care avea să trăiască, care utea să aibă gri+ă de el
toată viaţa. % ariat că mă va dezarma şi că, dacă reuşea, trebuia să
accet să fiu fratele său de sânge.
1 7i te-a dezarmat5
1 n fi9 nouă secunde. =em râse. 2-a ţintuit la erete. #robabil că s-a
antrenat fără ca eu să ştiu, căci n-aş fi fost niciodată de acord dacă ştiam
era atât de bun la luta cu sabia lungă. %runcatul umnalelor a fost
întotdeauna secialitatea
%u făcut ceremonia când sa. idică
aveam din umeri.6unt
aisrezece. %veam
trei treisrezece
ani de-atunci,ani.
şi
nu-mi ot imagina să nu am paraatai
1 /e ce nu ai fost de acord5 întrebă <essa ezitând uşor. Când te-a
întrebat rima dată.
=em îşi trecu o mână rin ărul argintiu.
1 Ceremonia te leagă, suse el. <e face mai uternic. )iecare îşi
trage uterea din forţa celuilalt. <e face mai conştient de rezenţa
celuilalt, astfel încât să lucraţi erfect într-o lută. 6unt rune e care le
oţi folosi doar dacă eşti arte a unei erec$i de paraatai, care nu ţi-ar fi
altfel osibile. /ar> oţi alege un singur ara atai pentru tot restul vieţii.
!u oţi avea
o alegere un având
bună, al doilea, c$iar dacă
în vedere rimulmea.
roblema moare. !u credeam că eram
1 #are o regulă dură.
=em îi suse ceva atunci, într-o limbă e care nu o înţelese. 6unase
oarecum #halepa ta #ala
<essa se încruntă.
1 !u e latină5
1 Breacă, suse el. %re două înţelesuri. nseamnă că tot ce merită
efort " lucrurile bune, frumoase, onorabile şi nobile " este greu de
obţinut. %cesta se alecă în faţă, mai aroae de ea. 6imţea mirosul
dulce al drogului, şi mirosul ielii sale. 2ai înseamnă şi altceva.
<essa îng$iţi în sec.
1 Ce anume5
1 nseamnă că ?frumuseţea este crudă@.
0a se uită la mâinile lui. 6ubţiri, frumoase, îndemânatice, cu ung tăiate
şi cicatrice e înc$eieturile degetelor. 09ista oare vreun nefilim fără
cicatrice5
1 %ceste cuvinte au o semnificaţie secială entru tine, nu-i aşa5
întrebă ea încet. %ceste limbi moarte. /e ce5
6e alecase destul de aroae, astfel că ea îi simţi resiraţia caldă e
obraz când el e9iră.
1 !u ot fi sigur, suse el, deşi cred că are ceva de-a face cu
claritatea lor. Breaca, latina, sanscrita conţin adevăruri ure, înainte ca
noi să fi întinat limbile cu atâtea cuvinte inutile.
1 /ar limba ta5 suse ea uşor. Cea cu care ai crescut5
'uzele sale zvâcniră.
1 %m crescut vorbind engleză şi c$ineza mandarină, zise el. <atăl
meu vorbea rost engleza şi c$ineza. /uă ce ne-am mutat în 6$ang$ai
a fost şi mai rău. /ialectul de-acolo este înţeles cu mare greutate de
către cineva care vorbeşte mandarina.
1 6une
=em suse ceva în mandarină,
ceva zisesuna
reede, care <essa zâmbind.
recum o grămadă de vocale
şuierate şi consoane la un loc, vocea sa urcând şi coborând melodic.
— +i hen piao liang .
1 Ce-ai sus5
1 %m sus că ţi s-a desfăcut ărul. %ici, zise el, şi se întinse ca să-i
aran+eze o buclă ieşită de duă urec$e. <essa simţi cum sângele îi
înfierbântă obra+ii şi se bucură de întunericul din trăsură. <rebuie să ai
gri+ă cu el, zise =em, retrăgându-şi mâna încet, degetele sale atingându-i
obrazul. !u vrei să-i oferi inamicului ceva de care să te rindă.
1 %, da, bineînţeles. <essa se uită reede e geam> şi rivi lung.
Ceaţa galbenă
bine. 0rau e olutea aăsătoare
stradă îngustă "edeşi
străzi,
lată,daroate,
utea duă
să vadă destul de
standardele
(ondrei. %erul ărea iresirabil şi încărcat de raf de cărbune, iar străzile
erau înţesate de oameni. 2urdari, îmbrăcaţi în zdrenţe, rezemându-se de
ereţii clădirilor strâmbe, oc$ii lor urmărind trăsura asemenea unor câini
înfometaţi care râvnesc un os. <essa văzu o femeie acoerită cu un şal,
cu un coş de flori într-o mână şi un coil legat în colţul şalului, susţinut de
umăr. Kinea oc$ii înc$işi, avea ielea alidă recum latele bătut& ărea
bolnavă sau moartă. Coii desculţi, murdari la fel ca isicile vagaboande,
se +ucau e străzi& femei sri+inindu-se unele de altele e verandele
clădirilor, evident în stare de ebrietate. 'ărbaţii erau şi mai rău, răbuşiţi
e lângă case, îmbrăcaţi în +iletci şi cu ălării, murdare şi eticite, cu
rivirile lor lisite de seranţă erau asemenea gravurilor de e ietrele de
morminte.
1 (ondonezilor bogaţi din 2a3fair şi C$elsea le lace să facă tururi în
districte ca acestea, suse =em, vocea sa fiind neobişnuit de +oasă. (e
numesc incursiuni.
1 6e oresc> să a+ute în vreun fel5
1 2a+oritatea, nu. 8or doar să rivească, ca aoi să se ducă acasă şi
să discute la următoarea lor serată desre cum au văzut ?vânători-de-
$albe@ ?borfete@ sau ?=emm3 gribulici@ Cei mai mulţi nu coboară
niciodată din trăsurile lor sau din diligenţe.
1 Ce e un =emm3 gribulici5
=em rivi cu oc$i argintii obosiţi.
1 Un cerşetor zdrenţăros şi înfrigurat, suse el. Cineva care cel mai
robabil va muri de frig.
<essa se gândi la $ârtia groasă îndesată în crăăturile geamurilor din
aartamentul ei din !eF IorA. /ar ea măcar avusese un dormitor, un at
în care să se întindă, şi e mătuşa Harriet să-i facă suă caldă sau ceai
lita mică. )usese norocoasă.
<răsura
unei se ori
cârciumi la un colţ
desc$ise se ce nu rezenta
revărsau interes. recum
e stradă, #este drum,
şi unluminile
şuvoi
constant de beţivi, unii ţinând la braţ femei cu obra+ii uternic fardaţi şi
îmbrăcate cu roc$ii viu colorate, ătate şi murdare. Undeva, cineva cânta
?Cruel (izzie 8icAers@.
=em o luă de mână.
1 !u te ot ascunde rin iluzii de rivirile mundanilor, suse el. %şa
că ţine caul lecat şi stai aroae de mine.
<essa zâmbi ştrengăreşte, dar nu-şi trase mâna dintr-a lui.
1 %i sus asta de+a.
0l se alecă şi-i şoti la urec$e. esiraţia sa îi făcu întreg corul să
tremure.
— 1 foarte imortant.
6e întinse e lângă ea să desc$idă ortiera. 6ări +os e ava+ şi o
a+ută să coboare, ţinând-o strâns lângă el. <essa se uită în susul şi-n
+osul străzii. Câţiva din mulţime le aruncară riviri neăsătoare, dar cei
mai mulţi îi ignorară. 6e îndretară către uşa îngustă vosită în roşu.
0rau câteva trete în faţa acesteia, dar, sre deosebire de celelalte trete
din zonă, erau goale !u stătea nimeni e ele. =em le urcă reede,
trăgând-o duă el, şi bătu uternic la uşă.
/uă o cliă, desc$ise uşa o femeie într-o roc$ie roşie, lungă, atât de
mulată e cor, încât <essa făcu oc$ii mari. %vea ărul negru strâns în
vârful caului, fi9at cu o erec$e de beţigaşe aurii. #ielea îi era foarte
desc$isă, oc$ii fardaţi " dar la o rivire mai atentă, <essa îşi dădu seama
că era albă, nu străină. Bura acesteia era o fundă roşie bosumflată. 6e
lăsă la colţuri când îl rivi e =em.
1 !u, suse
ncercă ea. )ără
să înc$idă nefilimi.
uşa, dar =em îşi ridicase bastonul, iar lama răsări
din caătul acestuia, ţinând uşa desc$isă.
1 !u vrem robleme, suse el. !u suntem aici din artea Conclavului.
0 ceva ersonal.
%ceasta îşi mi+i oc$ii.
1 Căutăm e cineva, zise =em. Un rieten. /u-ne la el, şi nu vă vom
mai deran+a.
Când suse acestea, ea îşi dădu caul e sate şi râse.
1 7tiu e cine cauţi, rosti ea. %ici este doar unul singur din neamul
vostru.
6e dădu din uşă, ridicând din umeri. (ama intră înaoi în teaca sa cu
un şuierat, şi =em se alecă să intre e sub buiandrugul scund, cu <essa
duă el.
/incolo de uşă e9ista un coridor îngust. Un miros dulce, aăsător,
lutea în aer,
involuntar ca mirosul
degetele $ainelor
în +urul mâinii lui
lui.=em duă ce-şi lua drogul. ţi încleştă
1 %ici vine Will să-mi cumere> să cumere ceea ce-mi trebuie,
suse el, înclinându-şi caul astfel încât buzele sale aroae că-i
atingeau urec$ea. /eşi de ce să fi venit el aici, acum>
)emeia care le desc$isese uşa se uită înaoi este umăr în tim ce
mergea e coridor. %vea o desicătură la satele roc$iei, care dezvelea
o bună arte din icioare " şi caătul unei lungi cozi subţiri, bifurcate, cu
însemne albe şi negre recum solzii unui şare. 1 magiciană, gândi
<essa cu o tresărire a inimii. agnor, 6urorile ntunecate, această femeie
" de ce ăreau magicienii atât de> siniştri5 Cu e9ceţia lui 2agnus,
oate, dar avea
Coridorul imresia
dădea într-ocăcameră
2agnusuriaşă,
era e9ceţia de coloraţi
cu ereţi la multe într-un
reguli. roşu
înc$is. (ămi mari, cu marginile decuate şi ictate cu motive
ornamentale delicate, care desenau umbre e ereţi, atârnau de tavan.
/e-a lungul ereţilor, aturi de cazarmă erau aşezate ca în interiorul unei
nave. ; masă mare, rotundă, trona în centrul încăerii. n +urul ei stăteau
câţiva bărbaţi cu ielea la fel de roşie recum ereţii, ărul lor negru fiind
tuns ână aroae de scal. 2âinile li se terminau cu g$eare negre-
albăstrui, care fuseseră tăiate, robabil entru a le uşura număratul,
selectarea şi combinarea diferitelor ulberi şi amestecuri îmrăştiate în
faţa lor. #ulberile ăreau să strălucească şi să âlâie sub lumina lămii,
recum giuvaerele ulverizate.
1 %cesta e un bârlog entru fumătorii de oiu5 şoti <essa în urec$ea
lui =em.
;c$ii lui scrutară camera neliniştiţi. 0a îi simţea încordarea, ulsul rin
iele,
1 !u.recum
#ăreainima raidă
distras. !uac$iar>
unei ăsări colibri.
mai mult droguri demonice şi ulbere
de zâne. 'ărbaţii ăia de la masă sunt ifriţi. 2agicieni fără uteri.
)emeia în roc$ie roşie se alecă este umărul unuia dintre ifriţi. Cu
toţii îşi ridicară rivirile şi se uitară la <essa şi la =em, oc$ii lor rămânând
însă mai mult asura lui =em. <essei nu-i lăcu felul în care se uitau
aceştia la el. 2agiciana zâmbea& rivirea ifritului era calculată. )emeia se
ridică şi veni către ei, şoldurile sale mişcându-se recum un metronom
sub satinul strâmt al roc$iei.
1 2adran sune că avem ceea ce vrei, băiat argintiu, suse
magiciana, atingându-l e =em e obraz cu o ung$ie roşie ca sângele.
!u trebuie să te refaci.
=em tresări la atingerea ei. <essa nu-l mai văzuse niciodată atât
enervat.
1 Ki-am sus, căutăm un rieten, se răsti el. Un nefilim. ;c$i albaştri,
ăr %ceasta
negru>se8ocea
uită lasaelse ridică.o a
entru 9ian
cliă, zaiscutură
aoi zai na li/
din ca.
1 0şti nesăbuit, zise ea. 2ai este uţin ?in fen şi, când o să se
termine vei muri. ncercăm să obţinem mai mult, dar în ultimul tim
cererea este>
1 6cuteşte-ne de încercările tale de a-ţi vinde marfa, suse <essa,
deodată furioasă. !u utea suorta rivirea lui =em, de arcă fiecare
cuvânt era tăietura unui cuţit. !u era de mirare de ce Will îi cumăra
drogul. Unde este rietenul nostru5
2agiciana sâsâi, ridică din umeri şi arătă cu degetul către unul dintre
aturile rinse de erete.
1
=em%colo.
se albi, în tim ce <essa se uită lung. ;cuanţii erau atât de
nemişcaţi, încât, la înceut, ea crezu că aturile erau goale, dar îşi dădea
seama acum, rivind mai îndearoae, că în fiecare se afla cineva
tolănit. Unii stăteau e-o arte, braţele atârnând este marginile atului,
cu mâinile întinse& ma+oritatea stăteau e sate, cu oc$ii desc$işi, rivind
tavanul sau atul de deasura lor.
)ără niciun alt cuvânt, =em alergă în cealaltă arte a încăerii, <essa
urmându-l. n tim ce se aroiau mai mult de aturi, îşi dădu seama că
nu toţi locatarii erau umani. <recând e lângă ei, observă că ocuanţii
aveau ielea albastră, violetă, roşie şi verde& ăr verde, la fel de lung şi
îmletit recum o ânză de alge, răsfirat e o ernă murdară& degete cu
g$eare aucau marginile de lemn ale atului, în tim ce cineva gemea.
%ltcineva c$icotea uşor, fără seranţă, un sunet mai trist decât lânsul& o
altă voce reeta iar şi iar o oezie entru coii
5ăm(i şi portocale "
"pun clopotele "t 'lement cu jale
Dar plata cerută c(nd mi-o vei da 5 "
'lopotele de la !ld 7aile? încep a c(nta
'(nd voi fi şi eu ogat "
'lopotele de la "oreditch au c(ntat >
1 Will, şoti =em.

6e ori lângă un at şi se sri+ini de el, de arcă icioarele sale aveau
să cedeze.
Will era întins e at, încurcat într-o ătură neagră, zdrenţăroasă.
#urta doar antaloni şi o cămaşă, cureaua lui cu arme atârnând de un cui
lângă at. 0ra desculţ, ţinea oc$ii întredesc$işi, albastrul lor fiind abia
vizibil rintre genele negre. #ărul îi era umed de transiraţie şi liit de
frunte, iar obra+ii,
la intervale inegale,dede
unarcă
roşu arins şi fierbinţi.de#ietul
avea robleme i se ridica şi cobora
resiraţie.
<essa se întinse şi-şi use dosul almei e fruntea lui. 0ra fierbinte.
1 =em, suse ea uşor. =em, trebuie să-l luăm de-aici.
'ărbatul din atul alăturat încă mai cânta. /e fat, nu era c$iar un
bărbat. Corul său era scurt şi contorsionat, icioarele sale desculţe
terminându-se în coite desicate.
Şi asta c(nd o să fie5 "
'lopotele de la "tepne? au vrut să ştie
+u am de unde şti "
%arele clopot din 7oB începu a rosti
!emişcat,
ete =em încă se mai uita la Will. #ărea încremenit. #e faţă avea
albe şi roşii.
— 8em& şoti <essa. <e rog: %+ută-mă să-l ridic: Când =em nu se
mişcă, se întinse, îl aucă e Will de umeri şi-l scutură. Will, Will,
trezeşte-te, te rog:
Will doar gemu şi se întoarse cu satele la ea, ascunzându-şi caul
sub braţ. 0ra vânător de umbre, se gândi ea, un metru otzeci de oase şi
muşc$i, rea greu să-l oată ridica singură. /oar dacă>
1 /acă nu mă a+uţi, zise <essa către =em, îţi +ur, mă <ransform în tine
şi-l ridic singură. 7i-atunci, toată lumea va vedea cum arăţi îmbrăcat în
roc$ie. 6e uită fi9 la el. 2ă înţelegi5
)oarte încet, acesta îşi ridică rivirea către a ei. !u ărea deloc
deran+at de ideea de a fi văzut de ifriţi îmbrăcat în roc$ie& nu ărea s-o
rivească deloc. 0ra rima dată când ei i se ărea că acei oc$i argintii nu
aveau nicio scliire în ei.
1 /ar
braţ, tu, înţelegi5
trăgându-l într-osuse
arte,el,fără
şi sesăîntinse e at,
aibă gri+ă, şi aucându-l e Will de
lovindu-l zdravăn cu
caul de marginea atului.
Will gemu şi desc$ise oc$ii.
1 /ă-mi drumul>
1 %+ută-mă, suse =em fără să se uite la <essa, şi, îmreună, îl
ridicară e Will din at. %cesta aroae căzu, unându-şi braţul în +urul
<essei ca să se ec$ilibreze, în tim ce =em îi luă cureaua cu arme din
cuiul de care atârna.
1 6une-mi că nu e un vis, şoti Will, frecându-şi faţa de gâtul ei.
<essa tresări. 0ra fierbinte e ielea ei. 'uzele lui se frecau de omeţii
obra+ilor ei& erau la fel de moi cum şi le amintea.
1 =em, zise <essa diserată, iar =em se uită la ei& îşi use cureaua lui
Will este a sa, şi ărea evident că nu auzise niciun cuvânt rostit de Will.
ngenunc$e şi îi băgă icioarele lui Will în bocanci, şi aoi se ridică să-l
ia e
1 paraatai -ul său
%aa, minunat, de braţ.
suse Will ărea
el. %cum încântat
suntem de asta.
toţi trei.
1 <aci din gură, zise =em.
Will c$icoti.
1 %uzi, Carstairs, nu ai cumva nişte gologani la tine, nu5 %ş lăti, dar
sunt lefter.
— 'e a sus5 întrebă <essa consternată.
1 8rea să-i lătesc drogurile. 8ocea lui =em era asră. Hai: îl ducem
la trăsură şi mă voi întoarce cu banii.
n tim ce se îmleticeau către uşă, <essa auzi vocea bărbatului cu
coite desicate urmându-i, subţire şi înaltă recum melodia cântată de
un fluier, înc$eind cu un c$icotit înalt.
6ite o lum(nare, să-ţi luminezi patul,
6ite un sat(r, să-ţi ciop(rţeşti capul&
C$iar şi aerul oluat din W$itec$ael ărea curat şi roasăt duă
utoarea rea dulceagă din bârlogul cu droguri de zâne. Coborând
scările, <essa aroae că se îmiedică. <răsura încă era, slavă
/omnului, la marginea trotuarului, şi C3ril coborî de e cară,
îndretându-se către ei, îngri+orarea citindu-i-se e c$iul mare şi larg.
1 /eci, e bine5 întrebă el, luând braţul lui Will care se sri+inea e
umerii <essei şi unându-l este ai săi.
<essa se dădu la o arte recunoscătoare& înceuse s-o doară satele.
Will, în mod revizibil, nu se arătă de acord cu asta.
1 /aţi-mi drumul, suse el cu o iritare subită. /aţi-mi drumul: #ot sta
în icioare.
=em şi C3ril făcură sc$imb de riviri şi se dădură la o arte. Will se
clătină, dar rămase în icioare. şi ridică bărbia, vântul rece fluturându-i
ărul transirat de e gât şi frunte, aruncându-i şuviţe în oc$i. <essa se
gândi la el stând e acoerişul *nstitutului. ?7i rivesc (ondra, o
îngrozitoare minune Umană a lui /umnezeu.@
6e uită la =em. ;c$ii săi erau mai albaştri decât albastrul, obra+ii săi se
îmbu+orară, trăsăturile sale fiind angelice. 0l înceu
1 !u trebuia să vii să mă iei ca e-un coil. 2ă simţeam c$iar bine.
=em se uită la el.
1 (ua-te-ar naiba, suse el, şi-l lovi e Will este faţă, aroae
dărâmându-l.
Will nu căzu, ci se aucă de marginea trăsurii, ducându-şi o mână şa
obraz. Bura îi sângera. 6e uită la =em lin de uimire.
1 Urcă-l în trăsură, zise =em către C3ril, şi se întoarse şi intră e uşa
roşie
Will" încă
să lătească
se $olba ceea
duă ce
el, Will consumase,
sângele se gândi
înroşindu-i gura. <essa.
1 =ames: strigă el.
1 Haide, suse C3ril, deloc nerietenos.
C$iar semăna mult cu <$omas, se gândi <essa în tim ce acesta
desc$ise ortiera trăsurii şi-l a+ută e Will să urce, aoi e <essa. 6coase
o batistă din buzunar şi i-o dădu. 0ra caldă şi mirosea a colonie ieftină.
0a zâmbi şi-i mulţumi în tim ce înc$idea ortiera.
Will era g$emuit în colţul trăsurii, cu braţele etrecute în +uru-i, cu oc$ii
întredesc$işi. 6ângele i se relingea e bărbie. 0a se aroie de el şi îi
use batista e gură& el îşi use mâna este a ei, ţinând-o acolo.
1
1 %m dat-o-n
<eribil, bară,zise
mă tem, suse el. !u-i
<essa, aşa5 să nu bage în seamă căldura
încercând
mâinii acestuia e mâna ei.
C$iar şi în întunericul trăsurii, oc$ii lui erau de un albastru strălucitor.
/ar ce susese =em desre frumuseţe5 ?)rumuseţea e crudă.@ ;are Will
ar fi fost iertat entru lucrurile făcute, dacă ar fi fost urât5 7i îl a+uta, în
cele din urmă, să fie iertat5 însă ea nu utea să nu creadă că el făcea
lucrurile e care le făcea nu din rea multă dragoste entru sine, ci din
cauză că se ura. *ar ea nu ştia de ce.
0l înc$ise oc$ii.
1 6unt atât de obosit, <ess, suse el %m vrut şi eu o dată vise
frumoase.
1 !u aşa le caeţi, Will, zise ea uşor. !u oţi să scai de durere rin
droguri sau vise.
2âna lui se încleştă este a ei.
0ra#ortiera
=em, cutrăsurii se desc$ise.
o e9resie <essa se
ameninţătoare& retraseoimediat
îi aruncă de lângă
rivire fugară lui Will,
Will,
se aşeză e banc$etă şi bătu cu degetele în tavan.
1 C3ril, du-ne acasă, strigă el şi, duă o cliă, trăsura orni în noate.
=em se întinse şi trase draeriile este geamuri. n întuneric, <essa
băgă batista în mânecă. ncă era +ilavă de sângele lui Will.
=em nu suse nimic tot drumul de la W$itec$ael, ci se uită doar
înainte, îmietrit, cu mâinile încrucişate la iet, în tim ce Will dormea în
colţul trăsurii, cu un zâmbet vag e faţă. <essa, în faţa amândurora, nu
se utea gândi la nimic ce ar fi utut să-l scoată e =em din tăcere. 0ra
atât de neobişnuit entru el " =em, care era întotdeauna încântător,
întotdeauna amabil, întotdeauna otimist. C$iul său arăta mai rău decât
dac-ar fi avut o e9resie goală, şi îşi înfisese ung$iile în materialul
ec$iamentului, cu umerii încordaţi şi lăsaţi de furie.
n clia în care a+unseră în faţa *nstitutului, desc$ise ortiera cu utere
şi coborî.sa,<essa
camera aoi îlăşi
auzifurios
sunându-i lui C3ril
e trete, să-ladreseze
fără să-i a+ute e Will să a+ungă
ei niciun în
cuvânt.
<essa era atât de şocată, încât nu reuşi decât să-l rivească o cliă. 6e
îndretă către ortiera trăsurii& C3ril era de+a acolo, cu mâna întinsă
entru a o a+uta. #antofii <essei nici nu atinseră bine ava+ul, când ea o
şi luă la goană duă =em, strigându-l e nume, dar el era de+a în *nstitut.
(ăsase uşa desc$isă, iar ea intră în urma lui, duă ce rivi înaoi să se
asigură că Will era a+utat de C3ril. 6e grăbi e scări, domolindu-şi glasul.
1 Când îşi dădu seama, bineînţeles, că în *nstitut toată lumea
dormea, lumina lămii-vră+itoarei fiind redusă la cea mai scăzută
intensitate.
6e duse
niciun maicăută
răsuns, întâi câteva
la camera luilocurile
dintre =em şi cele
bătumai
la uşă& când
vizitate nu"rimi
de el sala
de muzică, biblioteca1, dar, cum nu găsi nimic, se întoarse,
neconsolată, în camera ei, să se regătească entru noate. mbrăcată
cu cămaşa de noate " roc$ia ei fiind eriată şi atârnată e umeraş ", se
băgă în aşternuturile atului ei şi rivi lung în tavan. idică de e odea
e9emlarul 4athe# de la Will, dar, entru rima dată, oemul de e rima
agină nu reuşi s-o facă să zâmbească, şi nu se utea concentra la
oveste. 0ra surrinsă de roria-i nefericire. =em era furios e Will, nu
e ea. 7i totuşi, se gândi, oate că era rima dată când îşi ierduse
cumătul în faţa ei. 0ra rima dată când fusese tăios cu ea sau nu-i
răsunsese cu amabilitate, când ăruse să nu se gândească mai întâi la
ea, şi de-abia aoi la el însuşi>
l socotise bun, se gândi ea surrinsă şi ruşinată, rivind lumina
lumânării âlâind. 0a resuusese că amabilitatea sa era atât de
naturală şi înnăscută,
Un efort să încât şi
stea între lume nuWill,
se întrebase niciodată
rote+ându-i e unuldacă îl costa ;rice
de celălalt. ceva.
efort să accete cu calm ierderea familiei sale. ;rice efort să rămână
bine-disus şi calm în faţa roriei sale morţi.
Un zgomot frânt, sunetul a ceva rut, se auzi în cameră. <essa se
ridică în caul oaselor. 'e-a fost asta5 #ărea să vină de dincolo de
camera sa de vizavi>
=em5
6e ridică în icioare şi înşfacă $alatul din cuier. 6e îmbrăcă iute şi fugi
e uşă, e coridor.
%vusese dretate " zgomotul venea dinsre camera lui =em. şi aduse
aminte de rima noate când îl întâlnise, de muzica încântătoare a viorii
care se revărsa e sub uşă recum aa. %cest zgomot nu semăna deloc
cu muzica lui =em. 0a auzea arcuşul scârţâind e coarde, asemenea
unei ersoane ţiând din cauza unei dureri agonizante. 8oia să intre, dar,
în
uşiiacelaşi tim, o aoi
şi o desc$ise, îngrozea
intră şigândul& într-un
o înc$ise târziu,
reede useei.mâna e clanţa
în urma
1 =em, şoti ea.
#e ereţi, ietrele de lama-vră+itoarei luminau slab. =em stătea e
cufărul de la caătul atului său, îmbrăcat doar în cămaşă şi antaloni,
ărul fiindu-i răvăşit, cu vioara rotită în umăr. Cânta, mişcând enervat
arcuşul, scoţând sunete îngrozitoare, făcând-o să urle. n tim ce <essa
rivea, una dintre coardele viorii se ruse cu zgomot.
1 8em& ţiă ea din nou, şi când el nu se uită, se îndretă către el5 îi
smulse arcuşul din mână. =em, opreşte-tel 8ioara ta> minunata ta
vioară> o s-o strici.
6e uită
redus la unlacerc
ea. subţire
#uileleînsale
+urul erau enorme,
negrului. argintiul
esira greu,oc$ilor
cămaşasăifiindu-i
fiind
desc$isă la guler, transiraţia ieşindu-i rin orii de e clavicule. ;bra+ii îi
erau roşii.
1 Ce contează5 suse el cu voce atât de +oasă, încât ăru un sâsâit.
Ce mai contează5 6unt e moarte. !u voi auca sfârşitul deceniului. Ce
contează dacă vioara se duce înaintea mea5
<essa era îngrozită. 0l nu vorbise niciodată aşa desre boală,
niciodată...
6e ridică şi se întoarse cu satele la ea, îndretându-se sre geam.
#uţina lumină a lunii îşi croi drum rin ceaţă către cameră& în ceaţa albă
de dincolo de geam, nişte siluete ăreau vizibile " fantome, umbre, feţe
bat+ocoritoare.
1 7tii că e adevărat.
1 !imic nu e bătut în cuie. 8ocea ei tremura. !imic nu e imosibil. Un
leac>
1 !u e9istă niciun leac. !u mai ărea furios, ci doar detaşat, ceea ce
era aroae mai rău. 8oi muri, şi tu ştii asta, <ess. #robabil, în decursul
următorului an. 6unt e moarte, şi nu am familie e lumea asta, iar
singura ersoană în care am avut încredere mai mult decât în oricine
altcineva a râs de ceea ce mă omoară e mine.
1 /ar, =em, nu cred că asta s-a gândit Will să facă. <essa sri+ini
arcuşul de marginea atului şi se aroie de el, recaută, de arcă era
un animal e care se temea să nu-l serie. 0l doar încerca să scae.
)uge de ceva, de ceva întunecat şi groaznic, =em, ştii că aşa e. %i văzut
cum a fugit duă> duă Cecil3.
6tătea lângă el acum, destul de aroae cât să întindă mâna şi să
încerce să-i atingă braţul, dar nu o făcu. /in ricina transiraţiei, cămaşa
albă îi era liită de omolaţi. 8edea, rin material, eceţile de e satele
său. 0l use aroae negli+ent vioara e cufăr, şi se întoarse sre ea.
< 7tiecece
cu ceea înseamnă
mi-a entru mine, zise el. 6ă-l văd doar +ucându-se
distrus viaţa>
1 /ar nu se gândea la tine>
— Ştiu asta ;c$ii săi erau aroae negri acum. mi tot sun că e mai
bun decât vrea el să ară, dar, <essa, dacă nu e5 ntotdeauna am crezut
că, dacă nu aş avea nimic altceva, l-aş avea e Will. /acă nu am făcut
nimic altceva ca viaţa mea să conteze, am fost întotdeauna de artea sa.
/ar oate că nu ar fi trebuit.
#ietul i se mişca atât de reede, încât o alarmă& îşi use dosul almei
e fruntea lui şi aroae icni.
1 %rzi. %r trebui să te odi$neşti.
0l
1 se feri,ceiareste5
=em, ea, îndurerată, lăsă
!u vrei să te mâna să-i cadă.
ating5
1 !u aşa, izbucni el, şi se înroşi c$iar mai uternic decât înainte. 1
%şa cum5 0ra sincer uluită& acesta era comortamentul de la care se
utea aşteta de la Will, dar nu de la =em " acest mister, această furie.
1 /e arcă eşti infirmieră, iar eu sunt acientul tău. 8ocea sa era
$otărâtă, dar nesigură. Crezi că dacă sunt bolnav nu sunt ca şi> esiră
cu zgomot. Crezi că nu ştiu, suse el, că, atunci când mă iei de mână, e
doar ca să-mi simţi ulsul5 Crezi că nu ştiu că, atunci când te uiţi în oc$ii
mei, o faci doar ca să vezi cât drog am luat5 /acă eram un alt bărbat, un
bărbat normal, aş avea seranţe, c$iar resuuneri& aş utea>
Cuvintele sale ăreau să se fi curmat ori din cauză că îşi dăduse
seama că susese rea mult, ori că rămăsese fără aer& răsufla uternic,
având obra+ii roşii.
I 0a scutură din ca, simţind cum ărul îi gâdilă ceafa.
1 8orbeşte
;c$ii febra din tine,
lui se întunecară& =emnudădu
tu. să se îndeărteze de ea.
1 
1 !u> )ără să se gândească, îl aucă de braţ. 0l se încordă. =ames,
nu asta am vrut să sun>
0l o rinse strâns de mână, cu degetele. %oi o întoarse şi o trase
către el.
6tăteau faţă în faţă, iet lângă iet. esiraţia lui îi făcea ărul să se
mişte. 0a simţea febra ridicându-se de e ielea lui recum ceaţa de e
<amisa& simţea sângele zvâcnindu-i sub iele& vedea în mod ciudat de
clar ulsul e gâtul său, lumina de e buclele desc$ise la culoare. Unde
coborau e gâtul şi mai alid. )urnicături urcau şi coborau e ielea ei,
uimind-o. %cesta era =em " rietenul ei, la fel de calm şi de năde+de
recum bătaia inimii. =em nu-i făcea ielea să ardă sau sângele să-i
circule cu viteză
1 <essa, rinel.vene, ână când ameţea.
suse
0a se uită la el. !u era nimic calm sau de năde+de în e9resia sa.
;c$ii îi erau negri, obra+ii îmbu+oraţi. Când ea îşi ridică faţa, el şi-o coborî,
şi gura sa se alecă sre a ei şi, în tim ce ea îng$eţă de surrindere, se
sărutau. 8em l săruta e =em. n tim ce săruturile lui Will erau
înflăcărate, ale lui =em erau la fel de roasete recum aerul curat duă
ce ai fost înc$is mult tim într-un întuneric îmbâcsit. Bura sa era moale şi
fermă& o rinse delicat de ceafă cu o mână, conducându-i gura către a
sa. Cu cealaltă, îi curinse c$iul, degetul mare mângâindu-i uşor
obrazul. 'uzele sale aveau gust de za$ăr ars& dulceaţa drogului,
resuuse ea. %tingerea
6re deosebire de Will, luilui,i-ar
buzele saleasta
păsa că erauera
nesigure,
culmea iar ea ştia decăce.
indecenţei, el
nu ar fi trebuit s-o atingă, s-o sărute, că ea ar trebui să se dea înaoi.
/ar ea nu voia să se retragă. <ocmai când se întreba dacă =em era
cel care o săruta, dacă =em era cel care-i făcea caul să lutească şi
urec$ile să ţiuie, simţi cum braţele i se ridicau de arcă aveau minte
rorie, încolăcindu-se în +urul gâtului său, trăgându-l mai aroae.
0l gemu sub buzele ei. <rebuie să fi fost atât de sigur că ea avea să-l
resingă încât, entru o cliă, rămase nemişcat. 2âinile ei trecură este
umerii lui, îndemnându-l cu atingeri delicate, cu un tremurat e buzele
sale, să nu se orească. 0l îi răsunse şovăielnic dezmierdării, aoi cu
mai multă forţă " sărutând-o din nou şi din nou, de fiecare dată cu şi mai
multă insistenţă, curinzându-i faţa în mâinile lui arzătoare, degele sale
subţiri de violonist mângâindu-i ielea, făcând-o să tremure. 2âinile sale
coborâră e satele ei, trăgând-o mai aroae& icioarele ei desculţe
alunecară e covor şi se îmleticiră înaoi, iar ea căzu e at.
I /egetele aucară strâns cămaşa lui, trăgându-l e =em deasura
ei, simţind greutatea acestuia e corul ei de arcă rimise înaoi ceva
ce fusese al ei dintotdeauna, o arte din ea căreia îi dusese dorul, fără
să ştie acest lucru. =em era uşor, cu oase goale recum ale unei ăsări,
şi aceeaşi inimă ce bătea reede& îşi trecu mâinile rin ărul lui, iar
acesta era la fel de moale ca enele, e9act cum îşi imaginase în visele ei
cele mai tainice. 0l nu ărea să vrea să se mai orească să-şi tot treacă,
uimit, mâinile este truul ei. %cestea coborau e corul ei, el resirând
neregulat în urec$ea ei, în tim ce mâinile găsiră funda $alatului şi se
oriră acolo, cu degetele tremurându-i.
*ncertitudinea lui îi făcu inima <essei să ară că-i creşte în iet,
gingăşia acesteia fiind suficient de mare cât să-i curindă e amândoi.
0a voia ca =em să o vadă e9act cum era, <essa Bra3, fără nicio
<ransformare la ea. 6e întinse şi îşi desfăcu funda, trăgându-şi $alatul de
e umeri, aoi se descoeri în faţa lui ână la cămaşa de noate din
batist.
6e uită la el, fără să resire, dându-şi la o arte ărul de e faţă.
%şezându-se deasura ei, se uită în +os şi-i suse din nou, răguşit, ceea
ce susese în trăsură mai devreme, când îi atinsese ărul.
— +i hen piao liang .
1 Ce înseamnă5 şoti ea, şi, de data aceasta, el zâmbi.
1 nseamnă că eşti frumoasă, îi răsunse. !-am vrut să-ţi sun mai
devreme. !-am vrut să crezi că-mi ermiteam anumite lucruri.
0a se ridică şi-i atinse obrazul, atât de aroae de-al ei, aoi ielea
fragilă a gâtului său, unde sângele zvâcnea cu utere. Benele îi fluturau
în tim ce urmărea mişcarea degetului ei cu oc$ii, asemenea unei loi
argintii.
1 #ermite-ţi-le, şoti ea.
6e alecă sre ea& gurile lor se întâlniră din nou, iar şocul senzaţiei era
atât de uternic, atât de coleşitor, încât îşi înc$ise oc$ii de arcă se
utea ascunde în întuneric. 0l gemu şi o strânse în braţe. 6e mişcară
într-o arte, icioarele ei încrucişându-se cu ale lui, truurile lor
aroiindu-se tot mai mult şi mai mult, încât le era greu să resire, şi
totuşi nu se oreau. 0a găsi nasturii cămăşii lui, dar când desc$ise oc$ii,
mâinile îi tremurau rea tare ca să-i oată desc$eia. i desc$eie
neîndemânatică, ruând materialul. n tim ce el îşi dezvelea umerii, ea
văzu el oc$ii lui se luminau din nou sre un argintiu mai ur. %vu însă
doar o cliă să se mire de acest fat& era rea ocuată să se minuneze
de realul truului lui. 0ra atât de zvelt, fără să aibă musculatura lui Will,
însă era ceva legat de fragilitatea sa minunată, ca în versul ?%ur ca o
îibătaie
vedeadecoastele.
inimă diafană şi delicată.@
#andantivul de +ad/eşi
rimitmuşc$ii îi acoereau
de la Will ietul,
atârna la gâtul lui.ea
1 7tiu, zise el, rivindu-se +enat. !u sunt> adică arăt>
1 2inunat, suse ea, şi vorbea serios. 0şti frumos, =ames Carstairs.
;c$ii lui se făcură mari când ea se întinse să-l atingă. 2âinile ei se
oriră din tremurat. 0rau e9loratoare acum, fascinate. 2ama ei deţinuse
odată un e9emlar foarte vec$i al unei cărţi, îşi aduse ea aminte, cu
agini atât de fragile, încât se uteau transforma în raf când le atingeai,
şi ea simţi aceeaşi resonsabilitate şi gri+ă enormă când îşi trecu
degetele este eceţile de e ietul său, este golurile dintre coaste şi
este ovârnişul abdomenului lui, care se cutremură sub atingerea ei& era
ceva la fel de fragil, e cât era de frumos.
!ici el nu ărea să se oată abţine să nu o atingă. 2âinile lui de
muzician talentat o mângâiau, atingând în treacăt icioarele goale de sub
cămaşa ei de noate. 0l o atingea aşa cum făcea de obicei cu vioara lui
îndrăgită,
ărea să-icuîmărtăşească
o graţie delicată şi imerioasă
febra& truurile care o lăsă fără
lor ardeau, suflu. le
iar ărul %cum
era
transirat, liit de frunte şi de gât. <essei nu-i ăsa& voia această căldură,
această falsă durere. !u era ea, aceasta era o altă <essa, o <essa din
vise, care s-ar fi comortat astfel, şi îşi aduse aminte de visul cu =em într-
un at încon+urat de flăcări. !u-şi imaginase că va arde îmreună cu el,
8oia mai mult din această senzaţie, ştia asta, mai mult din acest foc, dar
niciunul dintre romanele e care le citise nu-i sunea ce urma. ;are el
ştia/ Will ar fi ştiut, gândi ea, dar =em, ca şi ea, din câte îşi dădea seama,
trebuie că urma un instinct e care şi ea-l avea în adâncul ei. /egetele lui
alunecară între ei, cum stăteau liiţi unul de celălalt, găsind nasturii
cămăşii
într-o de noate&
arte. !imeni se nu-ialecă să-i sărute
mai sărutase umărul
ielea acolo,golşi când ânza
senzaţia eracăzu
atât
uimitoare, încât întinse o mână să se auce de ceva ca să-şi adune
uterile, lovind o ernă de e at& iar aceasta lovi măsuţa de-alături.
Ceva se auzi răbuşindu-se. Un miros subit, dulceag şi întunecat, ca de
mirodenii, curinse camera.
=em îşi înălţă caul, cu o rivire oriilată. <essa se ridică şi ea,
strângându-şi cămaşa, devenind deodată conştientă de starea ei. =em
rivea insistent este marginea atului, şi ea îi urmă rivirea. Cutia
lăcuită care conţinea drogul său căzuse şi se desc$isese. Un strat gros
de ulbere strălucitoare era îmrăştiat e odea. ; uşoară ceaţă argintie
ărea să se ridice din acesta, urtând cu ea mirosul dulce, condimentat.
=em o trase înaoi, etrecându-şi braţul în +urul ei, dar, în strânsoarea
lui, în loc de asiune era frică.
1 <ess, suse el e un ton grav. !u te oţi atinge de acest raf. 6ă-ţi
a+ungă
leci. e iele ar fi> ericulos. C$iar şi să-l insiri> <essa, trebuie să
6e gândi la Will, ordonându-i să lece din od. %şa avea să fie mereu
" un băiat o sărută, aoi îi ordonă să lece de arcă era o servitoare
nedorită5
— +u lec, izbucni ea. =em, te-a+ut să strângi. 6unt>
Prietena ta, era e cale să sună. /ar ce făceau nu era ceea ce fac
rietenii. Ce era ea entru el5
1 <e rog, zise el blând. 8ocea sa era răguşită. ecunoscu
sentimentul. i era ruşine. !u vreau să mă vezi în genunc$i, adunând de
e odea drogul de care am nevoie ca să trăiesc. !iciun bărbat nu vrea
ca fata e care o> (uă cutremurat o gură de aer. mi are rău, <essa.
ata pe care o ce/ /ar nu utea să întrebe& era coleşită de milă, de
comasiune, de uluire entru ceea ce făcuseră. 6e alecă şi-l sărută e
obraz. 0l nu se clinti când ea coborî din at, îşi luă $alatul şi ieşi tăcută
din cameră.
Coridorul era la fel cum <essa îl traversase cu câteva clie " ore>
minute5 1 mai devreme întunecos, cu ietre de lama-vră+itoarei
luminând slab în ambele direcţii. <ocmai se furişase în roriul dormitor
şi era e unctul de a înc$ide uşa, când rinse cu coada oc$iului o
mişcare la caătul $olului. Ceva o ţinu în loc, cu uşa aroae înc$isă, cu
faţa liită de crăătura abia vizibilă.
%cease
blond, mişcare
gândi fusese făcută
reţ de de cineva
o cliă, care dar
confuză, se limba
nu " e
era$ol. Un băiat,
8essamine
îmbrăcată în $aine băieţeşti. #urta antaloni şi un alton desc$is este o
+iletcă& în mână avea o ălărie, iar ărul ei blond şi lung era legat la
sate. 6e uită în urma ei în tim ce mergea e coridor, de arcă se
temea să nu fie urmărită. Câteva clie mai târziu, disăru duă colţ.
<essa înc$ise uşa, în tim ce gândurile-i galoau. Ce naiba era asta5
Ce făcea =essamine, de ce bântuia rin *nstitut în toiul noţii, îmbrăcată
ca un băiat5 /uă ce îşi use $alatul în cuier, <essa se duse să se
întindă e at. 6e simţea e9trem de obosită " acel fel de oboseală e
care o simţise în noatea în care mătuşa ei murise, de arcă euizase
caacitatea corului ei de a simţi emoţia. Când înc$ise oc$ii, văzu c$iul
lui =em, aoi e-al lui Will, ţinându-şi mâna e gura însângerată. Bânduri
cu ei doi se învârtiră în mintea ei ână când, într-un târziu, adormi,
nefiind sigură dacă visa că-l sărută e unul sau e celălalt.
10
IRTUTEA $NGERILOR
4irtutea îngerilor este că nu pot deveni răi9 defectul lor este
că nu pot deveni mai uni Defectul unui om este că poate
deveni rău9 iar virtutea sa este că poate deveni mai un
1 #roverb $asidic
1 #resuun
dimineaţa că ştiţi
următoare, cu fost
că am toţiilade+a, suse
un bârlog Will fumătorii
entru la miculdede+un,
oiu. în
0ra o dimineaţă osomorâtă. nceuse cu loaie şi cu cer cenuşiu, iar
*nstitutul ărea să fie coleşit, de arcă cerul îl aăsa cu utere. 6o$ie
intra şi ieşea din bucătărie, ducând farfurii aburinde cu mâncare, faţa ei
ărând slăbită şi mică& =essamine se răbuşea de oboseală este
scaunul ei& C$arlotte ărea lictisită şi indisusă din cauza noţii
etrecute în bibliotecă& oc$ii lui Will erau roşii, şi obrazul vânăt, acolo
unde =em îl lovise. /oar Henr3 " citind ziarul e care-l ţinea cu o mână,
în tim ce cu cealaltă îşi mărunţea oul " ărea să mai aibă energie.
=em era remarcabil doar rin absenţa sa. Când <essa se trezise în
acea dimineaţă, lutise entru o cliă într-o stare fericită de uitare,
evenimentele noţii anterioare fiind o ată înceţoşaţi %oi se ridicase
brusc în caul oaselor, oroarea revărsându-se asura ei recum un val
de aă fierbinte.
;are într-adevăr
acestuia făcuse ea
e ea> drogurile acele lucruri
vărsate. cu 8em/
şi ridicase #atulşi lui>
mâinile mâinile
îşi atinsese
ărul. 0ra răsfirat e umeri, unde =em i-l desletise din cosiţe. 8ai,
Dumnezeule, gândi ea. 'hiar am făcut acele lucruri9 eu eram aceea şi
usese mâinile la oc$i, simţind un amestec coleşitor de confuzie, fericire
îngrozitoare " căci nu utea să nege fatul că fusese minunat în felul său
", oroare de sine, şi +enă şi umilinţă totală.
=em ar utea gândi că ea îşi ierduse comlet autocontrolul. !u era de
mirare că nu utea s-o vadă la micul de+un. 0a de-abia utea să se
rivească în oglindă.
1 2-aţi auzit5 suse Will din nou, în mod evident dezamăgit de felul
în care fusese rimit anunţul său. %m sus că aseară am fost la un
bârlog entru fumătorii de oiu.
C$arlotte îşi ridică rivirea de la felia sa de âine ră+iţi îşi îmături
încet ziarul şi-l use e masă, scoţându-şi oc$elarii de la oc$i.
1 !u, zise ea. /e fat, acest asect, fără îndoială glorios, al
activităţilor tale recente nu ne era cunoscut.
1 /eci acolo ai fost în tot acest tim5 întrebă =essamine indiferentă,
luând un cub
deendent fărăde za$ăr din
seranţă5 6ebol şi muşcând
sune că o dozădin
saueldouă
%cum ai suficiente.
sunt devenit un
1 !u era c$iar un bârlog entru fumătorii de oiu , rotestă <essa
înainte să se oată abţine. /e fat> ăreau să comercializeze mai mult
ulberi magice şi lucruri de acest fel.
1 /eci oate nu tocmai un bârlog entru fumătorii de oiu, suse Will,
dar totuşi un bârlog. /e vicii: adăugă el, accentuând această ultimă arte,
îmungând aerul cu arătătorul.
1 8ai mie, nu unul dintre acele locuri deţinute de ifriţi, oftă C$arlotte.
6incer, Will>
1 ntocmai unul dintre acele locuri, zise =em, intrând în încăere şi
trăgând un scaun lângă C$arlotte " mai dearte de <essa nici că se
utea, observă ea, inima orindu-i-se în loc. !ici el nu ărea să o
rivească, /e e W$itec$ael Hig$ 6treet.
1 7i cum de tu şi <essa ştiţi atât de multe desre asta5 întrebă
=essamine, revitalizată
bârfe bune, fie de ambele.fie de orţia de za$ăr, fie de nerăbdarea unei
1 %seară, ca să-l găsesc e Will, am folosit o vra+ă de localizare,
suse =em. 0ram tot mai îngri+orat de absenţa lui. %m crezut că a uitat
drumul înaoi către *nstitut.
1 <e îngri+orezi rea multO zise =essamine. 0 o rostie.
1 %i erfectă dretate. !u voi reeta greşeala, suse =em,
întinzându-se duă latoul cu #edgereeLF  6-a dovedit că Will nu avea
nevoie deloc de a+utorul meu.
Will se uită la =em gânditor.
1 6e are că m-am trezit cu oc$iul vânăt, zise el, arătând cu degetul
sre contuzie. %i vreo idee de unde-am căătat-o5
1 !iciuna, zise =em, servindu-se cu ceai.
1 ;uă, suse Henr3 visător, uitându-se în farfurie. C$iar îmi lac
ouăle. %ş utea să mănânc toată ziua numai ouă.
1 C$iar
întrebă a fostenevoie
C$arlotte s-o iei e
=em, dându-şi <essa+os
oc$elarii cuşitine la W$itec$ael5
aşezându-i e ziar. îl
;c$ii ei cărui erau acuzatori.
# el de m-n!are (probabil de ori+ine indian-) !u pe4te, ore, p-trunNel, ou- ierte, !urry 4i unt sau
sm>nt>n-
1 <essa nu e făcută din orţelan, suse <em. !u se va sarge.
/intr-un anumit motiv, această afirmaţie, deşi susă fără să se uite la
ea, trimise în mintea <essei un şuvoi de imagini din noatea recedentă
" îmbrăţişându-l e =em în atul său, mâinile acestuia aucându-i umerii,
gurile lor îmreunate asional. !u, atunci nu o tratase de arcă ar fi fost
fragilă. Un val fierbinte îi încălzi obra+ii& se uită reede în +os, serând ca
îmbu+orarea ei să disară.
1 %i fi surrins să afli, zise Will, că am văzut ceva destul de interesant
la bârlogul entru fumătorii de oiu.
1 6unt sigură că ai văzut, rosti C$arlotte cu asrime.
1 8reun ou5 întrebă Henr3.
1 (ocuitori ai (umii de =os, suse Will. %roae cu toţii vârcolaci.
1 !u e nimic interesant legat de vârcolaci, rosti =essamine mâ$nită.
!e concentrăm să-l găsim e 2ortmain acum, Will, dacă nu ai uitat, nu
nişte locuitori ai (umii de =os, zăăciţi de droguri.
1 Cumărau ?in fen, suse Will. Brămezi întregi.
Când auzi asta, =em ridică subit caul şi-l rivi e Will.
• 1 /e+a au înceut să-şi sc$imbe culoarea, zise Will. /estul de
mulţi au ăr sau oc$i argintii. C$iar şi ielea lor a înceut să-şi sc$imbe
culoarea.
1 %sta e foarte tulburător, se încruntă C$arlotte. %r trebui să vorbim
cu Woolse3
2ortmain. 6cott
/acă cât omai
e9istă reededecudeendenţă
roblemă utinţă, duă ce terminăm
de ulberi magice cu
în
$aita sa, va vrea să afle desre asta.
1 !u crezi că ştie de+a5 suse Will, lăsându-se e sate în scaunul
său. #ăru mulţumit că rimise în sfârşit o reacţie la noutăţile sale. #ână la
urmă, e $aita lui.
1 Haita lui înseamnă toţi vârcolacii londonezi, obiectă =em. !u oate
să-i ţină e toţi sub observaţie.
1 !u sunt sigur că vrei să aşteţi, zise Will. /acă oţi să-l contactezi
e 6cott, ai face bine să vorbeşti cu el cât mai reede osibil.
C$arlotte îşi înclină caul într-o arte.
1 7i de ce aş face asta5
1 /eoarece, suse Will, unul dintre ifriţi a întrebat un vârcolac de ce
are nevoie de atât de mult ?in fen 6e are că funcţionează recum un
stimulent entru vârcolaci. ăsunsul a fost că drogul îi era e lac
2agistrului,
C$arlotte deoarece îi ţineaceaşca
lăsă cu zgomot tre+i cade
săceai
muncească toată noatea.
e farfurie.
1 6ă lucreze la ce5
Will rân+i, în mod evident mulţumit de efectul e care-l avea.
1 Habar n-am. 2i-am ierdut cunoştinţa atunci. %veam un vis frumos,
cu o tânără domniţă care îşi rătăcise aroae toate $ainele>
C$arlotte era albă la faţă.
1 /umnezeule, ser că 6cott nu e în cârdăşie cu 2agistrul. /e
Juince3 rimul, acum vârcolacii " toţi aliaţii noştri. %cordurile>
1 6unt sigur că totul va fi în regulă, C$arlotte, suse Henr3 uşor. 6cott
nu are genul care să se încurce cu 2ortmain.
1 #oate;ficial,
C$arlotte. că ar tu
trebui să fii *nstitutului>
eşti şeful şi tu de faţă când o să vorbesc cu el, zise
1 ;, nu, refuză Henr3, ărând oriilat. /raga mea, te vei descurca
foarte bine fără mine. 0şti atât de genială în ceea ce riveşte negocierile,
iar eu ur şi simlu nu sunt. n lus, invenţia asta la care lucrez acum ar
utea distruge toată armata mecanică, dacă nimeresc corect calculele:
6r uită mândru este masă, C$arlotte îl rivi entru un tim îndelungat
aoi îşi trase scaunul înaoi, se ridică şi ieşi din încăere fără să vreun
cuvânt.
Will în rivi e Henr3 rintre gene.
1 !imic nu-ţi deran+ează cercurile, nu-i aşa, Henr35
Henr3 clii.
1 %r$imede, zise =em, ştiind ca de obicei ce voia Will să sună, deşi
nu se uită la el. Când oraşul său a fost atacat de romani, el desena o
diagramă
l-a văzut ee9actă în nisi.
soldatul 0rafurişase
care se atât de în
concentrat la ceea
satele lui. ce făcea,
Ultimele că nu
sale cuvinte
au fiul ?!u te atinge de cercurile mele@. 'ineînţeles, atunci era bătrân.
1 7i robabil că nu fusese niciodată căsătorit, suse Will, şi rân+i
este masă la =em.
=em nu-i întoarse zâmbetul. )ără să se uite la Will sau la <essa " fără
să se uite la niciunul dintre ei1, se ridică în icioare şi ieşi din încăere
duă C$arlotte.
1 0i, drăcie, făcu =essamine. 0 cumva una din zilele în care toată
lumea leacă furioasă5 #entru că ur şi simlu nu am energie entru
asta.
şi use caul e braţe şi înc$ise oc$ii.
Henr3 se uită confuz de la Will la <essa.
1 Ce e5 Cu ce am greşit5
<essa oftă.
1 !imic
mergi cu ea.groaznic, Henr3. /oar că> cred că C$arlotte a vrut ca tu să
1 %tunci de ce nu a sus aşa5
i ;c$ii lui Henr3 erau trişti. 'ucuria sa legată de ouă şi invenţii ărea
să fi disărut. #oate că nu ar fi trebuit să se căsătorească cu C$arlotte,
se gândi <essa, starea ei fiind la fel de mo$orâtă recum vremea. #oate,
aidoma lui %r$imede, ar fi fost mai fericit să deseneze cercuri e nisi.
1 #entru că femeile nu sun niciodată ceea ce gândesc, suse Will.
;c$ii lui erau îndretaţi sre bucătărie, unde 'ridget curăţa resturile de
e masa lor. Cântecul ei lutea lugubru către sufragerie
@7ăieţelul mamii drag

7ucuria şi-alinarea taretare
mea, mămă
temtem
că eşti otrăvit,
că eşti chinuit&A
@3h, sunt otrăvit9 mamă, aşterne-mi patul pe dată,
"ufletul mi-e plin de durere şi vreau să mă întind îndatăA
1 #ot să fac rămăşag că femeia asta a avut o carieră anterioară de
vânătoare de morţi, vânzând balade tragice la intersecţia 6even, suse
Will. 7i ce-aş mai vrea să nu cânte desre otrăvuri e9act duă ce-am
mâncat: 6e uită ieziş la <essa. !-ar trebui să-ţi ui ec$iamentul5 !-ai
antrenament astăzi cu nebunii de (ig$tFood5
1 /a, în dimineaţa asta, dar nu trebuie să-mi sc$imb $ainele.
09ersăm doar aruncatul cuţitelor, zise <essa, uşor uimită că utea să
aibă o conversaţie atât de calmă şi de civilizată cu Will, duă
evenimentele din seara trecută.
'atista lui C3ril, cu sângele lui Will e ea, încă se afla în sertarul
garderobei sale&
luă rivirea de îşi aminti căldura buzelor acestuia e degetele ei şi îşi
la el.
1 Cât de norocos sunt că mă rice atât de bine la aruncat cuţitele:
Will se ridică în icioare şi îşi oferi braţul.
1 Haide& îi voi înnebuni e Bideon şi e Babriel dacă rivesc
antrenamentul, şi mi-ar rinde bine uţină nebunie în dimineaţa asta.
Will avusese dretate. #rezenţa sa în timul antrenamentului ăru să-l
enerveze cel uţin e Babriel, însă Bideon, cum ărea să facă cu absolut
orice, nu băgă de seamă intruziunea acestuia. Will stătea e o bancă
+oasă de lemn, care se afla de-a lungul unui erete, cu icioarele întinse
în faţă, mâncând un măr şi oferind ocazional sfaturi e care Bideon le
ignora, iar Babriel le resimţea ca e nişte lovituri în iet.
— reuie să fie aici neaărat5 mârâi Babriel către <essa entru a
doua oară, când aroae scăase un cuţit în tim ce i-l oferea. #use o
mână e umărul ei, arătându-i direcţia în care să rivească entru
obiectivul srefi care
de mult şi-ar dorit ea ţinteaca
Babriel " un
eacerc
să-l negru, desenat
ţintească e !u-i
e Will. erete.
oţi7tia cât
sune
să lece5
1 /e ce-aş face asta5 întrebă <essa. Will e rietenul meu, e când tu
eşti un oarecare e care nici măcar nu-l lac.
%zvârli cuţitul. ată ţinta cu câţiva metri, nimerind eretele aroae de
odea.
1 !u, încă balansezi rea tare cuţitul la vârf " şi cum adică nu mă
laci5 întrebă Babriel, dându-i alt cuţit, din refle9, dar e9resia sa fiind cu
adevărat surrinsă.
1 #ăi, zise <essa, uitându-se de-a lungul lamei cuţitului şi oftând, te
orţi de arcă nu mă suferi. /e fat, te orţi de arcă nu ne suferi e
niciunul.
1 !u. l urăsc doar e el, suse Babriel arătând către Will.
1 8ai mie, făcu Will, şi mai luă o îmbucătură din mărul său. 0 din
cauză că arăt mai bine decât tine5
1 <ăceţi amândoi, strigă Bideon din cealaltă arte a sălii. 6e
resuune că lucrăm, nu că ne răstim unii la alţii într-o ceartă mesc$ină,
vec$e de când lumea.
1 2esc$ină5 mârâi Babriel. 2i-a rupt m(na.
Will mai muşcă o dată din măr.
1 !u ot să cred că încă mai eşti suărat din cauza asta.
<essa azvârli cuţitul. ncercarea asta se dovedi a fi mai bună. Cuţitul
ateriză în cercul negru, dacă nu c$iar în centrul lui. Babriel se uită duă
un alt cuţit şi, nevăzând niciunul, ufni enervat.
1 Când noi vom conduce *nstitutul, suse el, ridicând vocea suficient
încât Willşi să-l
întrţinută audă, sala asta de antrenament va fi mult mai bine
arovizionată.
<essa se uită la el furioasă.
1 Uimitor că nu te lac, nu-i aşa5
I )aţa frumoasă a lui Babriel se transformă într-una disreţuitoare.
♦ !u văd ce ar avea asta de-a face cu tine, micuţă magiciană& acest
*nstitut nu este casa ta. !u aarţii acestui loc. Crede-mă, o vei duce mai
bine dacă familia mea ar conduce acest loc& am utea găsi utilizări
entru talentul tău. ;cuaţie care te-ar face bogată. %i utea trăi unde ai
vrea, iar C$arlotte ar utea conduce *nstitutul din IorA, unde va face
mult mai uţine rele.
Will era în icioare acum, lăsând mărul la o arte. Bideon şi 6o$ie se
oriseră din e9ersat şi riveau la cei doi care discutau " Bideon recaut,
iar 6o$ie uimită.
1 /acă nu ai observat, suse Will, cineva de+a conduce *nstitutul din
IorA.
1 %lo3sius 6tarAFeat$er este un bătrân senil. Babriel îl resinse cu o
mişcare din mână. 7i nu are descendenţi entru care să-l imlore e
Consul, să fie desemnaţi în locul său. /e când cu roblema neoată-si,
fiul şi nora sa şi-au strâns catrafusele şi s-au mutat în *dris. !u s-ar
întoarce nici de dragul banilor, şi nici de dragul lui.
1 Ce roblemă este cu neoata lui5 întrebă <essa, amintindu-şi de
ortretul fetiţei bolnăvicioase de e casa scării din *nstitutul din IorA.
1 % trăit doar zece ani, sau undeva în +urul acestei vârste, suse
Babriel. n orice caz, nu a fost niciodată foarte sănătoasă, şi când au us
eceţi e ea entru rima oară> 0i bine, trebuie să fi fost rost regătită.
% înnebunit,
bătrânului a devenit iar
6tarAFeat$er, /amnată
coiii săişi au
a fugit
muritîn 7ocul a ucis-o
*dris. !-ar fi reae soţia
greu să
fie înlocuit cu C$arlotte. Consulul trebuie să vadă că nu e otrivit " e rea
ataşat de vec$ile metode.
<essa îl rivi e Babriel fără să-i vină să creadă. 8ocea lui ăstrase
acea indiferenţă rece e toată durata oveştii familiei 6tarAFeat$er, de
arcă era un basm. *ar ea> nu dorea să-i ară rău de bătrânul cu oc$i
vicleni şi camera însângerată lină cu rămăşiţele locuitorilor (umii de =os,
dar nu se utea abţine.
1 C$arlotte conduce acest *nstitut, suse ea. 7i tatăl tău nu-l va lua
de la ea.
1 2erită să rămână fără el.
Will azvârli cotorul mărului în aer şi, în acelaşi tim, aucă un cuţit de
la curea şi îl aruncă. Cuţitul şi cotorul zburară rin cameră, reuşind
cumva să nimerească eretele e9act lângă caul lui Babriel " cuţitul era
înfit erfect asta
1 6une rin cotor, în zise
din nou, erete.
Will, şi-ţi sting luminile.
)aţa lui Babriel se încruntă.
1 Habar n-ai desre ce vorbeşti.
Bideon făcu un as în faţă, avertizând cu fiecare mişcare a truului
său.
1 Babriel>
I /ar fratele său îl ignoră.
1 <u nici măcar nu ştii ce i-a făcut tatăl reţioasei voastre C$arlotte
tatălui meu, nu-i aşa5 7i eu am aflat acum câteva zile. <atăl meu în
sfârşit a rut tăcerea şi ne-a sus. 0l rote+ase familia )airc$ild ână
atunci.
1 <atăl tău5 tonul lui Will era scetic. 6ă rote+eze familia airchild 5
1 !e-a rote+at şi e noi. Cuvintele lui Babriel se îmbinau unele cu
altele. )ratele mamei mele " unc$iul meu 6ilas " era unul dintre cei mai
aroiaţi
(egea " un rieteni
lucru aiminuscul,
lui Branville )airc$ild. minoră
o infracţiune %oi, unc$iul 6ilas a încălcat
", iar )airc$ild a aflat
desre asta. (ui îi ăsa doar de (ege, nicidecum de rietenie sau de
loialitate. 6-a dus direct la Conclav. Babriel ridică tonul. Unc$iul meu s-a
sinucis de ruşine, iar mama mea a murit de durere. 2embrii familiei
)airc$ild nu sunt interesaţi decât de ei înşişi şi de (ege: #entru o cliă,
sala fu curinsă de tăcere& c$iar şi Will rămăsese fără cuvinte, ărând de-
a dretul surrins. n cele din urmă, <essa ruse tăcerea
1 /ar asta e vina tatălui lui C$arlotte. !u a lui C$arlotte.
1 Babriel era alb de furie, oc$ii săi verzi ieşind în evidenţă e ielea
lui desc$isă la culoare.
1 !u%vem
umbre. înţelegi, susesângelui.
onoarea el e un;noarea
ton răutăcios.
familiei.!uBranville
eşti vânătoare
)airc$ilddea
vrut ca *nstitutul să-i fie dat fiicei sale, iar Consulul a făcut osibil acest
lucru. C$iar dacă )airc$ild e mort, încă îl utem lisi de acest lucru. 0ra
disreţuit " atât de disreţuit, încât nimeni nu s-ar fi căsătorit cu C$arlotte
dacă nu i-ar fi lătit e cei din familia 'ranFell ca să-l dea e Henr3 
<oată lumea ştie asta. <oată lumea ştie că nu o iubeşte cu adevărat.
Cum ar utea el>
Urmă un ocnet, recum sunetul unui foc de armă, şi Babriel tăcu.
6o$ie îl lesnise este faţă. #ielea lui alidă de+a înceuse să se
înroşească. 6o$ie se $olba la el, resirând greu, cu o rivire
neîncrezătoare e c$i, de arcă nu-i venea să creadă ce făcuse.
Babriel îşi încleştă mâinile e lângă cor, dar nu se mişcă. <essa ştia
că nu utea. !u utea să lovească o fată, o fată care nu era nici
vânătoare de umbre, nici locuitoare a (umii de =os, ci doar o mundană.
6e uitădin
clătină la fratele
ca& cusău, Bideon,
un sunet fără nicio
înfundat, Babriele9resie,
se răsuciîi întâlni rivirea
e călcâie şi
şi ieşi
din sală.
1 6o$ie: e9clamă <essa, întinzându-se sre ea. 0şti bine5
/ar 6o$ie se uita tulburată la Bideon.
1 mi are rău, domnule, suse ea. !u am nicio scuză> m-am
ierdut cu firea> şi eu>
1 % fost o lovitură bine lasată, zise Bideon e un ton calm. 8ăd că ai
acordat atenţie antrenamentului.
Will stătea e bancă, oc$ii săi albaştri fiind vioi şi curioşi.
1 0 adevărată5 suse el. #ovestea e care Babriel tocmai ne-a sus-
o5
Bideon ridică din umeri.
1 Babriel îl venerează e tatăl nostru, răsunse el. ;rice sune
'enedict e ca o declaraţie din ceruri. 7tiam că unc$iul meu s-a sinucis,
dar
de nu
la cunoşteam şi îmre+urările,
antrenamentul cu voi. <ata astane-a
ână întrebat
în ziua încum
care credeam
ne-am întors
că
funcţionează *nstitutul şi i-am sus că ărea în stare bună, deloc diferit
de *nstitutul din 2adrid. /e fat, i-am sus că nu e9istă nicio dovadă că
C$arlotte face o treabă roastă. %tunci, ne-a sus ovestea asta.
1 /acă nu te sueri că întreb, suse <essa, ce anume a făcut unc$iul
tău5
1 6ilas5 6-a îndrăgostit de paraatai -ul său. !u tocmai o infracţiune
minoră, recum sune Babriel, ci una ma+oră. elaţiile romantice între
paraatai sunt strict interzise. /eşi ână c$iar şi cel mai bine antrenat
vânător de umbre oate cădea radă sentimentelor. nsă Conclavul i-ar fi
searat e cei mea
sinucis. 2ama doi, s-a
şi 6ilas
stinsn-ar fi utut
de furie şi desuorta
durere.asta.
nsă /e
ot aceea,
să creds-a
că
dorinţa ei e atul de moarte a fost să luăm *nstitutul de la familia
)airc$ild. Babriel era mai mic decât mine când mama noastră a murit "
doar cinci ani, încă agăţat de fustele ei ", şi mi se are că sentimentele
sale sunt acum rea coleşitoare entru ca el să le înţeleagă. #e de altă
arte, eu> eu cred că ăcatele taţilor nu ar trebui să aese mai dearte
e umerii fiilor.
1 6au fiicelor, suse Will.
Bideon se uită la el şi-i zâmbi strâmb. !u avea niciun fel de
resentimente& era rivirea cuiva care aroae că-l înţelegea e Will şi
înţelegea şi de ce se comorta aşa. C$iar şi Will ărea uşor surrins.
1 'ineînţeles, mai rămâne o roblemă, şi anume fatul că Babriel nu
se va mai întoarce niciodată aici, zise Bideon. !u duă cele întâmlate.
6o$ie, căreia înceuse să-i revină culoarea în obra+i, ăli din nou.
1 /oamna
<essa îi făcu'ranFell
semn cuvamâna.
fi furioasă>
1 2ă voi duce duă el şi-i voi cere scuze, 6o$ie. ; să fie în regulă.
l auzi e Bideon strigând-o, dar ea de+a se grăbea să iasă din sală.
!u-i făcea lăcere să recunoască, dar simţise un stro de milă entru
Babriel atunci când Bideon îi ovestise desre el. 6ă-ţi ierzi mama la o
vârstă atât fragedă, încât abia îţi oţi aduce aminte de ea mai târziu, era
un lucru cunoscut entru ea. /acă cineva i-ar fi sus că mama ei
avusese o ultimă dorinţă e atul de moarte, nu era convinsă că nu ar fi
făcut absolut orice i-ar fi stat în utinţă să o îndelinească> fie că avea
sens, fie că nu.
1 <essa:
%+unsese aroae la caătul coridorului când îl auzi e Will strigând-o.
6e întoarse şi-l văzu venind către ea, zâmbind uşor.
Următoarele ei cuvinte îi alungară zâmbetul.
— De ce
te întorci mă urmăreşti5
imediat Will, n-ar fi trebuit
în sala de antrenament, c$iarsă-i laşi singuri: <rebuie să
acum:
Will se roti bine e icioare.
1 /e ce5
<essa ridică mâinile în aer.
1 'ărbaţii c$iar nu văd nimic5 Bideon e interesat de 6o$ie>
1 /e "ophie5
1 0 o fată foarte frumoasă, izbucni <essa. 0şti un idiot dacă nu ai
observat cum o riveşte, dar nu vreau să rofite de ea. % avut suficiente
robleme de acest fel " şi, în lus, dacă eşti rin rea+mă, Babriel n-o să
vorbească cu mine. 7tii bine că n-o va face.
Will mormăi
1 Hai: 8ino ceva ca entru sine şi o aucă de înc$eietura mâinii.
cu mine:
Căldura ielii lui e mâna ei o făcu să simtă un fior de-a lungul braţului.
; conduse în salon, în faţa geamurilor mari care dădeau sre curte. i
dădu drumul la înc$eietură e9act la tim ca ea să se alece şi să vadă
trăsura familiei (ig$tFood $urducându-se cu furie în curtea ietruită
trecând e orţile de fier.
1 8ezi5 suse Will. Babriel a lecat de+a& numai dacă nu vrei cumva
să alergi duă trăsură> *ar 6o$ie e suficient de înţeleată. !-o să-l lase
e Bideon (ig$tFood să-şi facă mendrele cu ea. n lus, e la fel de
amuzant recum e o cutie oştală.
<essa, surrinzându-se c$iar şi e sine, dădu frâu liber unui $o$ot râs.
şi use mâna la gură, dar era rea târziu& de+a râdea, sri+inindu-se uşor
de geam.
Will o rivi cu oc$i întrebători, sc$iţând un zâmbet.
1foarte
face 6unt amuzant.
mai amuzant decât mă consider. Ceea ce, într-adevăr, mă
1 !u râd de gluma ta, zise ea rintre c$icoteli. /oar> /oamne:
#rivirea şi faţa lui Babriel când 6o$ie l-a lesnit. 8ai mie: îşi îndeărtă
ărul de e faţă şi suse /e fat, n-ar trebui să râd. #arţial, eşti vinovat
entru comortamentul lui îngrozitor, căci l-ai întărâtat. %r trebi să fiu
suărată e tine.
1 %, ar treui, suse Will, întorcându-se să se aşeze într-un fotoliu din
faţa focului şi întinzându-şi icioarele lungi către flăcări.
%semenea tuturor încăerilor din %nglia, gândi <essa, şi aceasta era
rece, mai uţin locul din faţa focului. <e coceai în faţa focului şi îng$eţai
oriunde în altă arte, e9act ca un curcan rost gătit.
1 ; frază bună nu include niciodată cuvintele ?ar trebui@. 0u ar treui
să lătesc nota la cârciumă, altfel vin duă mine să-mi ruă icioarele.
0u nu ar fi treuit să fug cu soţia rietenului meu cel mai bun, care acum
mă1bate
 gândeşti la modul în care lucrurile
ar treui
să te
care le faci îl afectează e =em.
Will îşi rezemă caul e sătarul scaunului îmbrăcat în iele şi o rivi.
#ărea moleşit, obosit şi frumos. #utea să fie un %ollo rerafaelit.
1 0 o discuţie serioasă acum, <ess5
ncă se mai simţea amuzamentul din glasul lui, dar era cumva e
muc$ie, asemenea unei lame de aur cu muc$ia din oţel ascuţit.
<essa veni şi se aşeză în fotoliul din faţa lui.
1 !u te îngri+orează fatul că e suărat e tine5 0 paraatai-ul tău.
0ste vorba de =em. 0* nu e niciodată suărat.
1 #oate-i
răbdare ca de mai
sfântbine că e face
nu oate suărat
binee mine, zise Will. %tât de multă
nimănui.
1 !u fi bat+ocoritori zise <essa e un ton asru.
1 !imic nu oate scăa de bat+ocură, <ess.
1 =em, da. 0l a fost întotdeauna bun cu tine. !u e nimic altceva decât
bunătate. )atul că te-a lovit aseară denotă doar că eşti caabil să-i
înnebuneşti c$iar şi e sfinţi.
— 8em m-a lovit5 Will, atingându-şi obrazul cu degetele, ărea uluit.
<rebuie să recunosc, îmi aduc aminte foarte uţin din noatea trecută.
/oar că voi doi m-aţi trezit, deşi eu voiam atât de mult să dorm: mi aduc
aminte că =em striga la mine şi că tu mă ţineai. 7tiam că eşti tu. 2iroşi
întotdeauna a levănţică.
<essa îi ignoră vorbele.
1 #ăi =em te-a lovit. 7i ai meritat-o.
1 Ce-i dret, arăţi lină de disreţ " recum aziel în toate acele
tablouri, dince-am
disreţuitor, care arcă
făcut sănemerit
riveşte
să fiude
lovitsus. %şa
este că,desune-mi,
faţă =ames5 înger
<essa îşi căută cuvintele, dar acestea o ocoleau& recurse la limba+ul e
care ea şi Will îl îmărţeau " oezia.
1 7tii, în eseul lui /onne, ce sune>
1 ?#ermite mâinilor mele să $oinărească, şi-aoi lasă-le slobode@5
recită Will, uitându-se la ea.
I %m vrut să sun eseul desre omul care nu este niciodată o
insulă. <ot ceea ce faci îi afectează e ceilalţi. /eşi tu nu te gândeşti
niciodată la asta. <e orţi de arcă trăieşti e un fel de> de insulă a lui
Will, şi orice acţiune de-a ta nu are consecinţe. nsă toate au:
1 Cum îl afectează e =em fatul că m-am dus într-un bârlog de ifriţi5
întrebă Will. #resuun că a trebuit să vină să mă ia de-acolo, însă a făcut
lucruri mult mai ericuloase entru mine în trecut. !e rote+ăm unul e
celălalt>
1 !u, tu<oată
6une-mi: n-o faci,
viaţa ţiă
sa a<essa frustrată.
fost distrusă Crezi drog,
de acest că-i asă de ericol5
de acest ?in fen,
şi tu te duci într-un bârlog de ifriţi şi te drog$ezi de arcă nu contează, de
arcă e un +oc entru el. 0l trebuie să ia acest lucru odios în fiecare zi,
doar aşa oate să trăiască& dar, în acelaşi tim, îl şi ucide. Urăşte să fie
deendent de el. !ici măcar nu se oate aduna să şi-l cumere singur, te
are e tine entru asta.
Will scoase un sunet în semn de rotest, dar <essa ridică o mână.
1 7i tu te duci la W$itec$ael şi le arunci bani oamenilor care fac
aceste droguri şi le creează altora deendenţă, de arcă entru tine ar fi
doar o vacanţă rin 0uroa. Ce-a fost în mintea ta5
1
1 /ar asta nu
!u te-ai are de-a
gândit la el,face cu =em>
suse <essa. /ar oate că ar fi trebuit. !u
înţelegi că el crede că ţi-ai bătut +oc de ceea ce-l ucide e el5 7i se
resuune că tu eşti fratele lui.
Will se albi la faţă.
1 !u crede asta.
1 'a da, zise ea. Crede că nu-ţi asă de ce gândesc ceilalţi desre
tine. /ar eu cred că el s-a aştetat mereu să-ţi ese de ceea ce gândeşte
el. /e ceea ce simte el.
Will se alecă în faţă. (umina focului arunca umbre ciudate e ielea
sa, întunecând sre negru vânătaia de e obraz.
1 mi asă de ceea ce gândesc ceilalţi, suse el cu o râvnă
surrinzătoare, rivind flăcările. !umai la asta mă gândesc " ce gândesc
ceilalţi, ce simt entru mine şi ce simt eu entru ei& mă înnebuneşte. %m
vrut să sca>
1
(ui!uWillseHerondale
oate să vorbeşti serios.
să-i ese de ceea ce gândesc ceilalţi desre el5
<essa încercă să-şi domolească vocea cât mai mult osibil. 09resia de
e c$iul lui o seria. !u era ascunsă, ci accesibilă, de arcă era curins
de un gând e care dorea cu diserare să-l îmărtăşească, dar nu utea.
3cesta este ăiatul care mi-a luat scrisorile personale şi le-a ascuns în
camera sa, gândi ea, dar nu utea să se enerveze. Crezuse că avea să
fie mânioasă atunci când îl va revedea, dar nu& era doar confuză şi
surrinsă. Cu siguranţă, era vorba numai de o curiozitate legată de
ceilalţi, dar care era atât de necaracteristică lui Will, altfel, încă de la bun
înceut, ce alt motiv ar fi avut entru a le fi citit5
09ista ceva ur e c$iul lui, în vocea sa.
1 <ess, suse el. /oar ia asta mă gândesc. !u te rivesc niciodată
fără să mă gândesc la ceea ce simţi entru mine şi temându-mă>
6e ori când uşa salonului se desc$ise şi intră C$arlotte, urmată de un
bărbat
lumina înalt,
slabă.alWill
cărui
seăr blondimediat.
întoarse arins strălucea
'e voiserecum floarea-soarelui în
să sună5
1 ;: C$arlotte era în mod evident surrinsă să-i vadă e-amândoi.
Will> nu mi-am dat seamă că sunteţi aici.
#almele lui Will erau strânse umn, iar faţa îi era umbrită, însă vocea îi
era calmă când suse
1 %m văzut focul arzând. n restul casei e un frig ca de g$eaţă.
<essa se ridică.
1 !oi tocmai lecam>
1 Will Herondale, ce minunat e să văd că eşti bine: 7i <essa Bra3:
'ărbatul blond o lăsă e C$arlotte şi se îndretă sre <essa, radiind, de
arcă o cunoştea. 2etamorfica, nu-i aşa5 ncântat de cunoştinţă. Ce
curiozitate:
C$arlotte oftă.
1 /omnule Woolse3 6cott, aceasta este domnişoara <essa Bra3.
<essa acesta este domnul Woolse3 6cott, şeful $aitei de vârcolaci din
(ondra şi un vec$i rieten al Conclavului.
I
1 #rea bine, atunci, suse Bideon duă ce uşa se înc$ise în urma
<essei şi-a lui Will. 6e întoarse către 6o$ie, care, brusc, ăru să fie
conştientă de mărimea sălii şi de cât de mică se simţea ea rin
comaraţie cu acel saţiu. Continuăm cu antrenamentul5
0l îi înmână un cuţit, care străluci în întunericul încăerii recum o
bag$etă de argint. ;c$ii lui verzi erau calmi. otul la Bideon era calm "
rivirea, vocea, modul în care se comorta. şi aduse aminte de senzaţia
e care o avusese când el o curinsese ferm în braţe, şi tremură
involuntar. !u mai fusese niciodată singură cu el ână atunci, iar acest
lucru o înfricoşa.
1 !u cred că mi-ar sta mintea la asta, domnule (ig$tFood, zise ea.
;ricum, areciez rounerea, dar>
I 0l îşi coborî uşor braţul.
1 Crezi că nu te antrenez serios5
1 Cred că sunteţi foarte generos. /ar ar trebui să recunosc adevărul,
nu-i aşa5 %cest antrenament nu a avut niciodată nimic de-a face cu mine
sau cu <essa. 0 vorba de tatăl dumneavoastră şi de *nstitut. %cum, că l-
am lesnit e fratele dumneavoastră> 6imţi cum i se une un nod gât.
/oamna 'ranFell ar fi atât de dezamăgită de mine dacă ar ştii.
1 #rostii. % meritat-o. 7i mă gândesc la mica noastră roblemă legată
de duşmănia ancestrală dintre familiile noastre. Bideon răsuci neăsător
cuţitul de argint în +urul degetului şi îl băgă aoi în teaca de la curea.
C$arlotte ţi-ar acorda robabil o mărire de salariu dacă ar şti.
6o$ie clătină
simţindu-se din ca. 0rau la doar câţiva aşi de o bancă& se aşeză
e9tenuată.
1 !u o cunoaşteţi e C$arlotte. ;noarea ar obliga-o să mă
discilineze.
Bideon se aşeză e bancă " nu lângă ea, ci la caătul ous, cât mai
dearte de ea cu utinţă. 6o$ie nu ştia dacă trebuia să fie încântată de
acest fat sau nu.
1 /omnişoară Collins, suse el. %r trebui să ştii ceva.
0a îşi îmreună mâinile.
1 Ce anume5
0l se alecă uţin în faţă, umerii săi largi încovoindu-se. 0a utea
distinge
1 Cândstroii
m-adec$emat
gri din tatăl
oc$ii meu
lui verzi.
din 2adrid, zise el, nu am vrut să vin.
!u am fost niciodată fericit la (ondra. /e când a murit mama, casa
noastră este un loc +alnic.
6o$ie ur şi simlu se uită lung la e( !u-şi găsea cuvintele. 0l era
vânător de umbre şi un gentleman, însă ărea să-şi uşureze sufletul în
faţa ei. C$iar şi =em, cu toată bunătatea lui bla+ină, nu făcuse niciodată
asta.
1 Când am auzit de aceste lecţii, m-am gândit că vor fi o ierdere
îngrozitoare de tim. 2i-am imaginat două fete grozav de neutincioase,
dezinteresate de orice fel de instruire. /ar asta nu o caracterizează nici
e domnişoara Bra3, şi nici e dumneata. %r trebui să-ţi sun că, în
2adrid, obişnuiam să antrenez vânători de umbre mai tineri. 7i erau
destul de mulţi cei care nu osedau această atitudine înnăscută a
dumitale. 0şti o elevă talentată şi este o lăcere să te învăţ.
6o$ie simţicăcum
1 !u cred se face
vorbiţi roşie ca racul.
serios.
1 'a da. %m fost lăcut surrins rima dată când am venit aici, şi aoi
şi următoarea dată, şi cea care a urmat. 2i-am dat seama că aştetam
cu nerăbdare. /e fat, ar fi cinstit să sun că, de când m-am întors
acasă, am urât tot ce în (ondra, e9cetând orele etrecute aici, cu
dumneata.
1 /ar suneţi @a? Dios mioA de fiecare dată când sca umnalul>
0l zâmbi ştrengăreşte. âmbetul îi lumină faţa, i-o sc$imbă. 6o$ie îl
rivea îndelung. !u era la fel de frumos ca =em, dar era foarte frumos,
mai ales când zâmbea. âmbetul ărea să-i atingă inima şi să i-o
încălzească, iuţindu-i bătăile. 1 v(nător de umre, se gândi ea. Şi un
gentleman +u aşa ar treui să mă g(ndesc la el !preşte-te& /ar nu se
utea ori, la fel cum nu şi-l utea scoate e =em din minte. /eşi, e
când
arcă cu
un =em
fulgersei-ar
simţea în siguranţă,
fi ătruns cu Bideon simţea
în vene, zguduind-o. un nu
7i totuşi, freamăt
dorea de
să
renunţe la asta.
1 8orbesc în saniolă când sunt într-o disoziţie bună, suse el. %i
trebui să ştii asta desre mine.
1 /eci nu era din cauză că eraţi atât de lictisit de rostia mea, încât
să vă aruncaţi de e acoeriş5
1 'a din contră. 6e aroie de ea. ;c$ii lui aveau nuanţa cenuşiu-
verzuie a unei mări furtunoase. 6o$ie5 <e ot întreba ceva5
7tia că ar fi trebuit să-l corecteze, să-l roage să-i sună domnişoara
Collins, dar nu o făcu.
1 0u> da5
1 ;rice s-ar întâmla cu lecţiile> aş utea să te mai văd5
Will se ridicase în icioare, dar Woolse3 6cott încă o e9amina e
<essa, cu mâna e bărbie, rivind-o de arcă ea ar fi fost un e9onat
aflat sub sticlă într-o e9oziţie de istorie naturală. 0l nu arăta deloc cum
ar fi crezut ea că arată şeful unei $aite de vârcolaci. %vea robabil în +ur
de douăzeci de ani, era înalt şi zvelt, cu ărul blond, lung ână aroae
de umeri, îmbrăcat cu o +ac$etă de catifea, antaloni scurţi şi o eşarfă cu
linii şeruite. Un monoclu colorat îi acoerea unul dintre oc$ii lui verzi-
desc$is. 6emăna cu desenele e care le văzuse în Punch ale celor care
se numeau ?esteţi@.
< %dorabilă, suse el într-un târziu. C$arlotte, insist să rămână şi ei
cât discutăm. Ce culu minunat: 8ezi cum ărul lui întunecat luminează
tenul ei desc$is la culoare>
1 2ulţumesc, suse <essa, vocea ei fiind mai înaltă cu câteva octave
decât de obicei,
dumneavoastră, domnule
dar nu 6cott,
e9istă nicio e foarte
legătură amabil
între mine şi Will.din artea
!u ştiu ce-
aţi auzit>
1 !imic: declară el, aruncându-se într-un fotoliu şi aran+ându-şi eşarfa
la gât. %bsolut nimic, te asigur, deşi îmbu+orarea te dă de gol. Haideţi,
toată lumea, luaţi loc: !u trebuie să fiţi intimidaţi de mine. C$arlotte, te
rog, cere să ni se aducă nişte ceai. 2i-e sete.
<essa se uită la C$arlotte, care ridică din umeri de arcă voia să
sună că nu utea face nimic în legătură cu asta. ncet, <essa se aşeză
înaoi în fotoliu. Will se aşeză şi el. 0a nu se uită la el& nu utea, cu
Woolse3 6cott rân+ind la amândoi de arcă ştia ceva în lus faţă de ea.
1 7i unde e tânărul domn Carstairs5 întrebă el. %dorabil băiat. Un stil
atât de interesant: 7i atât de talentat la vioară: 'ineînţeles, l-am ascultat
e însuşi Barcin cântând la ;era din #aris şi, duă asta, sincer, totul
sună de arcă raful de cărbune îţi zgârie timanele. #ăcat de boala sa:
C$arlotte,
clooţel duă care se se
'ridget, dusese în cealaltă
întoarse arte
şi se aşeză, a camereifustele.
aran+ându-şi să sune din
1 ntr-un fel, desre asta doream să discut cu tine>
1 ;, nu, nu, nu: 6cott scosese de nicăieri o cutie din ma+olică e care
o flutură în direcţia lui C$arlotte. )ără discuţii serioase, te rog, nu înainte
să beau un ceai şi să fumez o ţigară. <rabuc egitean5 0l îi oferi cutia.
6unt cele mai bune care se găsesc e iaţă.
1 !u, mulţumesc.
C$arlotte ăru cam oriilată de ideea de a fuma trabuc& într-adevăr,
era greu de imaginat, şi <essa îl simţi e Will râzând e tăcute lângă ea.
6cott ridică din umeri şi înceu să-şi regătească ritualul. Cutia cu
ma+olică eradeunmătase
cu un şnur lucru ingenios, cu comartimente
într-un mănunc$i, c$ibrituri entru trabucuri,
noi şi vec$i, şi unlegate
locaş
unde să scrumezi. l riviră cu toţii e vârcolac în tim ce acesta îşi
arinse trabucul cu o lăcere evidentă, şi un miros dulce de tutun umlu
încăerea.
1 %cum, zise el. 6une-mi ce-ai mai făcut, C$arlotte dragă. 7i aiuritul
tău de soţ. ncă mai umblă rin crite inventând lucruri care e9lodează5
1 Uneori, suse Will, sunt menite să e9lodeze.
Urmă un zăngănit, şi 'ridget intră cu o tavă de ceai, scutind-o e
C$arlotte să răsundă. %şeză serviciul de ceai e masa dintre fotolii,
uitându-se nerăbdătoare dintr-o arte într-alta.
1 mi are rău, doamnă 'ranFell. %m crezut că vor fi doar doi la
ceai>
1 0-n regulă, 'ridget, suse C$arlotte, e un ton neutru. <e voi
c$ema dacă mai avem nevoie de ceva.
'ridget
ciudată făcu o reverenţă
lui Woolse3 şi ieşi,
6cott. 0l nu aruncându-i
o băgă în seamă. este
/e+a îşiumăr o rivire
turnase late
în ceaşcă şi se uita lin de reroş la gazda sa.
1 8ai, C$arlotte:
0a îl rivi lină de uimire.
1 /a5
1 Cleştii> cleştii de za$ăr, rosti 6cott trist, cu vocea cuiva care făcea
remarci desre moartea tragică a unei cunoştinţe. 6unt din argint.
1 8ai: făcu C$arlotte, ărând surrinsă.
%rgintul, îşi aduse aminte <essa, era ericulos entru vârcolaci.
1 mi are atât de rău> adăugă C$arlotte.
6cott oftă.
1 0-n regulă. /in fericire, îl am e-al meu. /intr-un alt buzunar al
$ainei sale de catifea " care era înc$eiată deasura unei +iletci cu model
de nuferi care ar fi făcut-o de ruşine e a lui Henr3 " scoase un sul mic
de
aur.mutase&
(e aşezăîl desfăcu
e masă,şiluă
dădu la iveală
caacul unceainic
de e set de şi
cleşti
ăruşimulţumit.
o linguriţăCeai
de
?#raf-de-uşcă@: /in Ce3lon, resuun5 %i băut vreodată ceai în
2araAec$5 0 cu za$ăr sau cu miere>
i ?#raf-de-uşcă@5 întrebă <essa, care nu fusese niciodată în stare
să se abţină să nu ună întrebări, nici măcar atunci când ştia foarte clar
că nu era o idee bună. !u este praf de puşcă în ceai, nu-i aşa5
6cott râse şi use caacul la loc. 6e lăsă e sate în tim ce
C$arlotte, cu gura strânsă ungă, îşi turnă ceai în ceaşcă.
1 Ce încântător: !u, e numit aşa deoarece frunzele de ceai sunt
rulate şi mărunţite, semănând cu raful de uşcă.
C$arlotte
1 /omnule suse
6cott, c$iar treuie să discutăm roblema asta.
1 /a, da, am citit scrisoarea ta. ;ftă. #olitica (umii de =os. Cât de
lictisitor: #resuun că nu mă vei lăsa să-ţi ovestesc desre ortretul
meu făcut de %lma-<adema5 0ram îmbrăcat ca un soldat roman>
1 Will, zise C$arlotte $otărâtă. #oate doreşti să-i sui domnului ce ai
văzut aseară în W$itec$ael.
;arecum sre surrinderea <essei, Will făcu întocmai cum i se
susese, limitând la minimum observaţiile sarcastice. 6cott îl rivea este
marginea ceştii sale de ceai în tim ce acesta vorbea. ;c$ii lui erau un
verde atât de desc$is, încât ăreau aroae galbeni.
1 mi are rău, băiete, zise el când Will termină de vorbit. !u văd de
ce asta ar necesita o întâlnire urgenţă. 6untem cu toţii conştienţi de
e9istenţa acestor bârloguri de ifriţi, şi nu-i ot urmări e toţi membrii $aitei
mele în fiecare cliă. /acă unii doresc să ia contact cu coruţia. 6e
aroie de Will.
!ici albaştri, nici 7tii că oc$ii
violeţi. tăi au e9act culoarea etalelor de ansele5
09traordinari:
Will făcu mari e9traordinarii săi oc$i şi zâmbi comătimitor.
1 Cred că e C$arlotte a interesat-o fatul că a fost menţionat numele
2agistrului.
1 %$: 6cott îşi îndretă rivirea către C$arlotte. 0şti îngri+orată că te
trădez în felul în care ai crezut că a făcut-o şi de Juince3. Că sunt
cârdăşie cu 2agistrul " $ai să-i sunem e nume, vrei5 2ortmain " şi că-
l las să-mi folosească luii aşa cum doreşte.
1 2ă gândisem, suse C$arlotte, că oate locuitorii (umii de =os din
(ondra s-au simţit trădaţi de către *nstitut, duă tot ce s-a întâmlat cu de
Juince3. 2oartea sa>
6cott îşi aşeză monoclul. n tim ce o făcea, lumina se reflectă în inelul
de aur e care îl urta e degetul arătător. Cuvintele gravate e
străluceau 5Nart pour lNart
1 % fost
<urceşti 6avo3ceademai lăcută6treet.
e =erm3n surriză de când
l uram e deam descoerit
Juince3. 'ăile
l uram din
fiecare fibră a truului meu.
1 #ăi, Coiii !oţii şi Coiii (unii nu au fost întocmai>
1 /e Juince3 a ordonat uciderea unui vârcolac, suse <essa brusc,
amintirile ei amestecându-se cu ale lui Camille, văzând în minte o
erec$e de oc$i galben-verzui recum ai lui 6cott. #entru> ataşamentul
său> faţă de Camille 'elcourt.
Woolse3 6cott o rivi lung e <essa, dornic să afle mai multe.
1 %cela, zise el, era fratele meu. )ratele meu mai mare % fost şeful
$aitei înaintea mea, vezi tu, iar eu am moştenit ostul. /e obicei, trebuie
să ucizisarcina
revenit ca să devii
de aşeful $aitei.
răzbuna n cazulfratelui
moartea meu, s-a
meusiuus la vot$aitei.
în numele şi mie /oar
mi-a
că acum, vezi tu> )ăcu un gest elegant cu mâna. %i avut gri+ă de de
Juince3 în locul meu. !ici nu ştii cât de recunoscător îţi sunt. şi întoarse
caul. % avut arte de o moarte bună5
1 % murit ţiând.
)ranc$eţea lui C$arlotte o surrinse e <essa.
1 Ce lucru minunat aud: 6cott use ceaşca +os. #rin asta ai obţinut o
favoare. ţi voi sune ce ştiu, deşi nu e mult. 2ortmain a venit la mine în
rimele zile, dorind să mă alătur clubului #andemonium. %m refuzat.
Căci de Juince3 de+a i se alăturase, şi nu doream să fac arte din niciun
club din care făcea arte şi el. 2ortmain mi-a sus că avea un loc entru
mine, în caz că mă răzgândeam>
1 Ki-a sus ceva legat de scourile sale5 îl întreruse Will. /esre
ţelul fundamental al clubului5
1 /istrugerea
imresia tuturor
că ştiai asta. !u evânătorilor de umbre, suse 6cott. %veam
un club de grădinărit
1 0 ranc$iunos, credem noi, zise C$arlotte. #e Conclav. 8ânătorii de
umbre i-au ucis ărinţii acum câţiva ani. 0rau magicieni, imlicaţi rofund
în studiul magiei negre.
1 2ai uţin ranc$iună, mai mult o idee fi0e, suse 6cott. ; obsesie.
/oreşte să vă vadă rasa e9terminată, deşi are mulţumit să înceaă cu
%nglia şi să continue aoi de-acolo. Un nebun răbdător şi metodic. Cel
mai rău ti. 6e aşeză mai bine în fotoliu şi oftă. (a mine au ajuns noutăţi
desre un gru de lui tineri, fără nicio alianţă cu vreo $aită, care fac un
fel de muncă ilegală şi sunt lătiţi foarte bine entru asta. )luturând banii
în faţa luilor din $aită şi creând duşmănii. !u ştiam desre drog.
1 8or continua să muncească entru el, zi şi noate, ână când vor
muri fie de euizare, fie din ricina drogului, suse Will. 7i nu e9istă
niciun leac entru această deendenţă. 0ste mortal.
;c$ii galben-verzui
1 %cest ai vârcolacului
?in fen, această ulbereseargintie,
întâlniră cu
deaieasăi.este deendent
rietenul tău, =ames Carstairs, nu-i aşa5 7i e în viaţă.
1 =em suravieţuieşte deoarece este vânător de umbre şi, în lus,
foloseşte cât mai uţin drog osibil, cât de rar osibil. 7i c$iar şi-aşa, în
cele din urmă îl va ucide. 8ocea lui Will era e9trem de monotonă. #recum
şi sevra+ul, adăugă el.
1 2ăi, măi, făcu vârcolacul, dega+at. n acest caz, c$iar ser că dacă
2ortmain cumără c$estia asta, nu va duce la euizarea stocului.
Will se făcu alb. 0ra evident că el nu se gândise la acest lucru. <essa
se întoarse către Will, dar acesta era de+a în icioare, îndretându-se
sre uşă. %ceasta
C$arlotte se înc$ise cu zgomot în urma sa.
se încruntă.
1 /umnezeule, se duce din nou în W$itec$ael, suse ea. C$iar a
fost necesar, Woolse35 Cred că l-ai îngrozit e săracul băiat, şi robabil
degeaba.
1 !u e nimic rău în a fi uţin recaut, zise 6cott. 0u l-am luat dret
bun e fratele meu, ână când de Juince3 l-a ucis.
1 /e Juince3 şi 2agistrul erau la fel " nemiloşi, suse C$arlotte.
/acă ne oţi a+uta>
1 ntreaga situaţie este cu siguranţă detestabilă, constată 6cott. /in
ăcate, licantroii care nu fac arte din $aita condusă de mine nu sunt
resonsabilitatea mea.
1 %i utea ur şi simlu să trimiţi spioni, domnule 6cott. ;rice fărâmă
de informaţie desre locul în care lucrează sau la ce lucrează ar utea fi
inestimabilă. Conclavul ar fi recunoscător.
1 %,C$arlotte.
%cum, 'onclavul zise
Hat să6cott, de arcă
discutăm desreera lictisit de moarte. #rea bine.
tine.
1 8ai, dar sunt foarte neîndemânatică, suse C$arlotte şi " <essa era
sigură că o făcuse intenţionat " răsturnă ceainicul. %cesta lovi masa cu
un zgomot lăcut, iar aa fierbinte se îmrăştie. 6cott sări în icioare
ţiând, îndeărtându-şi eşarfa din calea ericolului. C$arlotte se ridică,
turuind. Woolse3, dragă, rosti ea, unându-şi mâna e braţul lui, ai fost
de mare a+utor. (asă-mă să te conduc afară. %m un #erisZ antic care ne-
a fost trimis de către *nstitutul din 'omba3, e care de-abia aşteptam să
ţi-l arăt>
' /abie sau pumnal spe!ii! !ulturii indoneiene

11
CRUNTĂ NELINI2TE
Durerea ta mi-a fost tortură9 da, mi-este frică
Şi pier în lipsa ta de inecuv(ntare,
Şi-am căutat în lung şi-l lat menirea
3cestui univers, şi aprig am nădăjduit
5a a ta cruntă nelinişte să aflu alinare
1=ames <$omson, ?;raşul îngrozitoarei noţi@
Draga mea doamnă 7ranBell,

Proail că veţi fi surprinsă să primiţi o scrisoare de la mine at(t de
cur(nd după plecarea mea din 5ondra, însă în pofida apatiei de la ţară,
evenimentele de aici se desfăşoară cu mare repeziciune, şi am crezut de
cuviinţă să vă ţin la curent cu demersurile.
3ici, vremea continuă să fie ună, permiţ(ndu-mi să e0plorez
provincia, în special zona din jurul 'onacului Mavenscar, care, într-
adevăr, e o frumoasă clădire străveche, se pare că memrii familiei
2erondale locuiesc singuri acolo) doar tatăl, 1dmund9 mama9 şi cea mai
mică fiică a lor, 'ecil?, care se apropie de cincisprezece ani şi aduce
foarte mult cu fratele ei în neast(mpăr, maniere şi aspect fizic 'um de
ştiu toate astea/ 4oi ajunge imediat şi acolo
Mavenscar se află l(ngă un sătuc %-am cazat la hanul local, @5eăda
neagrăA, şi m-am dat
în zonă 5ocalnicii dreptfoarte
au fost un gentilom interesat
darnici cu să cumpere
informaţiile, şi c(nd proprietăţi
n-au fost,
o vrajă sau două de persuasiune i-au ajutat să vadă chestiunea din
perspectiva mea
"e pare că memrii familiei 2erondale nu prea socializează cu
oamenii de-aici .n pofida " sau poate că datorită " acestei tendinţe,
zvonurile despre ei sunt nenumărate "e pare că nu deţin 'onacul
Mavenscar , dar & într-adevăr, sunt într-un fel custozi, ocup(ndu-se de el în
numele adevăratului proprietar O 30el %ortmain, desigur %ortmain, în
ochii acestor oameni , nu este nimic altceva dec(t un industriaş ogat
care a achiziţionat un conac la ţară, pe care îl vizitează arareori9 nu am
auzit niciun zvon în ceea ce priveşte legătura sa cu familia "hade, a
cărei moştenire de-aici separe că a fost de mult uitată 'hiar memrii
familiei 2erondale separe că sunt motiv de speculaţii "e ştie că au avut
un copil care a murit şi că 1dmund, pe care c(ndva l-am cunoscut, a
luat-o pe calea ăuturii şi a jocurilor de noroc9 în cele din urmă, a pariat
la jocuri casa lor din Iara *alilor, după care, răm(n(nd fără ea,
proprietarul le-a propus să locuiască în această casă din Gor#shire . 3sta
s-a5ucrurile-astea
înt(mplat acummi-au
doi ani
fost confirmate în această după-amiază c(nd,
privind conacul de la depărtare, am fost hiat prin surprindere de apariţia
unei fete 3m ştiut imediat cine era 3m privit-o intr(nd şi ieşind din casă,
iar asemănarea cu fratele ei <ill, după cum am menţionat, este izitoare
3 venit imediat spre mine, cer(ndu-mi să-i spun de ce îi spionez familia
5a început, nu părea să fie furioasă, ci mai degraă plină de speranţă
@4-a trimis fratele meu/A, m-a întreat ea @3veţi veşti de la fratele meu/A
3 fost destul de înduioşător, însă cunosc 5egea, şi nu i-am spus dec(t
că fratele ei e ine şi că-şi doreşte să ştie că şi ei sunt ine 3uzind
acestea, s-a înfuriat şi a spus că cea mai ună modalitate prin care ar
putea contriui la inele familiei ar fi să se întoarcă la ei De asemenea, a
mai spus că tatăl ei nu a fost distrus de moartea surorii ei ştiaţi de
această soră/Q, ci de aandonul lui <ill 5as la latitudinea
dumneavoastră dacă doriţi să-i transmiteţi aceste lucruri conaşului
2erondale,
'(nd i-amcăci separe
spus că vestea i-ar
de %ortmain, mi-aface maicumult
vorit rău dec(t
uşurinţă ineel " un
despre
prieten de familie, a e0plicat ea, care a apărut în vieţile lor şi le-a oferit
această casă c(nd ei nu mai aveau nimic Pe măsură ce vorea, am
început să pricep felul în care g(ndeşte %ortmain 1l ştie că e împotriva
5egii ca nefilimii să se amestece cu v(nătorii de umre care au ales să
părăsească 'onclavul şi, astfel, 'onacul Mavenscar ar fi evitat9 de
asemenea, el ştie că şederea familiei 2erondale acolo face ca oiectele
din interior să le aparţină şi, prin urmare, niciunul nu poate fi folosit
pentru a-i lua urma .n cele din urmă, el ştie că puterea asupra familiei
2erondale înseamnă putere asupra lui <ill Dar oare el are nevoie de
putere asupra lui <ill/ Poate că nu acum, dar s-ar putea să vină o vreme
c(nd o va dori, şi c(nd asta se va înt(mpla, îi va fi la îndem(nă
%ortmain este un om foarte ine pregătit " or, asemenea oameni sunt
foarte periculoşi
<ill Dacă aş fi însalocul
că familia estedumneavoastră,
ine şi că eu o dar nu sunt, l-aş
supraveghez9 asigura
evitaţi să-ipe t(nărul
voriţi de
%ortmain p(nă ce nu adun mai multe informaţii Din c(te am înţeles de la
'ecil?, familia 2erondale nu ştie unde se află %ortmain %i-a spus că e
înhttp://slidepdf.com/reader/full/cassandra-clare-dispozitive-infernale-printul-mecanic-v10
"hanghai şi că, din c(nd în c(nd, primesc scrisori de la compania lui
de-acolo, toate pline de timre neoişnuite otuşi, am înţeles că cei de
la Cnstitutul din "hanghai cred că el nu se află acolo
C-am spus domnişoarei 2erondale că fratelui său îi e dor de ea9 măcar
at(t puteam face 3 părut înc(ntată de veste 'red că voi mai răm(ne
ceva vreme prin rond9 eu însumi am devenit curios cum de nenorocirile
familiei 2erondale se întrepătrund cu planurile lui %ortmain .ncă mai
sunt secrete
meu este să leîngropate
dezgrop su acest verde paşnic din Gor#shire, iar ţelul
— Magnor ell
C$arlotte citi scrisoarea de două ori, entru a reţine cât mai multe
detalii, iar aoi, îmăturind-o, o aruncă în focul din salon. 6e ridică
obosită, sri+inindu-se de oliţă, rivind cum flăcările îng$iţeau $ârtia
scrisă cu negru şi auriu.
!u era sigură dacă era surrinsă, sau tulburată, sau ur şi simlu
informaţiile din scrisoare ăreau mai multe decât erau. ncercarea de a-l
găsi e 2ortmain era ca şi când te-ai întinde să ocneşti un ăian+en,
doar ca să-ţi dai seama că te-ai încurcat neutincios în firele liicioase
ale ânzei sale. Cât desre Will " îi dislăcea să discute cu el desre
aceste lucruri. #rivea focul gânditoare. Uneori se gândea că Will îi fusese
trimis de nger, în mod secial entru a-i încerca răbdarea. 0ra ursuz,
vorbele lui usturau
arăta dragoste recum lovitura
şi afecţiune de bici,
era rimită cu iar fiecare
disreţ încercare
şi vorbe a eieri.
în doi de a-i
7i
totuşi, când îl rivea, îl vedea ca atunci când avea doisrezece ani,
g$emuit într-un colţ al dormitorului său, cu mâinile la urec$i, în tim ce
ărinţii îl strigau de la arter, imlorându-l să iasă, să vină la ei.
ngenunc$ease lângă el duă ce familia lui lecase. şi aminti cum îi
ridicase bărbia entru a-i rivi c$iul " mic şi alb şi încrâncenat, cu acei
oc$i albaştri şi gene negre& era la fel de frumos recum o fată, subţire şi
delicat, înainte să se arunce în antrenamentele vânătorilor de umbre cu o
asemenea $otărâre că, în decurs de doi ani, toată acea delicateţe
disăruse, fiind înlocuită de muşc$i şi cicatrice şi eceţi. l luase de mână
atunci, iar el o lăsase să facă asta, de arcă mâna ar fi fost un obiect
neînsufleţit. şi muşcase buza de +os, cu toate că el nu ăruse să-şi fi dat
seama, iar sângele îi acoerise bărbia şi cursese e cămaşa sa.
— 'harlotte, ai să-mi spui, nu-i aşa/ 3i să-mi spui daca li se înt(mplă
ceva/
— <ill, nu pot$
— 'unosc 5egea, Pur şi simplu vreau să ştiu dacă trăiesc ;c$ii lui o
imloraseră. 'harlotte, te rog >
1 C$arlotte5
0a îşi ridică rivirile de la foc. =em se afla în ragul uşii salonului.
C$arlotte, încă rinsă în mre+ele trecutului, clii sre el. Când =em
a+unsese rima oară din 6$ang$ai, ărul şi oc$ii lui erau negri ca tuşul.
Cu timul, înceuseră să caete o nuanţă argintie, recum alama coclită,
e măsură ce drogurile îi a+ungeau în sânge, transformându-l, omorându-
l încetul cu încetul.
1=ames, zise ea. 0 târziu,
1 0 ora unsrezece. nu-i aşa5
şi înclină caul într-o arte, analizând-o. 0şti
bine5 #ari destul de agitată.
1 !u, doar că> Besticulă vag. <oată c$estia asta cu 2ortmain.
1 %m o întrebare, suse =em, înaintând în salon şi coborând tonul,
(egată cam tot de acelaşi subiect. Babriel a sus ceva astăzi, în timul
antrenamentului>
1 %i fost acolo5
0l clătină din ca.
1 6o$ie mi-a sus. 0i nu rea-i lace să bârfească, însă era cam
neliniştită, aşa că nu o ot învinui. Babriel a afirmat că unc$iul său s-a
sinucis şi că mama sa a murit de durere din> ei bine, din cauza tatălui
tău.
1 /in cauza tatălui meu5 întrebă C$arlotte zăăcită.
16e are că 6ilas, unc$iul lui Babriel, a încălcat (egea, iar tatăl tău a
descoerit şi a mersalamurit
doamna (ig$tFood Conclav. Unc$iulConform
de durere. lui s-a sinucis
suselordeluiruşine, iar
Babriel,
?membrii familiei )airc$ild nu sunt interesaţi decât de ei înşişi şi de (ege@.
1 7i tu îmi sui mie asta deoarece>5
1 2ă întrebam dacă e adevărat, zise =em. 7i dacă e, oate că ar fi
indicat să-i comunici Consulului că 'enedict doreşte *nstitutul din ură
răzbunare, nu din dorinţa altruistă de a-i vedea condus mai bine.
1 !u-i adevărat: !u oate fi. C$arlotte clătină din ca. 6ilas
(ig$tFood s-a sinucis> deoarece era îndrăgostit de ara atai-ul său>
nu din cauză că tatăl meu a sus asta Conclavului. Conclavul a aflat din
scrisoarea de adio a lui 6ilas. /e fat, tatăl lui 6ilas i-a cerut a+utorul
tatălui meu entru a-i scrie necrologul lui 6ilas. ţi are a fi un om care l-a
învinuit e tatăl meu entru moartea băiatului său5
;c$ii lui =em se întunecară.
1 *nteresant.
1 Crezi
minţit că Babriel e ur şi simlu răutăcios sau crezi că tatăl său l-a
entru>
C$arlotte nu mai aucă să-şi termine rooziţia. =em se c$irci subit, de
arcă fusese lovit în stomac, cu o criză de tuse atât de uternică, încât
umerii înceură să i se zguduie. ; loaie de sânge aăru e mâneca
sacoului său când îşi ridică mâna entru a-şi acoeri faţa.
1 =em>
C$arlotte înaintă cu braţele desc$ise, însă el se ridică şi se îndeărtă
de ea, ţinându-şi braţul întins entru a o avertiza să ăstreze distanţă.
1 6unt bine, icni el. 6unt bine. şi şterse faţa cu mâneca sacoului. <e
rog, C$arlotte, adăugă el cu voce frântă când ea se aroie de el. !u:
C$arlotte
1 !u utemse ori,
face>cu inima îndurerată.
1 7tii că nu utem face nimic. şi lăsă braţul în +os, sângele de e
mâneca lui fiind aidoma unei acuzaţii, şi îi oferi cel mai dulce zâmbet.
/ragă C$arlotte, suse el. %i fost întotdeauna un fel de cea mai bună
soră mai mare e care mi-aş fi utut-o dori vreodată. 7tii asta, nu-i aşa5
C$arlotte ur şi simlu se uita la el, cu gura desc$isă. 6usele lui
aduceau foarte mult a adio, însă nu suorta să-i răsundă. =em se
întoarse şi ieşi din încăere uşor, ca de obicei. C$arlotte îl rivi lecând,
sunându-şi că nu însemna nimic, că nu era mai rău decât fusese, că
încă mai avea tim. l iubea e =em, aşa cum îl iubea şi e Will " nu
utea să nu-i iubească e toţi ", şi gândul că l-ar utea ierde îi făcu
inima fărâme, !u doar entru ierderea ei, ci şi entru cea a lui Will.
/acă =em murei, nu utea să nu simtă că avea să ia cu el şi ceea ce mai
era uman în Will.
0ra aroae miezul noţii când Will se întoarse la *nstitut. nceuse să
louă când el se afla la +umătatea drumului, e <$readneedle 6treet. 6e
vârâse sub aravanul editurii ?/ean and 6on@ entru a-şi înc$ide nasturii
de la alton şi entru a-şi strânge mai bine fularul, însă loaia îi a+unsese
ână şi în gură " icături mari, ca de g$eaţă, care aveau gust de cărbune
de lemn şi mâl. 6e înfâoră, îşi ridică umerii şi ărăsi adăostul,
îndretându-se sre *nstitut, trecând e lângă 'ancă.
C$iar şi duă atâţia ani etrecuţi în (ondra, loaia îl făcea să se
gândească la casa lui. ncă îşi amintea de felul în care loua la ţară, în
Kara Balilor, de gustul roasăt de verdeaţă al acesteia, felul în care te
simţeai când te rostogoleai e o antă umedă, a+ungând să ai iarbă în
ăr şi e $aine. /acă înc$idea oc$ii, utea auzi râsetele surorilor sale
răsunându-i în urec$i, ?Will, ai să-ţi strici $ainele& Will, mama se va
înfuria>@ Will se întreba dacă uteai fi cu adevărat londonez, dacă aveai
asta
curatîn!usânge " amintirile
aceste desre
străzi înguste, eisa+ele
line măreţe,
de oameni, infinitul
raful cerului,
londonez careaerul
era
retutindeni " în $aine, o ulbere fină în ărul tău şi e gât ", mirosul
fluviului murdar.
%+unsese e )leet 6treet. n zare, se vedea rin ceaţă <emle 'ar,
strada era lunecoasă din ricina loii. ; trăsură $uruia e-acolo când
intră e o alee dintre două clădiri, roţile ei îmroşcând aă murdară e
trotuar.
%cum zărea în fundal clootniţa *nstitutului. Cu siguranţă că
terminaseră de+a de cinat, se gândi Will. <otul urma să fie strâns. 'ridget
avea să se culce& utea să se strecoare în bucătărie entru a-şi încroi o
masă
mese din âineera
şi, dacă şi brânză şi lăcintă
să fie sincer cu elrece. n ultima
însuşi, vreme,
nu e9ista ratase
decât multe
un singur
motiv " o evita e <essa.
0l nu voia să o evite " într-adevăr, dăduse greş în mod nefericit în
acea duă-amiază, însoţind-o nu doar la antrenamente, ci şi mai târziu în
salon. Uneori, el se întreba dacă făcea aceste lucruri entru a se une la
încercare. #entru a vedea dacă sentimentele îi disăruseră. nsă nu îi
disăruseră. Când o vedea, voia să fie cu ea& când era cu ea, îşi dorea
din tot sufletul să o atingă& când îi atingea ână şi mâna, voia să o
îmbrăţişeze. 8oia să o simtă liită de el, aşa cum se întâmlase atunci, în
od. 8oia să-i simtă gustul ielii şi mireasma ărului. 8oia s-o facă să
râdă. 8oia să se aşeze şi să o asculte vorbind desre cărţi ână ce avea
să se lictisească. /ar toate acestea erau lucruri e care nu utea să şi
le dorească, deoarece erau lucruri e care nu le utea avea, şi dacă-ţi
doreşti ceva ce nu oţi avea, totul duce la nefericire şi furie.
un %+unsese acasă. de
vestibul luminat Uşanumeroase
*nstitutuluitorţe
se desc$ise când6e
âlâitoare. o atinse,
gândi ladând sre
ceaţa e
care i-o oferiseră drogurile în bârlogul de e W$itec$ael Hig$ 6treet. ;
eliberare binecuvântată entru a nu-şi mai dori sau a nu mai avea nevoie
de nimic. 8isase că se afla întins e un deal în Kara Balilor, cu cerul înalt
şi albastru deasura lui, şi că <essa venise e deal şi se aşezase lângă
el.
— e iuesc, îi declarase el, şi o sărutase, de arcă era cel mai firesc
lucru din lume. u mă iueşti/
0a îi zâmbise.
— .n inima mea, tu vei avea mereu înt(ietate, îi susese ea.
— "pune-mi că nu e un vis, îi şotise el când ea îşi etrecuse braţul în
+urul lui, iar aoi el nu mai ştiuse ce era realitate şi ce era vis.
şi scoase altonul şi urcă, scuturându-şi ărul umed. %a rece îi
curgea e satele cămăşii, umezindu-i şira sinării şi făcându-l să se-
nfioare.
buzunarul#ac$eţelul reţios
antalonilor. şi vârîemâna
careînîlbuzunar,
aduseseatingându-l
de la ifriţicusedegetele
afla în
doar entru a se asigura că era acolo.
Holurile erau luminate cu ietre de lama-vră+itoarei, lisite de
intensitate& se afla la +umătatea rimului culoar, când se ori. %colo era
uşa <essei, ştia el, faţă-n faţă cu cea a lui =em. *ar acolo, în faţa uşii ei,
stătea =em " cu toate că ?stătea@ nu era, oate, cuvântul otrivit. 6e
limba înainte şi-naoi, ?tocind covorul@, cum ar fi zis C$arlotte.
1 =ames, suse Will, destul de surrins.
=em îşi ridică rivirea şi se îndeărtă imediat de uşa <essei,
îndretându-se sre a sa. /evenise alid.
1 'ănuiesc
$oluri la tot felul că
de n-ar
ore. trebui să fiu surrins să te găsesc rătăcind e
1 Cred că utem fi de acord că, dacă ar fi invers, ar fi comlet
neobişnuit, suse Will. /e ce eşti treaz5 0şti bine5
=em aruncă o rivire sre uşa <essei, iar aoi se întoarse cu faţa la
Will.
1 %veam de gând să-i cer scuze <essei, zise el. Cred că fatul că am
studiat la vioară nu i-a ermis să doarmă. #e unde-ai umblat5 %i avut din
nou întâlnire cu !igel Cel-cu-şase-degete5
Will rân+i, însă =em nu-i întoarse zâmbetul.
1 /e fat, am ceva entru tine. Haide, să intrăm în camera ta. !-am
de gând să-mi etrec toată noatea e $ol.
/uă o cliă de ezitare, =em ridică din umeri şi desc$ise uşa
dormitorului său. #ăşi înăuntru, urmat de Will, care înc$ise uşa în satele
lor când =em se aruncă într-un fotoliu. n cămin mai ardea focul, însă ar
mai1vedeau
%tunci,doar nişte cărbuni
ce s-a> înceu roşii-aurii. 6e uităînla faţă,
el, şi se alecă Will. c$ircit din cauza
unui acces uternic de tuse.
i trecu imediat, înainte ca Will să facă vreo mişcare sau să sună
ceva, însă când =em se îndretă de sate şi îşi şterse gura cu dosul
almei, văzu că aceasta era ătată de roşu. 6e uită la sânge cu
indiferenţă.
(ui Will i se făcu rău. 6e aroie de paraatai-ul său, scoţând o
batistă, e care =em o luă, iar aoi îi întinse ulberea argintie e care o
cumărase din W$itec$ael.
1 #oftim, suse el, simţindu-se stân+enit.
!u se mai simţise stân+enit în rea+ma lui =em de mai bine de cinci ani,
dar iată că se întâmla din nou.
1 2-am dus din nou e W$itec$ael şi ţi-am adus asta.
=em, terminându-şi de curăţat sângele de e mână cu batista lui Will,
luă1ac$eţelul şi se ulbere,
%m suficientă uită lung zise
la ?inel.fen
#entru cel uţin încă o lună.
şi ridică rivirea, lovit brusc de un gând.
1 6au ţi-a sus <essa>
1 Ce să-mi sună5
1 !imic. *eri am scăat e +os uţină ulbere. %m reuşit să adun cea
mut mare arte din ea. =em use ac$eţelul e masa de lângă el. !u era
nevoie.
Will se aşeză e cufărul de la icioarele atului. !u-i făcea lăcere să
se aşeze acolo " avea icioarele atât de lungi, că se simţea mereu
asemenea unui adult care încearcă să se îng$esuie într-o bancă de
şcoală " însălui
1 %deţii voia să-l rivească
2ortmain e =em
au cumărat ceaîn mai
oc$i.mare arte din rezerva de
?in fen din 0ast 0nd, suse el. 2i s-a confirmat. /acă rămâneai fără, iar
el era singurul care mai avea>
1 %m fi a+uns la mila sa, zise =em. %lternativa ar fi să-ţi doreşti să mă
laşi să mor, desigur, ceea ce ar fi cel mai raţional curs al acţiunii.
— +u-mi voi dori asta, sublime Will e un ton asru. 0şti fratele meu
de sânge. %m +urat că nu voi ermite să ţi se întâmle nimic rău>
1 (ăsând la o arte +urămintele, zise =em, şi +ocurile uterii, ce
legătură au astea cu mine5
1 !u înţeleg ce vrei să sui>
i nceusem să mă întreb dacă erai în stare să nutreşti dorinţa de
a cruţa e cineva de suferinţă.
Will se dădu înaoi uşor, de arcă =em îl îminsese.
1 0u>
îşi ng$iţi
căutaseîn cuvinte
sec, căutându-şi
care să-i cuvintele. <recuse
ofere iertare şi nu atât
ură, de
atâtmult
de tim
mult de când
tim de
când încercase să se rezinte oricum, însă nu în cea mai roastă lumină,
că se întrebă într-o cliă de anică dacă e9ista ceva ce el încă utea să
facă.
1 %m vorbit cu <essa astăzi, zise el în cele din urmă, fără să-şi dea
seama că =em devenise şi mai alid la faţă. 2-a făcut să înţeleg> că
ceea ce am făcut noatea trecută e de neiertat. <otuşi, adăugă el grăbit,
încă ser că mă vei ierta.
.n numele .ngerului, nu sunt deloc un la asta
=em ridică din srânceană.
1 #entru ce5
1 %m fost la acel bârlog deoarece nu mă uteam ori să nu mă
gândesc la familia mea, şi voiam " aveam nevoie " să nu mă mai
gândesc, suse Will. !u mi-a trecut rin minte că ţie ţi-ar ărea că iau în
zeflemea 6e
+udecată. boala
ori. ta.
=em,'ănuiesc că-ţigreşeşte.
toată lumea cer iertare entru lisa mea de
1 /a, zise =em. /oar că tu greşeşti mai mult decât ma+oritatea
oamenilor.
1 0u>
1 <u îi răneşti e toţi, suse =em. #e oricine care ţine la tine.
1 !u şi e tine, şoti Will. i rănesc e toţi în afară de tine. !-am vrut
niciodată să te rănesc.
=em îşi ridică mâinile, unându-şi almele la oc$i.
1 Will>
1 !u mă oţi ierta niciodată, suse Will, auzind anica din roria-i
voce. 8oi fi> =em îşi coborî mâinile, însă acum zâmbea strâmb. 7i a cui
1 6ingur5
e vina5 6e rezemă din nou de fotoliu, cu oc$ii e +umătate înc$işi din
cauza oboselii. <e-am iertat mereu, zise el. <e-am iertat c$iar şi când nu
ţi-ai cerut scuze. /e fat, nici măcar nu m-am aştetat să o faci vreodată,
'ănuiesc că aici e influenţa <essei.
1 !u am venit aici la cererea ei. =ames, tu eşti singura familie e care
o am. (ui Will îi tremura vocea, 2i-aş da viaţa entru tine. 7tii asta. %ş
muri fără tine. /acă n-ai fi fost tu, robabil că aş fi murit de vreo sută de
ori în ultimii cinci ani. ţi datorez totul, şi dacă nu crezi că am comasiune,
oate că ar trebui măcar să crezi că am onoare " onoare şi datorie>
%cum, =em ărea alarmat cu adevărat.
1 Will, neliniştea ta e mai mare decât furia mea +ustificată.
<emeramentul meu a devenit mai calm& ştii că eu nu rea am avut arte
de aşa ceva în viaţă.
<onul
1 %msău fostera
să alinător,
iau acel însă ceva în Will
medicament nu utea
deoarece fi alinat.
nu ot suorta gândul el
ai să mori sau că ai să suferi, în mod cert nu când aş fi utut face ceva
entru a reveni asta. 7i am făcut-o deoarece mi-a fost teamă. /acă
2ortmain ar veni la noi şi ne-ar sune că el e singurul care are drogul ce-
ţi oate salva viaţa, să fii convins că i-aş da orice-ar vrea, ca să-l caăt
entru tine. nainte, am dat greş cu familia mea, =ames. Cu tine n-am s-o
fac>
— <ill =em se ridică în icioare& traversă încăerea entru a a+unge
tu faţa lui Will, aoi îngenunc$e, rivindu-şi rietenul în oc$i. ncei să mă
îngri+orezi. )atul că regreţi îţi face cinste, dar trebuie să ştii>
Will rivi în +os, sre el. 7i-l aminti e =em aşa cum fusese când tocmai
venise din 6$ang$ai, şi e faţa lui albă, îndurerată, se distingeau în mod
deosebit oc$ii săi mari şi negri. %tunci nu fusese uşor să-l facă să râdă,
însă Will îşi rousese să încerce.
1 Ce
Că să voi ştiu5
muri, suse =em.
%vea oc$ii larg desc$işi şi febrili& la colţul gurii încă mai avea o dâră de
sânge. Cearcănele de sub oc$i erau aroae vineţii.
Will îşi aăsă degetele e înc$eietura mâinii lui =em, lăsând o urmă în
materialul cămăşii. =em nici măcar nu tresări.
1 %i +urat că vei rămâne lângă mine, zise el. Când am deus
+urământul ca paraatai 6ufletele noastre sunt legate. 6untem o singură
ersoană, =ames.
1 6untem două ersoane, suse =em. /ouă ersoane unite de un
legământ.
Will
1 Un ştialegământ
că ăreacare
un coil,
suneînsă
că n-avea ce face.
nu trebuie să te duci undeva unde eu
nu te ot însoţi.
1 #ână la moarte, îi relică =em cu blândeţe. %cestea sunt cuvintele
din +urământ ?#ână ce moartea ne va desărţi.@ Will, într-o bună zi mă voi
duce undeva unde nimeni nu mă va utea urma, şi cred că asta se va
întâmla destul de curând. <e-ai întrebat vreodată de ce am accetat să
devin paraatai-ul tău5
1 Că n-ai avut oferte mai bune5 suse Will, încercând să aducă un
stro de umor în conversaţie, însă vocea i se sarse recum sticla.
1 %m crezut că aveai nevoie de mine, continuă =em. 09istă un zid e
care ţi l-ai construit în +urul tău, Will, şi nu te-am întrebat niciodată de ce.
nsă nimeni n-ar trebui să care singur toată ovara e umerii săi. %m
crezut că mă vei lăsa dincolo de zid dacă voi deveni paraatai-ul tău, şi
atunci ai avea măcar de cine să te sri+ini. 0u c$iar m-am întrebat ce ar
însemna
dragul tău.moartea
2ă temeammea că
entru tine. ;bişnuiam
vei rămâne să mă tem
singur în interiorul dezid.
acelui ea,/ar
de
acum> ceva s-a sc$imbat. !u ştiu de ce. /ar ştiu că e adevărat.
1 Ce e adevărat5
/egetele lui Will încă aăsau uternic înc$eietura mâinii lui =em.
1 Că zidul încee să se năruie.
<essa nu utea dormi. 6tătea întinsă e sate, nemişcată, rivind în
tavan. /e-a lungul tencuielii era o fisură care uneori ărea să semene cu
un nor, iar alteori cu un brici, totul în funcţie de oziţia lumânării.
%tmosfera din timul cinei fusese tensionată. %arent, Babriel îi
susese lui C$arlotte că el refuza să se mai întoarcă şi să ia arte la
antrenamente, aşa că, de azi înainte, numai Bideon avea să fie cel care
urma să lucreze cu ea şi 6o$ie. Babriel refuzase să-şi sună motivele,
însă era evident că C$arlotte îl învinuia e Will& <essa, văzând cât de
obosită ărea C$arlotte gândindu-se că urma un nou conflict cu 'enedict,
se simţise
că se vinovată
amuzase entrului
e seama că-l adusese e Will la antrenament şi entru
Babriel.
)atul că =em nu fusese la cină n-o a+utase rea mult. şi dorise din tot
sufletul să vorbească astăzi cu el. /uă ce el evitase s-o rivească la
micul de+un şi duă ce fusese ?bolnav@ la cină, se simţi curinsă de
anică. ;are se îngrozise de ceea ce se întâmlase între ei doi cu o
seară înainte " sau, mai rău, se îmbolnăvise5 #oate că în străfundul
sufletului său simţea, recum Will, că magicienii îi erau inferiori. 6au
oate că nu avea nimic de-a face cu ceea ce era ea. #oate că ur şi
simlu era dezgustat de lascivitatea ei& îi rimise îmbrăţişările, nu-l
îndeărtase& şi nu-i susese mătuşa Harriet mereu că bărbaţii erau slabi
când
trebuiaudorinţele uneau cumătarea5
să-şi manifeste stăânire e ei şi că femeile erau cele care
0a nu rea şi-o manifestase în seara recedent: îşi aminti cum stătuse
întinsă lângă =em, cu mâinile lui delicate e truul ei. 7tia cu o dureroasă
lăuntrică sinceritate că, dacă lucrurile ar fi continuat, ea ar fi făcut orice ar
fi vrut el. C$iar şi-acum, gândindu-se la asta, îşi simţea truul fierbinte şi
neliniştit& îşi sc$imbă oziţia în at, lovind una dintre erne. /acă
distrusese relaţia aroiată e care o avea cu =em, rin fatul că
ermisese să se întâmle lucrurile din seara trecută, nu avea să şi-o ierte
niciodată.
0ra e cale să-şi cufunde faţa în ernă, când auzi un zgomot. ;
uşoară bătaie în uşă. ng$eţi 6e auzi din nou, mai insistent. 8em. Cu
mâinile tremurânde, se dădu +os din at, fugi sre uşă şi o desc$ise larg.
n rag se afla 6o$ie. #urta roc$ia ei neagră de slu+nică, însă boneta
albă îi stătea într-o arte, iar buclele sale negre erau desletite. )aţa îi
era albă bolnavă.
aroae ca varul şi avea o ată de sânge e guler& ărea îngrozită şi
1 6o$ie: 8ocea <essei trăda surrinderea. 0şti bine5
6o$ie rivi în +ur, lină de teamă.
1 /omnişoară, ot să intru5
<essa încuviinţă şi ţinu uşa desc$isă entru ea. 6o$ie intră, iar ea
înc$ise uşa şi o încuie, aoi se aşeză e marginea atului, simţind
neliniştea ca e o greutate în iet. 6o$ie rămase în icioare,
frământându-şi mâinile în continuu.
1 6o$ie, te rog, ce s-a întâmlat5
1 0 vorba de domnişoara =essamine, izbucni 6o$ie.
1 Ce e cu =essamine5
1 0a> 8reau doar să sun, am văzut-o> 6e ori, ărând distrusă. %
tot lecat e ascuns în ultimele seri, domnişoară.
1 C$iar aşa5 %m văzut-o seara trecută, e $ol, îmbrăcată ca un băiat
ărând destul
6o$ie de uşurată.
ărea secretoasă>
<essa ştia că nu o lăcea e =essamine, însă
era o servitoare foarte bine regătită, iar o servitoare foarte bine regătită
nu-şi bârfea stăâna.
1 /a, răsunse ea nerăbdătoare. %m observat asta de câteva zile.
Uneori, atul ei rămânea intact, dimineaţa găseam c$iar şi urme de noroi
e covoare, când, cu o seară înainte, nu se aflau acolo. *-aş fi sus
doamnei 'ranFell, însă a avut atâtea robleme e ca, că n-am utut s-o
fac.
ii 7i de ce-mi sui mie5 o întrebă <essa. 6e are că =essamine şi-a
găsit un retendent. !u ot să sun că sunt de acord cu un asemenea
comortament,
comortament din dar>
seara" recedentă
îng$iţi în "sec, gândindu-se
nimeni la roriul
nu e resonsabil ei
de asta.
7i oate că e9istă vreo e9licaţie nevinovată>
1 ;, dar, domnişoară> 6o$ie îşi vârî mâna în buzunarul roc$iei şi
scoase un cartonaş de culoare albă. %stă-seară am găsit asta. n
buzunarul altonului ei nou de catifea. 7tiţi dumneavoastră, cel cu dungi
be+.
<essei nu-i ăsa de dungile be+. ;c$ii îi erau fi9aţi e cartonaş. ncet,
întinse mâna şi-l luă, răsucindu-l. 0ra o invitaţie la bal.
20 iulie 1878
Domnul BENEDICT LIGHTWOOD
îşi prezin! complimenele
DO"NI#O$%EI &E''$"INE LO(EL$CE
şi )olici! c* +,n)* )! onoreze cu prezen-* )* .*lul m*)c*
or/*niz* oi* iio*re pe 27 iulie3 %'(43
#e invitaţie mai erau înscrise alte detalii cum ar fi adresa şi ora la care
avea să înceaă balul, însă ceea ce era scris e satele invitaţiei făcu
să-i îng$eţe <essei sângele în vene. Cu o caligrafie simlă, foarte
cunoscută ei, erau înşirate cuvintele Draga mea 8essie, inima îmi ate
cu putere c(nd mă g(ndesc că m(ine-seară te voi vedea la @marea
întrunireA !ric(t de mare ar fi, nu voi avea ochi dec(t pentru tine "ă porţi
rochia ală, scumpo, L>
deoarece ştii c(t îmi place " @în luciul satinei şi
strălucirea perlelorA , cum spune poetul 3l tău pentru totdeauna, +*
1 !ate, suse <essa buimăcită, rivind scrisoarea. +ate a scris asta.
7i l-a citat e enn?son
6o$ie insiră adânc.
1 2-am temut> dar m-am gândit că nu oate fi adevărat. !u duă tot
ce a făcut.
să 1
seCunosc scrisulcufratelui
întâlnească ea lameu. 8ocea
acest> <essei
acest bal era furioasă.
secret. #lănuieşte
6o$ie, unde-i
=essamine5 <rebuie să vorbesc cu ea c$iar acum.
8 Vers din poemul „Eaud" al s!riitorului en+le Alred, 2ord Tennyson (1$F791$7)
6o$ie înceu să-şi frământe mâinile şi mai tare.
1 8edeţi dumneavoastră, aici e roblema, domnişoară>
1 ;, /umnezeule, a lecat de+a5 <rebuie s-o trezim e C$arlotte. !u
văd altă cale>
1 !u a lecat. 0 în camera ei, o întreruse 6o$ie.
1 /eci nu ştie că ai găsit asta5
<essa
1 0u>rotim-acartonaşul.
găsit cu6o$ie
el înîng$iţi
mână,în sec.
domnişoară. %m încercat să-l
ascund, însă de+a îl văzuse. %vea aşa o rivire ameninţătoare e c$i
când s-a întins să-l ia, că n-am avut ce face. <oate sesiunile de
antrenament e care le-am avut cu conaşul Bideon m-au coleşit şi, ei
bine>
1 0i bine, ce5 6o$ie>
1 *-am tras una-n ca cu o oglindă, suse 6o$ie dezamăgită. Una
dintre cele de argint, aşa că a fost destul de grea. % căzut recum o
iatră, domnişoară. %şa că> am legat-o de at şi am v enit la
dumneavoastră.
1 6tai să văd dac-am înţeles corect, zise <essa duă ceva tim.
=essamine te-a găsit cu invitaţia în mână, aşa că tu ai lovit-o în ca cu o
oglindă şi ai legat-o de at5
6o$ie încuviinţă din ca.
1 /umnezeule,
%cest făcu <essa.
bal nu oate rămâne secret,6o$ie, trebuie să c$emăm e cineva.
iar =essamine>
1 !u e doamna 'ranFell, se văită 6o$ie. ; să mă dea afară. 8a
trebui s-o facă.
1 =em>
1 !u: 2âna lui 6o$ie zbură sre guler, unde se afla ata de sânge.
6ângele lui =essamine, îşi dădu seama <essa seriată. !-aş utea
suorta gândul ca el să ştie că sunt în stare de un asemenea lucru " el e
atât de blând. /omnişoară, vă rog, nu mă obligaţi să-i sun:
/esigur, se gândi <essa. 6o$ie îl iubea e =em. n vâltoarea
evenimentelor din ultimele zile, aroae că uitase. Un val de ruşine o
traversă când se gândi la noatea anterioară& şi-l rerimă şi suse
$otărâtă
1 6o$ie, nu mai e9istă decât o singură ersoană la care utem
merge. nţelegi asta5
1 Conaşul#resuun
domnişoară. Will, zisecă6o$ie cu aversiune,
nu-mi asă de ceea ceaoi oftă.
crede #readesre
dânsul bine,
mine.
<essa se ridică şi îşi luă $alatul, legându-şi-l în talie.
1 #riveşte artea bună a lucrurilor, 6o$ie. Cel uţin, Will n-o să fie
şocat. 2ă îndoiesc că =essamine e rima femeie inconştientă cu care a
avut de-a face sau că va fi ultima.
<essa se înşelase cel uţin în rivinţa unui asect Will era şocat.
— "ophie a făcut asta5 întrebă el, nu doar o dată.
6e aflau la icioarele atului lui =essamine. 0a era întinsă acolo,
ietul ridicându-i-se şi coborând uşor aidoma figurii de ceară care o
înfăţişează
blond era răsfirat e ernă, şi o crestătură
e 2adame du 'arr3 N
dret )rumoasa
mare, %dormită.
sângerândă,#ărul ei
i se
întindea e frunte. 0ra legată de ambele mâini de câte un stâl al atului.
1 6o$ie a noastră/
<essa se uită la 6o$ie, care şedea într-un scaun de lângă uşă. %vea
caul lecat şi îşi rivea lung mâinile. 0vita cu orice reţ să se uite la
<essa sau la Will.
1 /a, suse <essa, şi nu mai reeta:
1 6o$ie, cred că s-ar utea să mă fi îndrăgostit de tine, zise Will,
6untem sortiţi să ne căsătorim.
6o$ie scânci.
1 ncetează: mârâi <essa. Cred că o serii e biata fată mai mult
decât e de+a.
1 7i ce ar utea-o seria5 =essamine5 6e are că 6o$ie a câştigat
cu uşurinţă altercaţia. Will nu utu să-şi reţină rân+etul. 6o$ie, draga
mea, nueai=essamine
însumi de ce să cute îngri+orezi.
ceva în ca./e multenuorite-ar
!imeni amutea
vrut s-o lovesc eu
învinovăţi.
1 6e teme ca C$arlotte să nu o concedieze, suse <essa.
♦ #entru că ai lovit-o e =essamine5 se înduioşă Will. <ess, dacă
invitaţia asta e ceea ce într-adevăr are, iar =essamine c$iar avea de
gând să se întâlnească în secret cu fratele tău, se rea oate să ne fi
trădat e toţi. )ără să mai sun că 'enedict (ig$tFood organizează
etreceri de care noi nu ştim. #etreceri la care !ate e invitat. Ceea ce
6o$ie a făcut este eroic. C$arlotte îi va fi recunoscătoare.
%uzind acestea, 6o$ie îşi ridică uţin caul.
1 C$iar aşa credeţi5
1 6unt sigur, suse Will.
#entru o cliă, el şi 6o$ie se riviră insistent. 6o$ie îşi mută rivirea
rima, însă dacă <essa nu se înşela, când se uitase la Will avusese "
entru rima oară " o rivire fără ranc$iună.
Will îşi scoase stela de la centuri 6e aşeză e at lângă =essamine şi
$ Heanne e!u, !ontes- du arry (18%.&187.), a ost ultima metres- a re+elui 2udo3i! al BV9lea al
ranţei 4i una dintre 3i!timele =e+imului Terorii *n timpul =e3oluţiei ran!ee i+ura de !ear- pe !are a
inspirat9o este !el mai 3e!hi eMponat din !elebrul mueu Eadame Tussaud<s din 2ondra 5atorit- unui
dispoiti3 din piept, statuia pare !- respir-
îi dădu cu gri+ă ărul la o arte. <essa îşi muşcă buza, forţându-se să nu
întrebe ce avea de gând să facă.
Will duse stela la gâtul lui =essamine şi desenă raid două rune.
1 ; iratze, suse el, fără ca <essa să fie nevoită să întrebe. %sta e o
rună de vindecare, iar asta e o rună de Dormi acum. %sta ar trebui să o
facă să doarmă ână-n zori. /e9teritatea ta cu oglinda de mână e de
admirat, 6o$ie,6o$ie
Ca răsuns, însă labombăni
noduri mai ai de
ceva lucrat. 6e ărea că antiatia faţă
în barbă.
de Will revenise.
1 ntrebarea este ce facem acum5 zise Will.
1 <rebuie să-i sunem lui C$arlotte>
1 !u, zise Will e un ton ferm. !u trebuie.
<essa îl rivi uimită.
1 /e ce nu5
1 /in două motive. #rimul, este obligată rin (ege să anunţe
Conclavul, iar dacă 'enedict (ig$tFood găzduieşte acest bal, bănuiesc
că unii dintre adeţii lui vor fi acolo. nsă s-ar utea ca unii să nu fie.
/acă este anunţat Conclavul, s-ar utea ca el să audă de asta înainte ca
să oată a+unge cineva să vadă ce se întâmlă acolo cu e9actitate. n al
doilea rând, balul a înceut în urmă cu o oră. !u ştim când o să a+ungă
!ate, căutând-o e =essamine, şi dacă nu o zăreşte e-acolo, s-ar utea
să lece.
avem tim0l de
e cea mai bună
ierdut sau legătură
de irosit,eor,care o aveme
trezind-o cu C$arlotte
2ortmain. să-i
!u
ovestim asta, o să ne facă să ierdem vremea.
1 %tunci, =em5
;c$ii lui Will au licărit.
1 !u. !u în seara asta. =em nu se simte bine, cu toate că el va sune
că nu-i adevărat. /uă seara trecută, mă simt dator să-l ţin dearte de
asta.
<essa îl rivi cu stăruinţă.
1 7i atunci, ce roui să facem5
Colţurile gurii lui Will se ridicară uşor, într-un zâmbet.
1 /omnişoară Bra3, zise el, aţi avea lăcerea să mă însoţiţi la un
bal5
1 ţi aduci aminte de ultima etrecere la care am fost5 întrebă <essa.
Will îşi ăstră zâmbetul ştrengăresc %vea acea rivire e9trem de
intensă e care
1 !u-mi şi-ocă
sune afişa
nu când unealaceva
te gândeai la cale.
acelaşi lucru la care mă gândesc
şi eu, <essa.
<essa oftă.
1 /a, zise ea. 2ă voi <ransforma în =essamine şi voi merge în locul
ei. 0ste singurul lan care ar utea da roade.
6e întoarse către 6o$ie.
1 7tii de ce roc$ie vorbeşte !ate în bilet5 ; roc$ie albă5
6o$ie încuviinţă cu o mişcare din ca.
1 6-o erii şi s-o regăteşti, suse <essa. 8a trebui să-mi aran+ezi şi
ărul, 6o$ie. <e-ai mai liniştit5
1 /a, domnişoară.
6o$ie se ridică în icioare şi se duse valvârte+ către şifonier, e care
îl desc$ise larg. Will încă se uita la <essa& zâmbetul îi deveni mai larg.
<essa îşi coborî vocea.
1 Will, ţi-a trecut rin minte că 2ortmain s-ar utea să fie acolo: (ui
Will îi ieri zâmbetul.
1 !-ai să te aroii de el dacă e acolo.
1 <u nu-mi sui mie ce să fac:
Will se încruntă. !u se comorta deloc aşa cum considera <essa că ar
fi trebuit. Când, în he 2idden 2and Caitola s-a deg$izat în băiat şi l-a
luat e ştrengarul 'lacA /onald entru a-i dovedi cura+ul, nimeni nu i-a
răsuns obraznic ei
1 #uterea ta este imresionantă, <essa, însă nu te afli în oziţia din
care să oţi catura un uternic utilizator de magie, aşa cum e 2ortmain.
%i să laşi asta în seama mea, zise el.
<essa
1 7i cum li aruncă o căutătură
lănuieşti urâtă.
să nu fii recunoscut la bal5 'enedict îţi cunoaşte
faţa, la fel şi>
Will îi luă invitaţia din mână şi i-o flutură rin faţă.
1 0ste un bal mascat
1 7i resuun că se întâmlă să ai şi o mască.
1 /e fat, c$iar am, suse Will. <ematica ultimei etreceri de Crăciun
a fost Carnavalul de ia 8eneţia.
ân+i.
• 1 6une-i tu, 6o$ie:
6o$ie, care era ocuată cu ceea ce ărea a fi un amestec de ânze
de ăian+en şi raze de lună e tăviţa de erii, oftă.
1 0-adevărat, domnişoară. 7i lăsaţi-l e el să-l înfrunte e 2ortmain,
m-aţi auzit5 %ltminteri, e ericulos. 7i-o să a+ungeţi cu toţii în cimitirul din
C$isFicA:
Will se uită
1 /acă ânăla <essa triumfător.
şi 6o$ie îmi dă dretate, nu oţi să sui nu.
1 'a ot, zise <essa enervată, dar n-am s-o fac. #rea bine. nsă nu
trebuie să-i stai în cale lui !ate cât tim voi vorbi cu el. !u e rost& dacă
ne vede îmreună, e caabil să uni lucrurile ca la ca. /in biletul său
nu rea reiese că-şi doreşte ca =essamine să aibă însoţitor.
1 /in biletul său nu rea reiese nimic, zise Will, legănându-se e
icioare, e9cetând fatul că oate cita oeziile neînsemnate ale lui
<enn3son. 6o$ie, în cât tim oţi s-o aran+ezi e <essa5
1 ntr-o +umătate de oră, suse 6o$ie, fără să-şi ridice rivirea de la
roc$ie.
%m1să-l
%tunci ne vedem
trezesc e C3ril.în7icurte într-o +umătate
fii regătită de oră,
să leşini când concluzionă
o să Will.
mă vezi gătit.
!oatea era rece, iar <essa se înfioră când ieşi e uşile *nstitutului şi
se ori caul scărilor. %colo stătuse, se gândi ea, în acea noate când se
limbase cu =em ână la #odul 'lacAfriars, în noatea în care îi
atacaseră creaturile mecanice. %cum era o noate mai senină, în ofida
zilei frumoase& luna urmărea nişte nori rătăcitori de-a lungul unui cer în
întregime negru.
<răsura se afla acolo, la baza scărilor, iar Will aşteta în faţa ei. 6e
uită în sus când uşile *nstitutului se înc$iseră în urma sa. #entru o cliă,
rămaseră amândoi locului şi se riviră reciroc. <essa ştia ce vedea el "
văzuse şi ea în oglindă. 0ra =essamine din ca ână-n icioare,
îmbrăcată într-o delicată roc$ie de mătase de culoarea fildeşului. 0ra
destul de decoltată, dezvăluind o bună arte din bustul alb al tinerei, cu o
anglică de mătase
erau scurte, la gulervulnerabile
lăsând braţele entru a-i în
accentua forma noţii.
voia vântului gâtului.C$iar
2ânecile
dacă
decolteul n-ar fi fost atât de adânc, <essa s-ar fi simţit goală fără îngerul
ei, însă nu-l utea urta !ate l-ar fi recunoscut imediat. )usta, cu o trenă
în cascadă, izvora la satele ei dintr-o talie subţire încorsetată& avea o
coafură înaltă, cu o multitudine de erle fi9ate cu agrafe sidefate, iar e
faţă avea o mască domino aurie, care făcea ca ărul blond-desc$is al lui
=essamine să arate erfect. Par at(t de delicată, se gândise ea cu
indiferenţă, $olbându-se în oglindă în tim ce 6o$ie se agita în satele
ei. Precum o prinţesă a z(nelor 0ra uşor să gândeşti asemenea lucruri
când imaginea reflectată nu-ţi aarţinea cu adevărat.
/ar Will> Will: îi susese să fie regătită să leşine când avea să-l
vadă gătit, iar ea îşi dăduse oc$ii este ca, însă în costumul lui de
seară, alb şi negru, arăta mult mai frumos decât îşi imaginase ea.
Culorile desăvârşite şi simle îi scoteau în evidenţă erfecţiunea ascuţită
a trăsăturilor.
+umătate #ărulaccentuându-i
de faţă, negru îi cădeaalbastrul
este masca
oc$ilorneagră, care îiei.acoerea
din satele şi simţi
inimi strângându-i-se şi se urî imediat din cauza asta. 6e uită la C3ril,
aflat e cara trăsurii. Când o văzu, îşi mi+i încurcat oc$ii& se uită de la ea
la Will, şi din nou la ea, aoi ridică din umeri. <essa se întrebă ce
/umnezeu îi susese Will că făceau entru a e9lica fatul că o ducea
e =essamine la C$isFicA în toiul noţii. #robabil că era o oveste
lauzibilă.
1 %$, se mulţumi să sună Will când ea coborî tretele şi îşi aran+ă
şalul.
6era ca el să ună e seama frigului tremurai involuntar care o
străbătu
1 %cumcândînţeleg
o luă de
demână.
ce fratele tău a citat acel oem e9ecrabil. 6e
resuune că tu trebuie să fii 2aud, nu-i aşa5 ?egina-trandafir din
grădina fetelor-boboci de trandafir@5
1 7tii, zise <essa când el o a+ută să se suie în trăsură, nici de oemul
Msta nu-mi asă.
0l se urcă duă ea şi trânti ortiera trăsurii.
1 =essamine îl adoră.
<răsura înceu să se $urducăie e ava+, ieşind e orţile desc$ise.
<essa îşi dădu seama că inima îi bătea foarte tare. )rica de a nu fi rinşi
de C$arlotte şi Henr3, îşi suse ea. !-avea nimic de-a face cu fatul că
era singură cu Will în trăsură.
1 0u nu sunt =essamine.
; rivi cu seriozitate. 0ra ceva în oc$ii lui, un soi de admiraţie
curioasă& ea se întreba dacă nu cumva ur şi simlu admira felul în care
arăta =essamine.
1 !u, zise el. !u, deşi semeni leit cu =essamine, ot cumva să o văd
e <essa în acest tru " ca şi cum, dacă ar fi să înlătur un strat de
vosea, dedesubt ar fi <essa mea.
1 !u sunt nici <essa ta
(umina ce licărea în oc$ii săi disăru.
1 /estul de adevărat, suse el. #resuun că nu eşti. %tunci, cum e să
fii =essamine5 îi oţi simţi gândurile5 #oţi citi ceea ce simte ea5
<essa îng$iţi şi atinse cu o mână înmănuşată erdeaua de catifea a
trăsurii. 8edea galbenul ceţos al felinarelor trecând e lângă ei& doi coii
stăteau trântiţi e ragul unei uşi, sri+inindu-se unul de celălalt, dormind.
<recură raid e sub <emle 'ar.
1 %m încercat. 6us, în dormitorul ei. nsă e ceva în neregulă. !u> !-
am utut să simt nimic de la ea.
1 0i bine, bănuiesc că e destul de greu să încerci să ătrunzi în
mintea cuiva
<essa atunci când acea ersoană n-are deloc minte, ca să zic aşa.
se strâmbă.
1 )ii cât de obraznic vrei, însă se întâmlă ceva cu =essamine.
ncercarea de a-i atinge mintea e la fel ca încercarea de a atinge un cuib
de viesi sau un nor otrăvitor. !u-i decritez aroae deloc sentimentele.
)urie, şi dorinţă, şi amărăciune. nsă nu ot alege gândurile individuale. 0
ca şi cum aş încerca să ţin aă în umni.
1 %sta e curios. Ki s-a mai întâmlat aşa ceva5
<essa clătină din ca.
1 2ă îngri+orează. 2i-e teamă ca nu cumva !ate să se aştete să
ştiu ceva, iar eu să nu ştiu sau să nu am răsunsul otrivit.
mod Willnormal
se alecă.
dretnînceea
zilele loioase, adică aroae
să se onduleze. zilnic,
0ra ceva în ărul său cu
legătură în
ondularea vulnerabilă a ărului său umed de la tâmle care făcea ca
inima s-o doară.
1 0şti o actriţă foarte bună şi îţi cunoşti fratele, suse el. %m
încredere delină în tine.
0a îl riviri surrinsă.
1 C$iar aşa5
1 7i, continuă el fără să-i răsundă la întrebare, în cazul în care se
întâmlă ceva nerevăzut, eu voi fi acolo. C$iar dacă nu mă vezi, <essa,
eu voi fi acolo. 6ă nu uiţi acest lucru:
1 #rea bine.
şi înclină caul într-o arte.
1 Will5
1 /a5
e 1 % mai e9istat
C$arlotte şi un
să-i sui ce al treileanu-i
facem, motiv entru care nu ai vrut s-o trezeşti
aşa5
şi mi+i oc$ii albaştri sre ea.
1 7i care-ar fi acela5
1 )atul că încă nu ştii dacă e ur şi simlu un flirt rostesc din artea
lui =essamine sau ceva mult mai rofund şi mai întunecat. ; adevărată
legătură cu fratele meu şi cu 2ortmain. 7i tu ştii că dacă e vorba desre
acesta din urmă, îi va frânge inima.
Un muşc$i i se contractă în colţul gurii.
1 7i ce-mi asă mie dacă se întâmlă asta5 /acă e atât de naivă,
încât să se ataşeze de =essamine>
1 ţi asă, suse <essa. !u eşti c$iar de g$eaţă, Will. <e-am văzut cu
=em " te-am văzut cum te uitai la Cecil3. 7i ai mai avut o soră, nu-i aşa5
Will o rivi tăios.
1 Ce te face să crezi că am avut> că am> mai mult de o soră5
mea1 e=em credeaînsă
moartă.@ că Cecil3
sora taeste
a murit,
c$iaraşa mi-avie.
foarte zis.Ceea
*ar tuceaim-a
sus ?6ora
făcut să
cred că ai mai avut o soră care a murit. ; altă soră, nu Cecil3.
Will e9iră lung, încet.
1 0şti isteaţă.
1 6unt isteaţă şi am dretate sau sunt isteaţă şi mă-nşel5
Will arăta ca şi când era fericit că masca îi ascundea e9resia.
1 0lla, suse el. Cu doi ani mai mare decât mine. 7i Cecil3, cu trei ani
mai mică. 6urorile mele.
1 *ar 0lla>
Will se uită în altă arte, însă nu înainte ca <essa să-i fi văzut durerea
din1oc$i.
Cum /eci
era0lla
ea5era moartă.
întrebă <essa, reamintindu-şi cât de recunoscătoare
fusese când =em o întrebase asta desre !ate. 0lla5 7i Cecil3, ea cum
e5
1 0lla era rotectoare, zise Will. #recum o mami %r fi făcut orice
entru mine. *ar Cecil3 era o micuţă creatură nebunatică. %vea doar nouă
ani când am lecat. !u ot sune dacă mai e la fel, însă era> recum
Cat$3 din 5a r ăscruce de v(nturi !u-i era frică de nimic şi cerea orice.
#utea să se lute recum un drac şi să în+ure recum un bir+ar din
2illingsgate.
n vocea lui răsunau amuzamentul, şi admiraţia, şi> iubirea. !u-l mai
auzise niciodată vorbind aşa desre cineva, e9ceţie făcând, oate, =em.
1 #ot să întreb> înceu ea.
Will oftă.
1 7tii că o să întrebi oricum, indiferent dacă sun eu că oţi sau nu.
1 %i ca
Babriel şi tu o soră
să-l maitemică,
faci să urascăzise
atâtea.
de/eci,
tare5ce anume i-ai făcut surorii lui
6e îndretă de sate.
1 8orbeşti serios5
1 /a, suse ea. 6unt forţată să-mi etrec o bună arte din tim cu
familia (ig$tFood, iar Babriel, în mod evident, nu te suferă. 7i i-ai rut
mâna. /acă mi-ai sune, m-ai linişti sufleteşte.
Clătinând din ca, Will îşi trecu degetele rin ăr.
1 /oamne /umnezeule, zise el. 6ora lor " aroo, numele ei e
<atiana& a fost botezată duă cea mai bună rietenă a mamei ei, care era
rusoaică " avea doisrezece ani, cred.
— Doisprezece5
I <essa era îngrozită.
Will e9iră îndelung.
1 8ăd că ai $otărât singură ce s-a întâmlat mai dearte, continuă el.
<e-ai linişti
<atiana îşi>sufleteşte
imagina dacă
că eraţi-aş sune căde
îndrăgostită şi mine.
eu aveam doisrezece
%şa cum ani5
sunt fetiţele.
2ă urmărea şi c$icotea şi se ascundea duă stâli ca să se uite la mine.
1 Când ai doisrezece ani, mai faci şi lucruri rosteşti.
1 0ra rima etrecere de Crăciun de la *nstitut la care luam arte
suse el. 2embrii familiei (ig$tFood erau acolo, foarte gătiţi şi tot
tacâmul. <atiana, cu anglici argintii în ăr. %vea o cărticică e care o
căra cu ea este tot. #robabil că îi căzuse în acea seară. 0u o găsisem
în satele unui şezlong. 0ra +urnalul ei. #lin cu oezii desre mine "
culoarea oc$ilor mei, nunta e care am avea-o. 6crisese este tot
?<atiana Herondale@.
1
1 6ună mai degrabă
)usesem în salon,adorabil.
însă mă întorsesem cu +urnalul în sala de bal.
0lise #en$alloF tocmai terminase de cântat la sinetă. 2-am dus lângă
ea şi am înceut să citesc din +urnalul <atianei.
1 ;$, Will " nu ot să cred:
1 'a să crezi, căci asta am făcut, zise el. #otrivise ca rimă ?William cu
?milion@ " ?!u vei şti niciodată dulce William [ Că e9istă un milion [ de
feluri în care te iubesc. <rebuia să se termine cu asta.
1 Ce s-a întâmlat duă aceea5
1 ;, <atiana a fugit din încăere lângând, iar Babriel s-a suit e
scenă şi a încercat să mă strângă de gât. Bideon ur şi simlu a rămas
acolo cu braţele încrucişate la iet. %i să observi că doar asta ştie să
facă.
1 #resuun că Babriel n-a reuşit, suse <essa. 6ă te strângă de gât,
la asta mă refer.
ce 1
mă!u înainte*-am
urăşte. să-iumilit
ru mâna,
sora înzise Will fericit.
ublic, şi ceea%şa că, menţionează
ce nu oftim: %i aflate de
că
l-am umilit şi e el. Credea că mă oate doborî cu uşurinţă. %vusesem
arte de foarte uţin antrenament adevărat, şi îl auzisem sunându-mi
?aroae mundan@ e la sate. %şa că l-am bătut de i-a sunat aa-n ca
" de fat, i-am rut mâna. n orice caz, sunetul de oase ocnind a fost
mult mai lăcut decât zdrăngăneala lui 0lise la sinetă.
<essa îşi frecă mâinile entru a şi le încălzi, aoi oftă. !u rea ştia ce
să creadă. !u era nici e dearte ovestea desre seducţie şi trădare la
care se aştetase, însă nici nu-l unea e Will într-o lumină favorabilă.
1 6o$ie sune că s-a căsătorit, zise ea. <atiana. <ocmai s-a întors
dintr-o călătorie rin 0uroa, e care a întrerins-o cu roasătul ei soţ.
1 6unt sigur că e la fel de roastă şi neinteresantă e cât era atunci.
8ocea lui Will suna de arcă era e +umătate adormit. <rase erdeaua şi
fură învăluiţi în întuneric. <essa îl auzea resirând, îi simţea căldura
venind
niciodatădin faţă.
într-o nţelegea
trăsură de domn
lângă un ce ocare
domniţă adevărată
nu-i era rudă. 0ra nu
cevamergea
ciudat
de intim în legătură cu asta. /esigur, încălcase de mult regulile
domniţelor adevărate,
1 Will, suse ea din nou.
1 /omniţa are o nouă întrebare. ; simt în voce. <ess, o să termini
odată cu întrebările5
1 !u ână ce nu rimesc toate răsunsurile e care le vreau, zise ea.
Will, dacă magicienii sunt creaţi de un ărinte demon şi unul om, ce se
întâmlă dacă unul dintre acei ărinţi e vânător de umbre5
1 Un vânător de umbre n-ar ermite niciodată ca asta să se întâmle,
suse
1 /arWillînlictisit.
'ode0 se sune că ma+oritatea magicienilor sunt rezultatul
un> unui viol, continuă <essa, cu vocea iţigăiată când rosti acel cuvânt
urât, sau demoni metamorfici care iau forma unor iubiţi şi îşi încearcă
seducţia rintr-un truc. =em mi-a e9licat că sângele vânătorilor de umbre
este întotdeauna dominant. 'ode0ul sune că rogeniturile vânătorilor de
umbre şi ale vârcolacilor, recum şi ale siritelor naturii sunt întotdeauna
vânători de umbre. /eci n-ar utea sângele de înger dintr-un vânător de
umbre să anuleze ceea ce e demonic şi să creeze>
1 Ceea ce creează e nimic. Will trase de erdea. Coilul s-ar naşte
mort. 2ereu se întâmlă aşa. #rogenitura unui demon cu un vânător de
umbre înseamnă moarte. n lumina difuză, Will se uită la ea. /e ce vrei
să afli asemenea lucruri5
18reau să ştiu ce sunt, suse ea. Cred că sunt o> combinaţie care
mai întâlnit ână acum. =umătate sirit al naturii, sau +umătate>
1 <e-ai
întrebă Will.gândit
2ama vreodată să tău5
ta sau tatăl te transformi
%sta ţi-ar într-unul dintre
oferi acces ărinţii tăi5
la amintirile lor,
nu-i aşa5
1 *maginează-ţi că m-am gândit la asta. /ar nu am niciun obiect care
să le fi aarţinut. <oate lucrurile e care le-am avut în cufere fost
aruncate de către 6urorile întunecate.
1 /ar îngerul tău5 întrebă Will. !u i-a aarţinut mamei tale5
1 %m încercat. !u> n-am utut să găsesc nimic desre ea cu
a+utorul lui. 'ănuiesc că fatul că este al meu de atât de mult tim a făcut
ca amintirile ei să se evaore recum aa.
;c$ii lui Will străluciră în întuneric.
1 #oate că eşti o fată mecanică. #oate că tatăl magician al lui
2ortmain te-a construit, iar acum 2ortmain caută secretul desre cum
oţi să creezi asemenea e9emlare erfecte de viaţă, când el nu oate
să
din construiască decât
ietul tău sunt ale monstruozităţi $idoase. #oate că toate acele bătăi
unei inimi de metal.
<essa insiră rofund, simţindu-se cam ameţită. 8ocea lui era atât de
convingătoare, şi totuşi>
1 !u, suse ea e un ton asru. %i uitat că eu îmi aduc aminte de
coilăria mea5 Creaturile mecanice nu se ot sc$imba sau creşte. *ar
asta nu ar e9lica talentul meu.
1 7tiu, zise Will cu un rân+et care licări alb în întuneric. 8oiam doar să
văd dacă te pot convinge
<essa îl rivi serioasă.
1 !u eu sunt cea lisită de inimă.
0ra reanainte
suărare. întuneric
să-i în trăsură
oată ca să vadă,
răsunde, roţile însă simţi brusc.
se oriră că el se înroşise de
%+unseseră.
1
BAL MASCAT
Şi am jurat acum să-ngrop
ot trupul lui de ură-mpovărat,
3t(t de lier sunt şi de senin
'ă de-astă greutate am scăpat ,
.nc(t mă tem că ameţesc,
10trem de fericit9
Dar fratele einăruind
"peranţa-mi vine " distrugător
" deseară în 2all
1 %lfred, (ord <enn3son, ?2aud@
C3ril orise trăsura în faţa orţilor rorietăţii, la umbra unui ste+ar

înfrunzit. Casa de ţară din C$isFicA a familiei (ig$tFood, aflată c$iar la
eriferia (ondrei, era masivă, construită în stil alladian, cu coloane înalte
şi cu multe scări. 6trălucirea lunii făcea ca totul să ară aidoma
interiorului unei scoici. #iatra din care era construită casa strălucea ca
argintul, în vreme ce oarta care stră+uia rorietatea avea luciul uleiului
negru. !iciuna dintre luminile din casă nu ărea să fie arinsă " locul era
întunecat ca smoala şi tăcut ca un mormânt, domeniile vaste întinzându-
se dearte în +urul lui, ână la marginea unei cotituri a <amisei,
neluminată şi ustie. <essa înceu să se întrebe dacă nu cumva
greşiseră venind
Când Will aici.din trăsură, a+utând-o şi e ea, îşi întoarse caul,
coborî
ma9ilarul său roeminent încleştându-se.
1 6imţi mirosul5 8ră+i demonice. /u$oarea luteşte este tot în aer.
<essa se strâmbă. !u mirosea a nimic neobişnuit " de fat, având în
vedere că nu se aflau în centrul oraşului, aerul ărea mai curat decât era
în rea+ma *nstitutului. 6imţea mirosul ământului şi al frunzelor umede. l
rivi e Will, cu c$iul îndretat sre lună, şi se întrebă ce arme ţine
ascunse sub fracul ce-i venea erfect. #urta mănuşi albe, lastronul
aretat fiind-i imaculat. Cu masca e faţă, utea trece dret o
întruc$iare a unui c$ieş tâl$ar de drumul mare, dintr-un roman de
duzină.
<essa îşi muşcă buza.
1 0şti sigur5 Casa are mult rea tăcută. Ca şi cum n-ar fi nimeni
înăuntru. 6e oate să ne fi înşelat5
0l clătină din ca.
1 %ici s-a lucrat la o magie foarte uternică. Ceva mult mai solid decât
un farmec. ; rotecţie adevărată. Cineva nu vrea ca noi să ştim ce se
etrece aici în această
Will aruncă o rivirenoate.
la invitaţia din mâna ei, ridică din umeri şi se
îndretă sre oartă. %colo se găsea un cloot, la care el sună, zgomotul
iritându-i şi mai mult nervii <essei, de+a întinşi la ma9imum. 6e uită urât la
el& Will rân+i.
— 'aelum deni:ueLR, îngerul meu, suse el şi disăru în întuneric,
tocmai când oarta se desc$ise.
n faţa ei aăru o siluetă cu gluga trasă e ca. #rima oară se gândi la
)raţii <ăcuţi, însă robele lor erau de culoarea ergamentului, iar silueta
care se afla în faţa ei era înveşmântată într-o robă de culoarea fumului
negru. Bluga îi ascundea comlet faţa. )ără să rostească vreun cuvânt,
ea îi înmână invitaţia.
2âna care o luă era înmănuşată. #entru o cliă, faţa ascunsă studie
invitaţia. <essa nu utu să nu se foiască nervoasă. n orice îmre+urare,
ar fi fost neotrivit şi scandalos ca o domniţă să meargă la un bal
neînsoţită, însă nu era orice îmre+urare. n cele din urmă, de sub glugă
se auzi o voce
1 'ine aţi venit, domnişoară (ovelace.
0ra o voce nisioasă, o voce care suna ca ielea frecată de o
surafaţă asră. <essa se înfioră, dar era bucuroasă că nu utea vedea
c$iul ascuns de glugă. 6ilueta îi înaoie invitaţia şi se dădu la o arte,
făcându-i semn să intre& ea rocedă întocmai, forţându-se să nu se uite
în +ur să vadă dacă Will o urma.
)u condusă într-o ariă a casei, e o cărare îngustă din grădină.
Brădinile ocuau o mare arte din +urul casei, verzi-argintii în lumina lunii.
%colo se afla un $eleşteu ornamental negru, rotund, cu o bancă albă de
marmură lângă el şi un gard viu scund, atent tăiat, care se întindea de-a
lungul cărărilor. Cărarea e care se afla ea se termina la o intrare înaltă
şi îngustă într-o ariă a casei. Un simbol ciudat era scultat e uşă.
#ărea să se mişte şi să se sc$imbe când <essa se uită la el, făcând-o s-o
doară
şi-i făcuoc$ii.
semn 6esăuită în altă arte când însoţitorul ei cu glugă desc$ise uşa
intre.
0a intră, iar uşa se înc$ise cu utere în urma ei. 6e întoarse tocmai
7 Pentru e-plicaţie, a se !iti nota autoarei de la s>r4itul romanului, pp %1 /01'

când se înc$ise, reuşind să vadă uţin, crezu ea, din c$iul de sub glugă.
Crezu că văzuse ceva asemănător cu un mănunc$i de oc$i roşii în
mi+locul unui oval întunecat, recum oc$ii unui ăian+en. *nsiră rofund
când uşa se auzi încuindu-se, iar ea se trezi în întuneric.
Când, orbecăind, întinse mâna sre clanţa uşii, este tot în +urul ei se
arinseră lumini. 6e afla la baza unei scări lungi şi înguste care ducea în
sus.
erau /e-o arte şi de alta a scărilor ardeau torţe cu flăcări verzui " dar nu
lama-vră+itoarei.
n caul scărilor se afla o uşă. Un alt simbol era desenat e aceasta.
<essa simţi cum gura i se usca şi mai tare. 0ra uroorosul, şarele dublu.
6imbolul clubului #andemonium.
#entru o cliă, <essa îng$eţă locului. 6imbolul îi adusese un iureş de
amintiri Casa ntunecată& 6urorile torturând-o, încercând s-o forţeze să
se <ransforme& trădarea lui !ate. 6e întrebă ce oare îi susese Will în
latină înainte să fi disărut. ?Cura+@, fără îndoială, sau ceva asemănător.
6e gândi la =ane 03re, înfruntându-l cura+oasă e furiosul domn
oc$ester& Cat$erine 0arns$aF, când fusese înşfăcată de un câine
sălbatic, ?n-a ţiat " deloc: 6-ar fi ruşinat s-o facă@ LR. 7i, în cele din urmă,
se gândi la 'oadicea, desre care Will îi susese că a fost ?mai
cura+oasă decât orice bărbat@.
1 doar un al, essa, se gândi ea, întinzând mâna sre clanţă. Doar o
petrecere !u mai şi
ce să se aştete, fusese
tot ceniciodată
cunoştealadatora
niciun cărţilor.
bal, desigur. !u rea
n scrierile luiştia
=anela
%usten, ersona+ele aştetau tot timul să se organizeze baluri sau
organizau ele baluri, şi, destul de des, întregul sat ărea să fie imlicat în
alegerea locului şi lănuirea evenimentului. n vreme ce în alte cărţi, cum
ar fi 7(lciul deşertăciunilor, acestea erau decoruri e fundalul cărora se
uneau la cale lanuri şi trădări. 7tia că avea să e9iste un vestiar entru
doamne, unde îşi uteau lăsa şalul, şi unul entru domni, unde îşi uteau
lăsa în siguranţă ălăriile, altoanele şi bastoanele. <rebuia să e9iste un
carneţel de bal entru ea, unde bărbaţii care o invitau la dans îşi uteau
scrie numele. 0ra neoliticos să dansezi de mai multe ori la rând cu
acelaşi domn. <rebuia să e9iste o sală de bal mare, frumos îmodobită,
şi o încăere mai mică entru bufet, unde trebuiau să fie băuturi cu
g$eaţă şi sandvişuri şi biscuiţi şi ră+ituri cu rom>
nsă nu era c$iar aşa. Când uşa se înc$ise în urma ei, <essa nu găsi
niciun servitor
doamnelor şi săgrăbit să osă-irimească,
se ofere săsăo oconducă
ia şalul sau sre vestiarul
a+ute la vreun nasture
încăăţânat, în sc$imb, un şuvoi de zgomote şi de muzică şi de lumină o
.F @eath!li  *n 6mily ronte, #a răscruce de v$nturi, tradu!ere de 5ana Pope!iu, 6ditura 2eda,
u!ure4ti, FF8
izbi recum un val. 6e afla la intrarea într-o încăere atât de mare, încât
era greu de înc$iuit că utea să încaă în vreun fel în casa familiei
(ig$tFood. /e tavan atârna un candelabru mare de cristal& abia duă ce
se uită la el reţ de câteva clie, <essa îşi dădu seama că era în formă
de ăian+en, cu ot ?icioare@ susendate, fiecare susţinând un mănunc$i
de lumânări mari. #ereţii, cât se utea vedea din ei, erau de un albastru
foarte
terasă,înc$is,
unele şi de-a lungul
desc$ise entruărţii careaer
a intra dădea însreînrâu
deoarece, se aflau
ofida uşireci
vremii de
de-afară, atmosfera din încăere era sufocantă. /incolo de uşi se aflau
balcoane arcuite, de iatră, oferind o anoramă a oraşului. #ereţii erau în
mare arte acoeriţi cu material strălucitor, deasura ferestrelor atârnând
sub formă de bucle şi g$irlande, mişcate de briza uşoară. 2aterialul avea
tot soiul de modele, ţesute cu fir auriu& aceleaşi modele strălucitoare şi
sc$imbătoare care, +os, făcuseră ca e <essa să o doară oc$ii.
ncăerea era ticsită de oameni. 0i bine, mai e9act, nu c$iar oameni
Cei mai mulţi ăreau suficient de umani. 2ai observă şi c$iurile albe,
moarte, ale vamirilor, şi câţiva dintre ifriţii violeţi şi roşii, cu toţii îmbrăcaţi
la modă. ; mare arte dintre invitaţi, nu toţi, urtau măşti " invenţii
elaborate, cu auriu şi negru& măşti cu lisc ca ale doctorilor de ciumă LG,
cu oc$elari mici& şi măşti roşii de draci, cu coarne. <otuşi, unii nu aveau
mască, inclusiv nişte femei cu ărul verde, violet sau de culoarea
lavandei. <essa
nimfele din nu credea
tablouri. că erau
Hainele e vosite&
care leîşiurtau
urtau erau
ărul liber, recum
incredibil de
scandaloase. n mod evident, nu erau încorsetate, ci îmbrăcate în
materiale uşoare de catifea, tul şi satin.
#rintre invitaţii umani se uteau observa siluete de toate mărimile şi
formele. 0ra acolo un bărbat mult rea înalt şi subţire entru a fi bărbat,
îmbrăcat în frac, stând în satele unei tinere femei îmbrăcate într-o
elerină verde, al cărei ăr roşu strălucea asemenea unui bănuţ de
aramă. Creaturi care semănau cu nişte câini imenşi umblau rintre
oaseţi, oc$ii lor galbeni rivind cu multă atenţie. %veau e sinări şiruri
de ţei, ca în desenele cu animale sălbatice e care ea le văzuse în cărţi.
8reo zece goblini mărunţei vorbeau iţigăiat unul cu celălalt într-o limbă
de neînţeles. 6e ărea că se certau în legătură cu ceva de mâncare "
ceva ce semăna cu o broască sfâşiată. <essa îşi rerimă senzaţia de
greaţă şi se întoarse>
7i atunci
2intea ei le le văzu,
luase acolo
dret unde maiarmuri,
decoraţiuni, înaintedar
nu nici
le văzuse.
vorbă să#robabil că
fi fost aşa
.1 5o!torii de !ium- (*n lb en+le-, plague doctors )erau an+aNaţi de ora4e s- *n+riNeas!- bolna3ii de !ium-
buboni!-, *n timpul epidemiei ?n se!olele al BV9lea 4i al BV9lea, purtau a4a9numitele m-4ti !u plis!,
umplute !u plante aromati!e, !are s-9i proteNee de aerul ine!tat !e *nlesnea r-sp>ndirea bolii
ceva. %utomatele erau aliniate de-a lungul ereţilor, tăcute şi nemişcate.
%veau forme umane, recum vizitiul care le aarţinuse 6urorilor
ntunecate, şi urtau livrelele casei (ig$tFood, fiecare cu un model
uroorus e artea stângă a ietului $ainei. C$iurile le erau lisite de
orice trăsătură sau e9resie, aidoma desenelor neterminate ale coiilor.
Cineva o rinse de umeri. *nima îi stătu în loc de saimă> )use se
descoperită& .n tim ce fiecare fibră musculară i se încorda, un glas uşor,
cunoscut, rosti
1 Credeam că n-ai să mai vii, dragă =essie.
6e întoarse şi dădu nas în nas cu fratele ei.
Când <essa îl văzuse ultima dată e !ate, acesta era lin de sânge şi
rănit, mârâind la ea e un coridor al *nstitutului, cu un cuţit în mână. 0l îi
insirase atunci un amestec teribil de saimă şi atetism şi oroare, toate
laolaltă.
%cest !ate era cu totul altul. i zâmbea, rivind în +os sre ea "
=essamine era cu mult mai scundă decât el& era ciudat să nu a+ungă
ână la bărbia fratelui ei, ci numai ână la ietul acestuia ", cu oc$ii lui
albaştri, ătrunzători. #ărul său blond fusese sălat şi eriat, iar e iele
nu se mai vedeau vânătăi. #urta o $aină elegantă şi un lastron negru
care îi evidenţiau trăsăturile frumoase. 2ănuşile erau de un alb imaculat.
%cesta
bogat, era !ate
elegant aşa cum0mana
şi sofisticat. întotdeauna se visasedeelsatisfacţie
un sentiment să fie " ărând
" mai
uţină satisfacţie, trebui <essa să recunoască, decât mulţumire de sine.
%vea aceeaşi atitudine e care o afişa C$urc$ duă ce omora un şoricel.
!ate c$icoti.
1 Ce este, =ess5 %răţi de arcă ai fi văzut o fantomă.
3şa este. antoma fratelui la care am ţinut c(ndva <essa încercă să
ătrundă în gândurile lui =essamine, căutând urmele e care le lăsase
=essamine în mintea ei. 6e simţea din nou de arcă şi-ar fi trecut mâinile
rin ae înşelătoare, incaabilă să rindă ceva concret.
1 0u> m-am temut că nu te voi găsi aici, zis e ea.
/e data asta, el râse delicat.
1 7i să ratez şansa de a te vedea5 !u fi rostuţă: #rivi în +ur,
zâmbind. (ig$tFood ar trebui să se desfăşoare mai des entru a-l
imresiona e 2agistru. i întinse o mână. 8rei să-mi faci onoarea de a-
mi 8essie
acorda !u
un dans, =essie5(ovelace@. ;rice dubiu e care ar fi utut să-l
?domnişoară
aibă <essa că legătura lor nu era cu adevărat serioasă disăru. 6e forţă
să zâmbească.
1 /esigur.
;rc$estra " mai mulţi omuleţi cu ielea ururie, îmbrăcaţi în lasă
argintie " cânta un vals. !ate o luă de mână şi o conduse e ringul de
dans.
"lavă Domnului, gândi <essa. 6lavă /omnului că ani de zile fratele ei
o legănase rin camera de zi a micului lor aartament din !eF IorA. 7tia
erfect să danseze, cum să-şi otrivească mişcările cu ale lui, c$iar şi în
acest
astfel "tru
cu mai mic şicunecunoscut.
tandreţe, /esigur, el/oamne
buzele întredesc$ise. n-o rivise niciodată e
/umnezeule, ea
dacă
încerca s-o sărute5 !u se gândise la osibilitatea asta. %vea să vomite
e antalonii lui dacă el ar face-o. !, Doamne, se rugă ea. +u-l lăsa să-
ncerce&
8orbi reede
1 2i-a fost îngrozitor de greu să mă strecor afară din *nstitut în seara
asta, zise ea. <icăloasa aia mică de 6o$ie era cât e ce să găsească
invitaţia.
!ate o strânse şi mai uternic.
1 /ar n-a găsit-o, nu-i aşa5
n vocea lui se simţea o undă de ameninţare. <essa îşi dădu seama că
aroae făcuse o gafă. %runcă o rivire raidă în +urul ei> ;, unde era
Will5 Ce-i susese5 ?C$iar dacă nu mă vezi, voi fi acolo@5 /ar niciodată
nu se simţise atât de singură.
esirând
bine adânc, îşi dădu caul e sate imitând-o cât se oate de
e =essamine.
1 2ă crezi roastă5 6igur că nu. %m ocnit-o cu oglinda este mâna
slăbănoagă, iar ea a scăat-o imediat. n lus, robabil că nici măcar nu
ştie să citească.
1 ău, zise !ate, vizibil rela9at, ar fi utut să-ţi găsească o cameristă
mai otrivită entru o doamnă. Una care să vorbească franţuzeşte, care
să ştie să coasă>
1 6o$ie ştie să coasă, rosti <essa imediat, şi ar fi utut foarte bine
să-şi tragă o almă. /estul de binişor, se corectă ea, şi îşi flutură genele
sre !ate. 7i ce-ai mai făcut de când ne-am văzut ultima oară5
+u că aş avea haar c(nd s-ar fi putut înt(mpla chestia asta
1 )oarte bine. 2agistrul continuă să mă lacă.
1 0 înţelet, rosti <essa dintr-o suflare. ecunoaşte o comoară de
reţuit atunci când vede una.
nu !ate o atinse uşor e faţă cu mâna înmănuşată. <essa îşi imuse să
se încordeze.
1 <oate, datorită ţie, draga mea. %devărata mea mină de informaţii.
8eni mai aroae de ea.
1 8ăd că orţi roc$ia cu care te-am rugat eu să te îmbraci, îi şoti el.
ncă de când mi-ai descris modul în care ai urtat-o la ultimul tău bal de
Crăciun am tân+it să te văd îmbrăcată cu ea. 7i îmi este îngăduit să-ţi
sun că eşti o încântare entru oc$i5
<essa simţi cum conţinutul stomacului ei dădea să-i urce rin esofag
îşi aruncă din nou rivirile rin încăere. <resărind, îl recunoscu e
Bideon (ig$tFood, care arăta bine în costumul lui de gală, deşi stătea
ţeaăn,
oc$ii i seliit de unul
roteau, dintrede
rivind ereţi, ca şi când
+ur îmre+ur. ar fi fost
Babriel se tencuit
legănaacolo. !umai
e icioare,
ţinând în mână un a$ar cu ceva ce ărea a fi limonadă, oc$ii
strălucindu-i de curiozitate. l văzu ducându-se sre una dintre fetele cu
ăr lung de culoarea levănţicii şi ornind o conversaţie. "-a cam dus
speranţa că ăieţii nu ştiau ce punea tatăl lor la cale, gândi ea, luându-şi
iritată rivirea de la Babriel. %oi îl văzu e Will.
6e sri+inea de eretele de vizavi de ea, între două scaune goale. n
ciuda măştii e care o urta, ea avea senzaţia că utea să-l rivească
dret în oc$i. Ca şi când ar fi fost destul de aroae încât să-l oată
atinge. 6-ar fi aştetat măcar e +umătate ca el să ară amuzat de
încurcătura ei, însă nu era& ărea încordat, şi furios, şi>
1 /umnezeule, sunt gelos e toţi bărbaţii care te rivesc, zise !ate.
!umai eu ar trebui să mă uit la tine.
7unule Dumnezeu, se gândi <essa. ;are această relică c$iar avea
succes la ma+oritatea
de a-i cere sfatul legatfemeilor5
de aceste/acă fratele
erle, ei arfi fisus
ea i-ar venitdret
la eaînîn faţă
scoul
că
sunau rosteşte. <otuşi, oate că ar fi crezut că sună rosteşte fiindcă el
era fratele ei. 7i detestabil. *nformaţii, gândi ea. <rebuie să caăt
informaţii şi aoi să lec de lângă el, înainte să mi se facă greaţă de tot.
l căută din nou e Will din riviri, dar acesta disăruse, ca şi când n-ar
fi fost niciodată acolo. nsă ea credea că el era e undeva, urmărind-o cu
rivirea, c$iar dacă ea nu utea să-l vadă. şi rerimă enervarea şi suse
1 C$iar aşa, !ate5 Uneori mă tem că mă reţuieşti doar entru
informaţiile e care ţi le ot oferi.
#entru o cliă, el se ori şi rămase stană de iatră, aroae scoţând-o
de e ringul de dans.
1 =essie: Cum oţi să gândeşti aşa ceva5 7tii rea bine că te ador.
; rivi lin de reroş în tim ce-şi reluau dansul în ritmul muzicii.
1 0ste adevărat că legătura ta cu nefilimii din *nstitut a fost de
nereţuit.
IorA. /ar )ără tine n-am
credeam fi ştiut
că ştiai că măniciodată, de e9emlu,
a+uţi deoarece că ei se duceau
ne construim în
un viitor
îmreună. Când voi fi devenit mâna dreată a 2agistrului, draga mea,
gândeşte-te numai cât de multe voi utea să-ţi ofer.
<essa râse agitată.
1 %i dretate, !ate. /oar că uneori mă tem. Ce-ar fi dacă C$arlotte
află că sionez în favoarea ta5 ;are ce mi-ar face5
!ate o conducea cu uşurinţă în ritmul dansului.
1 %, nimic, dragă& c$iar tu ai sus-o, ei sunt laşi. #rivi dincolo de ea şi
ridică din srânceană. 'enedict, din nou cu trucurile lui învec$ite, suse
el. /estul de dezgustător.
<essaunei
sătarul rivicanaele
în +ur şi-lde
văzu e orc$estră,
lângă 'enedict (ig$tFood rezemându-se
îmbrăcată în de
catifea staco+ie.
0ra fără $aină, cu un a$ar de vin roşu în mână şi cu oc$ii e +umătate
înc$işi. 7ocată, <essa văzu la ietul lui o femeie cu mâinile şi icioarele
întinse în lături " sau cel uţin avea forma unei femei. #ăr negru şi lung,
desletit, o roc$ie neagră de catifea, cu decolteul adânc " şi caetele
unor şerişori, care-i ieşeau din oc$i, sâsâind. #e măsură ce <essa
rivea, unul dintre aceştia întinse o limbă lungă, desicată, şi-l linse e
'enedict (ig$tFood e faţă.
1 %cela e un demon, rosti dintr-o suflare <essa, uitând entru o cliă
să mai fie =essamine. !u-i aşa5
/in fericire, lui !ate nu i se ăru nimic ciudat în legătură cu această
întrebare.
1 'ineînţeles că este, ieuraş rostuţ. %sta-i lace lui 'enedict.
)etiţe-demon.
<essa ale
nocturne îşi aminti vorbele
bătrânului lui Willîn?!u
(ig$tFood m-ar mira
anumite caseca
dinunele dintresăvisele
6$adFell se fi
infestat cu variola demonului.@
1 $$, făcu ea.
1 C$iar aşa, zise !ate. *ronic, dacă luăm în considerare maniera
înfumurată în care se comortă nefilimii. 2ă întreb adesea de ce îl lace
2ortmain şi de ce îşi doreşte cu atâta ardoare să-l vadă instalat în
*nstitut.
!ate ărea iritat.
7i <essa îşi dăduse seama de asta, însă fatul că ştia că cel mai
robabil 2ortmain era în satele $otărârii de nezdruncinat a lui 'enedict
de a relua *nstitutul de la C$arlotte se constituia într-o adevărată
lovitură.
1 #ur şi simlu nu înţeleg, zise ea, străduindu-se să adote e9resia
uşor iritată a lui =essie, la ce îi va folosi 2agistrului. 0 doar o clădire
masivă, vec$e
!ate râse şi stătută>
indulgent.
1 !u e vorba de clădire, rostuţo, ci de funcţie. Conducătorul
*nstitutului din (ondra este unul dintre cei mai uternici vânători de umbre
din %nglia, iar 2agistrul îl conduce e 'enedict ca şi când ar fi o
marionetă. )olosindu-se de el, ar utea distruge Consiliul din interior, în
tim ce armata de automate l-ar distruge din e9terior. ; învârti e9ert,
duă cum îi imunea dansul& <essa era atât de neatentă din cauza
şocului, încât numai anii de e9erciţii de dans îmreună cu !ate o
îmiedicară să cadă. 7i, în lus, nu e tocmai adevărat că în *nstitut nu
e9istă nimic de valoare. !umai accesul în 2area 'ibliotecă ar fi de
nereţuit entru 2agistru.
1 7i <essa, Ca să nu
rosti ea vorbele emai
un sun de sala
ton mai dur,armelor>
entru a-şi masca
tremurul din voce.
1 <essa5
1 6ora ta. 2agistrul încă o vrea, nu-i aşa5
#entru rima dată, !ate o rivi surrins.
1 %m mai discutat desre asta, =essamine, suse el. <essa va fi
arestată entru osesie ilegală de articole de magie întunecată şi va fi
trimisă în ;raşul <ăcut 'enedict o va lua de-acolo şi o va reda
2agistrului. )ace arte din înţelegerea e care au ecetluit-o, cu toate că
mie nu mi-e clar cu ce se alege 'enedict din toate astea. <rebuie să fie
ceva destul de imortant altminteri n-ar fi atât de dornic să-i trădeze e-ai
lui.
3restată/ Posesie de oiecte de magie întunecată/ <essei i se
învârtea caul.
2âna
utea să lui !atedesesentimentul
scae strecură sre ceafaslinos
că ceva ei. #urta mănuşi,
îi atingea dar <essa nu
ielea.
1 2icuţa mea =essie, murmură el. <e orţi de arcă de+a ai uitat care
e rolul tău în treaba asta. 3i ascuns Cartea %lbă în camera surorii mele,
duă cum te-am rugat, nu-i aşa5
1 /> desigur c-am făcut-o. #ur şi simlu glumeam, !ate.
1 %şa te vreau.
0l se alecă sre ea. Cu siguranţă că avea s-o sărute. 0ra cel mai
neotrivit lucru, dar nimic din acest loc nu utea fi considerat în regulă,
îngrozită comlet, <essa bolborosi
1 !ate> mă simt ameţită> ca şi când aş leşina. Cred că e de la
căldură. %i utea să-mi aduci o limonadă5
0l o rivi o cliă, cu buzele strânse de enervare mascată, dar <essa
ştia că nu utea s-o refuze. !iciun gentleman n-ar face-o. şi îndretă
umerii, îşi aran+ă manşetele şi zâmbi.
1 /esigur,
conduc zise el făcând o lecăciune. 2ai întâi, dă-mi voie să te
să iei loc.
0a rotestă, dar mâna lui era de+a e cotul ei, conducând-o sre unul
dintre scaunele aliniate de-a lungul ereţilor. ; instală e unul şi disăru
în mulţime. 0a îl rivi îndeărtându-se, tremurând din toate înc$eieturile.
%agie întunecată 6e simţea îngreţoşată şi furioasă. %r fi vrut să-şi
ălmuiască fratele, să-l scuture ână când el i-ar fi sus tot adevărul, dar
ştia că nu utea s-o facă.
1 <u trebuie să fii <essa Bra3, suse o voce blândă de lângă ea.
6emeni cu mama ta.
<essa aroae că sări de e scaun. (ângă ea stătea o femeie înaltă şi
subţire,
#ielea eicu
eraundeăr
un lung, nearan+at,
albastru delungă
al, roc$ia culoarea etalelor confecţionată
şi unduitoare, de levănţică.
din tul şi borangic. 0ra desculţă, şi între degetele de la icioare avea
nişte ânze ca de ăian+en, de un albastru mai înc$is decât ielea. <essa
îşi duse vizibil îngrozită mâinile la faţă " oare îşi ierdea deg$izarea5 1,
dar femeia albastră râse.
1 !-am intenţionat să te fac să te temi că ţi-ai ierdut iluzia, micuţo. 0
încă la locul ei. !umai că cei de felul meu văd rin ea. <oate astea "
gesticulă vag sre ărul blond al <essei, sre roc$ia albă şi sre erle "
sunt ca aburul unui nor, iar tu, recum cerul de dincolo de acesta. 7tiai că
mama ta avea oc$ii e9act ca ai tăi, uneori cenuşii şi alteori albaştri5
<essa îşi recăătă glasul.
1 Cine eşti5
1 ;, celor din neamul meu nu le face lăcere să-şi dea numele, dar
oţi să-mi sui cum vrei. #oţi să inventezi un nume drăguţ entru mine.
L
2ama ta obişnuia
1 )loarea să măzise
albastră, strige H3acint$
<essa .
slab. Cum de ai cunoscut-o e mama
mea5 !u ari să fii mai în vârstă decât mine>
1 /uă erioada tinereţii, cei din neamul meu nu îmbătrânesc şi nici
nu mor. 7i nici tu nu vei muri. Ce fată norocoasă: 6er că areciezi
serviciul care ţi s-a făcut.
<essa scutură din ca uimită.
1 6erviciu5 Ce serviciu5 <e referi la 2ortmain5 u ştii ce sunt/
1 /ar tu ştii ce sunt eu/
<essa se gândi la 'ode0
1 Un sirit al naturii5 g$ici ea.
1 7i ştii ce e un coil sc$imbat5
1 Uneori, orni H3acint$ să-i încredinţeze secretul, coborându-şi
vocea ână la o şoată, când sângele nostru de sirite ale naturii se
subţiază
mai bun,şimai
se diluează,
drăguţ şinemai
croim drumcoilaş
grăsuţ într-o casă
" şi,umană
cât ai şiclii,
îl luăm e cel
înlocuim
bebeluşul cu unul bolnăvicios de-al nostru. n vreme ce coilul uman
. ambil-
creşte înalt şi uternic e tărâmurile noastre, familia umană se va găsi
îmovărată cu o creatură muribundă, care se teme de fierul rece.
/escendenţa noastră se întăreşte>
1 /ar de ce să vă bateţi caul5 /e ce nu furaţi ur şi simlu coilul
uman fără să lăsaţi nimic în loc5
;c$ii de un albastru întunecat ai lui H3acint$ se desc$iseră larg.
1/e ce5
susiciuni #entru
rintre că n-ar
mundani. fi corect,
0i sunt roşti, zise ea. mulţi.
dar sunt 7i ar!udasenaştere la
cuvine să
le stârnim mânia. %tunci, vin cu fier şi torţe.
0a se cutremură.
1 6tai o cliă, zise <essa. <u sui că eu sunt un copil schimat 5
H3acint$ râse cu oftă.
1 6igur că nu: Ce idee carag$ioasă:
şi duse mâinile la inimă în tim ce râdea, iar <essa văzu că şi
degetele îi erau unite de o ânză ca de ăian+en, de culoare albastră.
'rusc, ea zâmbi, dezvelindu-şi dinţii strălucitori.
1 Un băiat deosebit de c$ieş se uită fi9 încoace, zise ea. (a fel de
c$ieş ca un lord al zânelor: %r trebui să te las cu treburile tale.
i făcu semn cu oc$iul şi, înainte ca <essa să oată rotesta, H3acint$
disăru în mulţime.
guduită, <essa se întoarse, aştetându-se ca ?băiatul c$ieş@ să fie
!ate " dardeera
cu oc$ii el,Will, sri+init
acesta se de ereteleşide
întoarse lângă să
înceu ea. studieze
n clia încu
care dădu
atenţie
odeaua ringului de dans.
1 Ce voia zâna5
1 !u ştiu, suse <essa e9aserată. 6ă-mi sună că, aarent, nu sunt
un coil sc$imbat.
1 #ăi, asta-i bine. #rocesul eliminării. <essa trebui să recunoască
fatul că Will se descurca bine, cumva ascunzându-se în faldurile
draeriilor negre din satele lui, ca şi când n-ar fi fost deloc rezent.
#robabil că era un talent al vânătorilor de umbre. 7i ce veşti ai de la
fratele tău5
0a îşi îmreună mâinile, rivind odeaua în tim ce vorbi.
1 =essamine a sionat entru !ate în tot acest tim. !u ştiu e9act de
când. 0a i-a sus totul şi crede că el o iubeşte.
Will nu ăru surrins.
—
1 u crezi
Cred că el nu
că !ate o iubeşte5
se iubeşte decât e sine, zise <essa. /ar e ceva şi
mai rău de-atât. 'enedict (ig$tFood lucrează entru 2ortmain. %cesta
este motivul entru care lănuieşte să reia *nstitutul. #entru că, de fat,
2agistrul să-l aibă şi să mă aibă. !ate e la curent cu toate, desigur. (ui
nu-i asă.
<essa îşi rivi din nou mâinile. 2âinile lui =essamine. 2ici şi delicate în
mănuşile fine, albe, din iele de ied. 3h, +ate, gândi ea. %ătuşa 2arriet
oişnuia să-l numească ăiatul ei cu ochi alaştri
1 #robabil că asta a fost înainte ca el să o omoare, suse Will. %tunci
îşi dădu seama <essa că se gândise cu voce tare. 7i iată-l că se
întoarce,
<essa adăugă el, murmurând
rivi în mulţime în şoată.
şi-l văzu e !ate, cu ărul lui blond ca un far,
venind sre ea. Kinea în mână un a$ar cu un lic$id auriu strălucitor. 6e
întoarse să-i sună lui Will să se grăbească, dar acesta de+a disăruse.
1 (imonadă acidulată, zise !ate, venind sre ea şi îmingându-i
a$arul în mână.
)aţetele reci ca g$eaţa ale acestuia îi făceau bine mâinii ei calde. (uă
o îng$iţitură& în ciuda aştetărilor, era delicioasă.
!ate îi îndeărtă ărul de e frunte.
1 %cum, ce suneai5 întrebă el. 'hiar ai ascuns cartea în camera
surorii mele>
1 /a, aşa cum mi-ai sus, minţi <essa. 0a nu bănuieşte nimic,
desigur.
1 6ă serăm că nu.
1 !ate>
1 /a5ce intenţionează 2agistrul să-i facă surorii tale5
1 7tii
1 Ki-am sus, nu e sora mea. !ate era enervat. 7i $abar n-am ce
lănuieşte să-i facă, dar nici nu mă interesează. #entru mine, doar
lanurile mele contează " viitorul nostru îmreună. 6ă îndrăznesc să
ser că şi tu eşti la fel de $otărâtă5
<essa se gândi la =essamine, stând osacă în încăere îmreună cu
ceilalţi vânători de umbre, în tim ce aceştia se uitau rintre $ârtiile
desre 2ortmain& =essamine adormind la masă în loc să lece când
aceştia îşi dezbăteau lanurile cu agnor )ell. *ar <essei îi fu milă de ea,
cu toate că îl ura e !ate, îl ura atât de mult, încât simţea că o ardea
gâtul. ?Ki-am sus, nu e sora mea.@
<essa făcu oc$ii mari, buzele-i tremurau.
1 )ac tot ce ot, !ate, suse ea. !u mă crezi5
%vu un sentiment de triumf rivindu-l cum îşi rerimă enervarea.
mai1dansăm5
/esigur, dragă. /esigur. i cercetă faţa. <e simţi mai bine5 8rei să
0a strânse a$arul în mână.
1 %, nu ştiu>
1 /esigur, c$icoti !ate, se sune că un gentleman trebuie să
danseze numai o dată sau de două ori cu soţia lui.
<essa înlemni. 6e ărea că timul se orise în loc în +urul ei ăru că
lutul încremenise îmreună cu ea, c$iar şi rân+etul de e faţa lui !ate.
"oţie/
0l şi =essamine erau căsătoriţi 5
1 ngeraşule: strigă !ate cu o voce care ărea să vină de dearte. <e
simţi
1 bine5 0ştiBra3:
/omnule albă la faţă ca $ârtia.
; voce monotonă, mecanică, se auzi de duă umărul lui !ate. 0ra
unul dintre automatele fără c$i, care întindea o tavă de argint e care se
afla îmăturită o bucată de $ârtie.
1 Un mesa+ entru dumneavoastră.
!ate se întoarse surrins şi înşfăcă $ârtia de e tavă& <essa îl rivi
desăturind-o, citind-o, blestemând şi îndesând-o în buzunarul $ainei.
1 2ăi să fie, zise el. Un bilet de la el însuşi.
Proail că se referă la %agistru, gândi <essa.
1 6e are că e nevoie de mine. ; lictiseală îngrozitoare, dar ce ot
să fac5 ; luă de mână şi o a+ută să se ridice în icioare, aoi se alecă
entru un sărut cast e obraz. 8orbeşte cu 'enedict& el se va asigura că
vei fi condusă înaoi la trăsura noastră, doamnă *ra? , rosti el în şoată
ultimele două cuvinte.
%morţită,
1 'ravo,<essa încuviinţă
zise !ate. %oi din ca.
se întoarse şi disăru în mulţime, urmat de
%utomat. <essa rivi lung duă amândoi. #robabil că din cauza şocului,
crezu ea, dar totul în încăere înceuse să arate uţin> ciudat. 0ra ca şi
când utea să vadă fiecare rază de lumină reflectată de cristalele
candelabrului. 0fectul era minunat. C$iar dacă ciudat şi uţin ameţitor.
1 <essa:
0ra Will, aăruse fără vreun efort în saţiul de lângă ea. <essa se
întoarse să-l rivească. #ărea îmbu+orat, ca şi când ar fi alergat " un alt
efect minunat, ciudat, crezu ea, ărul negru şi masca, oc$ii albaştri şi
ărul blond, şi roşeaţa de e omeţi. 0ra ca şi când rivea o ictură.
1 nţeleg că fratele tău a rimit biletul.
1 %aa: <otul devenea clar. <u i l-ai trimis.
1 0u i l-am trimis.
#ărând mulţumit de sine, Will luă a$arul cu limonadă din mâna ei,
bău1ce% mai rămăsese
trebuit şi-lde-aici.
să-l scot aşeză aoi e ervaz.
7i robabil că ar trebui să lecăm şi noi,
înainte ca el să-şi dea seama că biletul e fals şi să se întoarcă. Cu toate
că l-am trimis dret în 8au9$all& îi va lua o veşnicie să a+ungă acolo şt
înaoi, aşa că suntem oarecum în siguranţă>
0l îşi curmă vorbele, iar ea simţi alerta din glasul lui.
1 <ess> <essa5 0şti bine5
1 /e ce mă întrebi5
8ocea îi răsuna în roriile-i urec$i.
1 #riveşte:
ntinse mâna şi rinse o şuviţă din ărul ei, aducând-o în faţă, astfel
încât
ei ăr.ea!usăaloluioată vedea. #rivi lung. Castaniu-înc$is, nu blond. #roriul
=essamine.
1 ;, /oamne: /use o mână la faţă, recunoscând înţeăturile
familiare ale <ransformării, în tim ce aceasta înceea să-şi facă efectul,
/e când>
1 !u de mult. 0rai =essamine când m-am aşezat. ; rinse de mână.
8ino: eede:
#orni cu aşi mari sre ieşire, dar sala de bal era mare, iar truul
<essei se zvârcolea şi tremura din ricina <ransformării. *cnea de arcă
fusese muşcată. l văzu e Will dând din ca alarmat& îl simţi cum o
rinse când se îmiedică, şi cum aroae că o căra mai dearte.
ncăerea se învârtea cu ea. +u se poate să leşin +u mă lăsa să leşin&
Un val de aer rece o lovi în faţă. şi dădu seama că Will o scosese
rintr-o uşă dublă şi că erau afară, e un mic balcon din iatră, unul
dintre multele care dădeau însre grădină. 6e îndeărtă de el, sfâşiindu-
şi masca
iatră, /uăaurie
ce de euşile
trânti faţă,înaroae
urma lor,răbuşindu-se e şibalustrada
Will se întoarse din
se grăbi sre
ea rinzând-o uşor de sate cu o mână.
1 <essa5
1 6unt bine.
0ra bucuroasă să simtă balustrada din iatră sub mâini, să-i simtă
soliditatea şi duritatea, conferindu-i o siguranţă de nedescris. %erul rece îi
alunga şi ameţeala. Uitându-se în +os la roria-i ersoană, văzu că
devenise din nou întru totul <essa. oc$ia albă era acum cu câţiva
centimetri rea scurtă, iar corsetul atât de strâns, încât îi scotea sânii în
evidenţă. 7tia că unele femei se încorsetau dinadins atât de strâns entru
a beneficia de acest efect, dar era mai degrabă şocant să lase să se
vadă atât de mult din roria ei iele.
l rivi ieziş e Will, bucuroasă că aerul rece îi îmiedica obra+ii să-i ia
foc.
1 #ur ână
niciodată şi simlu> nu ştiu
acum să-mi ce-a
ierd fost asta. !ufără
<ransformarea mi s-a mai
să-mi dauîntâmlat
seama.
#robabil că a fost rezultatul tuturor surrizelor. 6unt căsătoriţi, ştiai asta5
!ate şi =essamine. Căsătoriţi: !ate n-a fost niciodată genul care să se
însoare. 7i n-o iubeşte. 6unt sigură. 0l nu oate să iubească e nimeni
decât e sine însuşi. !-a iubit niciodată e nimeni.
1 <essa, zise Will din nou, de data asta mai blând.
7i el se sri+inea de balustradă, rivind-o în faţă. 6tăteau foarte
aroae unul de celălalt. /easura lor, luna lutea rintre nori, o barcă
albă e o mare neagră şi liniştită.
0a tăcu, conştientă că era rea ornită.
1 mi are
%roae rău, suse
ezitând, Will îieaatinse
încet,obrazul,
rivind înîntorcând-o
altă arte. cu faţa sre el, îşi
scosese mănuşa, astfel încât îi atingea ielea direct cu mâna.
1 !u are de ce să-ţi ară rău, zise el. %i fost strălucitoare acolo,
înăuntru, <essa. !iciun as greşit. 0a îşi simţea faţa caldă sub degetele
lui reci, şi era uimită. Will era cel care vorbea5 <ill care-i vorbise e
acoerişul *nstitutului de arcă era un nimic5 (-ai iubit cândva e fratele
tău, nu-i aşa5 Ki-am văzut faţa în tim ce el îţi vorbea şi aş fi vrut să-l
omor entru că-ţi frângea inima.
u mi-ai fr(nt inima, ar fi vrut ea să sună. n sc$imb, zise
1 ; arte din mine îi duce dorul aşa cum> aşa cum tu îi duci dorul
nurorii tale. C$iar dacă ştiu ce este, mi-e dor de fratele e care am crezut
că-l aveam. 0l era familia mea.
1 %cum, familia ta este *nstitutul.
8ocea lui era incredibil de blândă. <essa îl rivi uimită. 'lândeţea nu
era un lucru
atingerea e care
mâinii lui eeaobrazul
să-l asocieze vreodată cu
ei, în moliciunea Will.în/ar
vocii, e9ista
oc$i, când îno
rivea.
0ra felul în care visase întotdeauna că avea s-o rivească un băiat.
/ar nu visase niciodată la cineva atât de frumos ca Will. !ici în cele mai
ascunse înc$iuiri. n lumina lunii, curbura gurii lui arăta ură şi erfectă,
din satele măştii oc$ii îi erau aroae negri.
1 %r trebui să intrăm înaoi, zise ea, aroae în şoată.
!u voia să intre înaoi. 8oia să stea acolo, cu Will dureros de aroae
de ea, mai-mai sri+inindu-se de ea. 6imţea căldura care radia din corul
lui. #ărul lui negru atârna în +urul măştii, îi intra în oc$i, încurcându-i-se în
genele lui lungi.
1 %vem foarte uţin tim.
)ăcu un as înainte " şi se îmiedică de Will, care o rinse. ncremeni
şi atunci îl curinse cu braţele, degetele ei îmreunându-se e ceafa lui.
şi ţinea
oc$ii, faţa liită
lăsând de gâtul
în afară lumealui, simţindu-ilumina
ameţitoare, ărul moale sub degete.
de dincolo nc$ise
uşi, strălucirea
cerului. 8oia să fie acolo cu Will, în siguranţă în acel moment, in$alându-i
mireasma roasătă, simţindu-i bătăile inimii la unison cu ale ei, la fel de
constante şi uternice ca ulsul oceanului.
l simţi şi e el insirând adânc.
1 <ess, zise el. <ess, uită-te la mine:
0a îşi ridică oc$ii însre ai lui, încet şi fără dorinţă, aştetându-se la
furie sau răceală " dar rivirea lui era fi9ată într-a ei, oc$ii lui de un
albastru-înc$is, întunecaţi sub genele dese şi negre, şi din ei lisea
răceala obişnuită, distantă. 0rau limezi recum cristalul şi lini de
dorinţă.
văzuse 0raânămai mult decât
atunci, de dorinţă,
e care de oo tandreţe
nici măcar dată nu e care ea nucuo Will
o asociase mai
Herondale. %ceasta mai mult decât orice altceva, îi ori rotestele în tim
ce el îşi ridicase mâinile şi înceuse metodic să-i scoată agrafele din ăr,
una câte una.
3sta e neunie, gândi ea, când rima agrafă căzu zăngănind e +os.
%r fi trebuit să alerge, să fugă din acel loc. n sc$imb, ea stătea, fără
cuvinte, în tim ce Will desc$eia şiragul de erle al lui =essamine ca şi
când ar fi fost false. #ărul ei lung, buclat şi de culoare înc$isă îi curse e
umeri, iar Will îşi trecu mâinile rin el. l auzi e9irând în tim ce făcea
acest lucru, ca şi când şi-ar fi ţinut resiraţia tim de luni întregi şi trebuia
ur şi simlu să-i dea drumul. 0a stătea ca $inotizată în tim ce ei îi
aduna ărul în mâini, trecându-i-l este umeri, răsucindu-i buclele e
degete.
1 <essa mea, zise el şi, de data asta, ea nu-i suse că nu era a lui.
1 Will,
gâtului său.şoti ea când
i scoase el seşiîntinse
mănuşile acesteaşi-isedesrinse mâinile
alăturară măştii din +urul
şi agrafelor
lui =essie e odeaua din iatră a balconului. %oi îşi scoase şi el masca
şi o aruncă deoarte, trecându-şi mâinile rin ărul negru, îndeărtându-
şi-l de e frunte. #artea inferioară a măştii îi lăsase semne e omeţi, ca
nişte uşoare cicatrice, dar când ea dădu să şi le atingă, el îi rinse uşor
mâinile şi i le îminse în +os.
1 !u, rosti el. (asă-mă e mine să te ating rimul. %m vrut>
0a nu suse nu. n sc$imb, stătu, cu oc$ii larg desc$işi, rivindu-l în
tim ce el trasa cu buricele degetelor conturul tâmlelor ei, aoi al
omeţilor, aoi " uşor, în ofida bătăturilor lui asre " îi trasă conturul
gurii ca şi când ar fi vrut să şi le întiărească în memorie. Bestul îi făcu
inima să i se agite ca o asăre cativă. ;c$ii lui rămaseră fi9aţi într-ai ei,
întunecaţi ca fundul oceanului, rătăcitori, ameţiţi de descoerirea făcută.
0a rămase nemişcată, în tim ce buricele degetelor lui îi ărăsiră gura
şi trasară osub
alunecând cărare de-a de
anglica lungul gâtului
mătase de laei,guler
orindu-se la baza
şi trăgând acestuia,
de unul dintre
caetele acesteia& ea înc$ise oc$ii e +umătate când casa se desc$ise,
şi mâna lui caldă îi acoeri clavicula. şi aminti cum, odată, e %ain,
vaorul trecuse rintr-un etic de ocean ciudat de strălucitor, şi cum nava
brăzdase o dară de foc rin aă, lăsând în urma ei scântei. 0ra ca şi
când mâinile lui Will făcuseră acelaşi lucru e ielea ei. %rdea acolo unde
o atinsese el şi simţea e unde trecuseră degetele lui c$iar când acestea
se îndeărtaseră. 2âinile lui se mişcau uşor, mai în +os, este corsetul
roc$iei ei, urmând curbura sânilor. <essa gemu, c$iar dacă mâinile lui
alunecară entru a o rinde de talie şi entru a o trage sre el, liindu-şi
truurile ână când
0l se alecă nu mai
entru a-şi rămăsese
lii obrazulnici măcar
de-al un milimetru
ei. esiraţia luiîntre ei.
în urec$ea
ei o făcu să tremure la fiecare cuvânt rostit în mod deliberat.
1 %m vrut să fac asta, a zis el, în fiecare cliă din fiecare oră a
fiecărei zile în care am fost cu tine, încă din ziua în care te-am întâlnit.
/ar tu ştii asta. reuie să ştii, nu-i aşa5
0a îl rivi cu buzele întredesc$ise de uimire.
1 Ce să ştiu5 întrebă ea, iar Will, cu un oftat ca de înfrângere, o
sărută.
'uzele lui erau moi, atât de moi: ; mai sărutase şi înainte, sălbatic şi
diserat şi cu gust de sânge, dar de data asta era altceva. /e data asta,
era în mod deliberat, fără grabă, de arcă el îi vorbea în tăcere,
sunându-i cu atingerea buzelor ceea ce nu utea să-i sună în cuvinte.
; sărută delicat, ca atingerea ariilor unui fluture, fiecare sărutare fiind
măsuraţi cu bătăile inimii ei, fiecare sunându-i că ea îi era dragă, era de
neînlocuit,
întinse dorită.
entru <essa nu-şi
a-i curinde gâtul,mai utua-şi
entru ţine mâinile
trece e lângă
degetele cor. (e
rin buclele lui
mătăsoase, entru a-i simţi ulsul în alme. 0l o strângea uternic tu tim
ce-i e9lora gura cu buzele. %vea gust de limonadă acidulată, dulce şi
işcătoare. 2işcarea limbii lui e care şi-o trecea uşor este buzele fi îi
trimitea fiori delicioşi în tot corul. ;asele i se toiră şi nervii îi cedări.
<ân+ea să-l tragă mai aroae, dar el fusese atât de blând cu ea, atât de
incredibil de blând, cu toate că duă tremurul mâinilor simţea cât de mult
o dorea, bătăile inimii lui alăturate bătăilor inimii ei. Cu siguranţă, cineva
căruia nu-i ăsa câtuşi de uţin nu s-ar fi utut urta cu asemenea
blândeţe. <oate bucăţile din interiorul ei care se risiiseră când îl rivise
e Will în toate aceste sătămâni care trecuseră înceură să se liească
laolaltă şi să se vindece. 0a se simţea uşoară, ca şi când ar fi utut să
zboare.
1 Will, şoti ea, cu buzele liite de ale lui. 8oia cu diserare să-l simtă
liit de ea,
îmrăştia era ca
ornind dinostomac
durere,entru
o durere uternică
a-i accelera şi fierbinte
bătăile care se
inimii şi entru a-
i înnoda mâinile în ăr şi entru a-i da foc ielii. Will, nu trebui, să fii atât
de gri+uliu. !-o să mă sarg.
1 <essa, mormăi ei cu buzele liite de ale ei, dar ea simţi ezitarea din
vocea lui.
0a îl muşcă uşor de buze, necă+indu-i, iar el îşi ierdu suflul. ; aăsă
cu mâinile e ceafă, liind-o de el, ca şi când îşi ierduse controlul, iar
blândeţea înceuse să înflorească într-o necesitate mult mai
rovocatoare. 6ărutările lor deveniră din ce în ce mai rofunde, ca şi
când ar fi utut îi se resire unul e celălalt, să se consume unul e
celălalt, să
îmingea se devoreze
înaoi, reciroc.
sre balustradă, <essa
într-un fel ştia că ar
în care scâncea& că doară,
fi utut s-o Will o
dar, în mod ciudat, nu o durea& că mâinile lui erau e corsa+ul roc$iei lui
=essamine, distrugând trandafirii delicaţi din mătase. /e arcă ar fi venit
de dearte, <essa auzi mânerul uşilor zăngănind& acestea se desc$iseră,
şi totuşi ea şi cu Will rămaseră rinşi unul de celălalt, ca şi când nimic
altceva nu mai conta.
6e auzi un murmur de voci, şi aoi cineva suse e un ton
dezarobator
1 Ki-am sus eu, 0dit$, asta se întâmlă când bei băuturi roz.
Uşile se înc$iseră iar, şi <essa auzi aşi îndeărtându-se. 6e
desrinse de Will.
1 ;, cerule, zise ea fără suflu. Ce umilitor>
1 !u-mi asă:
; trase înaoi sre el, îi mângâie gâtul cu nasul, faţa lui fierbinte liită
de 1ielea ei rece. Bura lui alunecă este a ei.
<ess>
1 mi sui numele întruna, murmură ea. #usese o mână e ietul lui,
ţinându-l uţin mai dearte, dar n-avea nici cea mai vagă idee cât ar li
utut s-o lase acolo. ; durea truul de dorinţă entru el. <imul nu mai
avea niciun înţeles. !iciodată nu mai simţise ceva asemănător, şi se
întreba dacă semăna cu ceea ce simţea !ate când era beat.
1 mi lace numele tău. mi lace cum sună.
7i el ărea beat, cu gura liită de a ei în tim ce vorbea, astfel încât
simţea mişcarea delicioasă a buzelor lui. i insira resiraţia, absorbindu-
l. !u utu să nu observe că truurile lor se otriveau erfect& încălţată cu
antofii cu tocuri din satin alb ai lui =essie, ea era cu uţin mai scundă
decât el, şi trebuia să-şi lase doar uţin caul e sate entru a-l săruta.
1 <rebuie să te întreb ceva. <rebuie să ştiu>
1 /eci aici eraţi voi doi, se auzi o voce din ragul uşii. 7i ce sectacol
oferiţi, dacă ot să%colo,
6e desărţiră. sun aşa.
stând în uşă " deşi <essa nu-şi amintea să fi
auzit zgomotul uşilor desc$izându-se ", cu o ţigară între degetele subţiri
şi cafenii, era 2agnus 'ane.
1 (ăsaţi-mă să g$icesc, zise 2agnus e9irând fumul. %cesta alcătui
un nor alb în forma unei inimi care se deforma e măsură ce se îndeărta
de gura lui, e9tinzându-se şi răsucindu-se ână când nu mai utu
desluşită. %ţi băut limonadă.
<essa şi Will, acum stând unul lângă celălalt, se riveau reciroc.
<essa vorbi rima.
1
1 0u> da, !ate
%re uţină mi-amagică
ulbere adus nişte limonadă.în ea, rosti 2agnus.
amestecată
0ra îmbrăcat în negru din ca ână-n icioare, fără alte odoabe
e9ceţia celor de la mâini. #e fiecare deget avea un inel garnisit cu iatră
enormă, de culori diferite " citrin galben ca lămâia, +ad verde, rubin roşu,
toaz albastru.
1 6oiul care-ţi minimalizează in$ibiţiile şi care te determină să faci
lucruri e care altfel " tuşi delicat " nu le-ai face.
1 %$, făcu Will. 7i aoi %$:
<onul vocii sale era scăzut. 6e întoarse, sri+inindu-se cu mâinile de
balustradă. <essa simţi cum încee să-i ardă faţa.
1 /oamne, ţi se vede o bună arte din iet, continuă 2agnus e un
ton vesel, gesticulând însre <essa cu vârful arins al ţigării sale. out le
monde sur le alconSS, cum se sune în franceză, adăugă el, mimând
terasă vastă care îi ornea de la iet. 2ai ales că acum noi c$iar
suntem într-unace,
1 (as-o-n balcon.
suse Will. <essa nu-i vedea faţa& avea caul lecat.
!-a ştiut ce bea.
<essa îşi încrucişă braţele, dându-şi seama că asta nu făcea decât
accentueze roblema sânilor, aoi şi le lăsă în +os.
1 %sta e roc$ia lui =essamine, iar ea e e +umătate cât mine, rosti
iute. n alte îmre+urări, n-aş ieşi niciodată îmbrăcată în felul acesta.
2agnus ridică din srâncene.
1 <e-ai <ransformat înaoi în tine însăţi, nu-i aşa5 Când şi-a făcut
limonada efectul5
<essa se încruntă. 6e simţea ciudat de umilită " să fie rinsă
sărutându-se cu Will& să stea în faţa lui 2agnus, îmbrăcată în ceva care-
ar făcut-o e mătuşa ei să moară dacă ar fi văzut-o astfel " şi totuşi, o
arte din ea îşi dorea ca 2agnus să lece, astfel ca ea să-l sărute din
nou e Will.
1 /ar tu ce
neoliticoasă. /ecauţi
unde aici,
ai ştiutdacă-mi este ermis
unde suntem noi/ să întreb5 trânti ea
1 %m sursele mele, zise 2agnus, scoţând fuioare de fum. 2-am
.. „Toat- lumea pe bal!on” (*n ib ran!e- *n ori+inal)

gândit că aţi utea une ceva la cale. #etrecerile lui 'enedict (ig$tFood
au reutaţia că-s ericuloase. Când am auzit că sunteţi aici>
1 6untem bine ec$iaţi să facem faţă ericolului, răsunse <essa.
2agnus se uita făţiş la sânii ei.
1 8ăd asta, suse el. narmată ână-n dinţi, duă cum se vede.
<erminând ţigara, o aruncă este balustrada balconului.
e1 Unul
Will. dintre
2i-a sub+ugaţii
transmis umani aiînsă
un mesa+, lui Camille estedintre
dacă unul aici şivoi
l-a arecunoscut
fost de+a
recunoscut, nu credeţi că e9istă riscul să se întâmle din nou5 0 timul
să disăreţi.
1 /ar ce-ţi asă ţie dacă lecăm sau nu5
0ra Will, ţinându-şi în continuare caul lecat, având vocea înăbuşită.
1 mi eşti dator, zise 2agnus cu vocea ca de oţel. %m de gând să-mi
onorez datoria.
Will se întoarse sre el. <essa tresări văzându-i e9resia de e c$i.
#ărea bolnav şi îngreţoşat.
1 %r fi trebuit să ştiu că desre asta e vorba.
1 ţi oţi alege rietenii, dar nu şi e salvatorii care aar în mod
neaştetat, zise 2agnus vesel. /eci, mergem5 6au mai degrabă
rămâneţi aici şi vă încercaţi norocul5 Când a+ungeţi înaoi la *nstitut,
uteţi să reluaţi sărutările de unde aţi rămas.
Will se încruntă.
1 6coate-ne de-aici:
;c$ii ca de isică ai lui 2agnus străluciră. #ocni din degete şi o loaie
de scântei albastre căzu în +urul lor într-o aversă neaştetată, uimitoare.
<essa se încordă, crezând că îi vor arde ielea, dar nu simţi decât cum
trece vântul este faţa ei. #ărul i se ridică de arcă o energie stranie i-ar
fi străbătut terminaţiile nervoase. l auzi e Will icnind " şi, într-o cliă, se
aflau e una dintre cărările ietruite din grădină, lângă $eleşteul
ornamental, marele conac (ig$tFood ridicându-se, tăcut şi întunecat,
deasura lor.
1 #oftim, zise 2agnus e un ton lictisit. %sta n-a fost rea dificil, nu-i
aşa5
Will îl rivi fără recunoştinţă.
1 2agie, murmură el.
2agnus îşi ridică mâinile. ncă ocneau, scoţând scântei albastre
asemănătoare
1 7i cam ceunui
crezifulger.
că sunt reţioasele tale rune5 +u magie5
1<aci, zise <essa. /eodată, se simţi slăbiţi ; dureau coastele strivite
de corset, iar icioarele, încălţate cu antofii rea mici ai lui =essamine,
erau în agonie. <erminaţi cu gâlceava, amândoi: Cred că vine cineva.
6e oriră cu toţii, tocmai când un gru vorbăreţ dădu colţul casei.
<essa încremeni. C$iar şi în lumina lunii acoerite de nori vedea că nu
erau oameni. !ici locuitori ai (umii de =os nu erau. 0ra un gru de
demoni " unul ca un cadavru ambulant, cu găuri întunecate în loc de
oc$it un altul, un sfert din mărimea unui bărbat, cu ielea albastră şi
îmbrăcat în +iletcă şi antaloni, dar cu o coadă cu ţei, cu trăsături de
şoârlă
vârtelniţăşiacoerită
cu un botcualatizat caumede.
guri roşii, de şare& şi un altul, care ărea să fie o
6e întâmlară mai multe lucruri deodată.
<essa îşi duse reede dosul almei la gură, înainte să ţie. !-avea
niciun rost să fugă. /emonii îi văzuseră de+a şi se oriră e alee. /insre
ei venea un miros de utreziciune, acoerind arfumul coacilor.
2agnus ridică mâna, flăcări albastre încercuindu-i degetele. ostea
cuvinte în şoată. #ărea atât de neliniştit, cum <essa nu-l văzuse
niciodată.
*ar Will " Will, la care <essa se aştetase să ună mâna e umnalele
de serafi, făcu ceva de-a dretul neaştetat. idică un deget murmurând,
arătă sre demonul cu ielea albastră, şi şuieră
— u&
/emonul cu ielea albastră clii. <oţi demonii se oriră, rivindu-se
reciroc. #robabil că acolo funcţiona o înţelegere care-i îmiedica să
atace
buzeleoamenii
roşii. la etreceri, dar îi dislăcu modul în care se lingeau e
1 Măă, făcu e un ton surrinzător de obişnuit demonul căruia Will i
se adresase. !u-mi amintesc> %dică, nu cred că am avut lăcerea să>
— %incinosule&
Will se reezi înainte şi atacă& în tim ce <essa rivea uimită, el trecu
raid de ceilalţi demoni şi se aruncă asura demonului albastru. %cesta
scoase un ţiăt iţigăiat. 2agnus rivea cu gura căscată ce se întâmla.
<essa strigă
1 Will: <ill&
I /ar el se rostogolea iar şi iar e iarbă, îmreună cu creatura cu iele
albastră care era surrinzător de agilă. Will o rinsese de satele +iletcii,
dar ea se eliberă ruând-o şi se îndeărtă, traversând grădinile, cu Will
urmărind-o de-aroae.
<essa încercă să facă câţiva ăţi duă ei, dar icioarele o dureau
îngrozitor.
unctul de %runcându-şi
a alerga duă din
Will,icioare
când îşiantofii lui =essamine,
dădu seama era e
că ceilalţi demoni
scoteau un murmur de suărare. #ăreau să i se adreseze lui 2agnus.
1 %, ăi, ştiţi şi voi, zise el, recăătându-şi calmul şi arătând în
direcţia în care Will disăruse. !eînţelegeri. (egate de o femeie. 6e
întâmlă.
2urmurul încetă. 0ra limede că demonii nu-l credeau.
1 /atorii la +ocuri de noroc5 sugeră 2agnus. #ocni din degete, şi din
alma sa izbucni o flacără care scăldă grădina într-o lumină uternică. 8ă
sugerez să nu vă bateţi rea mult caul cu treaba asta, domnilor.
năuntru vă aşteată festivităţi şi distracţii. Besticulă sre uşa îngustă
care ducea
aici dacă maisre sala de bal. 2ult mai lăcute decât ceea ce vă aşteată
zăboviţi.
%sta ăru să-i convingă. /emonii se îndeărtară, murmurând şi
bolborosind, luând şi du$oarea de gunoi cu ei.
<essa se răsuci e călcâie.
1 eede, trebuie să mergem duă ei>
2agnus se alecă şi-i ridică antofii de e cărare. Kinându-i de fundele
din satin, el suse
1 2ai încet, Cenuşăreaso. Will este vânător de umbre. 0l aleargă
reede. !-ai să-l a+ungi niciodată.
1 /ar tu... <rebuie să e9iste o magie>
— %agie, zise 2agnus imitând tonul lin de dezgust al lui Will. Will
este acolo unde trebuie să fie, făcând ceea ce trebuie să facă. 6coul
lui>
1 nu-l laci5 întrebă <essa& robabil că era o întrebare
ciudată, dar era
lui Will, ceva ceva
ce ea nu în felulidentifica.
utea în care 2agnus îl rivise e Will, îi vorbise
6re surrinderea ei, 2agnus luă întrebarea în serios.
1 'a-l lac, zise el, cu toate că aş zice că îmotriva voinţei mele. (a
înceut l-am considerat cam veninos, dar mi-am venit în fire. /incolo de
toată bravada asta e9istă un suflet. 7i el c$iar e viu, unul dintre cei mai vii
oameni e care i-am cunoscut vreodată. Când simte ceva, e la fel de
strălucitor şi de uternic ca fulgerul.
1 Cu toţii simţim, zise <essa comlet luată rin surrindere. ;are să
simtă Will mai intens decât oricine altcineva5 #oate doar să fie nu nebun
decât oricine altcineva.
1 !u c$iar aşa, zise 2agnus. Crede-mă, am trăit mult tim şi c$iar
ştiu. #rivirea lui nu era lisită de comasiune. 7i vei descoeri că şi
sentimentele se mai ofilesc, cu cât trăieşti mai mult. Cel mai bătrân
magician e care l-am cunoscut vreodată a trăit aroae o mie de ani şi
mi-i susdecăcenici
întrebat număcar nu-şi
şi-a us amintea
caăt vieţii şicum e dragostea,
mi-a dar nici
zis că mai simte unura. (-am
lucru, iar
acela era teama " teama de ceea ce este dincolo de moarte. ?<ărâmul
neaflat, de unde nimeni nu se întoarce.@LS
1 Hamlet, suse <essa automat încerca să-şi rerime gândurile
legate de roria ei nemurire. %cest concet era rea grandios şi terifiant
entru a fi cu adevărat curins şi, în lus> se utea nici să nu fie
adevărat.
1 !oi, care suntem nemuritori, suntem legaţi de această viaţă cu un
lanţ
teamă dedeaur şi nu
ceea îndrăznim
ce se să-lde
află dincolo retezăm sau2agnus.
abis, zise să-l ruem fiindcă
%cuma $ai, şinenu-e
i urta ică lui Will entru îndatoririle sale morale.
#orni e cărare, cu <essa ţoăind iute duă el, făcând eforturi entru a
ţine asul.
1 /ar s-a urtat de arcă-l cunoştea e demon>
1 #robabil că a încercat să-l mai omoare şi altă dată, zise 2agnus.
Uneori, ei scaă.
1 /ar cum o să se întoarcă la *nstitut5 se lânse <essa.
1 0 băiat isteţ. 8a găsi el o cale. 6unt mai îngri+orat în legătură cu
modul în care vei a+unge tu înaoi la *nstitut, înainte să-şi dea seama
cineva că liseşti, caz în care ai să dai de dracu.
%+unseră la oarta din faţă, unde aşteta trăsura, C3ril odi$nindu-se
liniştit e cară, cu ălăria trasă e oc$i.
i aruncă o rivire de revoltă lui 2agnus când el desc$ise ortiera
trăsurii
1 /eşi unde
ridicăştii
o mână entru
că Will şi cu amine
o a+uta să avut
n-am urce.ermisiunea lui C$arlotte
de a veni aici în seara asta5
1 /raga mea, ar trebui să-mi acorzi mai mult credit, suse el şi rân+i
într-un fel contagios, încât <essa, oftând, îi dădu mâna. %cum, zise el, te
duc înaoi la *nstitut, şi e drum oţi să-mi sui totul.
34 Actul III, scena I — în Shakespeare, Hamlet, prinţ al Danemarcei, traucere e !e"n !e#i$chi %i &an
&u$escu, 'itura Al(atr"s, )ucure%ti, 1*+
13
SABIA MORTALĂ
Ca tu, din inima-mi capricioasă,
Cuirea mea meschină)
Ca-o sau n-o lua, cum doreşti9
1u n-o mai vreau de-acum
1 C$ristina ossetti, ?2aude Clare@
1 ;, /oamne 6finte din ceruri, suse 6o$ie, sărind de e scaunul ei

când <essa desc$ise uşa dormitorului lui =essamine. /omnişoară <essa,
ce s-a înt(mplat 5
1 6o$ie: 7şş:
<essa îşi duse degetele la buze ca avertisment, în tim ce înc$idea
uşa în urma ei. ncăerea era aşa cum o lăsase. Cămaşa ei de noate şi
$alatul erau îmăturite ordonat e un scaun, oglinda crăată, din argint,
era e masa de toaletă, iar =essamine> =essamine era încă în stare de
inconştienţă, fiind legată de înc$eieturi de stâlii atului. 6o$ie, aşezată
e un scaun lângă garderobă, cu siguranţă că stătuse acolo încă de când
Will şi <essa lecaseră& ţinea strâns în mână o erie de ăr oare ca s-o
ocnească e =essamine, în caz că s-ar fi trezit5 se întrebă <essaX, iar
oc$ii ei migdalaţi erau imenşi.
1 /ar, domnişoară>
8ocea <essa
oglindă. lui 6o$ie
nu sese ierdu
utea văzând-o
abţine săenu
<essa
se rivindu-şi refle9ia
$olbeze. #ărul în
i se
desfăcuse, desigur, şi îi atârna încâlcit e umeri, deoarece agrafele cu
erle ale lui =essamine ne se ierduseră, aruncate de Will& era desculţă
şi şc$ioăta, cioraii albi erau murdari, mănuşile disăruseră, iar roc$ia,
în mod evident, o strângea de moarte.
1 % fost aşa de îngrozitor5
<essa îşi aminti deodată de scena de e balcon şi de Will ţinând-o în
braţe. !, Doamne& îşi rerimă gândul şi-i aruncă o rivire lui =essamine,
care continua să doarmă liniştită.
1 6o$ie, o să trebuiască s-o trezim e C$arlotte. !-avem de ales.
6o$ie o rivi cu oc$ii ei rotunzi. <essa n-o utea învinovăţi& era îngrozită
la gândul de a o trezi e C$arlotte. <essa îl rugase c$iar şi e 2agnus să
intre şi s-o a+ute să comunice veştile, dar acesta refuzase e motiv că
dramele nimicitoare ale vânătorilor de umbre n-aveau nimic de-a face cu
el şi, în lus, el avea acasă un roman care-l aşteta.
1 /omnişoară> rotestă 6o$ie.
1 <rebuie.
#e cât de
întâmlase în reede utu,sărind
acea seară, <essaeste
îi suse
arteaecuscurt lui balcon.
Will e 6o$ie!imeni
ce se
nu trebuia să cunoască acel eisod.
1 %sta ne deăşeşte. !u mai utem trece este C$arlotte.
6o$ie nu mai scoase niciun sunet de rotest. #use eria e măsuţa
de toaletă, se ridică, îşi netezi fustele şi zise
1 /omnişoară, am s-o aduc e doamna 'ranFell.
<essa se răbuşi e scaunul de lângă at, înfiorându-se, căci roc$ia
lui =essamine o strângea şi mai tare.
1 %ş vrea să-mi sui <essa.
1 7tiu, domnişoară.
6o$ie ieşi, înc$izând uşor uşa în urma ei.
2agnus era întins e canaeaua din salon, încă încălţat cu cizmele,
când auzi gălăgia. âmbi fără să se mişte, auzindu-l e %rc$er
rotestând, dar şi e Will riostând. #aşii se aroiară de uşă. 2agnus
dădu aginautea
/e-abia cărţii de oezii când Hainele
fi recunoscut. uşa se desc$ise, iar Willerau
sale elegante dădusfâşiate
buzna. şi
murdare de noroi " $aina rută e lungime, iar cizmele line de noroi.
#ărul îi era vâlvoi, iar e faţă avea zeci de urme de zgârieturi, ca şi
cum fusese atacat de zece isici în acelaşi tim.
1 mi are rău, domnule, suse %rc$er diserat, 2-a îmins şi a
trecut.
1 2agnus, zise Will.
âmbea. 2agnus îl mai văzuse zâmbind şi înainte, dar, de data asta
zâmbetul era de bucurie. Will era transfigurat, c$iul său frumos trecuse
de la răceală la incandescenţă.
1 6une-i să mă lase să intru:
2agnus făcu un semn cu mâna.
1 %rc$er, lasă-l să intre:
)aţa cenuşie a sub+ugatului uman se strâmbă, şi uşa se trânti în
satele lui Will.
1 2agnus:
2erse reezit, dar şi îmiedicat, sre şemineu, unde se sri+ini de
oliţă.
1 !-o să-ţi vină să crezi>
1 6sst, făcu 2agnus, a cărui carte încă era desc$isă e genunc$i,
ascultă aici
"ătul sunt şi de lacrimi , şi de r(s,
De cei ce r(d, de cei ce pl(ng
De ce-o mai fi să fie în viaţa cealaltă,
De ceisunt
"ătul ce seamănă
şi de ore,ca să culeagă,
şi de zile,
Şi de oocii înfloriţi în flori sterile,
Şi de dorinţi, de visuri, de putere
De orişice9 fiinţa doar odihnă îmi mai cere
1 6Finbume, suse Will. 6entimental şi suraestimat.
— u nu ştii ce înseamnă să fii nemuritor.
2agnus use cartea deoarte şi se ridică în caul oaselor.
1 %şadar, ce doreşti5
Will îşi ridică mâneca. 2agnus îşi rerimă un sunet de surriză. #e
antebraţul lui Will era o sintecătură lungă, adâncă şi sângerândă.
6ângele se adunase în +urul înc$eieturii şi îi icura de e degete. nfit în
sintecătură, asemenea unui cristal rins în eretele unei eşteri, era un
singur dinte alb.
1
1 Ce nai>demonului,
/intele dădu să sunăzise2agnus.
Will cu resiraţia uşor întretăiată. (-am
fugărit e ticălosul ăla albastru rin toată suburbia C$isFicA, dar l-am
scăat " nu înainte ca el să mă muşte totuşi. 7i-a lăsat dintele înfit în
mine. l oţi folosi, nu-i aşa5 #entru a invoca demonul5
%ucă de dinte şi-l smulse. Kâşni şi mai mult sânge, care se scurse e
braţ, stroind e +os.
1 0 covorul lui Camille, rotestă 2agnus.
1 0 sânge, suse Will. %r trebui să fie încântată.
1 <e simţi bine5 2agnus îl rivi fascinat e Will. 6ângerezi abundent.
!-ai o stelă asura ta, e undeva5 ; rună de vindecare>
1 !u-mi asă de runele de vindecare. mi asă de ăsta.
Will lăsă dintele lin de sânge să cadă în mâna lui 2agnus.
1 Băseşte-l e demon entru mine: 7tiu că oţi s-o faci.
2agnus rivi în +os, cu o grimasă de dezgust.
1
#r Cel
faţa mai robabil
lui Will trecu că ot, dar>
o umbră.
1 /ar5
1 /ar nu în noatea asta, zise 2agnus. 6-ar utea să dureze câteva
zile. 8a trebui să ai răbdare.
Will resiră greoi.
1 !u ot să am răbdare. !u duă seara asta. 
6e clătină şi se redresă, aucându-se ferm de oliţă. %larmat, 2agnus
se ridică de e canaea.
1 0şti bine5
Will era tot mai alid. Bulerul cămăşii era îmbibat de transiraţie.
1 !u ştiu>
8ocea icni el.%lunecă
i se curmă. /intele. în
6-ar utea
faţă, să fie oc$ii
dându-şi otrăvitor>
este ca. 6urrins,
în+urând, 2agnus îl rinse e Will înainte ca acesta să cadă e covorul
însângerat, şi, luându-l în braţe, îl duse cu gri+ă şi-l aşeză e canaea.
<essa, aşezată e scaunul de lângă atul lui =essamine, îşi masa
coastele dureroase şi ofta. Corsetul continua s-o strângă şi nu ştia când
va avea ocazia să-l scoată& o dureau icioarele, iar sufletul îi era rofund
rănit. 6ă-l vadă e !ate fusese asemenea unui cuţit răsucit într-o rană
roasătă. 0l dansase cu ?=essamine@ " flirtase cu ea " şi discutase cu o
nonşalanţă desre soarta <essei, a surorii lui, ca şi când n-ar fi însemnat
nimic entru el.
0a bănuia că n-ar fi trebuit să fie surrinsă, că nimic din ceea ce-l
rivea e !ate n-ar fi trebuit s-o mai surrindă. /ar o îndurera, în egală
măsură.
*ar Willdin" viaţa
confuze aceleei.
câteva
/uămomente e Will
felul în care balcon cu Willatunci
îi vorbise fuseseră cele mii
e acoeriş,
ea îşi +urase ca niciodată să nu mai aibă gânduri romantice referitoare la
el. 0a îşi susese că el nu era Heat$cliff cel întunecat, care nutrea o
asiune secretă, ci doar un băiat care se credea mult rea bun entru ea.
/ar modul în care o rivise e terasă, felul în care îi îndeărtase ărul de
e faţă, c$iar şi uşorul tremurat al mâinilor când o mângâiase> cu
siguranţă că aceste lucruri nu uteau fi rezultatul unei refăcătorii.
7i totuşi, şi ea îi răsunsese în acelaşi fel la mângâieri. n acea cliă,
nu voise nimic altceva decât e Will. !u simţise nimic altceva, doar e
Will. 7i totuşi, cu o seară înainte îl mângâiase şi-l sărutase e =em&
simţise că-l iubeşte& îl lăsase s-o vadă aşa cum n-o văzuse niciodată
nimeni ână atunci. *ar acum, când se gândea la el, la tăcerea lui de azi-
dimineaţă, la absenţa de la cină, îi era din nou dor de el, cu o durere
fizică ce nu utea fi o minciună.
;are
utea c$iar
să-ţi ai utea
îmărţi inimaiubi două 6au
în două5 ersoane
scena diferite în acelaşi
de e balcon cu Willtim5 %i
fusese
doar o nebunie indusă de drogurile magice5 ;are ar fi fost la fel cu
oricine/ Bândul o bântuia asemenea unei stafii.
— essa&
<essa mai că sări de e scaun. 8ocea era aroae o şoată. 0ra
=essamine. /esc$isese oc$ii e +umătate, flăcările reflectându-se în
adâncimile lor cafenii.
<essa se îndretă de sate.
1 =essamine. 0şti>
1 Ce s-a întâmlat5 =essamine îşi rotea frenetic caul dintr-o arte în
cealaltă.
ncercă!u-mi
să seamintesc.
ridice şi gemu, descoerind că avea mâinile legate.
1 <essa: Ce /umnezeu>
1 0 entru binele tău, =essamine.
<essei îi tremură vocea.
1 C$arlotte> vrea să-ţi ună nişte întrebări. %r fi cu mult mai bine
dacă ai binevoi să răsunzi>
1 #etrecerea.
;c$ii lui =essamine se mişcau cu reeziciune înainte şi-naoi, ca şi
când ar fi rivit ceva ce <essa nu utea vedea.
1 6o$ie, maimuţica aia, îmi cotrobăia rin lucruri. %m rins-o cu
invitaţia în mână>
1 /a, etrecerea, zise <essa. %casă la 'enedict (ig$tFood. Unde
urma să te întâlneşti cu !ate.
1 %i citit biletul de la el5 =essamine îşi întoarse brusc caul într-o
arte. !u ştii
ersonală cât este de neoliticos şi neotrivit să citeşti coresondenţa
a altcuiva5
ncercă din nou şi se ridice, dar căzu înaoi e erne.
1 ;ricum, nu l-a semnat !u oţi dovedi>
1 =essamine, refăcătoria nu rea te avanta+ează acum. #ot să
dovedesc entru că am mers eu la etrecere, iar acolo am vorbit cu
fratele meu.
Bura lui =essamine se desc$ise formând un ?o@ de culoare roz. #entru
rima dată, ăru să remarce cu ce era îmbrăcată <essa.
1 oc$ia mea, şoti ea. <e-ai deg$izat5
<essa încuviinţă din ca.
;c$ii lui =essamine se întunecară.
1 !efiresc, şoti ea. Creatură dezgustătoarei Ce i-ai făcut lui !ate5
Ce i-ai sus5
1 0l mi-a dezvăluit că sionai entru 2ortmain, zise <essa, dorindu-şi
ca /e
6o$ie şi C$arlotte
ce /umnezeu să se
dura atâtîntoarcă.
de mult5
1Că ne-ai trădat, raortând toate activităţile noastre, îndelinind
comenzile lui 2ortmain>
1 ?!e-ai@5 ţiă =essamine, forţându-se să se ridice, atât cât îi
ermiteau sforile. !u eşti vânător de umbre: !u eşti datoare să le fii
loială: !u le asă de tine, nu mai mult decât le asă de mine. !umai lui
!ate îi asă de mine>
1 )ratele meu este un ucigaş mincinos, incaabil de vreun sentiment.
6e rea oate să se fi căsătorit cu tine, =essamine, dar nu te iubeşte.
8ânătorii de umbre m-au a+utat şi m-au aărat, la fel cum au făcut şi în
ceea
câine,ceînteclia
riveşte. 7i fratele
în care acum tumeute întorci îmotriva
ocneşte lor, asemenea
din degete. unui
<e va ărăsi,
dacă nu cumva o să te omoare.
1 2incinoaso: ţiă =essamine. 
1 #ur ca aa din rigolă, zise <essa. l înţeleg mai bine decât tine, care
eşti orbită de farmecul lui. #uţin îi asă de tine.
1 2incinoaso>
1 %m văzut-o-n oc$ii lui. 3m văzut cum te priveşte
=essamine gemu.
1 Cum oţi să fii atât de crudă5
1 !u înţelegi, nu-i aşa5 suse ea întrebător. #entru tine e doar o
+oacă. (a fel ca ăuşile din căsuţa ta de +ucărie " felul în care le faci să
se sărute şi să se căsătorească. %i vrut un soţ mundan, şi !ate a fost
destul
au ţinutdelabun.
tine. <u nu înţelegi cât de mult i-a costat trădarea ta e cei care
=essamine îşi dezveli dinţii& în clia aceea, semăna cu un animal rins
în cacană, încolţit, astfel încât <essa aroae că se făcu mică.
1 l iubesc e !ate, zise ea. 7i el mă iubeşte e mine. <u eşti cea
care nu înţelege dragostea. !, nu mă pot decide între <ill şi 8em 'e să
fac 5 suse ea e un ton iţigăiat, iar <essa simţi cum se îmbu+orează. 7i
ce dacă 2ortmain vrea să-i distrugă e vânătorii de umbre din %nglia5 !-
au decât să ardă în flăcări.
<essa rămase cu gura căscată, c$iar când uşa din satele ei se
desc$ise şi C$arlotte intră ca o furtună. %răta trasă la faţă de oboseală,
îmbrăcată într-o roc$ie cenuşie care se asorta cu cearcănele din +urul
oc$ilor ei, dar avea o ţinută dreată şi oc$i limezi. n urma ei venea
6o$ie, grăbindu-se ca şi când ar fi fost însăimântată " şi, o cliă mai
târziu, <essa văzu de ce, căci gruul se înc$eia cu cineva care urta o
robă
în de culoarea
mână o armă ergamentului, cu c$iul 0ra
orbitor de strălucitoare. ascuns de umbra
fratele 0noc$,glugii,
unul având
dintre
)raţii <ăcuţi, care ducea 6abia 2ortală.
1 6ă ardem în flăcări5 %sta ai sus, =essamine5 zise C$arlotte cu
voce uternică, ătrunzătoare, atât de diferită, încât <essa rivi mirată.
=essamine gemu. ;c$ii ei erau fi9aţi asura sadei din mâna fratelui
0noc$. 2ânerul mare al acesteia era scultat în forma unui înger cu
ariile larg desc$ise.
)ratele 0noc$ flutură sada sre =essamine, care avu un recul, iar
funiile care o legau de înc$eieturile mâinii se desfăcură. 2âinile îi căzură
anemice în oală. (e rivi lung, iar aoi se uită la C$arlotte.
1 C$arlotte,
(umii de =os> <essa e o mincinoasă. 0a este o locuitoare mincinoasă a
C$arlotte se ori lângă at şi o rivi e =essamine cu aatie.
1 0u nu ştiu aşa ceva desre ea, =essamine. 7i ce zici de 6o$ie5 0a
a fost întotdeauna cea mai credincioasă servitoare a mea.
1 2-a lovit: Cu o oglindă:
=essamine era roşie la faţă.
1 #entru că a găsit asta. C$arlotte scoase din buzunarul ei invitaţia e
care <essa i-o dăduse lui 6o$ie. =essamine, oţi să e9lici ce este5
1 /ar nu este îmotriva (egii să mergi la o etrecere. 8ocea lui
=essamine suna în arte însăimântată, în arte îmbufnată. 'enedict
(ig$tFood e vânător de umbre>
1 %cesta este scrisul lui !at$aniel Bra3.
%arent, vocea lui C$arlotte nu-şi ierduse duritatea, gândi <essa.
0ra ceva în legătură cu acest fat care o făcea să ară şi mai
neiertătoare.
1 0 sion, căutat de Conclav, iar tu te-ai întâlnit cu el în secret. /e
ce5
=essamine întredesc$ise gura. <essa se aşteta la scuze " +u sunt
dec(t minciuni, "ophie a inventat invitaţia, eu mă înt(lneam cu +ate doar
pentru a-i c(ştiga încrederea ", în sc$imb, ea izbucni în lacrimi.
1 l iubesc, zise ea. 7i el mă iubeşte.
1 /eci ne-ai trădat, zise C$arlotte.
1 'a nu: =essamine ridică vocea. ;rice ar sune <essa, nu este nimic
adevărat: 2inte: întotdeauna a fost geloasă e mine, şi minte:
C$arlotte îi aruncă o rivire cercetătoare <essei.
1 C$iar aşa5 7i 6o$ie5
1 6o$ie mă urăşte, susină =essamine.
Cel uţin, acest lucru era adevărat.
1 %r trebui dată afară> fără referinţe>
1 =essamine,
8ocea te rog,
lut C$arlotte înceteazăsusinele
întreruse cu smiorcăitul. !u te a+ută
lui =essamine la nimic.
de arcă ar fost
tăiate cu o sadă. 6e întoarse sre 0noc$.
1 8a fi uşor să aflăm adevărata oveste. )rate 0noc$, te rog, 6abia
2ortală.
)ratele <ăcut ăşi în faţă, ţinând 6abia 2ortală îndretată sre
=essamine. <essa rivi îngrozită. ;are avea de gând să o tortureze e
=essamine în roriul ei at, în faţa tuturor5
=essamine ţiă.
1 !u: !u: *a-l de-aici: 'harlotte&
8ocea ei deveni un vaier teribil care ărea fără de sfârşit, făcând să-i
ţiuie
1urec$ile <essei, ameţind-o.
ntinde mâinile, =essamine, zise C$arlotte e un ton rece.
=essamine scutura sălbatic din ca, cu ărul zburându-i în toate
ărţile.
1 C$arlotte, nu, zise <essa. !-o răni:
1 !u te amesteca în ceva ce nu înţelegi, <essa, rosti C$arlotte e un
ton tăios. =essamine, întinde mâinile sau va fi mult mai rău entru tine.
Cu lacrimile curgându-i e obra+i, =essamine îşi întinse mâinile cu
almele în sus. <essa se încordă. * se făcu greaţă şi îi ărea rău că era
amestecată în acest lan. /acă =essamine fusese ăcălită de !ate, şi
fusese. =essie nu merita aşa ceva>
1 0-n regulă, se auzi o voce blândă de lângă umărul ei. 0ra 6o$ie.
!-o vor răni. 6abia 2ortală îi face e nefilimi să sună adevărul.
)ratele 0noc$ use 6abia 2ortală e almele lui =essamine. ; făcu
fără forţă sau blândeţe, ca şi când de-abia ar fi conştientizat că ea era o
ersoană.
se măriră de /ădu drumul săbiei
surrindere& sabiaşiărea
ăşi înaoi& ână şi oc$ii
să se ec$ilibreze lui =essamine
erfect în mâinile
ei, comlet nemişcată.
1 =essamine, acesta nu este un disozitiv de tortură, zise C$arlotte
cu mâinile îmreunate în faţă. <rebuie s-o folosim numai entru că,
altminteri, nu utem avea încredere că ne sui adevărul.
ntinse invitaţia.
1 0ste a ta, nu-i aşa5
=essamine nu răsunse. 6e uita la fratele 0noc$ cu oc$ii larg desc$işi
fi întunecaţi de groază, cu ietul ridicându-i-se şi coborând raid.
1 !u ot să gândesc, nu cu monstrul ăsta în cameră>
8ocea îi tremura.
C$arlotte îşi strânse uşor buzele, dar se întoarse sre 0noc$ şi-i suse
câteva cuvinte. 0l încuviinţă, aoi alunecă tăcut, ieşind din încăere.
Când uşa se înc$ise în urma lui, C$arlotte zise
1 #oftim.
rinde dacă vei0l încerca
aşteatăsăe coridor. =essamine, să nu crezi că nu te va
fugi.
=essamine încuviinţă din ca. şi lecă fruntea, de arcă ar fi fost o
ăuşă stricată.
C$arlotte flutură invitaţia.
1 0 a ta, da5 7i ţi-a fost trimisă de !at$aniel Bra3. 0 scrisul lui.
1 /> da.
Cuvintele ăreau a ieşi îmotriva voinţei lui =essamine.
1 /e cât tim vă întâlniţi în secret5
=essamine îşi încleştă ma9ilarele, dar buzele îi tremurau. ; cliă mai
târziu, un torent de cuvinte îi ţâşni din gură. ;c$ii i se rotun+iră din ricina
şocului,
1 2i-aca şi cândun
trimis nu-imesa+
venealasănumai
creadăcâteva
că ea era
zilecea
duăcare
cevorbea.
2ortmain a
invadat *nstitutul. mi cerea scuze entru modul în care se comortase cu
mine. 6unea că-mi era recunoscător entru fatul că-l îngri+isem şi că
nu utuse să uite graţia şi frumuseţea mea. 0u> am vrut să-l ignor. /ar
a venit o a doua scrisoare, şi o a treia> %m fost de acord să ne întâlnim.
%m ieşit din *nstitut la miezul noţii şi ne-am întâlnit în H3de #arA. 2-a
sărutat>
1 %+unge cu asta, zise C$arlotte. Cât i-a luat să te convingă să ne
sionezi5
1 % sus că avea să lucreze entru 2ortmain numai ână ce reuşea
să strângă suficienţi bani cât să trăim confortabil. *-am sus că am utea
trăi îmreună din averea mea, dar el n-a vrut să accete. <rebuia să aibă
banii lui. % sus că n-avea de gând să trăiască e seama soţiei lui. !u-i
aşa că e nobil5
1
1 /eci în momentul
2-a cerut a douaacela
oară te ceruse
când de+aîntâlnit.
ne-am de soţie58ocea lui =essamine
ărea a fi o şoată. % sus că era sigur că nu va mai e9ista o altă fată
entru el. 7i mi-a romis că, odată ce va avea destui bani, ei voi avea
arte de viaţa e care mi-am dorit-o, că nu vom duce niciodată gri+a
banilor şi că vom avea co> coii.
şi trase nasul.
1 ;, =essamine: zise C$arlotte, ărând aroae tristă.
=essamine se îmbu+oră.
1 0-adevărat: 2ă iubeşte: % dovedit-o cu risosinţă. 6untem
căsătoriţi: % avut loc în modul cel mai adecvat cu utinţă, într-o biserică,
cu un reot>
1 #robabil într-o biserică nesfinţită, cu un individ costumat ca să ară
reot, zise C$arlotte. Ce ştii tu desre căsătoriile mundane, =essamine5
/e unde ştii cum trebuie să fie o căsătorie adecvată5 #e cuvântul meu,
!at$aniel
1 'a da, Bra3
ba nu
da,teaconsideră soţia lui. încercând să scae de 6abie.
da: ţiă =essamine,
6e liise de mâinile ei ca şi când ar fi fost bătută în cuie acolo. 8ocea ei
mai urcă o octavă. 0u sunt =essamine Bra3:
1 #entru Conclav, eşti o trădătoare. Ce altceva i-ai mai sus lui
!at$aniel5
1 <otul, icni =essamine. Unde îl căutaţi e 2ortmain, ce locuitori ai
(umii de =os aţi contactat în încercările voastre de a-l găsi. /e-asta nu
era niciodată acolo unde-l căutaţi. (-am avertizat desre călătoria voastră
în IorA. %şa că a trimis automatele în casa familiei lui Will. 2ortmain a
vrut să vă îngrozească entru a înceta căutarea. 8ă consideră nişte bătăi
de
iute.ca
8ă dăunătoare.
va învinge e/ar
toţi.nu se teme
0 sigur de voi.
de asta. 7i #ietul
eu la fel.i se ridica şi cobora
Cu mâinile în şold, C$arlotte se alecă în faţă.
1 /ar n-a reuşit să ne îngrozească. #entru a înceta căutarea, zise ea.
%utomatele e care le-a trimis şi care au încercat să o înşface e <essa
au eşuat>
1 !-au fost trimise entru a încerca să o înşface e <essa. %, el încă
lănuieşte să ună mâna e ea, dar nu aşa, nu încă. #lanul lui este
aroae gata de îndelinire şi atunci va veni să ia *nstitutul, s-o ia e
<essa>
1 Cât de aroae e5 % reuşit să desc$idă #39is-ul5 trânti C$arlotte.
1 !u> nu ştiu. !u cred.
1 /eci tu i-ai sus lui !ate totul, iar el nu ţi-a sus nimic. Cât desre
'enedict5 /e ce a fost de acord să lucreze mână-n mână cu 2ortmain5
%m ştiut mereu că este un bărbat dezgustător, dar nu are în stare să
trădeze Conclavul.
=essamine clătină din ca. <ransira, ărul ei blond liindu-i-se de
tâmle.
1 2ortmain îl are la mână cu ceva, ceva ce el îşi doreşte. !u ştiu ce.
/ar va face orice entru a obţine acel lucru.
1 *nclusiv să mă redea lui 2ortmain, zise <essa.
C$arlotte o rivi surrinsă când ea vorbi şi ăru e unctul de a o
întrerue, însă <essa continuă grăbită.
1 Ce e cu acuzaţia asta falsă, cum că aş deţine obiecte de magie
întunecată5 Cum se va face asta5
1 Cartea %lbă, gemu =essamine. 0u... am luat-o din caseta încuiată
în bibliotecă. %m ascuns-o în camera ta când erai lecată.
1 Unde anume în camera mea5
1 ; scândură slăbită în odea> aroae de şemineu. #uilele lui
=essamine erau enorme. C$arlotte... <e rog>
nsă C$arlotte
1 Unde era de neîndulecat.
este 2ortmain5 *-a vorbit lui !ate desre lanurile lui legate
de #39is5 /esre automatele lui5
1 0u... =essamine insiră susinând. 0ra staco+ie la faţă. !u ot>
1 !ate n-a vrut să-i sună, zise <essa. 6-a gândit că s-ar utea ca ea
să fie rinsă şi să cedeze dacă va fi torturată, să sună totul. 1l s-a
gândit.
=essamine îi aruncă o rivire veninoasă.
I 6ă ştii că te urăşte, zise ea. % sus că toată viaţa l-ai rivit de
sus. <u şi mătuşa ta, cu moralitatea voastră carag$ioasă, de rovincie,
l-aţi +udecat entru tot ce făcea. *-aţi sus mereu ce să facă, n-aţi vrut
niciodată
1 !u-micaasă,
el să minţi
rogrese. 7tiivocea
<essa& cum îţiîisune5
tremuraţi>
uşor. n ciuda a tot, să
audă că fratele ei o ura o durea mai mult decât ar fi crezut că era osibil.
% sus ce sunt5 /e ce am uterea e care o am5
1 % sus că tatăl tău era demon. 'uzele lui =essamine se strâmbară.
7i că mama ta a fost vânătoare de umbre.
Uşa se desc$ise încet, atât de încet încât, dacă 2agnus n-ar fi fost
doar aţiit, zgomotul nu l-ar fi trezit.
#rivi în sus. 6tătea într-un fotoliu de lângă foc, întrucât locul său favorit
de e canaea era ocuat de Will. %cesta din urmă, îmbrăcat în cămaşa
lui lină de sânge, dormea adânc din ricina drogurilor& era e cale să se
vindece. %ntebraţul îi era banda+at ână la cot, era îmbu+orat şi dormea
cu caul rotit e braţul sănătos. /intele e care Will şi-l scosese din
braţ se afla e măsuţa de lângă el, scliind ca fildeşul.
Uşa salonului era desc$isă larg în satele lui. 7i-acolo, în cadrul uşii
era0ra
Camille.
îmbrăcată într-o mantie de călătorie din catifea neagră,
desc$eiată, sub care se vedea o roc$ie de un verde strălucitor care se
asorta o nuanţa oc$ilor ei. %vea o coafură înaltă, ărul fiindu-i rins cu
ieten din smarald& în tim ce el o rivea, îşi scoase mănuşile albe din
iele de ied, în mod voit lent, una câte una, şi le use e masa de lângă
uşă.
1 2agnus, suse ea, iar vocea, ca de obicei, îi suna ca nişte clooţei
de argint. Ki-a fost dor de mine5
2agnus se ridică în caul oaselor. )ocul se reflecta în ărul strălucitor
al lui Cămine, e ielea ei albă, netedă. 0ra e9traordinar de frumoasă.
1 !u mi-am dat seama că o să mă onorezi cu rezenţa ta în aceeaşi
seară.
0a îl rivi e Will, care dormea e canaea. âmbi.
1 Cu certitudine.
1 trimis
mi-ai !-ai trimis
niciunniciun
mesa+.mesa+. /e fat, de când ai lecat din (ondra nu
1 2agnus, îmi faci reroşuri5 Camille ăru amuzată. 6trecurându-se
duă canaea, ea se alecă este sătar, rivind c$iul lui Will. Will
Herondale, zise ea. 0 încântător, nu-i aşa5 0 cumva cea mai recentă
distracţie a ta5
n loc să răsundă, 2agnus îşi încrucişă în faţă icioarele lungi.
1 Unde-ai fost5
Camille se alecă şi mai mult& dacă ar fi utut resira, i-ar fi suflat lui
Will ărul negru şi cârlionţat de e frunte.
1 #ot să-l sărut5
1ntins
aici. !u, zise 2agnus. Camille,
e canaeaua ta, şi amunde-ai
aştetatfost5 în fiecare
să-ţi aud seară
asul în $ol, şiamm-am
stat
întrebat unde eşti. %i fi utut măcar să-mi sui.
0a se îndretă, dându-şi oc$ii este ca.
1 %$, rea bine. %m fost la #aris, să-mi fac nişte roc$ii. ; vacanţă
mult dorită, dearte de dramele (ondrei.
Urmă o tăcere îndelungată. %oi
1 2inţi, suse 2agnus.
0a desc$ise larg oc$ii.
1 /e ce-ai sune aşa ceva5
1 #entru că este adevărat.
6coase o scrisoare boţită din buzunar şi o aruncă e odea, între ei.
1 !u oţi da de urma unui vamir, dar oţi da de urma unui sub+ugat
al unui vamir. (-ai luat e WalAer cu tine. 2i-a fost uşor să dau de urma
lui în 6anAt #etersburg. %m informatori acolo. 0i mi-au dat de ştire că
locuiai acolo
Camille cu uncuamant
îl rivi, uman.+ucăuş e buze.
un zâmbet
1 7i asta te-a făcut să fii gelos5
1 %i vrea să fiu5
— Ta mNest egal SF , suse Camille, trecând la franceza e care o
folosea de obicei când voia cu adevărat să-l enerveze. 2i-e indiferent. !-
are nimic de-a face cu tine. 0l a fost doar o diversiune cât tim am fost în
usia, nimic mai mult.
1 *ar acum el este>
1 2ort. %şa că nu rea îţi mai face concurenţă. <rebuie să-mi rimiţi
să am şi eu micile mele diversiuni, 2agnus.
1 %ltminteri5
1 %ltminteri voi fi e9trem de suărată.
1 %şa cum ai fost suărată e iubitul tău uman şi l-ai omorât5 întrebă
2agnus. /ar cum rămâne cu mila5 Cu comasiunea5 Cu dragostea5
6au
1tu0unu iuesc,
ai acest suse
sentiment5
Camille e un ton indignat. <u şi cu mine,
2agnus, care dăinuim veşnic, iubim într-o asemenea manieră care nu
.# „Ei9e totuna" (*n Lb, ran!ei *n ori+inal)

oate fi conceută de către muritori " o flacără constantă şi întunecată în
comaraţie cu flăcăruia lor scurtă şi âlâitoare. Ce contează ei entru
tine5 )idelitatea este un concet uman, bazat e ideea că suntem aici
entru scurtă vreme. !u-mi oţi cere credinţă e vecie
1 Ce rost am fost: %m crezut că ot. %m crezut că cel uţin ot să
mă aştet să nu mă minţi.
1 0şti ridicol,
moralitatea zise când
mundanilor ea. <eniciorţi ca tu
eu, nici unnucoil.
suntem<e oameni.
aşteţi (ăsând
să am
asta la o arte, nu rea oţi face mare lucru. 2ie nu mi se va imune ce
să fac, cu siguranţă nu de către cineva aarţinând unei rase imure. 0ra
termenul de insultă roriu locuitorilor (umii de =os utilizat entru
magicieni. mi eşti devotat& c$iar tu ai sus asta. /evotamentul tău va
trebui ur şi simlu să suorte diversiunile mele, şi-aoi vom trăi bine,
c$iar lăcut. /acă nu, renunţ la tine. !u-mi înc$iui că-ţi doreşti aşa
ceva
n vocea ei se simţea o undă de sarcasm, şi asta îl durea e 2agnus.
şi reaminti de sentimentul de greaţă e care-l avusese când rimise
scrisoarea de la 6anAt #etersburg. 7i totuşi, o aştetase să se întoarcă,
serând că avea vreo e9licaţie. Că o să se scuze. Că o să-i ceară s-o
iubească din nou. %cum, dându-şi seama că ea considera că el nu merita
aşa ceva " că niciodată nu meritase ", văzu în faţa oc$ilor o ceaţă roşie,
ăru să e
vorbele înnebunească entru
care le rosti în o cliă, căci numai aşa se uteau e9lica
continuare.
1 !u contează. 6e ridică în icioare. %cum îl am e Will.
0a desc$ise gura de uimire.
1 !u vorbeşti serios: Un v(nător de umre5
1 #oate că eşti nemuritoare, Camille, însă sentimentele îţi sunt
serbede şi suerficiale. %le lui Will nu sunt aşa. 0l înţelege ce înseamnă
să iubeşti.
<erminându-şi cu mare demnitate discursul nebunesc, 2agnus
traversă camera şi îl scutură e Will de umăr.
1 Will: William: <rezeşte-te:
Will desc$ise oc$ii albaştri. 0ra culcat e sate, rivind în sus, şi
rimul lucru e care îl văzu fu c$iul lui Camille, care era alecată este
sătarul canaelei, uitându-se la ei. 6e ridică imediat.
1 n numele ngerului>
1 ;, taci,
vârfurile zise ca
colţilor leneş
de Camille,
bebeluş.zâmbind suficient
!-am de gând cât să-şi
să-ţi facdezvelească
vreun rău,
nefilimule.
2agnus îl ridică e Will în icioare.
1 6tăâna casei, zise el, s-a întors.
1 8ăd asta. Will era îmbu+orat, gulerul cămăşii fiindu-i îmbibat de
transiraţie. ncântător, zise el, nimănui în mod secial, iar 2agnus nu
era sigur dacă voia să sună că era încântat s-o vadă e Camille, era
încântat de efectele vră+ilor de stoare a durerii e care le folosise asura
lui " cu siguranţă, era şi asta o osibilitate " sau ur şi simlu delira.
1 7i, rin urmare, zise 2agnus, strângându-i braţul lui Will entru a-l
face săclii
Will înţeleagă,
sre el.trebuie să lecăm.
1 6ă lecăm unde5
1 !u-ţi face gri+i de-astea acum, iubirea mea.
Will clii din nou.
1 #oftim5
#rivi în +ur, ca şi când s-ar fi aştetat să aibă ublic.
1 U> unde mi-e $aina5
1 /istrusă din ricina sângelui, suse 2agnus. %rc$er a aruncat-o.
/ădu din ca sre Camille. % vânat demoni toată noatea. %tât de
cura+os:
09resia lui Camille era un amestec de uimire şi iritare.
— "unt cura+os, zise Will. #ărea mulţumit de sine. <onicele analgezice
îi măriseră uilele, iar oc$ii îi ăreau foarte întunecaţi.
1 /a, eşti, zise 2agnus şi îl sărută.
!u era
albină ar cel mai sectaculos
fi aterizat sărut, dar
e el& 2agnus Will îşi
trebuia să flutură
sere braţul ca şi'elcourt
că (ad3 când o
considera că era vorba de asiune. Când se desrinseră unui de celălalt,
Will ărea îmietrit. /e altfel, şi Camille.
— 3cum, zise 2agnus, serând că Will avea să-şi aducă aminte că-i
era îndatorat. <rebuie să lecăm.
1 0u> dar> Will se clătină în lateral /intele:
6e reezi în artea ousă a încăerii, îl luă şi-l îndesă în buzunarul
+iletcii lui 2agnus. %oi, făcându-i din oc$i lui Camille, gest desre care
2agnus gândi că numai /umnezeu ştia cum avea ea să-l interreteze,
ieşi din încăere.
1 Camille, înceu 2agnus.
0a îşi ţinea braţele încrucişate la iet şi-i arunca riviri veninoase.
1 6ă-ţi faci de ca cu vânători de umbre e la satele meu, zise ea e
un ton îng$eţat, aarent fără să se gândească la iocrizia oziţiei ei. 7i în
roria
să nu temeamai casă:
întorci:ău,
Cred2agnus.
că nu vai trebui
arătă uşa.
să te<e
rogrog,
de ieşi
douădin
ori.casa mea şi
2agnus era mai mult decât încântat să se suună. Câteva clie mai
târziu, i se alătura lui Will e trotuarul din faţa casei, unându-şi $aina e
umeri " tot ce oseda acum e lume în afară de ceea ce avea în
buzunare " şi înc$eindu-şi nasturii entru a se rote+a de aerul rece. !u
avea să mai dureze mult, se gândi 2agnus, ână ce zorii cenuşii aveau
să lumineze oraşul.
1 C$iar m-ai sărutat5 întrebă Will.
2agnus luă o $otărâre într-o fracţiune de secundă.
1 !u.
1
1 %m crezut>efectele secundare ale vră+ilor de stoare a durerilor ot
;cazional,
consta în $alucinaţii dintre cele mai bizare.
1 %, făcu Will. Ce ciudat:
#rivi înaoi sre casa lui Camille. 2agnus vedea fereastra salonului,
cu draeriile din catifea roşie trase.
1 Ce facem acum5 în legătură cu invocarea demonului5 %vem unde
să mergem5
— 3m un loc unde ot merge, suse 2agnus, sunând în gând o
rugăciune de mulţumire entru fi9aţia lui Will rivind invocarea
demonului. %m un rieten la care ot să trag. <u du-te înaoi la *nstitut.
%m să mă ocu de afurisitul tău de dinte de demon cât de curând osibil.
; să-ţi trimit un mesa+ când voi şti ceva.
Will încuviinţă scurt din ca, aoi rivi sre cerul întunecat.
1 6telele, zise el. !iciodată nu le-am văzut atât de strălucitoare.
8ântul a risiit
2agnus se ceaţa, cred.
gândi la bucuria de e c$iul lui Will atunci când stătea
sângerând în salonul lui Camille, strângând dintele demonului în mână.
otuşi, nu cred că stelele s-au schimat
1 ; v(nătoare de umre5 icni <essa. %sta nu-i cu utinţă. 6e răsuci
şi o rivi e C$arlotte, al cărei c$i reflecta roriul ei şoc. !u e cu
utinţă, nu-i aşa5 Will mi-a sus că rogeniturile vânătorilor de umbre şi
ale demonilor se nasc moarte.
C$arlotte clătină din ca.
1 !u. !u, nu e cu utinţă.
1 /ar dacă =essamine e obligată să sună adevărul>
8ocea <essei se frânse.
1 0 obligată să sună adevărul aşa cum îl vede ea, zise C$arlotte.
/acă fratele tău a minţit-o şi ea l-a crezut, ea va vorbi ca şi cum acesta e
adevărul.
1 !ate
/acănu m-ar<essei
mama minţi niciodată, se stroşi
a fost vânătoare de =essamine.
umbre, zise C$arlotte e un
ton rece, atunci şi !ate este vânător de umbre. 8ânătorii de umbre dau
naştere la vânători de umbre. Ki-a omenit desre aşa ceva/ Că e
vânător de umbre5
=essamine ărea revoltată.
— +ate nu e vânător de umbrei strigă ea. %ş fi ştiut: !iciodată nu m-aş
fi măritat>
6e ori, muşcându-şi buza.
1 #ăi, ori e una, ori e alta, =essamine, zise C$arlotte. )ie că te-ai
căsătorit cu un vânător de umbre, ceea ce ar fi ironia suremă, cu
adevărat, fie s-a
folosit şi aoi că,descotorosit
mai robabil,
de te-ai măritat cu
tine. #robabil, el un
ştiamincinos
că în celecare te-a
din urmă
vei fi rinsă. 7i ce credea el că ţi se va întâmla atunci5
1 !imic. =essamine ărea zguduită. % zis că sunteţi slabi. Că nu mă
veţi edesi. Că nu veţi a+unge să-mi faceţi rău cu adevărat.
1 6-a înşelat, zise C$arlotte. 0şti o trădătoare în faţa Conclavului, (a
fel este 'enedict (ig$tFood. Când Consulul va auzi de toate astea>
=essamine râse slab şi sart.
1 6une-i, zise ea. %sta este e0act ceea ce vrea 2ortmain. !> nu-ţi
bate caul să mă întrebi de ce. !u ştiu. Ceea ce ştiu e că asta vrea. %şa
că, C$arlotte, trăncăneşte cât vrei. !u vei face decât să a+ungi sub
controlul lui.
C$arlotte strânse scândura de la icioarele atului, mâinile albindu-i-se
din ricina efortului.
1 Unde este 2ortmain5
=essamine
înainte se cutremură, scuturând din ca, ărul ei lovind aerul
şi înaoi.
1 !u>
— 6nde e %ortmain/
1 0> el, gemu ea. 0l> )aţa lui =essamine era de+a de culoare
ururiu-înc$is, oc$ii ieşindu-i din orbite, ţinea sada atât de strâns, încât
din degete îi ţâşni sânge. <essa se uită oriilată la C$arlotte. *dris, i cni în
cele din urmă =essamine şi se răbuşi e erne.
C$iul lui C$arlotte încremeni.
1 *dris5 reetă ea. 2ortmain e în *dris, în atria noastră5
#leoaele lui =essamine tremurară.
1 !u. !u e acolo.
1 =essamine:
C$arlotte arăta ca şi când avea de gând să sară asura fetei şi să o
scuture ână când i-ar fi clănţănit dinţii.
1 Cum
ielea, fată oate să6une-ne
roastă: fie în *drisunde
şi înelacelaşi tim să nu fie5 6alvează-ţi
1 ;reşte-te: strigă =essamine. ;reşte-te, mă doare>
C$arlotte îi aruncă o rivire dură. %oi se îndretă sre uşă& când se
întoarse, era însoţită de fratele 0noc$. şi încrucişă braţele la iet şi
arătă sre =essamine cu un gest din bărbie.
1 )rate, este ceva în neregulă. %m întrebat-o unde e 2ortmain& a
sus că în *dris. Când am întrebat-o din nou, a negat. 8ocea i se înăsri.
=essamine: % reuşit 2ortmain să treacă de aza din *dris5
=essamine scoase un sunet înăbuşit& resira şuierător.
1 !u, el n-a> =ur> C$arlotte, te rog>
'harlotte
<essei. )ratele
Destul 10istă0noc$ vorbilocaj
un anume ferm, în
cuvintele lui răsunând
mintea fetei, în mintea
ceva plasat acolo
de către %ortmain, 1l încearcă să ne tachineze cu ideea de Cdris, şi totuşi
ea mărturiseşte că el nu e acolo 7locajele acestea sunt puternice Dacă
vei continua s-o chestionezi în felul acesta , inima i-ar putea ceda
C$arlotte se ridică.
1 %tunci ce>
5asă-mă să o duc în !raşul ăcut +oi avem metodele noastre de a
găsi secretele ferecate în minte, secrete de care nici măcar fata poate că
nu e conştientă că le deţine
)ratele 0noc$ retrase 6abia din mâna lui =essamine. 0a nu ăru să-şi
dea seama. #rivirea ei era aţintită asura lui C$arlotte, oc$ii fiindu-i larg
desc$işi şi seriaţi.
1 ;raşul ;aselor5 şoti ea. Unde zac cei morţi5 !u: !u vreau să
merg acolo: !u ot să suort acel loc:
1 %tunci, sune-ne unde e 2ortmain, zise C$arlotte cu voce ca de
g$eaţă.
nsă =essamine orni să susine. C$arlotte o ignoră. )ratele 0noc$ o
ridică e fată în icioare& =essamine se zbătu, dar )ratele <ăcut o ţinea
cu utere, ducând în cealaltă mână 6abia 2ortală.
1 C$arlotte: strigă =essamine e un ton care imlora milă. C$arlotte,
te rog, nu ;raşul <ăcut: ncuie-mă în crită, dă-mă e mâna Consiliului,
dar te rog, nu mă trimite singură în acel> acel cimitir: 8oi muri de frică:
1 %r fi trebuit să te gândeşti la asta înainte să ne fi trădat, suse
C$arlotte. )rate 0noc$, ia-o, te rog.
=essamine încă ţia, când )ratele <ăcut o ridică şi o aruncă e umeri.
5n tim ce <essa rivea lung, cu oc$ii larg desc$işi, el ieşi din încăere
ăşind aăsat, ducând-o cu el. 6trigătele şi gemetele ei răsunară e
coridor mult tim duă ce uşa se înc$ise în urma lor " când, deodată, se
oriră.
1 =essamine, înceu
0 destul de bine. <essa. că i-a us o ună de <i$nă. %sta e tot. !-
#robabil
ai de ce să te îngri+orezi, suse C$arlotte, şi se aşeză e marginea
atului. şi rivea mâinile, întrebătoare, ca şi când nu i-ar fi aarţinut,
Henr3>
1 6ă-l trezesc, doamnă 'ranFell5 întrebă 6o$ie blând.
1 0 în crită, lucrează> !-aş suorta să-i dau vestea. 8ocea lui
C$arlotte era distantă. =essamine a fost alături de noi încă de când era
mic!. %r fi rea mult entru el, rea mult. (ui îi liseşte cruzimea.
1 C$arlotte: <essa o atinse uşor e umăr. C$arlotte, nici tu nu eşti
crudă.
1 )ac şiceea
C$arlotte, ce întrebuie.
izbucni lacrimi. !-ai de ce să te îngri+orezi, suse iar
1!
ORA2UL TĂCUT
1a strigă) ? 3rd pe dinăuntru
Dar nicio şoaptă drept răspuns
'ine păcatul o să-mi ierte,
"alv(ndu-mă de spaima c-o să mor/A
1 %lfred, (ord <enn3son, ?#alatul %rtei@
1 =essamine5 reetă Henr3 entru a cincea sau a şasea oară. ncă

nu-mi vine să cred. =essamine a noastră5
/e fiecare dată când sunea acest cuvânt, remarcă <essa, gura lui
C$arlotte se mai crisa uţin.
1 /a, reetă ea. =essamine. !e-a sionat şi i-a raortat lui !ate
fiecare mişcare a noastră, care, la rândul lui, i-a dat informaţiile lui
2ortmain. <rebuie să mai reet5
Henr3 clii sre ea.
1 mi are rău, draga mea. <e-am auzit. !umai că> ;ftă. 7tiam că e
nefericită aici. /ar nu m-am gândit că ne ura.
1 !u cred că ne ura> sau că ne urăşte.
0ra =em, care stătea în icioare lângă focul din salon, cu un braţ
sri+init e oliţa şemineului. !u se adunaseră entru micul de+un, aşa
cum făceau de obicei& nu fusese niciun anunţ formal entru a e9lica
lucrurile, însălui<essa
tim ce locul bănuiaera
=essamine că gol,
ideeadede a continua
arcă nimic nucus-ar
micul de+un, în
fi întâmlat,
era mult rea îngrozitoare entru ca C$arlotte să o suorte.
C$arlotte lânsese doar uţin în acea seară, înainte să-şi recaete
calmul& refuzase încercările lui 6o$ie şi ale <essei de a o a+uta cu
comrese reci sau cu ceai, clătinând uşor din ca şi sunând întruna că
nu-şi utea ermite să se lase doborâtă astfel, deoarece acum era
vremea să lănuiască o strategie. 2ersese $otărâtă către camera
<essei, 6o$ie şi <essa urmând-o îndearoae, e9aminând scândurile
odelei ână când găsiră o cărticică asemănătoare unei 'iblii de familie,
legată în iele albă şi învelită în catifea. ; strecură în buzunar cu o
e9resie fermă, făcând un semn entru a o ori e <essa din a une
întrebări, şi se ridică în icioare. Cerul văzut rin ferestre înceuse de+a
să-şi sc$imbe culoarea în cea a norilor. #ărând euizată, îi ceru lui
6o$ie s-o instruiască e 'ridget să servească un mic de+un simlu şi
rece în salon şi să i se sună vestea lui C3ril, astfel încât toţi bărbaţii din
casă să fie informaţi. %oi, lecă.
Cu a+utorul lui 6o$ie, <essa reuşise în cele din urmă, recunoscătoare,
să iasă din
galbenă, cearoc$ia lui i-o
e care =essamine& făcuse
cumărase baie şi Crezuse
=essamine. se îmbrăcase cu roc$ia
că nuanţa avea
să-i sc$imbe starea de sirit, însă se simţea în continuare slăbită şi
obosită.
Când intră în salon, descoeri aceeaşi e9resie întiărită e c$iul lui
=em. %vea oc$ii încercănaţi şi îşi luă raid rivirile de la ea. ; duru. /e
asemenea, o făcea să se gândească la seara recedentă, cu Will, e
balcon. /ar îşi zise că fusese cu totul altceva. )usese rezultatul ulberii
magice, o nebunie de moment. !u se comara cu ceea ce se întâmlase
între ea şi =em.
1 !u cred că ne urăşte, reetă =em, utilizând rezentul de data asta.
0a a fost întotdeauna o ersoană lină de dorinţe. % fost întotdeauna
cumlit de diserată.
1 0 vina mea, zise C$arlotte moale. !-ar fi trebuit s-o forţez să devină
vânător de umbre când, în mod evident, îi dislăcea.
cu 1
ea.!u. !u: setotgrăbi
%i făcut ce aiHenr3
utut.să-şi
nsă consoleze soţia.
e9istă unele atât de stricate, încât nu ot fi rearate.
1 Henr3, =essamine nu e un ceas, zise C$arlotte e un ton neutru.
<essa se întreba dacă mai era suărată e Henr3 entru că nu fusese
alături de ea să-l vadă e Woolse3 6cott sau ur şi simlu era suărată
e toată lumea. #oate că ar trebui ur şi simlu să leg *nstitutul cu o
fundă şi să i-l dau lui 'enedict (ig$tFood. 0ste entru a doua oară când
avem un sion sub acoerişul nostru şi nu ştim desre asta ână când
nu se roduc daune cu adevărat semnificative. n mod clar, sunt o
incometentă.
1 Cumva, n-a fost decât un singur sion, înceu Henr3, dar tăcu
atunci când C$arlotte îi aruncă o rivire care ar fi utut toi g$eaţa.
1 /acă 'enedict (ig$tFood lucrează entru 2ortmain, nu utem
rimite ca el să deţină custodia *nstitutului, zise <essa. /e fat, balul e
care1 l-a
8adat
fi oieri este suficient
roblemă entruzise
să dovedim, a-l descalifica.
=em. 'enedict va nega totul şi va
fi cuvântul lui îmotriva cuvântului tău> iar tu eşti o locuitoare a (umii de
=os>
1 2ai este Will, zise C$arlotte şi se încruntă. %roo, unde e Will5
1 )ără îndoială leneveşte în at, zise =em, iar în ceea ce riveşte
osibilitatea ca el să fie martor, ei bine, toată lume crede că Will e
nebun>
1 %, zise o voce din cadrul uşii, are loc şedinţa anuală în care toată-
lumea-e-de-ărere-că-Will-e-nebun, nu-i aşa5
1 0ste bianuală, zise =em, şi nu, nu este acea şedinţă.
Will o căută
1 7tiu e =essamine5
desre <essa din riviri.
întrebă el.
#ărea obosit, dar nu atât de obosit e cât credea <essa& era alid, dar
avea o e9resie de bucurie controlată care aducea oarecum a fericire. şi
simţi stomacul strângându-i-se în tim ce amintirile din noatea
recedentă " stelele, balconul, sărutările " o coleşeau.
;are când a+unsese el acasă5 se gândi ea. 7i cum a+unsese5 7i de ce
ărea atât de> emoţionat5 ;are era îngrozit de ceea ce se întâmlase
între ei e balcon noatea trecută5 6au găsea că fusese amuzant5 7i,
/oamne /umnezeule, oare îi susese lui =em5 #ulberi magice, îşi
sunea <essa diserată. !u fusese ea însăşi, nu acţionase rin roria
ei voinţă. Cu siguranţă că =em ar înţelege asta. *-ar frânge inima să ştie
că l-a rănit. /acă lui c$iar i-ar ăsa>
1 /a, toţi ştiu desre =essamine, zise ea reezit. % fost interogată cu
6abia 2ortală şi dusă în ;raşul <ăcut, iar acum avem o întrunire legată
de ceea ce
imortant. trebuieeste
C$arlotte săfoarte
facem în continuare, şi este îngrozitor de
suărată.
C$arlotte o rivi mirată.
1 #ăi, c$iar eşti, zise <essa, rămasă aroae fără suflare entru că
vorbise atât de iute. 7i întrebai de Will>
1 7i iată-mă, zise Will, aruncându-se e un scaun de lângă =em.
Unul dintre braţe îi era banda+at, mâneca acoerindu-i-l arţial. #e sub
ung$ii avea urme de sânge înc$egat.
1 2ă bucur să aud că =essamine e în ;raşul <ăcut. 0 cel mai otrivit
loc entru ea. Care-i asul următor5
— 1ste întrunirea e care încercăm s-o ţinem, zise =em.
1 #ăi, cine ştie că ea e acolo5 întrebă Will interesat.
1 !umai noi, zise C$arlotte, şi fratele 0noc$, dar el a fost de acord să
nu informăm Conclavul entru încă o zi sau cam aşa ceva 3 #ână când ne
decidem ce să facem. Ceea ce-mi aminteşte că am să-ţi sun câteva
cuvinte, Will, entru
să mă informezi şi ai că te-aişinăustit
târât-o e <essaîn casa
duă lui 'enedict (ig$tFood fără
tine.
1 !u era tim de ierdut, zise Will. #ână când te-am fi trezit şi te-am fi
convins să fii de acord cu lanul nostru, !at$aniel ar fi utut să aară şi
să disară. 7i nu oţi să sui că a fost o idee îngrozitoare. %m aflat o
grămadă de lucruri desre !at$aniel şi desre 'enedict (ig$tFood>
1 !at$aniel Bra3 şi 'enedict (ig$tFood nu sunt 2ortmain.
Will desenă ceva în aer cu degetele lui lungi şi fine.
1 2ortmain este ăian+enul din centrul ânzei. Cu cât aflăm mai mult,
cu atât vom şti mai clar cât de dearte se întinde. #ână ieri n-aveam
niciun indiciu că are vreo legătură cu (ig$tFood& acum ştim că omul e
marioneta lui. %şşi zice
desre 'enedict să mergem
=essamine. la Conclav
6ă-l lăsăm şi să să
e Wa3land raortăm cedeştim
se ocue ei.
6ă vedem ce ar vărsa 'enedict sub 6abia 2ortală.
C$arlotte clătină din ca.
1 !u. 0u> eu nu cred că utem face asta.
Will îşi dădu caul e sate.
1 /e ce nu5
1 =essamine a zis că este e9act ceea ce-şi doreşte 2ortmain ca noi
să facem. 7i a sus-o sub influenţa 6ăbiei 2ortale. !u minţea.
1 /ar ar fi utut să se înşele, zise Will. 2ortmain ar fi utut să
revadă această îmre+urare şi să-l ună e !ate să-i lanteze asta în
minte entru ca noi să o descoerim.
1 Crezi că el ar fi us la cale toate astea5 zise Henr3.
1 n mod sigur, zise Will. ;mul e un strateg. şi lovi tâmla cu degetul.
Ca şi mine.
1
1 /eci, crezinu,
(a naiba, că zise
ar trebui
Will. să
/armergem la Conclav5
dacă este adevărat5întrebă
%tunci=em.
ne-am simţi
ca nişte roşti cu acte-n regulă.
C$arlotte ridică diserată mâinile.
1 /ar ai sus>
1 7tiu ce-am spus, zise Will. /ar trebuie să vă gândiţi la consecinţe.
/acă mergem la Conclav şi greşim, atunci i-am făcut +ocul lui 2ortmain.
2ai avem doar câteva zile înainte să se îmlinească termenul. 6ă
mergem la Conclav mai devreme nu ne este de niciun folos. /acă
investigăm şi utem continua e o bază mai sigură>
1 7i cum roui tu să investigăm5 întrebă <essa.
Will îşi întoarse caul entru a o rivi. n oc$ii lui albaştri nu era nimic
care să-i amintească de Will cel din noate recedentă, care o
mângâiase cu o asemenea tandreţe, care-i şotise numele ca e un
secret.
1 #roblema
forţată să sună legată de e9istă
adevărul, interogarea
o limitălui
în =essamine este cunoştinţele
ceea ce riveşte că, c$iar şi
ei. <otuşi, noi mai avem o legătură cu 2agistrul. Cineva care este foarte
robabil să ştie cu mult mai multe. 7i acela este fratele tău, !ate, rin
intermediul lui =essamine. 0l încă are încredere în ea. /acă ea îl c$eamă
(a o întâlnire, atunci vom utea să-l rindem acolo.
1 =essamine n-ar fi niciodată de acord să facă asta, zise C$arlotte.
!u acum>
Will îi aruncă o rivire întunecată.
— "unteţi cu toţii surescitaţi, nu-i aşa5 6igur că n-ar fi de acord. ;
vom ruga e <essa să mai +oace o dată rolul lui =essamine, ?<rădătoarea
domniţă
1 %sta a modei@.
sună ericulos, zise =em e un ton blând. #entru <essa.
<essa îl rivi raid şi surrinse un licăr în oc$ii săi argintii. 0ra entru
rima dată când el o rivea, de când ea lecase din camera lui în acea
noate. ;are ea îşi imagina îngri+orarea din vocea lui când vorbea desre
ericolul care o ameninţa sau era ur şi simlu gri+a e care o avea =em
entru toată lumea/ )atul că-şi dorea ca ea să nu intre într-o
încurcătură groaznică era doar bunătate, şi nu> nu ceea ce ea serase
că simţea el.
!u mai conta ce era. 2ăcar să n-o disreţuiască>
1 <essa este neînfricată, zise Will. 7i ericolul entru ea va fi mic. i
vom trimite un bilet entru a aran+a o întâlnire într-un loc unde am utea
să ne năustim asura lui cu uşurinţă şi imediat. )raţii <ăcuţi îl ot tortura
ână când va oferi informaţiile de care avem nevoie.
1 6ă-l tortureze5 zise =em. 8orbim desre fratele <essei>
mea.1 6ă-l tortureze, zise <essa. /acă aşa trebuie. %veţi ermisiunea
C$arlotte o rivi şocată.
1 !u se oate să vorbeşti serios.
1 <u ai sus că e9istă o modalitate de a căuta secrete rin gândurile
lui, zise <essa. <e-am rugat să nu faci asta, şi n-ai făcut-o. ţi mulţumesc,
dar te dezleg de acea romisiune. 6aă în gândurile lui, dacă trebuie.
8edeţi voi, entru mine e mai imortant decât entru voi. #entru voi
înseamnă *nstitutul şi siguranţa vânătorilor de umbre. 7i mie îmi asă de
lucrurile acestea, C$arlotte. /ar !ate> lucrează cu 2ortmain. 2ortmain,
care vrea să mă rindă şi să mă folosească la ceva desre care noi încă
nu ştim. 2ortmain, care ar utea şti ce sunt eu !ate i-a sus lui
=essamine că tatăl meu era demon şi că mama mea era vânătoare de
umbre>
Will se îndretă de sate.
1 0 imosibil,
rocrea. zise
0i nu ot da el. 8ânătorii
naştere de umbre
la rogenituri vii. şi demonii " ei nu ot
1 %tunci oate că a fost o minciună, asemenea minciunii cum că
2ortmain ar fi în *dris, zise <essa. /ar asta nu înseamnă că %ortmain nu
ştie adevărul. <rebuie să aflu ce sunt. /acă nu entru alt motiv, măcar
entru că eu înclin să cred că de-asta mă vrea.
Când =em o rivi, ea văzu în oc$ii lui tristeţe, aoi el se uită în altă
arte.
1 #rea bine, zise el. Will, cum roui să-l momim la o întâlnire5 !u
crezi că-i cunoaşte scrisul lui =essamine5 7i nu e9istă robabilitatea ca ei
să aibă vreun mod secret de a comunica între ei5
1
1 <rebuie
<e rog, s-o convingem
nu sugera să oetorturăm,
=essamine,
zisezise
=emWill.
e 6ăun ne
tona+ute.
iritat. 6abia
2ortală a fost de+a folosită. !e-a sus tot ce oate>
1 6abia 2ortală nu ne-a dezvăluit locurile lor de întâlnire sau vreun
cod sau numele de alint e care s-ar utea să le folosească ei, zise Will.
!u înţelegi5 %sta este ultima şansă a lui =essamine. Ultima şansă de
cooerare. 6ă caete îngăduinţa Conclavului. 6ă fie iertată. C$iar dacă
C$arlotte ăstrează *nstitutul, crezi că vor lăsa soarta lui =essamine în
mâinile noastre5 !u, va fi lăsată în mâinile Consulului şi ale *nc$izitorului.
*ar ei nu vor fi blânzi. /acă ea face asta entru noi, ar utea să rămână
în viaţă.
1 !u sunt foarte sigură că-i asă de viaţa ei, zise <essa blând.
1 <uturor le asă, zise Will. <oţi vor să trăiască.
=em îi întoarse brusc satele şi rivi lung sre foc.
1 ntrebarea este e cine am utea trimite să o convingă5 zise
C$arlotte.
toate. 0u nu ot să merg. 2ă urăşte şi consideră că sunt vinovată de
1 %ş utea să merg eu, zise Henr3, cu c$iul îngri+orat. #oate că aş
reuşi să rezonez cu biata fată, să vorbesc cu ea desre nebunia iubirii de
tinereţe, desre cât de reede ăleşte în faţa greutăţilor vieţii>
1 !u:
<onul lui C$arlotte era $otărât.
1 #ăi, mă îndoiesc că ea îşi doreşte să mă vadă pe mine, zise Will.
8a trebui să fie =em. #e el nu-l oate urî nimeni. #ână şi mâţa aia
drăcoasă îl lace.
=em e9iră cu zgomot, rivind în continuare focul.
1 8oi merge în ;raşul <ăcut, zise el. /ar <essa ar trebui să vină cu
mine.
<resărind, <essa îşi ridică rivirile.
1 ;, nu: zise ea. !u cred că =essamine mă lace rea mult. Crede că
am trădat-o îngrozitor deg$izându-mă în ea, şi n-aş utea sune că o
condamn.
1 /a, zise =em. /ar tu eşti sora lui !ate. /acă ea îl iubeşte recum ai
sus> #rivirile i se întâlniră. <u îl cunoşti e !ate. i oţi vorbi desre el
ai autoritate. <u ai utea s-o faci să creadă, e când eu nu ot.
1 #rea bine, zise <essa. 8oi încerca.
%cesta ăru să fie semnalul la care micul de+un se înc$eia& C$arlotte
ieşi reede să c$eme o trăsură din ;raşul <ăcut& ea le suse că era felul
în care le lăcea )raţilor să rezolve treburile. Henr3 se întoarse la crita
şi la invenţiile lui, iar =em, duă un cuvânt murmurat <essei, se duse să-
şi ia $aina şi ălăria. !umai Will rămase, rivind lung la foc, şi <essa,
văzând că el
=em şi veni sănuse se mişca,
aşeze întreaştetă ână
Will şi foc. 0l ce uşa seîncet
îşi ridică înc$ise în urma
rivirile lui
sre ea.
0ra încă îmbrăcat în $ainele e care le urtase în seara recedentă, dar
oltronul alb al cămăşii era ătat cu sânge, iar fracul avea o desicătură
lungă. 7i e obraz avea o tăietură, sub oc$iul stâng.
1 Will, zise ea.
1 !-ar trebui să leci cu =em:
1 %şa voi face, îi răsunse ea. /ar, mai întâi, trebuie să-mi romiţi
ceva.
0l îşi mută rivirea însre foc& ea vedea flăcările care dansau
reflectate în uilele lui.
1 %tunci, sune-mi reede desre ce e vorba. %m lucruri imortante
de făcut. %m de gând să fiu îmbufnat toată duă-amiaza, şi duă aceea,
robabil, să am o seară de gânduri negre cinice şi o noate de rătăciri.
1 ătăceşte cât vrei. 8reau doar să mă asigur că nu vei sune
nimănui
1 %aa,ce tu
s-a întâmlat
erai, zise elîntre
avândnoi aerul
azi-noate
cuiva e balcon.
care tocmai îşi amintise un
amănunt surrinzător.
1 6cuteşte-mă, i-o trânti ea înţeată, în ciuda voinţei ei. 0ram sub
influenţa ulberilor magice. !-a însemnat nimic. !ici măcar nu te
învinuiesc entru ceea ce s-a întâmlat, oricât de suărător ţi se are
acum. /ar nu e nevoie să mai ştie şi altcineva, şi dacă ai fi un
gentleman>
1 /ar nu sunt.
1 nsă eşti vânător de umbre, zise ea e un ton veninos. *ar entru un
vânător de umbre care-şi face de ca cu magicienii nu e9istă niciun fel de
viitor.
;c$ii lui +ucau odată cu flăcările. i suse
1 %i devenit lictisitoare de moarte, <ess.
1 %tunci dă-mi cuvântul tău de onoare că nu vei sune nimănui, nici
măcar lui e
1 =ur =em, iar euzise
nger, amel.
să 2ai
lecîntâi
şi n-am să te mai
de toate, nu lictisesc.
e ceva cu care să mă
mândresc. Cu toate că nu rice de ce eşti atât de dornică să nu te
susecteze nimeni de e-aici de lisă de virtute.
C$iul lui =em îi aăru brusc în minte.
1 !u, zise ea. <u c$iar nu ricei.
7i, zicând acestea, se răsuci e călcâie şi ieşi din încăere, lăsându-l
confuz, rivind lung duă ea.
6o$ie mergea reede e #iccadill3 6treet, cu fruntea lecată şi cu
rivirea aţintită e ava+. 0ra obişnuită cu murmurele şi cu ocazionalele
riviri
merge,lungi
carearuncate srefaţa
îi ascundea cicatricea ei& îşiălăriei.
sub umbra erfecţionase
!u-i eraunruşine
fel de-a
cu
cicatricea e care-o avea, însă nu suorta mila din oc$ii celor care o
vedeau.
#urta una dintre roc$iile vec$i ale lui =essamine. ncă nu era
demodată, dar =essamine era una dintre acele fete care îşi numea
?istorie@ orice roc$ie urtată de mai mult de trei ori& aşa că fie o arunca,
fie o modifica. 0ra dintr-o mătase cu dungi albe şi verzi, care făcea ae,
iar ălăria era îmodobită cu flori albe şi frunze verzi, cernite. %stfel
îmbrăcată, gândi ea, utea trece dret o fată de familie bună> asta dacă
nu ar fi ieşit singură e stradă> mai ales că avea mâinile asre de la
atâta muncă, ascunse de o erec$e de mănuşi albe din iele de ied.
l văzu e Bideon înainte ca el să o fi văzut. 6tătea rezemat de un
felinar stradal din faţa marelui porte cocheteS= verde-desc$is al
magazinului )ortnum 2ason. *nima îi stătu în loc când îl văzu, atât de
c$ieş
aur rinsîn cu
$ainele sale
un lanţ de culoare
subţire înc$isă,+iletcii.
de buzunarul verificând ora entru
6e ori e un ceas de
o cliă,
rivind cum oamenii treceau e lângă el, viaţa aglomerată a (ondrei
vâ+âind în +urul lui, iar Bideon fiind la fel de liniştit recum o iatră din
mi+locul unui râu învolburat. <oţi vânătorii de umbre aveau acel ceva,
gândi ea, acea linişte, acea aură întunecată de diferenţiere care îi
distingea de viaţa mundană.
0l îşi ridică rivirile şi o văzu, zâmbi " avea acel surâs care-i sc$imba
întreaga fizionomie.
1 /omnişoară Collins, suse el înaintând, iar ea făcu un as în faţă
entru a-l saluta, simţindu-se ca şi când ăşea în cercul lui intim.
gomotele uternice ale traficului din oraş, ietonal şi nu numai,
ărură să scadă în intensitate, şi erau doar ei doi, rivindu-se reciroc e
stradă.
1 /omnule (ig$tFood, rosti ea.
2imica
ţinea cevalui
în se sc$imbă,
mâna stângă,doar
un uţin,
coş deînsă ea îmletit.
icnic văzu. 7i 0a
maisevăzu
uită şila că el
coş,
aoi la Bideon.
.' Porti! (*n lb ran!ea *n ori+inal)

1 Unul dintre faimoasele coşuleţe cu merinde de la )ortnum 2ason,
suse el zâmbind ieziş. 'rânză 6tilton, ouă de reeliţă, dulceaţă de
trandafiri>
1 /omnule (ig$tFood, zise ea din nou, întreruându-l sre roria ei
surrindere. ; servitoare nu întreruea niciodată un domn. %m fost foarte
tulburată " foarte tulburată în mintea mea, înţelegeţi dumneavoastră "
dacă
entrusăa vin aici. nîncele
vă sune faţădin
că urmă,
nu ne am $otărât
utem să vin,
vedea. c$iar dacă
%m crezut numai
de cuviinţă
că meritaţi măcar atât, cu toate că nu sunt sigură de asta.
6e uită la ea, stuefiat, şi, în acel moment, 6o$ie văzu nu un vânător
de umbre, ci un băiat obişnuit, recum <$omas sau C3ril, ţinând un coş
de icnic şi nefiind caabil să-şi ascundă surrinderea şi durerea de e
c$i.
1 /omnişoară Collins, dacă am făcut ceva să te +ignesc>
1 !u ne utem vedea. %sta-i tot, suse 6o$ie răsucindu-se e
călcâie, intenţionând să se întoarcă reede e drumul e care venise.
/acă se grăbea, avea să rindă următoarea diligenţă care să o ducă
înaoi în ;raş>
1 /omnişoară Collins: <e rog: 0ra Bideon, lângă cotul ei. !u o
atingea, însă mergea lângă ea, având e c$i o e9resie distrată. 6une-
mi ce-am făcut.
0a clătină
oate dinoca
că fusese fără să
greşeală să sună nimic. #rivirea
vină. <receau e lângădelibrăria
e c$iul său...
Hatc$ards
şi se gândi să intre& în mod sigur, el n-avea s-o urmeze, nu într-un loc
unde în mod evident aveau să fie auziţi. 7i totuşi, oate că avea de gând
s-o facă.
1 7tiu ce s-a întâmlat, zise el deodată. Will. 0l ţi-a sus, nu-i aşa5
1 )atul că mi-o suneţi îmi transmite informaţia că ar mai fi ceva de
zis.
1 /omnişoară Collins, îţi ot e9lica. 8ino cu mine, te rog> e-aici.
6e întoarse, iar ea îl urmă recaută. 6e aflau în faţa bisericii 6t.
=ames& o conduse în lateral, iar aoi e o stradă îngustă care lega
#iccadill3 de =erm3n 6treet %ici era mai linişte, cu toate că nu c$iar
ustiu& câţiva ietoni care treceau le aruncară riviri curioase " fata cu
cicatrice şi băiatul c$ieş cu faţă alidă, aşezându-şi cu gri+ă coşul la
icioare.
1 %re alegătură
C$isFicA cu noatea
tatălui meu. Credeamtrecută,
că l-amsuse
văzutel.
e'alul de la
Will. 2ă casa din
întrebasem
dacă avea să vă sună şi vouă celorlalţi.
1 /eci recunoaşteţi, da5 Că eraţi acolo, la acel deravat> acel
neadecvat>
1 !eadecvat5 % fost mai degrabă riveliştea decât neadecvarea, zise
Bideon cu mai multă forţă decât îl auzise ea vreodată să aibă. n satele
lor, clootul bisericii anunţă ora& el ăru să nu-l audă. /omnişoară
Collins, tot ce ot să fac este să-ţi +ur că, ână noatea trecută, eu $abar
n-am avut de comania +osnică, de obiceiurile distrugătoare în care s-a
anga+at tatăl meu. n ultimele şase luni eu am locuit în 6ania>
1 7i n-a fost la fel şi înainte să fi lecat5 întrebă 6o$ie cu
neîncredere.
1 !u c$iar. 0ste greu de e9licat ;c$ii săi riviră dincolo de ea,
nuanţa lor gri-verzuie ărând mai furtunoasă ca niciodată. <atăl meu a
fost mereu unul dintre cei care au luat în derâdere regulile. 6ă se
esc$iveze de *a (ege, dacă nu s-o încalce de-a dretul. 0l mereu ne-a
sus că acesta este felul în care toată lumea reuşeşte, că toţi vânătorii de
umbre o fac. *ar noi " eu şi Babriel ", fiindcă ne-am ierdut mama de
mici, n-am avut un e9emlu mai bun de urmat. %bia când am a+uns în
2adrid am înceut să înţeleg cât de mare este> incorectitudinea tatălui
meu. !u toată lumea ia în derâdere (egea şi încalcă regulile, iar eu am
fost tratat de arcă eram vreo creatură monstruoasă deoarece credeam
că aşa era, ână ce mi-am sc$imbat modul de a fi. Cercetările şi
observaţiile m-au condus să cred că mi se dăduseră nişte rinciii greşite
de urmat, şi că asta se făcuse deliberat. !u mă gândeam decât la
Babriel şi lasăcum
când avea afle.uteam să-l salvez de la asta sau măcar să nu fie şocat
1 7i sora dumneavoastră> domnişoara (ig$tFood5
Bideon scutură din ca.
1 0a a fost ferită de toate astea. <atăl meu este de ărere că femeile
nu au nicio treabă cu asectele întunecate ale (umii de =os, !u, el crede
că eu sunt cel care trebuie să ştie de toate imlicările sale, deoarece eu
sunt moştenitorul averii (ig$tFood. )atul că tatăl meu m-a luat cu el la
balul din seara recedentă a fost cu un sco. *ar Will, bănuiesc, m-a
văzut acolo.
1 7tiaţi că a fost acolo5
1 0ram atât de dezgustat de ceea ce am văzut în încăere încât, în
cele din urmă, am ieşit în grădină entru a lua o gură de aer. /u$oarea
demonilor îmi rodusese greaţă. %fară am văzut e cineva cunoscut
urmărind cu $otărâre un demon albastru de-a lungul arcului.
1 #e domnul
Bideon Herondale5
ridică din umeri.
1 Habar nu aveam ce căuta acolo& ştiam că nu se utea să fi fost
invitat, însă n-am utut să-mi dau seama cum de aflase desre bal sau
dacă acea urmărire a demonului avea vreo legătură cu totul. !u eram
sigur ână ce nu ţi-am văzut rivirea adineauri>
<onul vocii lui 6o$ie era mai ridicat şi mai înfit când vorbi
1 /ar i-aţi sus tatălui dumneavoastră sau lui Babriel5 7tiu desre
asta5 /esre conaşul Will5
Bideon clătină uşor din ca.
1 !u le-am sus nimic. !u cred că se aştetau ca Will să aară
acolo. 8ânătorii de umbre şi *nstitutul se resuune că se află în căutarea
lui 2ortmain.
1 7i c$iar aşa şi e, suse 6o$ie încet, şi, când văzu că băiatul avea
o rivire buimacă, adăugă %cele creaturi mecanice de la etrecerea
tatălui dumneavoastră " de unde credeţi că rovin5
1 0u nu> 'ănuiam că erau un fel de +ucării de-ale demonilor>
1 !u uteau aarţine decât lui 2ortmain, suse 6o$ie.
/umneavoastră nu i-aţi mai văzut automatele înainte, însă domnul
Herondale şi domnişoara Bra3 da, iar dânşii erau siguri.
1 /ar de ce ar avea tatăl meu ceva ce-i aarţine lui 2ortmain5
6o$ie clătină din ca.
1 /omnule (ig$tFood, ar trebui să nu-mi uneţi întrebări la care nu
vreţi să auziţi răsunsul.
1 /omnişoară Collins. #ărul îi căzu este oc$i& îl dădu la o arte cu
un gest enervat. /omnişoară Collins, ştiu că orice sui este adevărat.
/in mai e
(ondra, multe unctetedegăsesc
dumneata vedere,
ceadintre ceiîncredere
mai de e care i-am
" maicunoscut
mult decâtîn
roria-mi familie.
1 Msta mi se are un g$inion, domnule (ig$tFood, deoarece ne
cunoaştem de foarte uţin tim.
1 0u ser să utem sc$imba asta. Haide măcar în arc cu mine,
6o$> domnişoară Collins. #ovesteşte-mi desre acest adevăr desre
care vorbeşti. /acă nici atunci nu mai doreşti să ai de-a face cu mine, îţi
voi resecta dorinţa. !u-ţi cer decât o oră din timul dumitale. ;c$ii lui o
imlorau. 8rei5
6o$ie simţi, aroae îmotriva voinţei, o undă de comasiune entru
acest băiat cu oc$ii de culoarea mării în furtună, care ărea atât de
singur.
1 #rea bine, suse ea. 8oi merge în arc cu dumneavoastră.
; călătorie
stomacul întreagă cu trăsura,
strângându-i-se singură
în tim ce-şi alături
unea de =em,şigândi
mănuşile <essa,
aruncând o
rivire imaginii ei reflectate în oglinda din dormitor, în urmă cu numai
două noţi, ersectiva nu i-ar fi stârnit sentimente noi sau neobişnuite&
fusese îngri+orată în legătură cu Will şi curioasă cu rivire la W$itec$ael,
tar =em îi distrăsese uşor atenţia în tim ce se limbau, vorbind desre
latină şi desre greacă şi desre paraatai
/ar acum5 %cum se simţea de arcă o lasă lină de fluturi s-ar fi
revărsat în stomacul ei, la gândul că va fi rizonieră într-un saţiu mic,
intim, îmreună cu el. şi rivi c$iul alid în oglindă, îşi ciui obra+ii şi îşi
muşcă buzele entru a le colora uţin, aoi întinse mâna entru a-şi lua
ălăria de lângă
se surrinse măsuţa de
dorindu-şi să toaletă. %şezându-şi-o
fi avut bucle este
aurii ca ale luiărul castaniu,
=essamine şi
gândind oare aş utea5 ;are ar fi osibil să <ransforme doar o mică
arte din ea, să-şi ofere un ăr strălucitor sau oate o talie mai subţire ori
buze mai line5
6e îndeărtă de oglindă, scuturând din ca. Cum de nu se gândise la
asta mai înainte5 7i totuşi, numai gândul ărea o trădare faţă de roriul
ei c$i. )oamea de a şti ce era încă o mistuia e dinăuntru& c$iar dacă
roriile-i trăsături nu mai erau cele cu care se născuse, cum utea ea să
+ustifice această cerere, această nevoie de a-şi cunoaşte roria firi5 ?!u
ştii că în realitate nu e9istă nicio <essa Bra35@ îi susese 2ortmain. /acă
şi-ar folosi uterea entru a-şi face oc$ii albaştri recum cerul sau entru
a-şi înnegri genele, oare asta n-ar dovedi că el avea dretate5
6cutură din ca, încercând să-şi alunge gândurile în tim ce ieşi
grăbită din încăere şi coborî e tretele de la intrarea în *nstitut. n curte
aşteta
care eraoîn$ămată
trăsură neagră, carede
o erec$e nucai
eralainscriţionată cu niciun
fel, de culoarea blazon,
fumului şi la
#e cară
se afla un )rate <ăcut& nu era fratele 0noc$, ci un altul, care aarţinea
frăţiei şi e care ea nu-l cunoştea. /in cât se vedea e sub glugă, faţa
nu-i era brăzdată de cicatrice, aşa cum era a lui 0noc$.
#rivi lung la scări tocmai când uşa se desc$ise în satele ei, e ea
ieşind =em& era frig, iar el urta un alton gri-desc$is, care făcea ca ărul
şi oc$ii lui să ară mai argintii ca niciodată. 0l rivi în sus sre cerul la fel
de cenuşiu, încărcat cu nori negri, şi zise
1 %r fi mai bine să urcăm în trăsură înainte să înceaă să louă.
Ceea ce susese era ceva firesc, însă, cu toate acestea, <essa
rămase fără grai. l urmă tăcută e =em şi îi ermise s-o a+ute să urce în
trăsură. n tim ce el urcă duă ea şi înc$ise ortiera în urma lor, observă
că el nu urta bastonul-sadă.
<răsura omi zgâlţâindu-se. <essa, cu mâna la geam, strigă
1 #orţile
7şş: " sunt încuiate: <răsura>
=em îi use o mână e braţ. 0a nu-şi utu stăâni un icnet când
trăsura se reezi sre orţile din fier încuiate " şi trecu prin ele, ca şi
când ar fi fost făcute din aer. 6urrinsă, simţi că rămâne fibră suflu.
1 )raţii <ăcuţi osedă uteri magice ciudate, zise =em şi îşi luă mâna
de e braţul ei.
n acel moment înceu să louă, cerul desc$izându-se ca o buiotă
înţeată. #rintre icăturile argintii de loaie, <essa rivea lung în tim ce
trăsura îşi continua drumul trecând rin ietoni de arcă aceştia ar fi fost
fantome, strecurându-se în cele mai înguste desărţituri dintre clădiri,
zdrăngănindînrintr-o
îngrămădite curte
+urul lor, şi în
şi ieşi aoi
celerintr-un
din urmădeozit, cu toateacesta
la /ebarcader, acele fiind
cutii
alunecos şi umed de la loaie şi de la aa cenuşie a <amisei.
1 ;, /oamne /umnezeule, zise <essa, şi trase erdeaua la loc.
6une-mi că n-o să ne limbăm rin râu.
=em râse. C$iar dacă era şocată, era un sunet bine-venit.
1 !u. <răsurile ;raşului <ăcut călătoresc numai e ământ, din câte
ştiu eu, deşi această călătorie este deosebită. #rima şi a doua oară ţi se
face uţin greaţă, dar te obişnuieşti.
1 <u te-ai obişnuit5
l rivi dret în faţă. %cesta era momentul. <rebuia să-i sună, înainte
ca rietenia lor să aibă mai mult de suferit. nainte ca totul să devină şi
mai ciudat.
1 =em, zise ea.
1 /a5
1 0u>
mine, înceutrebuie să ştii>
ea stângace. cât de mult înseamnă rietenia ta entru
7i>
#rivirea lui fu străbătută de o undă de durere.
1 <e rog, nu:
/escumănită, <essa nu utu decât să cliească.
1 /e fiecare dată când rosteşti cuvântul ?rietenie@, mă străunge
asemenea unui cuţit, zise el. <essa, să fim rieteni e un lucru minunat şi
n-am nimic de reroşat, dar am serat cu mult tim în urmă că am utea
fi mai mult decât rieteni. 7i aoi, duă noatea de alaltăieri, am crezut
că oate seranţele mele nu erau în van. /ar acum>
1 %cum am stricat totul, şoti ea. mi are atât de rău:
0l rivea e fereastră& ea îşi dădu seama că se luta cu un sentiment
uternic.
1 !u trebuie să te scuzi entru că nu-mi îmărtăşeşti sentimentele.
1 /ar,
durere, cum8em& 0ra
să-l uluită,
facă să seşi nu se gândea
simtă decât
mai uţin cum2ăsă-l
rănit. scutească
scuzam de
entru
comortamentul de alaltăieri seară. % fost rea îndrăzneţ şi de neiertat.
Ce vei fi crezând desre mine>
0l o rivi surrins.
1<essa, nu cred că ai o asemenea imresie, nu-i aşa5 0u am fost cel
al cărui comortament este de neiertat. /e-atunci, de-abia am îndrăznit
să mă mai uit la tine, gândindu-mă cât de mult trebuie să mă
disreţuieşti>
1 !iciodată n-aş utea să te disreţuiesc, zise ea. !-am întâlnit
niciodată e nimeni
eşti cel dezgustat de atât deCă
mine. bun
tu şimădedisreţuieşti.
blând cum eşti tu. %m crezut că tu
=em ăru şocat.
1 Cum aş utea să te disreţuiesc când neatenţia mea a dus la ceea
ce s-a întâmlat între noi5 /acă n-aş fi fost într-o asemenea stare
diserată, aş fi dat dovadă de mai multă cumătare.
4rea să spună că ar fi avut destulă cumpătare pentru a mă opri pe
mine, gândi <essa. 1l nu se aşteaptă ca eu să dau dovadă de decenţă
Presupune că nu-mi stă în fire 0a rivi din nou e geam sau rin
bucăţica rin care se vedea. âul era vizibil, vase întunecate săltau e
valuri, loaia contoindu-se cu râul.
1 <essa: 6e ridică clătinându-se, entru a se aşeza lângă ea, cu
c$iul lui frumos şi nerăbdător aroae de-ai ei. 7tiu că fetele mundane
sunt învăţate că face arte din resonsabilitatea lor să nu tenteze
bărbaţii, Că bărbaţii sunt slabi şi că femeile trebuie să fie cumătate. <e
asigur ci moravurile
fost alegerea noastrăvânătorilor
comună sădefacem>
umbre sunt
ceeadiferite. 2ai egalitariste. %
ce-am făcut.
0a îl rivi lung. 0ra atât de amabil, gândi ea. #ărea că citeşte lacrimile
din inima ei şi se mutase entru a i le risii, înainte ca acestea să oată fi
resimţite în vocea ei.
%tunci se gândi la Will. (a ceea ce se întâmlase între ti în seara
recedentă. ndeărtă amintirea aerului rece din +urul lor, a căldurii dintre
truurile lor în tim ce se agăţaseră unul de celălalt. )usese drogată, şi el
la fel. !imic din ceea ce suseseră sau făcuseră nu însemna mai mult
decât bolboroseala unui oioman. !u era nevoie să sună nimănui& nu
însemnase nimic. !imic.
1 <essa, sune ceva: (ui =em îi tremura vocea. 2ă tem să nu crezi
că regret acea noate. !u e adevărat. şi trecu degetul mare este
înc$eietura mâinii ei, e orţiunea de iele dintre manşeta roc$iei şi
mănuşă. 6ingurul meu regret e că s-a întâmlat rea curând. 0u> eu aş
fi vrut să te> să te c urtez mai întâi. 6ă te invit la limbare, cu un
însoţitor.
1 Un însoţitor5
<essa râse îmotriva roriei voinţe. 0l continuă $otărât.
1 6ă-ţi spun mai întâi desre sentimentele mele, înainte de a le
dovedi. 6ă scriu versuri entru tine>
1 /ar ţie nici măcar nu-ţi lace oezia, zise <essa, vocea ei mimând
un râs de uşurare.
1 !u. /ar tu mă faci să vreau să scriu versuri. %sta nu se ia în calcul5
'uzele <essei se arcuiră într-un zâmbet. 6e alecă şi-l rivi, atât de
aroae încât îi utea distinge fiecare geană argintie a leoaelor,
uşoarele
eceţi. cicatrice albe de e gâtul alid, acolo unde cândva fuseseră
1 =ames Carstairs, asta sună de arcă ai e9ersat mult tim. Câte fete
ai dat e sate cu această remarcă5
1 09istă numai o fată e care să-mi doresc s-o dau e sate, zise el.
ntrebarea este ea vrea5
<essa îi zâmbi.
1 8rea.
; cliă mai târziu " ea nu-şi dădu seama cum de se întâmlase " îl
săruta, buzele lui moi este ale ei, mâna lui dreată ţinând-o de bărbie,
entru a nu se mişca. <essa auzi un foşnet uşor şi îşi dădu seama că era
sunetul florilor de e ălărie care se zdrobeau de eretele trăsurii în tim
ce corul lui era liit de al ei. 6e agăţă de ardesiul lui, în egală măsură
entru a-l ţine aroae de ea şi entru a nu cădea.
<răsura se ori brusc. =em se îndeărtă de ea, ărând ameţit.
un 1 n numele ngerului, zise el. #oate că avem cu adevărat nevoie de
însoţitor.
1 =em, eu>
=em ărea uluit.
1 Cred că mai bine m-aş aşeza aici, zise el, şi se mută e banc$eta
de vizavi.
<essa aruncă o rivire e fereastră. #rintre erdele văzu clădirea
#arlamentului înălţându-se deasura lor, turnurile roiectate ca nişte
coloane întunecate e cerul care se limezea. #loaia se orise. !u ştia
de ce se orise trăsura& într-adevăr, orni din nou o cliă mai târziu,
înaintând direct rin ceea ce ărea a fi un tunel de întunericime care se
desc$isese dinaintea lor. 7tia de+a desre ce era vorba, astfel încât, de
data asta, nu mai icni surrinsă& era întuneric, iar ei mergeau în marea
încăere din bazalt negru, luminată de torţe, e care şi-o amintea de la
întrunirea
<răsuraConsiliului.
se ori şi ortiera se desc$ise. #e artea ousă stăteau mai
mulţi )raţi <ăcuţi. )ratele 0noc$ îi conducea. /oi )raţi îl flancau, fiecare
ţinând o torţă arinsă. Blugile le erau date e sate. %mbii erau orbi, deşi
numai unul, asemenea lui 0noc$, ărea să fie lisit de oc$i. Ceilalţi
aveau oc$ii înc$işi, cu rune întunecate scri+elite e leoae. Cu toţii
aveau buzele cusute.
7ine ai venit din nou în !raşul ăcut, iică a lui 5ilith, zise )ratele
<ăcut. #entru o cliă, <essa voi să ducă mâna la sate entru a simţi
aăsarea caldă a mâinii lui =em este a ei, entru a-i ermite să o a+ute
să coboare din trăsură. %tunci se gândi la C$arlotte. C$arlotte, atât de
mică
6eşidădu
de uternică, care nu
+os singură dinsetrăsură,
sri+ineatocurile
de nimeni.
botinelor răsunând e
odeaua din bazalt.
1 ţi mulţumesc, frate 0noc$, zise ea. %m venit s-o vedem e
=essamine (ovelace. %i utea, te rog, să ne conduci la ea5
nc$isorile din ;raşul <ăcut se aflau sub rimul nivel, dincolo de
avilionul 6telelor 8orbitoare. Un şir de scări întunecate ducea în +os.
)raţii <ăcuţi coborâră rimii, urmaţi de =em şi de <essa, care nu-şi
vorbiseră între ei de când ărăsiseră trăsura. 7i totuşi, nu era o tăcere
ciudată. 0ra ceva legat de grandoarea coleşitoare a ;raşului ;aselor,
cu marele sale mausolee şi arcade înalte, care o făceau să se simtă ca şi
când s-ar fi aflat într-un muzeu sau o biserică, unde se imunea să
vorbeşti în şoată. (a baza scărilor, un coridor şeruia în două direcţii&
)raţii <ăcuţi o luară sre stânga şi îi conduseră e =em şi e <essa
aroae de caătul $olului. 2ergând, deăşeau şiruri de încăeri mici,
fiecare dotată
un lavoar, cu u altceva.
şi nimic uşă cu zăbrele, încuiată.
#ereţii erau n fiecare
din iatră se găseaa un
şi miroseau aăat
şi şi
a
umezeală. <essa se întreba dacă erau sub <amisa sau în cu totul alt loc.
n cele din urmă )raţii se oriră în faţa unei uşi, enultima de e $ol, iar
fratele 0noc$ atinse zăvorul. %cesta se desc$ise cu un clinc$et, iar
lanţurile care ferecau uşa căzură.
1şti ine-venită să intri, zise 0noc$, ăşind înaoi. 4ă vom aştepta
afară.
=em use mâna e mânerul uşii şi ezită, rivind-o e <essa.
1 #oate că ar trebui să vorbeşti singură cu ea entru înceut. Ca de
la femeie la femeie.
<essa tresări.
1 0şti sigur5 <u o cunoşti mai bine decât mine.
1 /ar tu îl cunoşti e !ate, zise =em şi, entru o cliă, îşi luă rivirea
de la ea.
<essa avea
neobişnuită senzaţia
când era că el îi desre
vorba ascundea ceva.încât
=em, 0ra onusenzaţie atât de
ştia cum să
reacţioneze.
1 2ă alătur vouă într-o cliă, duă ce o faci să se simtă în largul ei.
<essa încuviinţă, dând uşor din ca. )ratele 0noc$ desc$ise uşa, iar
ea ăşi înăuntru, alecându-se uţin în tim ce uşa grea se trânti în urma
ei.
0ra o încăere mică, cum erau şi celelalte, tăiată în iatră. 0ra aici un
lavoar şi ceea ce robabil cândva fusese o cană de aă din ceramică&
acum zăcea bucăţi e odea, ca şi când cineva ar fi aruncat-o cu forţă în
erete. =essamine stătea e atul îngust, îmbrăcată cu o roc$ie albă,
simlă,
în şuviţeînfăşurată într-ooc$ii
încâlcite& avea ătură asră. #ărul blond i se revărsa e umeri
roşii.
1 'ine-ai venit: /răguţ loc în care să trăieşti, nu-i aşa5 o întâmină
=essamine. 8ocea ei ărea asră, ca şi când ar fi avut gâtle+ul iritat din
cauza lânsului. ; rivi e <essa, iar buza inferioară înceu să-i tremure.
<e-a> <e-a trimis C$arlotte să mă aduci înaoi5
1 !u.
1 /ar> ;c$ii lui =essamine înceură să se umle de lacrimi. !u se
oate să mă lase aic i. i aud, toată noatea.
6e cutremură, înfăşurându-se şi mai bine în ătură.
1 Ce auzi5
1 2orţii, zise ea. 7otind în mormintele lor. /acă mai stau mult aici,
mă voi alătura lor. 6unt sigură.
<essa se aşeză e marginea atului şi o mângâie cu gri+ă e
=essamine
1 %sta nueseăr,
vanetezindu-i uşorea,
întâmla, zise şuviţele încurcate.înceu să susine. *
iar =essamine
se scuturau umerii. !ea+utorată, <essa rivi în încăere de arcă ceva
din celula mizerabilă ar fi utut s-o insire. =essamine, zise ea. Ki-am
adus ceva.
=essamine îşi ridică fruntea foarte încet.
1 0 de la !ate5
1 !u, răsunse <essa blând. 0 ceva ce-ţi aarţine.
'ăgă mâna în buzunar şi scoase un obiect e care i-l întinse lui
=essamine. n almă avea o ăuşică e care o luase din ătuţul aflat în
casa ăuşilor lui =essamine. 'ebeluşul =essie.
=essamine scoase un ?o$@ e un ton scăzut şi smulse ăuşa din
mâna <essei. ; ţinu strâns la iet. nceură să-i curgă lacrimile, lăsând
urme în raful de e c$iul ei. <essa se gândi că era cu adevărat o
rivelişte de toată mila. /oar dacă>
un 1 =essamine,
animal zise nevoie
care avea <essa din
de nou. %veaşisenzaţia
blândeţe că =essamine
că reetarea numelui era ca
e un
ton blând ar utea fi cumva de folos. %vem nevoie de a+utorul tău.
1 6ă-l trădez e !ate, i-o trânti =essamine. /ar nu ştiu nimic. !ici
măcar nu ştiu de ce sunt aici.
1 'a da, ştii. 0ra =em, care intrase în celulă. 0ra roşu la faţă şi resira
greu, ca şi când alergase. i aruncă <essei o rivire consirativă şi
înc$ise uşa în urma lui. 7tii e9act de ce te afli aici, =essie>
1 #entru că m-am îndrăgostit, trânti =essamine. <u ar trebui al ştii
desre ce vorbesc. mi dau seama duă cum te uiţi la <essa. i aruncă o
rivire înveninată <essei, iar fata se înroşi la faţă. Cel uţin, !ate este
om.=em nu-şi ierdu calmul.
1 0u n-am trădat *nstitutul de dragul <essei, zise el. !-am minţit şi nu
i-am us în ericol e cei care au ţinut la mine încă de când am rămas
orfan.
1 /acă n-ai s-o faci, zise =essamine, înseamnă că n-o iubeşti cu
adevărat.
1 /acă ea mi-ar cere asta, zise =em, aş şti că nu mă iubeşte cu
adevărat.
=essamine insiră adânc şi se întoarse ca şi când el ar fi ălmuit-o.
1 <u, zise ea cu voce înăbuşită. ntotdeauna am considerat că erai
cel mai de treabă. /ar eşti îngrozitor. Cu toţii sunteţi îngrozitori. C$arlotte
m-a torturat cu acea 6abie 2ortală ână când i-am sus tot. Ce mai vreţi
de la mine5 /e+a m-aţi forţat să-l trădez e bărbatul e care-l iubesc.
Cu coada oc$iului, <essa îl văzu e =em dându-şi oc$ii este ca.
era09ista
în tot un
ce oarecare
făcea ea, dramatism
dar, dincoloînde
diserarea lui =essamine,
asta " dincolo de rolul deaşa cum
femeie
înşelată e care îl +uca =essamine ", <essa simţi că fetei îi era cu
adevărat frică.
1 7tiu că-l iubeşti e !ate, zise <essa. 7i ştiu că nu voi reuşi să te
conving că el nu are aceleaşi sentimente faţă de tine.
1 0şti geloasă>
1 =essamine, !ate nu te oate iubi. 0ste ceva în neregulă cu el " îi
liseşte ceva din inimă. /umnezeu ştie că mătuşa noastră şi cu mine am
încercat să-i ignorăm această lisă, sunându-ne una celeilalte că erau
rostii coilăreşti şi nec$ibzuinţă. /ar a ucis-o e mătuşa noastră " ţi-a
sus asta5 ", a ucis-o e femeia care l-a crescut, iar mai târziu mi-a râs
în faţă în legătură cu acest lucru. !-are ic de comasiune, n-are
caacitatea de a fi recunoscător. /acă-l ocroteşti acum, nu vei câştiga
nimic în oc$ii lui.
/acă1 7inue ne
la fel de Conclavul
a+uţi, uţin robabil
nu că-l
te vaveielibera
mai vedea vreodată,
niciodată. 8ei fizise
tu =em.
şi cu
morţii, aici, entru veşnicie, dacă nu vei fi edesită cu un blestem.
1 !ate a zis c-o să-ncercaţi să mă seriaţi, zise =essamine cu un
firişor de voce.
1 !ate ţi-a sus şi că C$arlotte şi Conclavul n-o să-ţi facă nimic,
entru că sunt slabi, zise <essa. %cest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat.
0l ţi-a sus numai ce trebuia să-ţi sună, ca să te facă să-i destăinui ce
voia să afle. 0 fratele meu şi îţi reet că e un refăcut şi-un mincinos.
1 %vem nevoie să-i scrii o scrisoare, zise =em. n care să-i sui că ai
aflat de un comlot secret al vânătorilor de umbre îmotriva lui 2ortmain
şi că vrei să văscutură
=essamine întâlniţidin
diseară>
ca, ciuind ătura asră.
1 !u-l voi trăda.
1 =essie:
8ocea lui =em era blândă& <essa nu-şi dădea seama cum de-i rezista
=essamine.
1 <e rog. ţi cerem doar să te salvezi e tine. 6ă-i trimiţi acest mesa+
să ne divulgi locul vostru obişnuit de întâlnire. %sta-i tot ce-ţi cerem.
=essamine clătină din ca.
1 2ortmain, zise ea. Cu toate astea, 2ortmain vă va învinge. )raţii
<ăcuţi vor fi înfrânţi, iar !ate va veni duă mine.
1 #rea bine, zise <essa. nc$iuie-ţi că asta o să se întâmle. 6ui că
!ate te iubeşte. %tunci, el te va ierta entru orice, nu-i aşa5 /eoarece,
atunci când un bărbat iubeşte o femeie, el înţelege că ea e slabă. Că ea
nu oate să reziste, de e9emlu, torturii, în modul în care el ar utea.
=essamine scânci. <essa,
manevrat, continuă 0l înţelege că eauşor
şi o atinse e fragilă şi delicată
e =essamine şi uşor
e braţ. de
=essie,
asta este şansa ta. /acă nu ne a+uţi, Conclavul va şti, iar ei nu vor fi
îngăduitori cu tine. /acă ne a+uţi, !ate va înţelege. /acă el te iubeşte, n-
are de ales. Căci dragostea înseamnă iertare.
1 0u> =essamine rivi de la unul la celălalt, ca un ieure
însăimântat. <u ai ierta-o e <essa dacă ar fi vorba de ea5
1 %ş ierta-o e <essa entru orice, zise =em e un ton serios.
<essa nu-i vedea e9resia, entru că era cu faţa sre =essamine, dar
simţi cum îi bate inima mai tare. !u-l utea rivi e =em, fiindu-i rea
teamă că e9resia feţei ei i-ar trăda sentimentele. n sc$imb, ea zise
1 =essie, te rog:
=essamine tăcu câteva clie. Când vorbi, în cele din urmă, vocea îi era
subţire asemenea unui fir de aţă
1 'ănuiesc că te vei întâlni cu el deg$izată, să arăţi ca mine.
<essa încuviinţă.
1 <rebuie să orţi $aine băieţeşti, zise ea. Când mă întâlnesc cu el
noatea, sunt îmbrăcată întotdeauna ca un băiat. n felul acesta, e mai
sigur entru mine să traversez străzile neînsoţită. 0l se aşteată la asta.
#rivi în sus, dându-şi la o arte de e faţă ărul murdar. %i toc şi $ârtie5
adăugă ea. %m să-i scriu biletul.
(uă obiectele cerute de la =em şi înceu să scrie.
1 <rebuie să rimesc ceva entru asta, zise ea. /acă ei nu mă
eliberează>
1 !u te vor elibera, zise =em, ână nu se stabileşte că informaţiile
tale au fost corecte.
1 %tunci
!umai ar âine
terci şi trebui uscată.
măcar să caăt mâncare
<ermină de scris mai bună.şi 0i-lîngrozitor
bileţelul aici.
dădu <essei.
Hainele băieţeşti e care le ort sunt în satele căsuţei ăuşilor din
camera mea. 6ă ai gri+ă când o muţi, adăugă ea şi, entru o cliă, fu din
nou =essamine, cu oc$ii ei cărui trufaşi. 7i dacă trebuie să îmrumuţi
din $ainele mele, fă-o. %i urtat iar şi iar aceleaşi atru roc$ii e care ţi le-
am cumărat în iunie. Cea galbenă e ractic străvec$e. 7i dacă vreţi să
nu ştie nimeni că vă sărutaţi în trăsuri, ar trebui să eviţi să orţi ălării
îmodobite cu flori care se ot strivi uşor. 6ă ştii că oamenii nu sunt orbi.
1 %şa se are, zise =em e un ton lin de gravitate, şi când <essa îl
rivi, el îi zâmbi numai ei.
1"
MAI SUNT MII
.n e0istenţa unei flori e şi ceva cumplit9
3ceasta, rupta, 4n palma mea, e una dintre cele
3cuma fr(nte9 şi n-o să mai trăiască niciun pic9
Şi mai sunt mii ca ea9 şi-o roză printre ele
1 C$arlotte 2eF, ?n cimitirul !un$ead@
(a *nstitut, restul zilei trecu lină de tensiune, în tim ce vânătorii de

umbre se regăteau entru confruntarea cu !ate din acea seară. /in
nou, nu avură loc mese formale, ci numai o mare agitaţie, în tim ce
armele erau lustruite, ec$iamentele regătite, $ărţile consultate, iar
'ridget, fredonând balade de +ale, căra tăvi de sandvişuri şi ceai în toate
încăerile.
/acă n-ar fi fost invitaţia din artea lui 6o$ie " ?veniţi şi luaţi o
îmbucătură@ ", <essa robabil că n-ar fi mâncat nimic toată ziua& date
fiind îmre+urările, gâtul ei contractat nu i-ar fi ermis să îng$ită decât
câteva bucăţele dintr-un sandviş, înainte să simtă că se îneacă.
Diseară o să mă înt(lnesc cu +ate, gândi ea, admirându-se în oglindă
în tim ce 6o$ie îngenunc$e la icioarele ei, legându-i şireturile g$etelor
" g$etele băieţeşti din comoara cu $aine băieţeşti a lui =essamine.
Car apoi am să-l trădez
6e gândidelalafelul
aduseseră casaîn lui
care
de zăcuse
Juince3!ate
şi la în braţele
felul ei îiînstrigase
în care trăsură numele
când îl
şi se agăţase de ea când aăruse fratele 0noc$. 6e întreba cât de mult
din toate astea făcuse arte din sectacol. #robabil că în arte fusese cu
adevărat îngrozitor " abandonat de 2ortmain, urât de către de Juince3,
a+uns în mâinile vânătorilor de umbre în care nu avea niciun motiv să se
încreadă.
09cetând fatul că ea îi susese că aceştia erau demni de încredere.
/ar lui nu-i ăsase. 0l îşi dorise ce-i oferea 2ortmain. 2ai mult decât îşi
dorise ca ea să fie în siguranţă. 2ai mult decât îi ăsase de orice altceva.
<oţi anii etrecuţi îmreună, tot timul care-i unise, aşa încât ea crezuse
că erau de nedesărţit, nu însemnaseră nimic entru el.
1 !u are rost să vă gândiţi rea mult la aşa ceva, domnişoară, suse
6o$ie, ridicându-se în icioare şi scuturându-şi mâinile de raf. !u
aste> vreau să sun, nu merită.
1 Cine nu merită5
1 )ratele dumneavoastră. !u la el vă gândeaţi5
<essa îşi mi+i oc$ii susicioasă.
1 7tii laizbucni
6o$ie ce mă în
duce
râs.gândul5 (a fatul că ai 8ederea.
1 /umnezeule, nu, domnişoară: 8ă citesc e c$i ca dintr-o carte.
2ereu aveţi aceeaşi înfăţişare când vă gândiţi la conaşul !at$aniel. 0l e
un ticălos, domnişoară, nedemn de gândurile dumneavoastră.
1 0 fratele meu.
1 %sta nu înseamnă că sunteţi ca el, zise 6o$ie e un ton $otărât,
ur şi simlu unii se nasc răi, şi asta e tot.
Un imuls de erversitate o făcu e <essa să întrebe
1 /ar Will5 7i desre el continui să crezi că s-a născut rău5 )rumos
şi veninos ca un şare, aşa ai sus.
6o$ie ridică din srâncenele ei delicat arcuite.
1 )ără îndoială, conaşul Will e un mister.
Uşa se desc$ise înainte ca <essa să oată răsunde, iar în rag se ivi
=em.
1e
lung 2-a trimis C$arlotte să-ţi dau> înceu el şi se ori brusc, rivind-o
<essa.
6e rivi şi ea. #antaloni, încălţări, cămaşă, +iletcă, toate în ordine. 6ă
orţi $aine bărbăteşti îţi dădea un anume sentiment ciudat " erau strânse
în ărţi în care ea nu era obişnuită ca $ainele să o strângă, şi largi în
altele, şi îi roduceau mâncărimi ", dar toate acestea nu rea reuşeaţi să
e9lice e9resia de e c$iul lui =em.
1 0u> =em se îmbu+oră, roşeaţa întinzându-se de la guler în sus, e
toată faţa. 2-a trimis C$arlotte să-ţi sun că te aştetăm în salon, zise el.
%oi se întoarse şi ieşi grăbit din încăere.
1 /oamne, zise <essa erle9ă. Ce-a fost asta5
6o$ie c$icoti uşor.
1 #ăi, uitaţi-vă la dumneavoastră.
<essa se uită. 0ra roşie la faţă, gândi ea, cu ărul desletit este
cămaşă şi +iletcă. Cămaşa fusese croită în mod evident cu gândul la o
siluetă feminină,
se temuse <essade căvreme ce nu era
va fi& totuşi era fi9ă,
atât de strâmtă
datorită la iet,
siluetei maiduă
mici acum
lui
=essie. 7i antalonii erau strânşi, în ton cu moda, mulându-se e
icioarele ei. şi lăsă caul într-o arte. 1ra ceva indecent în legătură cu
ţinuta, nu-i aşa5 6e resuunea că un bărbat nu trebuia să vadă forma
ărţii suerioare a icioarelor unei doamne sau atât de mult din curbura
şoldurilor ei. 0ra ceva în legătură cu îmbrăcămintea bărbătească> o
făcea să ară nu masculinizată, ci> dezrăc ată.
1 /umnezeule: rosti ea.
1 C$iar aşa, zise 6o$ie. /ar nu vă-ngri+oraţi. 8i se vor otrivi mai
bine odată ce vă veţi fi <ransformat şi, în lus> el vă lace oricum.
1
1 0u>
Cam ştii> vreau
da, zise să sun,
6o$ie, tu crezi
vocea că mă nesc$imbată.
ei ărând lace5 %r trebui să
vedeţi felul în care vă riveşte când crede că nu-l vedeţi. 6au cum îşi
ridică rivirea când se desc$ide o uşă, fiind întotdeauna dezamăgit cânii
nu sunteţi dumneavoastră. Conaşul =em nu seamănă cu conaşul Will, !u
oate ascunde ceea ce gândeşte.
1 7i tu nu eşti> <essa îşi căuta cuvintele. 6o$ie, nu eşti> suărată
e mine5
1 /e ce-aş fi suărată e dumneavoastră5
6troul de amuzament din vocea lui 6o$ie disăruse, iar acum,
vocea ei avea o nuanţă de neutralitate căutată.
essa, acum e-acum, gândi ea.
1 2-am gândit că robabil, cândva, te uitai la =em cu o anumiţi
admiraţie. %tâta tot. 6o$ie, nu m-am gândit la nimic neotrivit.
6o$ie tăcea de suficient tim, încât <essa fu convinsă că era
suărată sau, şi mai rău, îngrozitor de îndurerată. n sc$imb, în cele din
urmă, ea suse
1 % fost o vreme când eu> când îl admiram. 0ra atât de blând şi de
bun, diferit de orice bărbat e care-l cunoscusem. 7i atât de lăcut rivirii,
iar muzica e care o cânta> Clătină din ca, şi buclele negre i se
legănară. /ar el n-a ţinut niciodată la mine. !iciodată, rin niciun gest
sau cuvânt, nu m-a lăsat să cred că nutreşte aceeaşi admiraţie, cu toate
că n-a fost vreodată lisit de amabilitate.
1 6o$ie, zise <essa e un ton blând. %i fost mai mult decât o
camerista încă de când am venit aici. 2i-ai fost o bună rietenă. !-aş
face nimic care să te rănească.
6o$ie rivi în sus sre ea.
1 Kineţi la el5
1 Cred că da, zise <essa uşor recaută.
1 'ine. 6o$ie resiră uşurată. 2erită asta. 6ă fie fericit. Conaşul Will
aflacără
fost întotdeauna luceafărul,
constantă, cinstit cel care8-ar
şi neşovăitor. atrăgea
uteaatenţia " dar =em este o
face fericită.
1 *ar tu n-ai avea obiecţiuni5
1 ;biecţiuni5 6o$ie clătină din ca. %$, domnişoară <essa, câtă
amabilitate din artea dumneavoastră să vă ese de ce gândesc eu, dar
nu. !-aş avea obiecţiuni. #asiunea mea entru dânsul " şi asta a fost tot,
o asiune coilărească " şi-a ierdut din intensitate, devenind rietenie.
!u-mi doresc decât fericirea dumnealui şi a dumneavoastră.
<essa era uluită. <oate gri+ile e care şi le făcuse în legătură cu
sentimentele lui 6o$ie, iar lui 6o$ie nu-i ăsa deloc. Ce se schimase
din noatea dezastrului de la #odul 'lacAfriars, când 6o$ie lânsese din
ricina
1 %ibolii
ieşitlui
la =em5 !umai
limbare dacă> C3ril sau>
cu cineva5
6o$ie îşi dădu oc$ii este ca.
1 %$, /oamne, fie-ţi milă de noi: mai întâi <$omas, acum C3ril. '(nd
veţi înceta să mă căsătoriţi cu cel mai la îndemână bărbat disonibil5
1 <rebuie să fie cineva>
1 !u e nimeni, zise 6o$ie e un ton $otărât, ridicându-se în icioare
şi întorcând-o e <essa cu faţa la oglindă. ăsuciţi-vă ărul sub ălărie şi
veţi fi un bărbat sadea.
<essa făcu recum i se susese.
Când <essa intră în bibliotecă, micul gru al vânătorilor de umbre la
*nstitut " =em, Will, Henr3 şi C$arlotte, cu toţii ec$iaţi acum era adunat
în +urul unei mese e care se legăna un mic disozitiv alungit, făcut din
aramă. Henr3 gesticula vioi, arătând sre acesta, având vocea
înflăcărată.
1 Msta e obiectul la care am tot lucrat, zise el. 09act entru acea
ocazie. 0ste calibrat în mod secial entru a funcţiona ca armă îmotriva
asasinilor mecanici.
1 Henr3, oricât de rostănac ar fi !ate Bra3, zise Will, caul lui nu e,
de fat, lin de mecanisme. 0* e om.
1 #oate că ia una dintre acele creaturi cu el. !u ştim dacă va fi acolo
neînsoţit. 2ăcar entru acel vizitiu mecanic al lui 2ortmain>
1 Cred că Henr3 are dretate, zise <essa, şi cu toţii se întoarseră
sre ea entru a o rivi.
=em se înroşi din nou, deşi mai uţin vizibil de data asta, şi îi zâmbi
ieziş& Will o rivi cu atenţie, din ca ână-n icioare.
0l zise
1 !-arăţi deloc a băiat. %răţi ca o fată îmbrăcată în $aine băieţeşti.
0a nu-şi utea da seama dacă el era de acord, nu era de acord sau
era1neutru în legătură
!u încerc cu acest e
să ăcălesc subiect.
nimeni, cu e9ceţia unui observator
întâmlător, răsunse ea enervată. !ate ştie că =essamine e fată. *ar
$ainele îmi vor veni mai bine odată ce mă voi fi <ransformat în ea.
1 #oate că ar trebui s-o faci acum, zise Will.
<essa se uită urât la el, aoi înc$ise oc$ii. 6ă te <ransformi în cineva
în care de+a te-ai mai transformat era altceva. !u avea nevoie să deţină
ceva ce aarţinuse ersoanelor resective sau să fie în rea+ma
acestora. 0ra ca şi când ar fi înc$is oc$ii şi ar fi căutat cu mâna într-un
şifonier, găsind rintr-o simlă atingere un articol de îmbrăcăminte
cunoscut şi scoţându-l afară. ; căută e =essamine în interiorul ei şi o
eliberă
cum aerulînfăşurându-se în deg$izare
îi ieşea din lămâni în tim ca să arate
ce cutia ca =essamine,
toracică simţind
se contracta, ărul
alunecându-l din coc entru a-i cădea în +urul c$iului în valuri de
culoarea mătăsii de orumb. l îndesă înaoi sub ălărie şi desc$ise
oc$ii.
Cu toţii o riveau lung. /oar =em îi zâmbi, în tim ce ea clii la
contactul cu lumina.
1 6traniu, zise Henr3. Kinea mâna e obiectul de e masă. <essa,
nesimţindu-se în largul ei cu toate rivirile aţintite sre ea, se îndretă
sre acesta. Ce este5
1 0 un soi de> disozitiv infernal e care l-a creat Henr3, zise =em,
menit a întrerue mecanismele interne care ermit creaturilor mecanice
să alerge.
1 l răsuceşti uite-aşa " Henr3 mimă răsucirea ărţii de +os a
obiectului într-o direcţie, iar a ărţii suerioare în cealaltă " şi aoi îl
arunci. ncerci
oate lii. să nimereşti
ntrerue curenţiiîn mecanici
mecanismele
carecreaturii sau undeva
circulă rin unde se
truul creaturii,
având ca rezultat dezmembrarea lor. %r utea să-ţi roducă şi ţie
stricăciuni, c$iar dacă nu eşti mecanic, aşa că dă-i drumul odată ce l-ai
activat. !-am decât două, aşa că>
i dădu unul lui =em şi altul lui C$arlotte, care îl luă fără să rostească
vreun cuvânt şi-l atârnă de centura la care avea şi alte arme.
1 2esa+ul a fost trimis5 întrebă <essa.
1 /a. /e-acum aştetăm un răsuns din artea fratelui tău, zise
C$arlotte. /esfăcu un sul de $ârtie e masă, fi9ându-i colţurile cu
mecanisme din curu luate dintr-o grămadă e care Henr3 robabil că o
uitase acolo. %ici, zise ea, este o $artă care ne arată unde retinde
=essamine că ea şi cu !ate se întâlnesc de obicei. 0ste un deozit de e
2incing (ane, în +os e (oFer <$ames 6treet. % fost o fabrică de
îmac$etat ceai, ână când afacerea a dat faliment.
al 1 2incing (ane,
comerţului zise0 =em.
cu oiu. Centrulcăcomerţului
de înţeles 2ortmaincuar ceai.
utea/esăasemenea,
deţină un
deozit acolo. <recu este $artă cu un deget subţire, urmărind numele
străzilor din aroiere 0astc$ea, Bracec$urc$ 6treet, (oFer <$ames
6treet, 6t. 6Fit$in4s (ane. <otuşi, e un loc cam ciudat entru =essamine,
zise el. 0a a visat mereu la ceva elegant " să fie rezentată la Curte şi să
se coafeze entru a articia la baluri. !u la întâlniri clandestine care au
loc în deozite murdare de cenuşă, în aroierea debarcaderelor.
1 <otuşi, a făcut ce şi-a dorit, zise <essa. 6-a căsătorit cu cineva care
nu e vânător de umbre.
Will zâmbi uşor.
1 /acă
<essa seaceastă
înfioră. căsătorie ar fi valabilă, ea ţi-ar fi cumnată.
1 0u> nu c-aş avea un dinte îmotriva lui =essamine. /ar merită e
cineva mai bun decât fratele meu.
1 <oată lumea merită e cineva mai bun de-atât.
Will întinse mâna sub masă şi scoase o rolă de material. ; întinse e
masă, evitând $arta. năuntru se găseau mai multe arme lungi, subţiri,
fiecare cu o rună strălucitoare scultată e lamă.
1 %roae că uitasem că i-am cerut lui <$omas să le comande entru
mine acum câteva sătămâni. <ocmai au sosit. 6tilete " numai bună
entru a intra în înc$eieturile acelor creaturi mecanice.
1 ntrebarea este, zise =em, ridicând unul dintre stilete şi
e9aminându-i lama, odată ce <essa intră să se întâlnească cu !ate, cum
vom utea noi ceilalţi să urmărim desfăşurarea întâlnirii lor fără să fim
observaţi5 <rebuie să fim gata să intervenim în orice moment, mai ales
dacă
1 se dovedeşte
<rebuie că el devine
să a+ungem susicios.
rimii şi să ne ascundem, zise Will. 0ste
singura modalitate. %scultăm să vedem dacă !ate zice ceva util.
1 mi dislace ideea ca <essa să fie obligată să vorbească cu el,
oricât de uţin, murmură =em.
1 6e oate descurca foarte bine& am văzut asta. 7i, în lus, este mult
mai robabil ca el să vorbească desc$is dacă se crede în siguranţă.
;dată rins, c$iar dacă )raţii <ăcuţi vor reuşi să-i e9loreze mintea,
2ortmain se va fi gândit să-şi ună bloca+e entru a-şt rote+a
cunoştinţele, şi va dura să fie înlăturate.
1 Cred că 2ortmain a us bloca+e şi în cazul lui =essamine, zise
<essa, căci nu-i ot atinge niciunul dintre gândurile imortante.
1 Cu atât mai mult a făcut asta cu !ate, zise Will.
1 'ăiatul ăsta e slab ca un isoi, zise Henr3. !e va sune tot ce vrem
să ştim. *ar dacă nu, am eu un disozitiv>
1 Henr3:
lucrat C$arlotte
la un disozitiv de ărea
tortură.alarmată cu adevărat. 6une-mi că n-ai
1 /eloc. 0u îi sun încurcătorul. 0mite o vibraţie care afectează în
mod direct creierul uman, făcându-l incaabil să distingă între realitate şi
ficţiune. Henr3, ărând mândru, întinse mâna duă cutia lui. #ur şi simlu
va turui tot ce are în minte, fără să se gândească la consecinţe.
C$arlotte ridică o mână entru a-l avertiza.
1 !u acum, Henr3. /acă va trebui să utilizăm> încărcătorul e !ate
Bra3, vom face acest lucru când îl vom aduce înaoi aici. /eocamdată
trebuie să ne concentrăm cum să a+ungem la deozit înaintea <essei. !u
e c$iar atât de dearte& aş sugera să ne ducă C3ril, aoi să se întoarcă
duă1 <essa.
!ate va recunoaşte trăsura *nstitutului, obiectă <essa. Când am
văzut-o e =essamine lecând la întâlnirea cu !ate, ea mergea în mod
sigur e +os. 8oi merge şi eu e +os.
1 %i să te rătăceşti, zise Will.
1 'a nu, suse <essa arătând $arta. 0 un drum simlu. %ş utea face
la stânga e Bracec$urc$ 6treet, aoi să merg e 0astc$ea şi s-o
scurtez e 2incing (ane.
%vu loc un sc$imb de relici, =em, sre surrinderea <essei, luându-i
artea lui Will, îmotriva ideii ca ea să meargă e +os, singură e străzi.
n cele din urmă, se luă $otărârea ca Henr3 să mâne trăsura ână e
2incing (ane, în tim ce <essa avea să meargă e +os, cu C3ril urmând-
o la o distanţă discretă, în caz că s-ar rătăci în oraşul aglomerat,
zgomotos şi murdar. idicând din umeri, ea se arătă de acord& ărea mai
uţin suărător decât să tot argumenteze, şi nu avu nimic îmotriva lui
C3ril.
1 #resuun că nimeni n-are de gând să remarce, zise Will, că încă o
dată ărăsim *nstitutul fără ca vreun vânător de umbre să rămână să-l
rote+eze5
C$arlotte rulă $arta cu o mişcare din înc$eietură.
1 7i care dintre noi sugerezi c-ar fi bine să rămână acasă în acest
caz, în loc s-o a+ute e <essa5
1 !-am sus nimic în legătură cu cine să rămână acasă. Will continuă
e un ton +os /ar C3ril va fi cu <essa, 6o$ie e doar e +umătate
antrenată, iar 'ridget>
<essa aruncă o rivire către 6o$ie, care stătea liniştită într-un colţ al
bibliotecii, dar cealaltă fată nu dădea niciun semn că l-ar fi auzit e Will.
ntre tim, vocea lui 'ridget răsuna vag dinsre bucătărie, cântând o altă
baladă tristă
3tuncea
6n lung şi8ohn din cuţit,
ascuţit uzunar îşi trase
Şi-n inima fratelui său îl înfipse,
Car s(ngele curse şiroi nestăvilit
8ohn către <illiam grăi) @"coate-ţi cămaşa, frate,
Din tăietură-n tăietură fă-o f(şii,
Şi-nfăşoar-o în jurul inimii înjunghiate,
Şi s(ngele atunci se va opri
1 n numele ngerului, zise C$arlotte, c$iar vom fi nevoiţi să facem
ceva, ână nu ne înnebuneşte e toţi, nu-i aşa5
nainte cineva
deodată să auce
bătu cineva să răsundă,
la fereastră, se <essa
făcând-o e întâmlară două atât
să tresară lucruri
de
tare, încât se dădu înaoi, şi un sunet uternic răsună în tot *nstitutul "
sunetul clootului de convocare. C$arlotte îi zise ceva lui Will " ceva ce
se ierdu în zgomotul clootului ", iar el ieşi, în tim ce C$arlotte traversă
încăerea, desc$ise fereastra şi rinse ceva care lutea afară.
6e întoarse de la fereastră, cu o bucată de $ârtie fluturând în mână&
semăna uţin cu o asăre albă, marginile mişcându-se din cauza
curentului de aer. 7i ărul ei flutura, iar <essa îşi aminti cât de tânără era
C$arlotte.
1 /e *a !ate, resuun, zise C$arlotte. 2esa+ul lui entru =essamine.
*-l aduse <essei, care ruse e lungime ergamentul de culoarea
untului, nerăbdătoare să-l desc$idă.
<essa îşi ridică rivirile.
1 0 de la !ate, confirmă ea. % fost de acord să se întâlnească cu
=essie
*cni în locul
uşor obişnuit,
când, ărândla aus>
să-şi dea seama cumva că fusese de+a citit,
biletul izbucni deodată într-o flacără raidă, fără căldură, mistuindu-se
ână când nu mai rămase decât o urmă de cenuşă neagră e degetele
ei.
1 %sta ne iasă doar uţin tim, zise Henr3. 2ă duc să-i sun lui C3ril
să regătească trăsura.
; rivi e C$arlotte de arcă ar fi aştetat arobarea ei, iar ea
încuviinţă din ca, fără ca rivirile să li se întâlnească. ;ftând, Henr3 ieşi,
aroae izbindu-se de Will, care se întorcea urmat de o siluetă
înveşmântată într-o mantie de călătorie. #entru o cliă, <essa se întrebă
încurcată dacă era un )rate <ăcut " ână ce vizitatorul îşi lăsă gluga e
sate, iar ca văzu bine cunoscutul ăr blond cârlionţat şi oc$ii verzi.
1 Bideon (ig$tFood5 suse ea surrinsă.
1 #oftim: C$arlotte vârî în buzunar $arta e care o ţinea în mână. /in
*nstitut
6o$ienu vor
se lisi
ridicăvânătorii
degrabă deînumbre.
icioare " aoi încremeni, ca şi când,
dincolo de atmosfera din sala de antrenament, nu ştia sigur ce să facă
sau să sună în faţa celui mai mare dintre fraţii (ig$tFood.
Bideon aruncă o rivire rin încăere. Ca-ntotdeauna, oc$ii lui verzi
erau calmi, blânzi. Will, în urma lui, rin contrast, ărea să ardă de
energie, c$iar şi când stătea ur şi simlu liniştit.
1 2-aţi c$emat5 zise Bideon, iar ea îşi dădu seama că, rivind-o,
desigur că el o vedea e =essamine. 7i iată-mă, deşi nu ştiu de ce sau
entru ce.
1 0vident, entru a o antrena e 6o$ie, zise C$arlotte. 7i, de
asemenea,
%vem entru
nevoie ca una avea gri+ă
vânător dedeumbre
*nstitut în tim
ma+or să ce
fie noi suntem
rezent aici,lecaţi.
iar tu
îndelineşti condiţia. /e fat, 6o$ie a fost cea care a sugerat rezenţa
ta.
1 7i cât tim veţi fi lecaţi5
1 /ouă, trei ore. !u toată noatea.
1 #rea bine.
Bideon înceu să-şi desc$eie mantia. %vea g$etele răfuite, iar ărul
lui arăta de arcă ieşise fără ălărie în vântul rece.
1 <ata ar zice că este un e9erciţiu ractic bun entru atunci când voi
conduce locul.
Will murmură ceva " ărea că susese ?neobrăzare afurisită@. ; rivi
e C$arlotte, care clătină din ca.
1 6-ar utea ca *nstitutul să fie al tău într-o bună zi, îi zise ea lui
Bideon e un ton destul de blând. n orice caz, îţi suntem recunoscători
entru a+utor.
vânătorilor de (a urma0iurmelor,
umbre. *nstitutul
rerezintă casa este resonsabilitatea
noastră " *drisul nostrututuror
când
suntem dearte.
Bideon se întoarse sre 6o$ie.
1 0şti regătită entru antrenament5
0a încuviinţă din ca. #ărăsiră încăerea în gru, Bideon şi 6o$ie
cotind la dreata entru a se duce sre sala de antrenament, ceilalţi
îndretându-se sre scări. /e-acolo, cântecul trist al lui 'ridget se auzea
şi mai tare, iar <essa îl auzi e Bideon zicându-i ceva lui 6o$ie în
legătură cu acesta& 6o$ie îi răsunse e un ton blând, însă erau mult
rea dearte entru ca ea să oată distinge ce-şi suneau.
#ărea firesc să-l urmeze e =em în tim ce coborau şi străbăteau nava
catedralei. 2ergea destul de aroae de el încât, deşi nu vorbeau, îi
simţea căldura, atingerea mâinii goale e a ei, în tim ce ieşeau. 6oarele
aunea. Cerul înceuse să caete nuanţa de bronz care receda
amurgul C3ril oricine
<$omas, încât aştetaare scările
fi fost din faţă,
înduioşat semănând/ucea
să-l rivească. atât de
un mult cu
umnal
lung, cu lamă îngustă, e care i-l înmână lui Will fără vreun cuvânt& Will îl
luă şi şi-l use la centură.
C$arlotte se întoarse şi use mâna e obrazul <essei.
1 !e vedem la deozit, zise ea. 8ei fi în delină siguranţă, <essa. 7i
îţi mulţumesc că faci asta entru noi.
C$arlotte îşi lăsă mâna în +os şi coborî tretele, Henr3 urmând-o, şi
Will venind imediat duă ei. =em ezită, doar entru o cliă, iar <essa "
amintindu-şi de o seară asemănătoare, când alergase e trete entru a-
şi lua rămas-bun de la ea " îşi aăsă uşor degetele e înc$eietura mâinii
lui.— %iţpa, suse ea.
l auzi oftând. 8ânătorii de umbre se urcară în trăsură& el se întoarse şi
o sărută reede e obraz înainte să se răsucească e călcâie şi să
coboare în goană tretele duă ceilalţi& niciunul nu ăru să fi remarcat,
dar <essa îşi duse mâna la faţă în tim ce =em urca, ultimul, în trăsură,
iar Henr3 se cocoţa e cară. #orţile *nstitutului se desc$iseră, iar trăsura
ieşi clătinându-se în întunericul care se lăsa.
1 %şadar, domnişoară, mergem5 întrebă C3ril.
<essa se gândi că, în ciuda asemănării cu <$omas, el avea un
comortament mai uţin sfios. ; rivea dret în oc$i când îi vorbea, iar
colţurile gurii ăreau întotdeauna să fie e unctul de a sc$iţa un zâmbet.
6e întreba dacă întotdeauna e9ista un frate mai calm şi unul mai
nebunatic, recum Babriel şi Bideon.
1 /a, cred că noi> <essa se ori brusc, cu un icior e unctul de a
cob orî tretele.
mecanic entru a0ra
se ridicol,
îmbrăcaştia sigur, şiluitotuşi
în $ainele " îşi scosese
=essamine. îngerul
!u şi-l usese
înaoi. !-ar fi utut să-l oar te " +at e l-ar fi recunoscut imediat ", dar
intenţionase să-l ună în buzunar entru a-i urta noroc şi-l uitase. %cum
ezita. 0ra mai mult decât o suerstiţie rostească& ână acum, îngerul îi
salvase viaţa de două ori.
6e întoarse.
1 %m uitat ceva. %şteată-mă aici, C3ril. 2ă întorc imediat.
Uşa *nstitutului era încă desc$isă& intră în fugă şi urcă e scări, trecu
rin $oluri, aoi e coridorul care ducea sre camera lui =essamine "
unde încremeni.
Camera lui =essamine se afla e acelaşi $ol care ducea la tretele
sre 2ia de antrenament. i văzuse e 6o$ie şi Bideon trecând e-
acolo cu doar câteva minute în urmă. !umai că ei nu disăruseră& încă
erau acolo.
(umina
<essa eraclar
vedea slabă, iar eistând
6o$ie nu erau
liitădecât nişte iar
de erete, umbre în întuneric,
Bideon dar
strângându-i
mâna.
<essa făcu un as înaoi, cu inima bătându-i năvalnic în iet.
!iciunul n-o văzuse. #ăreau concentraţi unul asura celuilalt. %oi
Bideon se alecă, murmurându-i ceva lui 6o$ie& îi dădu blând deoarte
o şuviţă de ăr de e faţă. 6tomacul <essei se strânse, iar ea se întoarse
şi se îndeărtă, fără să facă vreun zgomot.
Cerul se mai întunecase cu o nuanţă când ea ieşi e trete. C3ril era
acolo, fluierând fals& se ori brusc când văzu e9resia de e c$iul
<essei.
1 /omnişoară,
<essa se gândi este totul în
la modul în regulă5 %ţi luat
care Bideon ce aţi vrut5
îi dăduse la o arte ărul lui
6o$ie de e faţă. şi aminti mâinile blânde ale lui Will e talia ei şi
moliciunea sărutului lui =em e obrazul ei, şi simţi că ământul se
învârtea cu ea. Cine era ea, ca să-i sună lui 6o$ie, c$iar şi e tăcute,
să aibă gri+ă, când ea însăşi era atât de ierdută5
1 /a, minţi ea. %m luat ce-am vrut. 2ulţumesc, C3ril.
/eozitul era o clădire mare, tencuită, încon+urată de un gard negru

din fier for+at. )erestrele fuseseră bătute în scânduri, iar un lacăt zdravăn
din fier ţinea înc$ise orţile din faţă, e care numele înnegrit al comaniei
" ?2ortmain and Co.@ " de-abia se mai distingea de sub straturile de
funingine.
8ânătorii de umbre lăsaseră trăsura trasă lângă bordură, cu un farmec
us asura ei entru a reveni furtul sau distrugerea acesteia de către
trecătorii mundani,
aştete acolo. cel uţin
; insecţie ână când
mai atentă a+ungea
a lacătului C3ril,
îi arătă lui care
Will căavea să
fusese
uns recent şi desc$is& o rună înlocui c$eia lisă, iar el şi ceilalţi se
strecurară înăuntru, înc$izând oarta în urma lor.
; altă rună descuie uşa din faţă, rin care se a+ungea la un şir de
încăeri. !umai unul era mobilat, cu un birou, o lamă cu aba+ur verde şi
o canaea cu model floral, cu sătar înalt, scultat.
1 )ără îndoială, aici şi-au consumat =essamine şi !ate cea mai mare
arte a întâlnirilor amoroase, observă Will vesel.
=em scoase un sunet de dezgust şi îmunse canaeaua cu bastonul,
C$arlotte se alecă deasura biroului, cercetând reede conţinutul
sertarelor.
1 !u mi-am dat seama că subit eşti îmotriva întâlnirilor amoroase, îi
aruncă Will lui =em.
1 n rinciiu, nu. /ar gândul la !ate Bra3 mângâind e cineva>
=em
/acăfăcuai fi ovăzut-o,
grimasă.
mă*argândesc
=essamine esteşiatât
că ână ţie,de convinsă
Will, că el
ţi-ar fi fost o iubeşte.
milă de ea.
1 'a nu, zise Will. /ragostea neîmărtăşită este o stare carag$ioasă
şi îi face e cei imlicaţi să se comorte carag$ios. şi iăi banda+ul de
e braţ, ca şi când locul l-ar fi durut. C$arlotte5 'iroul5
1 !imic. nc$ise sertarele. !işte acte e care sunt listate reţurile
ceaiului şi datele când se ţin licitaţii entru ceai, dar nimic altceva, cu
e9ceţia unor ăian+eni morţi.
1 Ce romantic: murmură Will.
%cesta se alecă în satele lui =em, care de+a se îndreta către biroul
alăturat, folosindu-şi bastonul entru a înlătura ânzele de ăian+en ca să
oată intra.sre
desc$idea Următoarele câtevacândva
ceea ce fusese încăeriunerau goale,
deozit. 0raiaruncea din urmă
saţiu se
sumbru,
umbrit, tavanul acestuia disărând în întuneric. <rete şubrede din lemn
conduceau sre o galerie la al doilea eta+. (a rimul eta+ erau rotiţi de
ereţi saci din ânză groasă, care ăreau a fi, în oc$ii tuturor, nişte
coruri sc$imonosite în întuneric. Will ridică lama-vră+itoarei într-o mână,
trimiţând raze de lumină în toată încăerea, în tim ce Henr3 se duse să
cerceteze sacii. 6e întoarse într-o cliă, ridicând din umeri.
1 esturi de frunze de ceai, zise el. /uă cum arată, e ceai negru
c$inezesc cu aromă de ortocale.
/ar =em clătină din ca, rivind în +ur.
1 6unt disus să accet că, la un moment dat, aici c$iar a e9istat un
oficiu a cărui activitate era comerţul cu ceai, dar în mod evident a fost
înc$is de ani de zile, de când 2ortmain a $otărât că este interesat mai
degrabă de mecanisme. 7i, cu toate acestea, odeaua este curată, fără
urme de raf. l rinse
lămii-vră+itoarei sre e Will de din
odeaua înc$eietura mâinii,#e
lemn neted. g$idând
aici araza
fostluminii
ceva
activitate " mai mult decât întâlnirile lui =essamine cu !ate în biroul scos
din uz.
1 2ai sunt câteva birouri aici, zise Henr3, arătând sre caătul
îndeărtat al încăerii. C$arlotte şi cu mine le vom cerceta. Will, =em,
uitaţi-vă voi ce este la al doilea eta+.
0ra o încântare rară ca Henr3 să dea ordine& Will se uită la =em şi
zâmbi, aoi omi sre tretele şubrede din lemn. <retele scârţâiau sub
aşii săi, c$iar şi sub cei uşori ai lui =em, care-l urma e Will. (ama-
vră+itoarei din mâna lui Will arunca modele de lumină e erete când ei
a+unseră în caul scărilor.
Will a+unse într-o galerie, o latformă unde robabil fuseseră
deozitate lăzile de ceai sau de unde un maistru suraveg$ease saţiul
de dedesubt. %cum era goală, cu e9ceţia unei singure siluete care
zăcea e +os.să-i
inima înceu <ruul
batăunui bărbat, slab
nebuneşte, şi tânăr&
deoarece maişi, când asta
văzuse Will se aroie,"
şi înainte
mai avusese această viziune truul nemişcat, ărul argintiu şi $ainele
negre, oc$ii vineţii, cu gene argintii.
1 Will:
=em era în satele lui. 0l îşi mută rivirea de la Will, care era tăcut fi
avea c$iul îmietrit, la truul de e odea, şi trecu e lângă el entru a
îngenunc$ea. %ucă bărbatul de înc$eietură e9act când C$arlotte a+unse
în caul scărilor. 6urrins, Will o rivi o cliă& faţa ei era acoerită de
transiraţie şi se ărea că-i era rău. =em suse
1 %re uls. Will:
eraWill
maiseuşor
aroie şi îngenunc$e
să vadă că bărbatullângă rietenul
de e odea nusău.era
/e=em.
la acea
0ra distanţi
mai în
vârstă, caucazian& avea ţei argintii e bărbie şi obra+i, iar trăsăturile îi
erau mai largi şi mai uţin definite. itmul bătăilor inimii lui Will încetiniră
când bărbatul desc$ise oc$ii.
0rau ca nişte discuri argintii, asemănătoare cu ai lui =em. 7i în acea
cliă, Will îl recunoscu. 6imţi mirosul dulce-acrişor al drogurilor magice
arzătoare, simţi căldura acestora în venele sale şi îşi dădu seama că-l
mai văzuse e bărbat şi altă dată, şi unde anume.
1 0şti vârcolac, zise el. Unul dintre cei care nu umblă cu $aita. Care
cumără ?in fen de la ifriţii de e C$ael. !u-i aşa5
#rivirea vârcolacului îi cercetă e amândoi şi se ori asura lui =em. şi
mi+i oc$ii şi ridică mâna, aucându-l de ulana $ainei.
1 <u, scânci el. 0şti de-al nostru, !-ai cu tine> nişte marfă>
=em se dădu înaoi. Will îl aucă e vârcolac de înc$eietura mâinii şi îi
desfăcu strânsoarea.
foarte uţină utere. !ici nu era greu& în degetele lisite de nervi mai era
1 !u-l atinge: Will îşi auzi roria voce ca venind de dearte, înţeată
şi rece. !-are niciun fel de ulbere mizerabilă de-a voastră. %sta nu
acţionează asura noastră, a nefilimilor, cum acţionează asura voastră.
1 Will: 8ocea lui =em era rugătoare ii mai l(nd&
1 (ucrezi entru 2ortmain, zise Will. 6une-ne ce faci entru el.
6une-ne unde este.
8ârcolacul izbucni în râs. 6ângele-i ţâşni e buze şi i se scurse e
bărbie. ; arte din el îi stroi ec$iamentul lui =em.
1 Ca şi când> aş şti> unde-i 2agistru4, scânci el. 6unteţ4 doi roşti
afurisiţi. %furisiţi de nefilimi nefolositori. /ac-aş avea> eu uternic> v-aş
reface în zdrenţe-nsângerate>
1 /ar n-ai. Will n-avea remuşcări. 7i oate că noi chiar avem nişte ?in
fen
1 'a
Când mi-anu.dat-o
Credeţi>
rima că
dat4,nuam
ştiu5 8ârcolacul
văzut lucruri " avea
as4feloderivire
lucrurirătăcită.
voi nu
uteţi să vă imaginaţi " măreţul oraş de cristal " turlele aiului>
l curinse un alt acces sasmodic de tuse. 8ărsă şi mai mult sânge.
%cesta avea o nuanţă argintie, asemănătoare mercurului. Will sc$imbă o
rivire cu =em. !raşul de cristal !u se utu abţine să nu se gândească ta
%licante, deşi el nu fusese niciodată acolo.
1 %m crezut c-aveam să trăiesc veşnic " să muncesc toată noatea,
toată ziua, să nu obosesc nicicând. %oi am înceut să ne stingem unu
câte unu4. /rogul te omoară, da4 el n-a zis asta niciodat4. 2-am întors aci
să văd dacă nu cumva a mai rămas nişte raf itit -undeva, da4 nu-i. !-
are rost să mă mai car. %cu4 mor. #o4 să mor foarte bine ş-aci ca şi-n altă
arte.
1 0l ştia rea bine ce face când ţi-a dat drogu-ăsta, zise =em. 7tia că
avea să te omoare. !u merită să-i ăstrezi secretul. 6une-ne ce făcea "
la ce te unea să munceşti zi şi noate.
1 6-asamblăm chestiile alea " oamenii-ăia metalici. !u ne-a băgat în
serieţi, da4 câştigam bani buni şi drogurile erau şi mai bune>
1 7i bine-ţi mai rind banii acum, zise =em cu o voce nefiresc de
amară. Cât de des te obliga s-o iei5 #ulberea argintie5
1 /e şase-şate ori e zi.
1 !u-i de mirare că în C$ael au rămas fără, murmură Will. 2ortmain
controlează rezerva.
1 !-ar trebui s-o iei aşa, zise =em. Cu cât iei mai multă, cu atât mori
mai reede.
#rivirea vârcolacului era fi9ată asura lui =em. ;c$ii îi erau străbătuţi
de 1vinişoare
/a4 tu5roşii.
zise el. Iie cât ţi-a mai rămas de trăit5
Will îşi întoarse caul. C$arlotte era nemişcată în caul scărilor, în
satele lui, rivind. 0l îi făcu semn cu mâna să se aroie.
1 C$arlotte, dacă l-am duce +os, oate că )raţii <ăcuţi ar reuşi să facă
ceva să-l a+ute. /acă ai utea>
nsă C$arlotte, sre surrinderea lui Will, se făcuse verde la faţă. şi
duse mâna ia gură şi se reezi e scări.
1 C$arlotte: şuieră Will& el nu îndrăznea să strige. ;, la naiba: 'ine,
=em. %ucă-l de icioare, eu îi iau de umeri>
1 Will, n-are rost. 8ocea lui =em era slabă. 0 mort.
Will se întoarse. ntr-adevăr, oc$ii argintii erau larg desc$işi, sticloşi,
aţintiţi în tavan& ietul încetase să i se mai ridice şi să coboare. =em
întinse mâna să-i înc$idă oc$ii, dar Will îşi rinse rietenul de înc$eieturi.
1 !u:
1 !-aveam
!u merită de gând
asta,să-l
% binecuvântez, Will. /oar să-i
lucrat cu 2agistrul: ziseînc$id
Will,oc$ii.
şoata
transformându-i-se în strigăt.
1 0l e ca mine, zise =em. Un deendent.
Will se uită la el este mâinile lor unite.
1 0l nu e ca tine *ar tu n-ai să mori în felul ăsta.
6urrins, =em căscă gura.
1 Will>
%mândoi auziră zgomotul unei uşi desc$izându-se, şi o voce strigând
numele lui =essamine. Will dădu drumul înc$eieturii lui =em şi ambii se
lăsară la ământ, la câţiva centimetri de marginea galeriei, entru a
vedea ce se întâmla în deozit.
1#
URIE MORTALĂ
'(nd văd cum m(na impului sfăr(mă
7ogaţii, m(ndrii secoli ce-au apus,
'(nd jalnicele turnuri le dăr(mă
Şi ronzul veşnic sclav îi e supus.LT
1 6$aAeseare, ?6onetul ZS@
n tim ce străbătea trotuarele aglomerate de e 0astc$ea, <essa se

gândea că era o e9erienţă aarte să meargă e străzile (ondrei
îmbrăcată băieţeşte. 'ărbaţii care îşi încrucişau calea cu a ei de-abia îi
aruncau câte o rivire, şi mai degrabă treceau e lângă ea către uşile
cârciumilor unu coteau e rima străduţă. Ca fată, să meargă singură e
aceste străzi în timul noţii, îmbrăcată în $ainele ei elegante ar fi
constituit obiectul rivirilor lungi şi stăruitoare şi al zeflemelii. Ca băiat,
era> invizibilă. #ână atunci nu-şi dăduse seama cum era să fii invizibil
Cât de uşoară şi liberă se simţea " sau ar fi trebuit să fie aşa, dacă nu s-
ar fi simţit ca un aristocrat din #ove ste despre două oraşe înt r-un faeton
e drumul sre g$ilotină.
#e C3ril îl zări numai o dată, strecurându-se între două clădiri vizavi de
strada care ornea de la numărul L de e 2incing (ane. %colo era o
clădire masivă din iatră, iar gardul negru din fier, care o încon+ura,
semăna, în oartă
ascuţiţi. (a luminaatârna
scăzută
un alacăt,
amurgului, cu nişte
dar acesta şiruri
fusese dedesc$is&
lăsat dinţi negri
se
strecură înăuntru şi aoi urcă e tretele răfuite ână la uşa din faţă,
care, de asemenea, era descuiată.
năuntru descoeri că birourile goale, ale căror ferestre dădeau însre
2incing (ane, erau tăcute, lisite de viaţă& într-unul bâzâia o muscă
izbindu-se iar şi iar de geamuri ână când căzu e9tenuată e ervaz.
<essa se înfioră şi grăbi asul.
Cu fiecare încăere în care intra, se simţea tot mai încordată,
aştetându-se să-l vadă e !ate& nu-l găsi însă în nicio încăere. Ultima
avea o uşă care dădea sre un deozit. ; lumină albăstruie se strecura
.8William /ha0espeare, 'onete, tradu!ere de on runetti, 6ditura Tineretului, u!ure4ti, 17'%
rintre crăăturile scândurilor cu care fuseseră acoerite ferestrele. #rivi
nesigură în +ur.
1 !ate: şoti ea.
0l ieşi din întunericul dintre doi stâli cu tencuiala co+ită. #ărul lui
blond, sub un +oben din mătase, strălucea în lumina albăstruie. #urta un
frac albastru din tFeed, antaloni şi g$ete negre, dar înfăţişarea lui de
obicei
avei dâreimaculată
de raf.era răvăşită.
Hainele #ărul
îi erau slinos de
şifonate, îi atârna
arcă în oc$i, iar
dormise e obraz
îmbrăcat ai
ele.
1 =essamine, suse el cu o evidentă uşurare în voce. /raga mea:
şi desc$ise larg braţele.
0a înaintă lent, încordată. !u voia ca !ate s-o atingă, dar nu vedea
nicio modalitate rin care să-i evite îmbrăţişarea. 0l o curinse în braţe.
2âna lui aucă marginea ălăriei şi i-o scoase, ermiţând buclelor ei
blonde să cadă libere e sate. 0a îşi aminti cum Will îi scosese agrafele
din ăr şi, involuntar, stomacul i se strânse.
1 <rebuie să ştiu unde este 2agistrul, înceu ea cu glas tremurat
0ste e9trem de imortant. 8ezi tu, am tras cu urec$ea şi am auzit ce
lănuiesc vânătorii de umbre. 7tiu că n-ai vrut să-mi sui, dar>
0l îi dădu ărul e sate, ignorându-i cuvintele.
1 nţeleg, zise el, iar vocea îi era rofundă şi asră. /ar, mai întâi " el
îi?6ărută-ţi
înălţă caul, unându-i
iute, deci, un LNdeget sub bărbie. Cum sunea cineva
frumoasa@.
<essa îşi dorea ca el să nu fi citat din 6$aAeseare. !-avea să mai
oată asculta vreodată acel sonet fără să i se facă greaţă. Când se
alecă sre ea, <essa avu senzaţia că toţi nervii din cor ar fi vrut să-i
iasă rin iele din cauza reulsiei. 6e rugă ca toţi ceilalţi să se
năustească înăuntru, în tim ce ea îi ermitea să-i ridice caul în sus,
mai sus>
!ate izbucni în râs. Cu o mişcare din înc$eietura mâinii, îi aruncă
ălăria în întuneric& degetele lui o rinseră şi mai ferm de bărbie,
înfigându-şi ung$iile în iele.
1 6cuze entru comortamentul meu imetuos, zise el. !u m-am
utut abţine să nu fiu curios să constat cât de dearte ai merge entru a-i
rote+a e rietenii tăi, vânătorii de umbre> surioară.
— +ate&
<essa încercă să facă un as înaoi, să scae din strânsoarea lui, dar
38 Actul II, scena 3 in A douăsprezecea noapte — în Shakespeare, Opere complete, traucere e .ihnea
/he"rhiu, 'itura ni#ers, )ucure%ti, 1* i
el o ţinea mult rea bine. şi ridică celălalt braţ de arcă ar fi fost un
şare, răsucindu-se în +urul ei, ţintuind-o de el, aăsând-o cu antebraţul
e gât. 0a îi simţea resiraţia fierbinte în urec$e. 2irosea a acru, a gin
vec$i şi a transiraţie.
1 Credeai că nu mi-am dat seama5 se stroşi el. 2i-am dat seama
imediat duă ce a sosit acel bilet la balul lui 'enedict, care mă trimitea în
8au9$all duă
trebuit să-mi daucai verzi încă
seama e ereţi. <otul înceuse
de la înceut că erai tu.să)etiţă
aibăroastă:
noimă. %r fi
1 #roastă5 şuieră ea. <e-am făcut să-ţi dezvălui secretele, !ate. 2i-ai
sus tot. !u cumva 2ortmain a aflat5 Msta-i motivul entru care arăţi de
arcă n-ai fi dormit zile-n şir5
0l o strânse şi mai tare de gât, făcând-o să geamă de durere.
1 !-ai utut să mă laşi naibii în ace. % trebuit să-ţi vâri nasul în
treburile mele. ncântată să mă vezi doborât, nu-i aşa5 Ce fel de soră
eşti, <essie5
1 /acă ai fi avut ocazia, m-ai fi omorât. !u e9istă niciun +oc e care
să-l oţi +uca, nimic să oţi sune care să mă facă să cred că eu te-am
trădat, !ate. %i meritat tot ce ţi s-a întâmlat. 6ă te aliezi cu 2ortmain>
0l o scutură, suficient cât s-o facă să-i clănţăne dinţii.
1 /e arcă alianţele mele ar fi treaba ta. 2ă descurcam bine ână
când tu şi rietenii tăi nefilimi aţi venit şi v-aţi amestecat. %cum 2agistrul
vrea să-miână
diserat, unăcând
caulamerimit
butuc.biletul
0 vinaacela
ta. !umai vina ta.
carag$ios de 0ram aroae
la =essamine.
%m fost sigur că era oera ta, că ai torturat-o entru a obliga să-mi scrie
misiva aia carag$ioasă>
1 'a n-am torturat-o, rosti <essa rintre dinţi. 0a se zbătea, dar !ate
o ţinea din ce în ce mai strâns, nasturii +iletcii lui ătrunzându-i în sate.
0a a vrut să o facă. % vrut să-şi scae ielea.
1 !u te cred. Cu cealaltă mână o ţinea de bărbie& el îşi înfigea şi mai
adânc ung$iile, iar ea ţiă de durere. 2ă iubeşte:
1 !imeni nu te-ar utea iubi, aruncă <essa. 0şti fratele meu " te-am
iubit ", dar tu ai distrus ână şi asta.
!ate se alecă şi mârâi
— +u sunt fratele tău&
1 #rea bine, frate vitreg, dacă aşa vrei>
1 !u eşti sora mea. !ici măcar vitregă. 0l rosti cuvintele cu lăcere
crudă.
1 !u2ama ta şi mama
se oate, şotimea nu au
<essa. fost 2ama
2inţi: una şi aceeaşi
noastrăfemeie.
a fost 0lizabet$
Bra3>
1 2ama ta a fost 0lizabet$ Bra3, născută 0lizabet$ 2oore, zise !ate.
% mea a fost Harriet 2oore.
— %ătuşa 2arriet/
1 Cândva, a fost logodită. !-ai ştiut asta5 /uă ce ărinţii noştri "
ărinţii tăi " s-au căsătorit. 'ărbatul acela a murit înainte ca nunta aibă
loc. /ar ea era de+a însărcinat: 2ama ta a crescut coilul ca fiind al ei,
entru a-şi scuti sora de ruşinea care ar fi coleşit-o când lumea fi aflat
că ea îşi consumase maria+ul înainte ca nunta să fi avut loc. 0ra o târfă.
8ocea lui ardea
1 !u sunt recum
fratele tău, şiotrava.
nici n-am fost vreodată. Harriet " ea nu mi-a
zis niciodată că era mama mea. %m aflat din scrisorile mamei tale. <oţi
anii aceia, şi ea n-a scos o vorbă. i era rea ruşine.
1 %i ucis-o, zise <essa amorţită. #e roria ta mamă:
— iindcă era mama mea. )iindcă mă renegase. )iindcă îi era ruşine
cu mine. )iindcă nu voi şti niciodată cine e tatăl meu. )iindcă a fost o
târfă.
8ocea lui !ate era goală. +ate fusese întotdeauna gol. !u fusese
niciodată nimic altceva decât o coc$ilie drăgălaşă, iar <essa şi mătuşa ei
visaseră că el era lin de comasiune şi înţelegere, nu entru că aşa ar fi
fost, ci entru că aşa voiseră ele să-l vadă.
1 /e ce i-ai zis lui =essamine că mama mea a fost vânătoare de
timbre5 întrebă <essa. C$iar dacă mătuşa Harriet a fost mama ta, ea şi
mama erau surori. %tunci, şi mătuşa Harriet ar fi fost vânătoare de timbre,
şi la
0lfel şi tu.suerior.
zâmbi /e ce să sui o asemenea minciună ridicolă5
1 !u-i aşa c-ai vrea să ştii5
6trânsoarea lui deveni şi mai uternică, sufocând-o. 0a gemu, şi îşi
aminti brusc de Babriel care sunea ?/irecţionează-ţi loviturile sre
rotule& durerea este agonizantă.@
0a lovi în sus şi înaoi, tocul g$etei ciocnindu-se de genunc$iul lui
!ate, scoţând un sunet ca de ceva care craă, !ate ţiă, iar iciorul nu-i
mai susţinu greutatea. Continuă să se ţină de <essa în tim ce cădea,
răsucindu-se astfel încât o lovi cu cotul în stomac în vreme ce cădeau
îmreună la ământ. 0a icni, rămase fără aer, cu oc$ii lini de lacrimi.
l lovi din nou, încercând să se dea înaoi, şi îl nimeri în umăr, dar el
se aruncă asura ei, aucând-o de +iletcă. !asturii îi săriră unul câte unul
în tim ce el o târa însre el& cu cealaltă mână o aucă de ăr când ca
lovi, zgâriindu-l cu ung$iile e obraz. 6ângele care ţâşni imediat era o
rivelişte
1 /ă-mi sălbatic de satisfăcătoare.
drumul: gâfâi ea. !u oţi să mă omori. 2agistrul mă vrea
vie>
1 ?8ie@ nu înseamnă şi ?nevătămată@, mârâi !ate cu sângele
curgându-i e faţă şi e bărbie.
; aucă mai bine de ăr şi o trase sre el& ea ţiă de durere şi îl lovi
cu g$etele, însă el era de neclintit, ferindu-se de loviturile e care ea i le
dădea cu icioarele. Bâfâind, strigă în gând 8em, <ill, 'harlotte, 2enr?
" unde sunteţi/
1 <e întrebi unde-ţi sunt rietenii5 ; ridică în icioare, ţinând-o cu o
mână de ăr şi cu cealaltă, făcută umn, o îmungea în sate. 0i bine,
celUn
uţinscrâşnet
iată-l e îiunul dintreatenţia
atrase ei: <essei sre o mişcare undeva în
întuneric. !ate o târî trăgând-o de ăr, scuturând-o.
1 Uite: se stroşi el. %r cam fi timul să ştii cu ce te ui.
<essa se uită lung. ;biectul care ieşi din întuneric era uriaş " înalt de
vreo şase metri, arecie ea, şi făcut din fier. !u rea avea înc$eieturi.
#ărea să se mişte asemenea unui unic mecanism fluid, unitar, şi aroae
că nu avea trăsături. (a artea inferioară avea icioare, fiecare
terminându-se cu o tală cu ţei metalici. 'raţele îi erau la fel, terminate
cu mâini, ca nişte g$eare, iar caul era un oval neted, întrerut doar de o
fantă largă, asemănătoare unei guri înzestrate cu dinţi ascuţiţi, de arcă
ar fi fost o crăătură în coa+a unui ou. #e ?ca@ avea o erec$e de coarne
argintii răsucite. ntre ele âlâia o flăcăruie albastră firavă.
n mâinile enorme ducea un tru fără vlagă, îmbrăcat în ec$iament de
lută. (ângă corul automatului gigantic, ea ărea mai măruntă ca
oricând.
1 C$arlotte: strigă <essa.
şi înteţi încercările de a scăa de !ate, mişcându-şi caul dintr-o
arte într-alta. 7uviţe de ăr i se ruseseră şi căzuseră e ământ "
ărul blond al lui =essamine, lin de sânge acum. !ate îşi luă revanşa,
ocnind-o atât de tare, încât ea văzu stele verzi& când se încovoie, el o
rinse de gât, nasturii de la manşete înfigându-i-se în tra$ee.
!ate c$icoti.
1 Un rototi, zise el. %bandonat de către 2agistru. #rea mare şi
rea greoi entru scourile lui. /ar nu şi entru mine. idică tonul. /ă-i
drumul:
2âinile metalice ale automatului se desc$iseră. C$arlotte căzu la
ământ cu un zgomot înfiorător. ăcea nemişcată. /e la acea distanţă,
<essa nu-şi utea da seama dacă resira.
1 %cum zdrobeşte-o, zise !ate.
Breoi,
braţele luiobiectul îşi ridică sfâşiindu-i
!ate cu ung$iile, tala metalică,
ielea.cu ţei. <essa se rinse de
— 'harlotte&
#entru o cliă, <essa crezu că vocea care strigă era a ei, dar era rea
groasă. ; siluetă ţâşni din satele automatului, îmbrăcată în negru,
având e creştet o claie de ăr de culoarea g$imbirului, în mână cu un
stilet cu lamă subţire.
Henr3.
)ără să arunce măcar o rivire sre <essa şi !ate, se aruncă asura
automatului, descriind cu stiletul o mişcare ca de arc. 6e auzi un zgomot
de metal frecat e metal. Kâşniră scântei, iar automatul se dădu înaoi.
(ăsă
nemişcaticiorul
al lui+os, trântindu-l
C$arlotte. Henr3eateriză,
odea, aoi
la câţiva centimetri
se aruncă din noudeasura
truul
creaturii, înţeând-o cu stiletul.
(ama se ruse. #entru o cliă, Henr3 rămase nemişcat şi rivi năuc.
%oi, mâna creaturii biciui aerul în faţă şi îl aucă de braţ. 0l strigă în
tim ce fu ridicat şi aruncat cu o forţă incredibilă sre unul dintre stâli& se
lovi de acesta, se c$irci şi căzu la odea, unde rămase nemişcat. !ate
izbucni în râs.
— 'e mai spectacol de devotament matrimonial: zise el. Cine-ar fi
crezut5 =essamine zicea mereu că, duă ărerea ei, 'ranFell nu-şi utea
suferi nevasta.
1 0şti un orc, zise <essa, zbătându-se în strânsoarea lui. Ce ştii tu
desre lucrurile e care le fac oamenii unul entru celălalt5 /acă
=essamine ar arde în flăcări, tu nu ţi-ai ridica rivirile de la cărţile de +oc.
Kie nu-ţi asă decât de tine.
1 <aci
8ino: sau am s-o
%ici. <rebuie să te las fără
ţii ână vinedinţi. !ate o scutură din nou şi strigă
2agistrul.
Cu un scrâşnet de angrena+e, automatul se delasă entru a se
suune comenzii. !u era la fel de iute recum fraţii lui mai mici, dar era
atât de mare, încât <essa nu se utu abţine să nu-i urmărească mişcările
cu o saimă ce o îng$eţa. 7i asta nu era tot. %vea să vină 2agistrul.
<essa se întrebă dacă !ate îl convocase, dacă era de+a e drum.
2ortmain. #ână şi amintirea oc$ilor lui reci, a zâmbetului său îng$eţat,
suerior, îi făcu stomacul să se revolte.
1 /ă-mi drumul: strigă ea smucindu-se. (asă-mă să mă duc la
C$arlotte>
!ate o îmbrânci în faţă cu forţă, iar ea căzu e +os, coatele şi
genunc$ii izbindu-i-se cu utere de odeaua dură din lemn. Bemu şi se
rostogoli într-o arte, în umbra galeriei de la al doilea eta+, în tim ce
automatul se mişca greoi sre ea. Kiă>
*ar Will
câte-un umărşi =em săriră din
al creaturii. galeriamugi,
%ceasta de deasura,
un sunet fiecare aterizând
asemănător e
foalelor
încărcate de cărbune, şi se clătină înaoi, ermiţându-i <essei să se
rostogolească din calea sa şi să sară în icioare. #rivi de la Henr3 la
C$arlotte. Henr3 era alid şi liniştit, c$ircit lângă stâl, dar C$arlotte,
zăcând acolo unde-i dăduse drumul automatul, era într-un ericol iminent
de a fi strivită de maşinăria dezlănţuită.
*nsirând adânc, <essa ţâşni sre C$arlotte şi îngenunc$e lângă ea,
unându-şi degetele e gâtul acesteia& îi simţea ulsul bătând slab.
8ârându-şi mâinile sub braţele lui C$arlotte, înceu să o tragă sre
erete, dearte de locul unde automatul se răsucea şi arunca scântei,
întinzându-şi
Will. mâinile terminate în cleşti entru a-l înşfăca e =em şi e
Cu toate acestea, ei erau rea iuţi entru automat. <essa o lăsă e
C$arlotte între sacii cu ceai şi aruncă o rivire în +urul ei, încercând
stabilească o cale să a+ungă la Henr3. !ate se năustea înainte şi înaoi,
zbierând şi blestemând creatura mecanică. Ca răsuns, Will tăie unul
dintre coame şi-l aruncă însre fratele <essei. icoşă e odea, scoţând
scântei, iar !ate sări înaoi, Will râse. ntre tim, =em se căţăra e gâtul
creaturii, făcând ceva ce <essa nu utea să vadă. Creatura se învârtea în
cerc, dar fusese roiectată entru a auca tot ce se găsea în faţă, dar
?braţele@ acesteia nu se îndoiau. !u utea a+unge la ceea ce îi atârna de
gât sau e ca.
<essei aroae că-i venea să râdă, Will şi =em erau ca nişte şoareci
alergând grăbiţi când într-o arte, când într-alta e lângă o isică,
încercând să-i distragă atenţia. /ar oricât de tare ar fi încercat să
în+ung$ie creatura%rmele
câteva zgârieturi. din metal
lor,cuearmele lor,lenu
care ea reuşeau
văzuse să-i roducă
ătrunzând rin decât
fier şi
oţel de arcă ar fi fost $ârtie, lăsau acum doar câteva urme şi scri+elituri
e surafaţa creaturii mecanice.
n acest răstim, !ate zbiera şi blestema.
1 6cutură-te ca să scai de ei: ţia el către automat. 6cutură-te de ei,
ticălos masiv din metal:
%utomatul se ori, aoi se scutură violent, Will alunecă, rinzându-se
în ultima cliă de gâtul creaturii entru a nu cădea. =em nu fu la fel de
norocos& el îmunse înainte cu bastonul-sadă, ca şi când ar fi vrut să-l
înfigă în truul creaturii entru a-şi ori căderea, dar lama alunecă e
satele creaturii. =em căzu, lisit de graţie, arma zăngănindu-i, şi cu
iciorul îndoit sub el.
1 8ames& strigă Will.
=em se ridică cu greu în icioare. /use mâna la centură în căutarea
stelei, dar mâinile
ntinzând creatura,terminate
simţind momentul de Clătinându-se,
cu g$eare. slăbiciune, ornise
=emde+a
făcusre el,
câţiva
aşi înaoi, şi, bâ+bâind, scoase ceva din buzunar. 0ra ceva neted,
alungit, metalic " era obiectul e care i-l dăduse Henr3 în bibliotecă.
/use o mână înaoi ca să-şi facă vânt să-l arunce, însă !ate era de+a
în satele lui, lovindu-l în iciorul care robabil era fracturat. =em nu
scoase niciun sunet, dar iciorul nu-i mai susţinu greutatea şi, cu un
zgomot de ceva rut, el căzu la odea entru a doua oară, obiectul
rostogolindu-i-se din mână.
<essa sări în icioare şi alergă sre obiect, şi la fel făcu şi !ate. 6e
ciocniră, iar el, fiind mai mare şi mai greu, o trânti la ământ. Căzând, ca
se rostogoli
şocul o lăsăaşa
fărăcum o învăţase
resiraţie. Babriel,
ntinse mânaentru
duăa amortiza imactul,
disozitiv, dar
cu degete
tremurătoare, dar acesta, atingând ământul, sări mai dearte. l auzea
e Will strigând-o e nume, sunându-i să i-l arunce lui. ntinse mâna şi
mai dearte, rinzând obiectul cu degetele " dar e9act atunci, !ate o
aucă de un icior şi o târî sre el fără milă.
1 mai mare dec(t mine, gândi ea. %ai puternic dec(t sunt eu %ai
lipsit de scrupule dec(t mine Dar e0istă un lucru pe care eu pot să-l fac
şi el nu poate
6e <ransformă.
Căută în minte strânsoarea mâinii lui e glezna ei, ielea lui atingând-o
e a ei, îl căută e originalul +ate e care-l ştiuse dintotdeauna, acea
scânteie dinlăuntrul lui care âlâia aşa cum se întâmla în cazul
fiecăruia, ca o lumânare într-o încăere întunecoasă, îl auzi ţinându-şi
resiraţia, aoi <ransformarea înceu, sfâşiindu-i ielea, toindu-i oasele.
!asturii
membrele deconvulsionându-i-se,
la guler şi de la manşete ocniră eiciorul
eliberându-şi măsurădincestrânsoarea
ea creştea, lui
ai
!ate. 6e rostogoli dearte de fratele ei, sărind în icioare, şi-l văzu cum o
riveşte cu oc$ii larg desc$işi. 0a era acum, cu e9ceţia $ainelor,
imaginea lui erfectă în oglindă.
6e răsuci sre automat. %cesta era nemişcat, aştetând instrucţiunile,
cu Will încă atârnându-i în sate. 0l ridică mâna, iar <essa aruncă
disozitivul, mulţumindu-le în gând lui Babriel şi Bideon entru orele de
antrenament la care derinsese aruncarea cuţitului. %cesta zbură rin
aer, descriind un arc erfect, iar Will îl rinse din zbor.
!ate era în icioare.
1 <essa, mârâi el. Ce naiba crezi că>
1 nşfacă-l: strigă ea sre automat, arătându-l e !ate. #rinde-l şi
ţine-l bine:
Creatura nu se mişcă. <essa nu auzea nimic altceva decât resiraţia
greoaie a lui !ate
sre creatură& de lângă ea
Will disăruse şi sunetul
în satele de clănţănit
acesteia metalicceva,
şi meşterea venind
dardin
ea
nu utea să vadă ce anume.
1 <essa, eşti o roastă, sâsâi !ate. %sta n-are cum să funcţioneze.
Creatura ascultă numai de>
1 0u sunt !at$aniel Bra3: strigă <essa sre uriaşul din metal. 7i-ţi
oruncesc în numele 2agistrului să pui m(na pe acest ărat şi să-i ţii&
!ate se răsuci sre ea.
1 Bata cu +ocurile tale, roastă mică>
Cuvintele îi fură curmate brusc când automatul se alecă şi-l înşfăcă,
strângându-l ca într-un cleşte. l ridică, sus, la nivelul desc$izăturii ca o
gură, clincănind
un ţiăt, şi $ârâind
necontrolat, dând iscoditor.
din mâini!ate înceu
în tim să ţie
ce Will, şi o ţinuceea
terminând tot într-
ce
făcea, se g$emui la ământ. 6trigă ceva sre <essa, cu oc$ii lui albaştri
larg desc$işi şi sălbatici, dar ea nu reuşi să-l audă din ricind ţietelor
fratelui ei. *nima îi bătea nebuneşte& simţi cum i se lasă ărul e sate ca
o greutate moale. 0ra din nou ea însăşi, şocul celor întâmlate fiind rea
mare entru ca ea să oată menţine transformarea. !ate continua să ţie
" arătarea îl ţinea într-o strânsoare îngrozitoare, ca de cleşte. Will dădu
să fugă e9act când creatura, rivind-o lung e <essa, dădu înaoi cu un
muget " iar Will o lovi, doborând-o la ământ ţi acoerind-o cu truul lui
în tim ce automatul bubui asemenea unei e9lozii stelare.
gomotul " e9lozia, metalul care zăngănea " era incredibil. <essa
încercă să-şi acoere urec$ile, dar truul lui Will o ţintuia la ământ.
%vea coatele înfite în odea, de-o arte şi de cealaltă a caului ei. i
simţea resiraţia în ceafă, bătăile inimii lui lângă coloana ei vertebrală, îl
auzi
caul,eliindu-şi
fratele eifaţa
strigând, lângând
de umărul cu un
lui Will $o$ot
când îngrozitor.
truul acestuiaşise
întoarse
smuci
lângă al ei& odeaua se cutremură sub ei>
7i gata. ncet, <essa desc$ise oc$ii. %erul era lin de raf de tencuială
şi de aşc$ii care luteau şi de frunze de ceai din sacii care se ruseseră.
'ucăţi mari de metal zăceau îmrăştiate la întâmlare e odea, şi o
arte dintre geamuri se sărseseră, lăsând să ătrundă lumina serii
ceţoase. <essa aruncă o rivire în +urul ei. l văzu e Henr3 ţinând-o
ocrotitor la iet e C$arlotte, sărutându-i faţa alidă în tim ce ea îl
rivea& e =em, lutându-se şi se ridice în icioare, cu stela în mâni şi cu
$ainele şi ărul line de moloz " şi e !ate.
(a înceut, ea crezu că el se sri+ină de unul dintre stâli. %oi văzu
ata roşie care se întindea e cămaşa lui, şi atunci îşi dădu seama. ;
aşc$ie zimţată de metal îl străunsese asemenea unui suliţe, ţintuindu-l
de stâl. Caul îi atârna înclinat sre umăr& se ţinea cu mâinile de iet.
—
Will+ate& strigă ea.
se rostogoli într-o arte, eliberând-o, iar ea fu în icioare în câteva
secunde, traversând încăerea în fugă, sre fratele ei. 2âinile îi tremurau
de groază şi reulsie, dar reuşi să auce suliţa de metal şi s-o scoată din
ietul lui. ; aruncă într-o arte şi de-abia reuşi să-l rindă în braţe când
acesta căzu moale, greutatea lui doborând-o la ământ. %oi îşi dădu
seama ci stătea în şezut, având în braţe truul nemişcat al lui !ate.
; amintire îi răsări în minte " ea g$emuindu-se la odea în casa lui de
Juince3, ţinându-l e !ate în braţe. #e-atunci îl iubea. %vea încredere în
el. %cum, în tim ce-i ţinea, iar $ainele i se-mbibau cu sângele lui, ea
avea imresia că urmărea nişte actori e o scenă, +ucându-şi rolurile,
mimând
1 !ate,+alea.
şoti ea.
0l desc$ise oc$ii. ; străbătu o undă de durere. Crezuse că de+a
murise.
1 <essie>
8ocea lui răsuna înfundat, ca şi când ar fi străbătut straturi de aă.
;c$ii lui îi cercetau faţa, continuând cu sângele de e $aine, iar aoi, în
cele din urmă, se oriră e roriul iet, unde sângele curgea într-un
şuvoi constant rintr-o gaură mare din cămaşă. <essa îşi sfâşie +iletca, o
făcu g$em şi o aăsă e rană, rugându-se să fie suficient entru a ori
sângele.
!u era. Haina se îmbibă instantaneu, firişoare de sânge curgând e
lângă ea.
1 ;, /oamnei şoti <essa. 7i-aoi, mai tare Will>
1 !u:
!ate
1 /ar, o aucă
!ate>de înc$eietură, înfigându-şi ung$iile.
1 6unt e moarte. 6unt sigur.
<uşi, scoţând un sunet slab, umed, $ârâit.
1 !u înţelegi5 *-am înşelat aştetările 2agistrului. ;ricum m-ar omorî.
7i-ar face-o lent. 6coase un sunet asru de nerăbdare. (as-o baltă,
<essie: !u sunt nobil. 7tii că nu sunt.
0a insiră sacadat.
1 %r trebui să te las aici, să mori în roriul sânge. %sta ai face dacă
ai fi în locul meu.
1 <essie> /in colţul gurii i se scurse o dâră de sânge. 2agistrul n-a
avut niciodată intenţia să-ţi facă rău.
1 2ortmain, şoti ea. !ate, unde este5 <e rog: 6une-mi unde este:
1 0>
!ate se înecă, resirând greoi. ; sumă însângerat: îi aăru e buze.
=iletcaîndin
îngroziţi modmâna
vădit.<essei era lină de sânge. %vea oc$ii larg desc$işi,
1 <essie> 0u> 6unt e moarte. C$iar sunt>
n minte îi e9lodau întrebările. 6nde este %ortmain/ 'um de mama
mea era v(nătoare de umre/ Dacă tata era demon, cum se face că
încă sunt în viaţă, c(nd toate progeniturile v(nătorilor de umre şi ale
demonilor se nasc moarte/ /ar groaza din oc$ii lui !ate o reduse la
tăcere& în ciuda tuturor lucrurilor etrecute, se trezi strecurându-şi mâna
într-a lui.
1 !-ai de ce să te temi, !ate.
1 /e tine oate că nu. cea bună. %m să ard
în flăcările iadului,
0a îşi duse mâna<essie.
la gât <essie, underefle9.
într-un gest e îngerul tău5
1 !-am utut să-l un. 2ă refăceam că sunt =essamine.
1 trebuie> să-l orţi mereu. <uşi. 2ai mult sânge. #oartă-l
mereu. mi romiţi5
0a încuviinţă din ca.
1 !ate>
+u pot să am încredere în tine, +ate
17tiu. 8ocea lui de-abia se auzea. !u e9istă iertare entru> genul de
lucruri e care a trebuit să le fac.
0a îl strânse mai tare de mână, cu degetele alunecoase din cauza
sângelui.
1 <e iert, şoti ea, neştiind sau neăsându-i dacă era adevărat.
0l desc$ise larg oc$ii albaştri. )aţa lui căătase culoarea
ergamentului vec$i, iar buzele îi erau aroae albe.
— u nu ştii totse
!erăbdătoare, ce-am făcut,
alecă essie
asura lui.
1 !ate5
/ar nu rimi niciun răsuns. )aţa lui încremenise, cu oc$ii larg
desc$işi, e +umătate daţi este ca. 2âna îi alunecă dintr-a ei şi lovi
odeaua.
1 !ate, zise ea din nou, şi-şi duse degetele în locul unde ar fi trebuit
să-i simtă ulsul, ştiind de+a ce avea să afle.
!u mai simţi nimic. 2urise.
<essa se ridică. =iletca ei sfâşiată, antalonii, cămaşa, c$iar şi vârfurile
ărului îi erau înmuiate în sângele lui !ate. 6e simţea amorţită, de arcă
fusese scufundată în aă rece ca g$eaţa. 6e întoarse lent, numai că de
dau asta, şi entru rima dată, se întreba dacă ceilalţi o riviseră, trăgând
cu urec$ea la conversaţia ei cu !ate& se întreba>
/ar nici=em
C$arlotte, măcar nu riveau
şi Henr3 în direcţia
" într-un ei. în
cerc larg, 0rau
+urulcuunei
toţiiforme
îngenunc$eaţi
întunecate"
de e odea, e9act acolo unde fusese şi ea întinsă mai devreme, cu Will
deasura ei.
<ill
<essa avusese vise în care mergea de-a lungul unui coridor lung,
întunecat, sre ceva îngrozitor " ceva ce nu utea să vadă, dar ştia că
era îngrozitor şi mortal. n vise, cu fiecare as, coridorul se lungea,
întinzându-se mai dearte în întuneric şi groază. %celaşi sentiment de
groază şi nea+utorare o coleşi acum, când mergea înainte, fiecare as
ărându-i-se lung de un Ailometru, ână când se alătură cercului de
vânători
0l zăceade umbre
întins îngenunc$eaţi, şi-lîirivi
e-o arte. )aţa era e Will.
albă, iar resiraţia slabă. =em
ţinea o mână e umărul lui şi îi vorbea e un ton scăzut, mângâietor, dar
Will nu dădea niciun semn că era caabil să-l audă. 6ub el băltea
sângele, ătând odeaua, iar entru o cliă, <essa rivi lung, incaabilă
să-şi dea seama de unde rovenea. %oi se aroie si-i văzu satele.
0c$iamentul lui de lută fusese sfâşiat de-a lungul şirei sinării şi la
umeri, materialul gros fusese străuns de aşc$ii zburătoare de metal
tăios. #ielea îi era năclăită de sânge& la fel şi ărul.
1 Will, şoti <essa. 6e simţea ameţită într-un mod ciudat, ca şi când
ar fi lutit.
C$arlotte rivi în sus.
1 <essa, zise ea. )ratele tău>
1 % murit, zise <essa ameţită. /ar Will>5
1 0l te-a doborât la ământ şi te-a acoerit entru a te rote+a de
e9lozie,
nimic. 8oizise =em.
doi aţi fost8ocea lui nu o învinovăţea.
rea aroae de e9lozie. /ar e el nu l-a
)ragmentele de rote+at
metal i-
au sfâşiat satele. #ierde masiv sânge.
1 /ar nu uteţi face nimic5 ridică <essa tonul, în ciuda fatului că
ameţeala ameninţa să o învăluie. Cum rămâne cu runele voastre de
vindecare5 Cratzele 5
1 %m folosit o amissio, care reduce $emoragia, dar dacă încercăm să
folosim o rună de vindecare, ielea lui se va cicatriza este metal,
îmingându-l şi mai dearte în ţesutul moale, zise Henr3 e un ton lisit
de infle9iuni. <rebuie să-l ducem la infirmerie. 2etalul trebuie îndeărtat
înainte ca el să oată fi vindecat.
1 %tunci, trebuie să mergem. <essei îi tremura glasul. <rebuie>
1 <essa, suse =em. Continua să ţină mâna e umărul lui Will, dur o
rivi cu oc$ii larg desc$işi. 7tii că eşti rănită5
0a gesticulă nerăbdătoare sre cămaşa ei.
1 !u e sângele
transortat5 meu. 0ste al lui !ate. %cum, trebuie să> #oate fi
09istă ceva>
1 !u, o întreruse =em e un ton destul de tăios, încât să o surrindă.
!u sângele de e $ainele tale. %i o rană la ca. %ici.
i atinse tâmla.
1 !u fi ridicol, zise <essa. 6unt foarte bine.
şi duse mâna la tâmlă " şi îşi iăi ărul, gros şi tare de la sângele
înc$egat, şi obrazul liicios, înainte ca degetele ei să atingă marginea
zdrenţuită a ielii sfâşiate de la obraz ână la tâmlă. 6imţi în ca o
durere arzătoare.
)u ultima icătură. /e+a slăbită din ricina ierderii de sânge şi ameţită
de şocurile
braţele reetate,
lui =em în +urul avu
ei, căsenzaţia că încee
se şi răbuşi să cedeze. /e-abia simţi
în întuneric.
1,
$N ISE
4ino la mine-n vise, şi apoi ,
'(nd va fi zi, voi fi iar ine
'ăci noaptea-mi va plăti-nzecit
Dorul fără speranţă de peste zi,
1 2att$eF %rnold, ?/orul@
6tarea de conştientă venea şi disărea într-un ritm $inotic recum

marea aărând şi disărând de e untea unui vas în timul furtunii.
<essa ştia că zăcea într-un at cu cearşafuri albe şi curate, în centrul
unei încăeri lungi& că mai e9istau şi alte aturi la fel în acea încăere şi
că e9istau ferestre deasura caului ei, care lăsau să intre întunericul şi
aoi lumina sângerie a zorilor. nc$ise din nou oc$ii, şi întunericul reveni.
6e trezi din ricina şoatelor şi a c$iurilor care luteau neliniştit5

deasura ei. C$arlotte, cu ărul rins bine la sate, încă îmbrăcată în
ec$iament de lută, iar lângă ea, fratele 0noc$. )aţa lui brăzdată de
cicatrice nu mai constituia o teroare. i auzea vocea în minte.
Mana de la cap este superficială
1 /ar a leşinat, suse C$arlotte. 6re surrinderea <essei, în vocea
ei se simţea o adevărată frică, o adevărată îngri+orare. Cu o e9lozie
aroiată dedin
3 leşinat caul ei. multiplelor şocuri 3i spus că fratele i-a murit în
cauza
raţe/ Şi se prea poate să fi crezut că <ill a murit 3i spus că el a
acoperit-o cu trupul lui c(nd i-a petrecut e0plozia Dacă el ar fi murit,
înseamnă că-şi dăduse viaţa pentru ea 1 o adevărată povară 4 greu de
suportat
1 /ar crezi că se va mai face bine5
'(nd trupul şi spiritul ei se vor fi odihnit, se va trezi .nsă nu pot să-ţi
spun c(nd anume se va înt(mpla asta
1 'iata mea <essa: C$arlotte o atinse uşor e faţă. 2âinile îi
miroseau a săun de lămâie. %cum c$iar că nu mai are e nimeni e
lume>
ntunericul reveni, iar <essa fu curinsă de el e de-a-ntregul,

recunoscătoare entru întreruerea de gânduri şi de lumină. 6e învălui
bine în el, ca şi când ar fi fost o ătură, şi se lăsă să lutească, recum
aisbergurile de e coasta (abradorului, legănate în lumina lunii de aa
întunecată şi glacială.
Un strigăt gutural de durere îşi croi drum sre visul ei de întunericime.
0ra g$emuită într-o arte, într-o învălmăşeală de aşternuturi, şi la câteva
aturi mai încolo se afla Will, întins e burtă. Cu toate că în starea ei de
amorţeală fu doar un şoc vag, ea îşi dădu seama că el era robabil gol&
ătura îi fusese trasă ână la talie, însă satele şi ietul îi erau goale.
'raţele îi erau use e ernele din faţă, caul odi$nindu-i-se e ele şi
truul fiindu-i încordat recum coarda unui arc. #ătase de sânge
aşternuturile albe de sub el.
)ratele 0noc$ se afla într-o arte a atului său, iar lângă el =em, la
caul lui Will, având întiărită e c$i o e9resie de îngri+orare.
1 Will, suse =em insistent. Will, eşti sigur că nu mai vrei o rună
calmantă5
1 !u> mai vreau, gemu Will rintre dinţii încleştaţi. /oar> terminaţi
odată cu asta:
)ratele
argint 0noc$
ascuţiţi. Willridică
îng$iţiceea ce şiărea
în sec a fi o erec$e
îşi îngroă de cleştişori
caul în mâini, de
ărul său
negru contrastând uternic cu albeaţa aşternuturilor. =em se înfioră ca şi
cum *-ar fi durut e el când cleştişorii fură vârâţi adânc în sinarea lut
Will, iar truul i se contorsionă e at, muşc$ii încordându-i-se sub iele,
ţiătul său de agonie fiind scurt şi înăbuşit. )ratele 0noc$ scoase
instrumentul, o bucată de metal ătată de sânge fiind ţinută între dinţii
acestuia.
=em îşi use mâna într-a lui Will.
1 6trânge-mă de degete. %+ută, când te doare. 2ai sunt doar câteva
de scos.
1 0 uşor> entru tine> de sus, gemu Will, însă atingerea mâinii
paraataiului său păr u să-l mai rela9eze. 0ra arcuit e at, coatele fiindu-
i vârâte în saltea, şi resira sacadat. <essa ştia că era mai bine îl
rivească în altă arte, dar nu utea. şi dădu seama că nu mai văzuse
niciodată
fascinată deatât deînmult
felul caredintr-un
muşc$ii tru
zvelţideai băiat,
lui Willnici măcare
alunecau la sub
=em. 0ra
ielea
lui netedă, de îndoirea şi încordarea braţelor sale, de stomacul tare, lat,
care se convulsiona când el resira.
Cleştişorii străluciră din nou, iar mâna lui Will o aucă strâns e-a lui
=em, degetele amândurora albindu-se. 6ângele ţâşni şi curse întru arte.
Will nu scoase niciun sunet, cu toate că =em se făcuse alid la faţă şi se
ărea că-i era rău. şi mişcă mâna ca şi când ar fi vrut să-l atingă e Will
e umăr, dar o trase înaoi, muşcându-şi buza.
oate astea se înt(mplă din cauză că <ill m-a acoperit pentru a mă
proteja, gândi <essa. %şa cum susese fratele 0noc$, într-adevăr era o
ovară greu de suortat.
"tătea întinsă în patul ei îngust care se afla în vechea cameră din
apartamentul din +eB Gor# Pe fereastră vedea cerul cenuşiu ,
acoperişurile din %anhattan 6na dintre cuverturile colorate, ale mătuşii
ei, se afla pe pat, iar ea o trase p(nă la ărie, c(nd mătuşa ei intră
Ştiind ceea ce era de ştiut, essa vedea asemănările %ătuşa 2arriet
avea ochi alaştri, păr lond spălăcit9 p(nă şi forma feţei era la fel ca a
lui +ate U(mind , veni şi se aplecă deasupra essei, pun(ndu-i o m(nă
pe frunte, fata simţind-o rece pe pielea ei fierinte
— .mi pare at(t de rău, şopti essa De +ate 1 vina mea că a murit
— Şşş, spuse mătuşa ei +u e vina ta 1 a mea şi a lui essa, vezi tu,
eu mereu m-am simţit vinovată Ştiind că sunt mama lui, dar nefiind în
stare să i-o spun 5-am lăsat să facă ce-a vrut, p(nă c(nd a devenit un
alintat fără scăpare Dacă i-aş fi spus că sunt mama lui, nu s-ar fi simţit
at(t de trădat
împotriva atunci
noastră c(nd a şidescoperit
%inciunile secretele, adevărul şi nu
essa, sunt s-ar fiunrăzvrătit
precum cancer
al sufletului 1le măn(ncă ceea ce e un şi lasă în urmă doar cele rele
— %i-e at(t de dor de tine, zise essa +u mai am nicio familie
acum>
%ătuşa ei se aplecă pentru a o săruta pe frunte
— 3i o familie mai mare dec(t ţi-ai putea închipui
1 %cum în mod sigur vom ierde *nstitutul, suse C$arlotte.

!u ărea distrusă lăuntric, ci doar distantă şi detaşată. <essa lutea
ca o fantomă rin infirmerie, rivind sre locul unde stătea C$arlotte, ai
=em la icioarele roriului ei at. <essa se utea vedea, adormită, cu
ărul răsfirat recum un evantai e ernele ei. Will dormea la câteva
aturi mai încolo, satele fiindu-i lin de banda+e, o iratze neagră fiind
vizibilă e ielea de la ceafă. 6o$ie, cu boneta albă şi roc$ia de culoare
înc$isă,
1 (-amştergea raful
ierdut ede e ervazuri.
!at$aniel Bra3 ca sursă, unul de-al nostru s-a
dovedit a fi sion, iar noi nu stăm mai bine ca acum două sătămâni în
găsirea lui 2ortmain.
1 /uă tot ce-am făcut, tot ce-am aflat5 Cei din Conclav vor
înţelege>
1 !u vor înţelege. /in câte ştiu eu, au a+uns de+a la caătul răbdării.
%ş utea la fel de bine să mă duc acasă la 'enedict (ig$tFood şi să trec
actele *nstitutului e numele său. 6ă termin cu asta.
1 Henr3 ce sune desre asta5 întrebă =em.
0l nu mai era îmbrăcat în ec$iamentul de lută, şi nici C$arlotte&
urta
una din o cămaşă
roc$iilealbă şi antaloni
ei simle maro, iar
de culoare C$arlotte
înc$isă. era îmbrăcată
<otuşi, când =emîntr-îşi
întoarse mâna, <essa văzu că încă era ătată de sângele uscat al lui
Will.
C$arlotte ufni într-un fel deloc manierat.
1 ;$, Henr3, suse ea, ărând euizat: Cred că e atât de şocat că
unul dintre disozitivele lui n-a funcţionat, că nu ştie ce să facă cu el
însuşi. 7i nu suortă să vină aici. Crede că e vina lui că Will şi <essa sunt
răniţi.
1 )ără acei disozitiv, oate-am fi fost cu toţii morţi, iar <essa ar fi
fost în mâinile 2agistrului.
1 0şti binevenit să-i e9lici asta lui Henr3. 0u am renunţat să mai
încerc.
1 C$arlotte> 8ocea *vii =em era blândă. 7tiu ce sun oamenii, 7tiu
că ai auzit bârfele răutăcioase. nsă Henr3 te iubeşte. (a deozitul de
ceai,
acea când a crezut că erai rănită, aroae că a înnebunit. 6-a aruncat în
maşinărie>
1=ames: C$arlotte îl bătu e =em e umăr. %reciez încercarea de a
mă consola, însă, în final, minciunile nu fac nimănui niciun bine. %m
accetat de mult tim fatul că Henr3 îşi iubeşte în rimul rând invenţiile,
şi aoi e mine " asta dacă mă iubeşte măcar un ic.
1 C$arlotte, suse =em obosit, însă înainte să mai oată sune ceva,
6o$ie veni lângă ei, cu câra de raf în mână.
1 /oamnă 'ranFell, zise ea e un ton coborât. /acă aş utea să
vorbesc cu dumneavoastră entru o cliă>
C$arlotte ăru surrinsă.
1 6o$ie>
1 8ă rog, doamnă:
C$arlotte use o mână e umărul lui =em, îi şoti ceva la urec$e, iar
aoi dădu din ca sre 6o$ie.
1 #rea
n tim bine. 8ino cu mine
ce C$arlotte în salon:
şi 6o$ie ărăseau încăerea, <essa îşi dădu
seama cu surrindere că 6o$ie era, de fat, mai înaltă decât stăâna ei.
#rezenţa lui C$arlotte era atât de imunătoare, că uneori uita cât de mică
era de fat. *ar 6o$ie era la fel de înaltă ca <essa şi la fel de subţiri ca o
salcie. <essa şi-o aminti din nou, îmreună cu Bideon (ig$tFood, liită
de eretele rece de e coridor, şi se îngri+oră.
Când uşa se înc$ise în urma celor două femei, =em se alecă, cu
braţele încrucişate deasura caătului atului de alamă al <essei. 6e ui ti
la ea, zâmbind uşor, dar strâmb, mâinile atârnându-i în aer " având
sânge uscat e înc$eieturile degetelor şi sub ung$ii.
1 <essa,
sunetul viorii <essa mea,căsuse
sale. 7tiu nu măeloţi
e un ton)ratele
auzi. moale,0noc$
la fel de domol
sune ca
că nu
eşti rănită foarte grav. 0u nu ot sune că acest lucru mă linişteşte
suficient. 0 mai degrabă ca şi când Will mă asigură că ne-am rătăcit doar
uţin e undeva. 7tiu că asta înseamnă că, entru câteva ore bune, nu
vom da de vreo stradă cunoscută.
şi coborî tonul, atât de +os încât <essa nu era sigură dacă ceea ce
susese în continuare era adevărat sau făcea artea din întunericul
visului, care se ridica entru a o curinde din nou, cu toate că se luta ca
asta să nu se întâmle.
1 !u mi-a ăsat niciodată, continuă el. 6ă ne ierdem, la asta mă
refer. 2ereu am fost de ărere că cineva nu se oate ierde cu adevărat,
atâta tim cât cunoaşte foarte bine inima cuiva. nsă mă tem că s-ar
utea să mă ierd dacă n-o voi cunoaşte e a ta.
nc$ise oc$ii de arcă era euizat, iar ea văzu cât de subţiri îi erau
leoaele,
— <o aiaidoma ergamentului,
ni, <essa, şoti e( <o şi
ucât de obosit
0iang shi :u ărea.
ni
7tia, fără să-şi dea seama cum, ce însemnau acele cuvinte.
e iuesc
Şi nu vreau să te pierd
!ici eu nu vreau să te ierd, vru ea să sună, însă cuvintele nu-i ieşiră,
în sc$imb, moleşeala se ridică într-un val întunecat şi o învălui în tăcere.
.ntuneric
.n celulă era întuneric, iar essa fu conştientă mai înt(i de un
sentiment de profundă singurătate şi de groază 8essamine era întinsă
pe un pat îngust, cosiţele ei londe despletite at(rn(ndu-i pe umeri
essa se aplecă deasupra ei şi se simţi ca şi c(nd i-ar fi atins mintea
3vea un sentiment de pierdere enorm de mare 'umva, 8essamine ştia
că +ate murise .nainte, c(nd essa încercase să atingă mintea fetei, ea
înt(mpinase
picătură rezistenţă,
de cerneală însă care
neagră acumsesimţea doarprin
împrăştie o tristeţe
apă cresc(ndă, ca o
!chii căprui ai lui 8essamine erau deschişi, privind lung în întuneric
!u mai am nimic. 'uvintele se auzeau clar în mintea essei (-am ales
e !ate în detrimentul vânătorilor de umbre, dar acum el e mort, iar
2ortmain o să mă vrea şi e mine moartă, şi C$arlotte mă urăşte. %m
+ucat ce aveam şi am ierdut totul.
.n timp ce essa privea, 8essamine ridică m(na şi scoase peste cap
un şnur de la g(t 5a capătul şnurului era un inel de aur cu o piatră ală,
strălucitoare " un diamant, "tr(ng(ndu-l între degete, folosi diamantul
pentru a scrijeli nişte litere în peretele de piatră
=B.
8essamine *ra?
3cel mesaj ar fi putut avea mai multe semnificaţii, însă essa n-avea
să afle niciodată dacă era adevărat9 în timp ce 8essamine apăsa cu
putere nestemata, aceasta se sparse, iar ea izi cu palma în perete,
zg(riindu-şi încheieturile degetelor
essa nu avea nevoie să atingă mintea lui 8essamine pentru a şti ce
g(ndea +ici măcar diamantul nu era real 'u un strigăt uşor, 8essamine
se întoarse şi îşi îngropi faţa în păturile aspre de pe pat
Când <essa se trezi din nou, era întuneric. ; vagă lumină de la stele ir
infiltra rin ferestrele înalte ale infirmeriei, iar e măsuţa de lângă atul ei
se afla o lama-vră+itoarei arinsă. (ângă ea era o ceaşcă de tizana
aburindă şi o farfurioară cu biscuiţi. 6e ridică în şezut, vrând să ia ceaşca
" şi îng$eţă.
Will$alat
şi un stătea e atul
negru. de lângă
#ielea îi era alalidă
ei, urtând o cămaşă
în lumina largă
stelelor, darşinici
antaloni,
măcar
lisa de intensitate a luminii nu utea şterge culoarea albastră a oc$ilor
săi.
1 Will, suse ea tresărind, de ce eşti treaz5
;are îi veg$ease somnul 5 se întrebă ea. /ar ce lucru ciudat şi deloc
caracteristic lui Will.
1 Ki-am adus o tizană, zise el uşor înţeat. /ar mi s-a ărut că ai un
coşmar.
1 /a5 !ici măcar nu-mi amintesc ce-am visat. 6e acoeri bine cu
ăturile, cu toate că modesta ei cămaşă de noate o acoerea mai mult
decât suficient Credeam că am evadat în somn> că viaţa adevărată era
coşmarul şi că somnul era locul unde uteam găsi liniştea şi acea.
Will ridică ceaşca şi se aşeză lângă ea e at.
1 #oftim: 'ea asta:
%scultătoare,
bun, recum coa+a luădeceaşca
lămâie.din mâna lui. <izana avea un gust amar, dar
1 Ce efect are5 întrebă ea.
1 Calmant, răsunse Will.
6e uită la el, simţind în gură gustul de lămâie. n faţa oc$ilor ărea să
aibă o negură& rin ea, Will ărea ieşit dintr-un vis.
1 Cum îţi mai sunt rănile5 <e mai dor5
0l scutură din ca.
1 /uă ce mi-au scos tot metalul, au utut să-mi facă o iratze, suse
el. ănile nu sunt comlet vindecate, însă se vor vindeca. 2âine vor fi
de+a doar nişte cicatrice.
1 6unt
simtă geloasă.
ameţită. 2ai luă
şi atinse o gurădedinetizană,
banda+ul frunte.înceea
Cred c-osăsăo mai
facătreacă
să se
ceva tim ână o să ot să-mi dau +os asta.
1 ntre tim, bucură-te că arăţi ca un irat.
0a râse uşor. Will era suficient de aroae de ea, încât să-i simtă
căldura truului. 0ra fierbinte recum interiorul unui cutor.
1 %i febră5 întrebă ea înainte să se oată ori.
— Cratzele ne ridică temeratura corului. )ace arte din rocesul de
vindecare.
1 %$a, făcu ea.
%vându-l atât de aroae era ca şi cum i-ar fi trimis mici fiori rin vene,
însă se simţea rea ameţită entru a se trage înaoi.
1 mi are rău entru fratele tău, suse el încet, resiraţia lui mişcând
ărul <essei.
1 !-are cum să-ţi ară, zise ea e un ton uşor asru. 7tiu că eşti de
ărere că amea
1 6ora meritat ce a rimit.
a murit. 7i iar
% murit, robabil că aşa
eu n-am ututşi face
este.nimic în legătură
cu asta, zise el, iar în vocea lui se simţea o undă de mâ$nire, îmi pare
rău entru fratele tău.
6e uită la el. ;c$i mari şi albaştri, un c$i erfect, gură arcuită, cu
colţurile lăsate de îngri+orare, îngri+orare entru ea şi simţi ielea
fierbinte şi strânsă, caul ameţit şi gol, de arcă lutea.
1 Will, şoti ea. Will, mă simt foarte ciudat.
Will se alecă este ea entru a une ceaşca e măsuţă, iar umerii lui
îi atinseră e ai ei.
1 8rei să o aduc e C$arlotte5
0a clătină din ca. 8isa. %cum era foarte sigură de asta& avea acelaşi
sentiment că era şi totuşi nu era în truul ei, ca atunci când o visase e
=essamine. )atul că era un vis o făcu să fie mai îndrăzneaţă. Will era
încă alecat în faţă, cu braţele întinse& ea se g$emui lângă el, unându-şi
caul e umărul
1 <e-am lui şişoti
rănit5 înc$izând oc$ii. l simţi cu
ea, amintindu-şi tresărind surrins.
întârziere de satele lui
banda+at.
1 !u-mi asă, suse el cu fervoare. !u-mi asă.
şi etrecu braţele în +urul ei şi o strânse bine& ea îşi sri+ini bărbia pe
locul cald unde gâtul se îmbină cu umărul. %uzi ecoul ulsaţiei sale şi îi
adulmecă mirosul, sânge şi sudoare şi săun şi magie. !u era ca atunci
când fuseseră e balcon, numai foc şi dorinţă. ; ţinea cu gri+ă, liindu-şi
obrazul de ărul ei. 0l tremura, c$iar şi când ietul i se ridica şi cobora,
c$iar şi când, ezitând, îşi use degetele sub bărbia ei, ridicându-i c$iul>
1 Will, zise <essa. 0-n regulă. !u contează ce faci. !oi doi visăm, să
ştii.1 <ess5
Will ărea alarmat. şi sori strânsoarea. 0a se simţea caldă şi moale
şi ameţită. Ce frumos ar fi fost, se gândi ea, ca Will să nu fie aşa doar în
vise. #atul se legăna sub ea ca o barcă e mare, în voia valurilor. nc$ise
oc$ii şi îi ermise întunericului s-o ia.
%erul noţii era rece, ceaţa verde-gălbuie fiind densă sub razele
intermitente de lumină, în tim ce Will îşi croia drum sre Eing4s oad.
%dresa e care 2agnus i-o dăduse era e C$e3ne WalA, aroae de
/ebarcaderul C$elsea, iar Will simţea de+a mirosul cunoscut al râului,
mâl şi aă şi noroi şi utreziciune.
ncercase să-şi otolească inima, să nu-i mai bată atât de uternic, de
arcă ar fi fost gata să-i sară din iet, încă de când rimise biletul de la
2agnus, îmăturit cu gri+ă e o tavă care se afla e măsuţa de lângă
atul său. #e acesta nu scria nimic în afară de o adresă 'he?ne <al#,
nr E= (ui
aroae de Will
râu, îieraera
uncunoscută aleea
cunoscut loc şi zona
frecventat dedin +urul
artişti ei. literaţi,
şi de C$elsea, iar
ferestrele tavernelor e lângă care el trecea străluceau de lumină
galbenă, ademenitoare.
Când dădu colţul, îşi strânse mai bine altonul e tru& o luă sre sud.
n ofida iratzelor, satele şi icioarele încă îl dureau de la leziunile
avute& era inflamat, de arcă fusese înţeat de zeci de albine. 7i totuşi,
de-abia simţea durerea. 2intea îi era lină de osibilităţi. Ce descoerise
2agnus5 în mod evident, el nu avea să-l convoace e Will fără un motiv
serios. *ar truul său era lin de <essa, de mirosul şi de atingerea ei. n
mod ciudat, ceea ce îi străungea inima şi mintea nu era amintirea de la
bal a buzelor ei liite de ale sale, ci felul în care se sri+inise de el astă-
seară, cu caul e umărul său, resiraţia ei caldă e gâtul lui, de arcă ar
fi avut încredere delină în el. %r fi dat orice avea e lume şi orice avea
să aibă vreodată, doar să stea lângă ea în atul îngust din infirmerie şi să
ocum
ţinăi-ar
în fibraţe, în timinima
fost smulsă ce eadin
dormea. 6ă lece
iet, însă de lângă
trebuise ea fusese ca şi
s-o facă.
(a fel trebuia mereu s-o facă. (a fel trebuia mereu să nege ceea ce-şi
dorea cu adevărat.
/ar oate că> duă această seară>
%lungă acest gând înainte să-i acaareze mintea. 0ra mai bine să nu
se mai gândească& mai bine să nu sere şi să fie dezamăgit. 6e uită în
+ur. %cum se afla e C$e3ne WalA, rivind la frumoasele case de e alee,
cu faţadele în stil georgian. 6e ori în faţa casei cu numărul GZ. 0ra
înaltă, stră+uită de un gard de fier for+at şi avea o fereastră arcuită
roeminentă. Bardul avea o oartă cu ornamente& era desc$isă, iar el
ăşi înăuntru
6re mareaşi lui
se surrindere,
duse sre uşanurincială,
un lac$euunde sună clooţelul.
îi desc$ise uşa, ci Woolse3
6cott, cu ărul blond încâlcit, ână la umeri. #urta un $alat verde-înc$is,
din brocart c$inezesc, este o erec$e de antaloni de culoare înc$isă,
bustul fiindu-i însă gol #urta monoclu cu ramă de aur. n mâna stângă
ţinea o iă şi, în tim ce-l e9amina e Will e-ndelete, e9iră, scoţând
un nor de fum dulceag, care îi roduse un acces de tuse.
1 n sfârşit ai cedat şi recunoşti că te-ai îndrăgostit de mine, nu-i aşa5
îl întrebă el e Will îmi lac la nebunie aceste declaraţii surrinzătoare, în
miez de noate. 6e sri+ini de cadrul uşii şi flutură aatic o mână lini de
inele. Hai, cura+:
#entru rima oară, Will rămase fără grai. !u era o oziţie în care să se
fi aflat des şi n-avea cum să nu recunoască fatul că nu-i lăcea câtuşi
de uţin.
1 ;f, Woolse3, lasă-l în ace, suse o voce cunoscută, de undeva din
casă " de
nasturii 2agnus, ieşindcămăşii&
la mânecile grăbit e $ol.negru
ărul n tim
îi eraceînînainta, îşi înc$idea
dezordine. ncurcat.
Ki-am sus că Will are să treacă e-aici.
Will rivi de la 2agnus la Woolse3. 2agnus era desculţ& la fel şi
vârcolacul. Woolse3 urta la gât un lanţ strălucitor din aur. /e el atârna
un andantiv e care scria 7eati 7ellicosi, ?'inecuvântaţi fie războinicii@.
6ub el era amrenta unei labe de lu. 6cott îl observă e Will care se uita
lung la el şi rân+i.
1 ţi lace ce vezi5 îl întrebă el.
— <oolse?, suse 2agnus.
1 'iletul tău avea legătură cu invocarea demonului, corect5 întrebi
Will, rivindu-l e 2agnus. /oar nu> m-ai c$emat entru favoarea e
care ţi-o datorez, nu-i aşa5
2agnus clătină din caul său ciufulit.
1 !u. /oar afaceri, nimic altceva. Woolse3 a fost amabil să ml
găzduiască
1 %ş ziceână mă $otărăsc
să mergem ce săsuse
la oma, fac în6cott.
continuare.
%dor oma.
1 !-am nimic îmotrivă, dar mai întâi am nevoie de o încăere. /e
referat, una cu uţine lucruri în ea sau c$iar goală.
6cott îşi îndeărtă monoclul şi se uită lung la 2agnus.
1 7i ce ai de gând să faci în acea încăere5
<onul său era mai mult decât sugestiv.
1 6ă invoc un demon marbas, rosti 2agnus, oferindu-i un zâmbet
strălucitor.
6cott se înecă de la fumul de iă.
1 Cred că avem cu toţii roriile idei în legătură cu ceea ce constituie
o seară lăcută>
1 Woolse3: 2agnus îşi trecu mâna rin ărul său asru. Urăsc să
aduc asta în discuţie, dar îmi eşti dator. Hamburg5 GNZL5
6cott îşi ridică mâinile.
1 ;, rea bine: #oţi disune de camera fratelui meu. !-a mai folosit-o
nimeni de când a murit. /istracţie lăcută: 0u voi fi în salon, cu un a$ar
de s$err3 şi câteva 9ilogravuri cam obraznice e care le-am imortat din
omânia.
%cestea fiind suse, se întoarse şi se îndeărtă e $ol. 2agnus îi făcu
semn lui Will să intre, iar el rocedă întocmai, fericit, căldura casei
învăluindu-l ca o ătură. /e vreme ce nu e9ista niciun lac$eu, îşi scoase
altonul albastru din lână şi îl use e braţ, în tim ce 2agnus îl rivea
curios.
1 Will, rosti el. 8ăd că n-ai zăbovit nicio cliă de când ai rimit biletul.
<e aştetam abia mâine.
1 7tii
ierde ce înseamnă asta entru mine, zise Will. C$iar credeai că voi
vremea5
2agnus îi cercetă c$iul.
1 0şti regătit5 întrebă el. #entru un eşec5 Ca demonul să nu fie cel
bun5 Ca invocarea să nu funcţioneze5
#entru o cliă, Will nu utu să se mişte. şi vedea roriul c$i reflectat
în oglinda care atârna lângă uşă. 0ra îngrozit să vadă cât de distrus arăta
" de arcă nu mai e9ista niciun zid între lume şi dorinţele inimii sale.
1 !u, suse el. !u sunt regătit.
2agnus scutură din ca.
1 Will> ;ftă. 8ino cu mine:
6e întoarse cu graţia unei isici şi îşi croi drum e $ol şi în sus, e
scara siralată, din lemn. Will îl urmă e tretele întunecate, covorul
ersan gros înăbuşindu-i aşii. n nişele din ereţi se aflau statui de
marmură cu truuri încolăcite. Will îşi luă imediat rivirea de la ele, dar
aoi
ceeaseceuită din Will
făcea nou.şi,
!usincer,
era ca elşi când
nu-şi 2agnus ărea
imaginase să deacă
vreodată atenţia la
era cu
utinţă ca doi oameni să ajungă într-o oziţie ca aceea, şi cu atât mai
uţin să o facă să ară artistică.
%+unseră la al doilea eta+, iar 2agnus înaintă zgomotos e coridor,
desc$izând uşi în tim ce mergea, bombănind în sinea lui. n cele din
urmă, găsind-o e cea bună, desc$ise larg uşa şi îi făcu semn lui Will să-l
urmeze.
/ormitorul care aarţinuse fratelui decedat al lui Woolse3 6cott er*
întunecat şi friguros, iar aerul mirosea a raf. *mediat, Will îşi căută
lama-vră+itoarei, însă 2agnus flutură o mână sre el, o flacără albastră
ieşindu-i
luminând din vârfurile1ra
încăerea. degetelor.
mobilată,Un
darfoc
totulsefusese
arinse deodată
acoerit în cămin,
de cearşafuri
albe " atul, şifonierul şi servantele. n tim ce 2agnus înaintă în
cameră, suflecându-şi mânecile şi gesticulând, mobila înceu să se +e*
l* o arte din mi+locul încăerii. #atul se roti într-o arte şi se lii de
erete& scaunele, birourile şi lavoarul zburară în colţurile încăerii.
Will fluieră. 2agnus rân+i.
1 Uşor de imresionat, suse 2agnus, cu toate că resira destul de
greu.
ngenunc$e în mi+locul încăerii acum goale şi desenă degrabă o
entagramă în fiecare colţ al simbolului ocult el scri+eli o rună, dar nu era
niciuna e care Will s-o recunoască din Cartea Bri. 2agnus îşi ridică
braţele şi le întinse deasura stelei& înceu să salmodieze, iar la
înc$eieturile mâinilor îi aărură nişte tăieturi din care el icură sânge în
centrul entagramei. Will se încordă când sângele lovi odeaua şi înceu
să ardă
încă cu o strălucire
salmodiind şi îşi albastră
vârî mâna sinistră. 2agnus
în buzunar de ieşi
undedinscoase
entagramă,
dintele
demonului. n vreme ce Will rivea, 2agnus aruncă dintele în centrul
arzând al stelei.
#entru o cliă, nu se întâmlă nimic. %oi, din inima focului care ardea
mocnit, înceu să ia formă o siluetă întunecată. 2agnus încetă să mai
salmodieze& se ridică, cu oc$ii mi+iţi sre entagramă şi sre ceea ce se
întâmla în interiorul ei, tăieturile de ia mâinile sale înc$izând uşor. n
încăere nu se mai auzea aroae nimic, doar focul trosnind şi resiraţia
asră a lui Will, tot mai zgomotoasă, e măsură ce silueta creştea " în
cele din urmă luând o formă solidă, recognoscibilă.
0ra demonul albastru de la etrecere, dar nu mai urta $aine de
seară. <ruul îi era acoerit de solzi albaştri, iar o coadă lungă, gălbuie,
cu un ţe în vârf, lovea dintr-o arte într-alta. /emonul se uită de ia
2agnus la Will, mi+indu-şi oc$ii staco+ii.
să — 'ine
vină îl invocăde
de undeva pee
demonul maras/
fundul unei întrebă el cu o voce care ărea
fântâni.
2agnus făcu un gest cu bărbia sre entagramă. 2esa+ul era clar
acum era treaba lui Will.
%cesta făcu un as în faţă.
1 !u-ţi aduci aminte de mine5
— 7a da, m(r(i demonul %-ai fugărit pe domeniile casei de la ţară
aparţin(nd familiei 5ightBood %i-ai rupt un dinte şi desc$ise gura,
arătând că era ştirb. Ii-am gustat s(ngele. 8orbea sâsâit '(nd voi ieşi
din această pentagramă, îl voi gusta din nou, nefilimule.
1 'a nu: Will nu cedă. <e întreb dacă îţi aduci aminte de mine.
/emonul era tăcut.
1 %cum cinci ;c$ii săi Will.
ani, continuă înflăcăraţi erauUnimenetrabili.
; cutie. #39is. %m desc$is-o, iar
de-acolo ai ieşit tu. !e aflam în biroul tatălui meu. <u ai atacat, însă sora
mea te-a ţinut ia distanţă cu un umnal de seraf. 3cum îţi aminteşti de
mine/
Urmă o tăcere e9trem de lungă. 2agnus îl ţintui e demon cu oc$ii săi
de isici în ei se utea desluşi aluzia unei ameninţări, dar e care Will n-o
vedea.
1 Brăieşte adevărul, suse 2agnus în cele din urmă. %ltminteri,
marbas, o să fie vai şi-amar de tine.
/emonul îşi întoarse caul sre Will.
— u, rosti el fără nicio tragere de inimă. u eşti ăiatul acela. iul lui
1dmund 2erondale
Will insiră rofund 6e simţi deodată ameţit, ca şi când mai avea uţin
şi leşina. şi vâri ung$iile în almă, crestându-şi ielea, ermiţând durerii
să-i1limezească gândurile.
/eci, îţi aduci aminte.
— 3m fost închis în acel oiect vreme de douăzeci de ani, mârâi
demonul marbas. Desigur că îmi aduc aminte de momentul elierării
.nchipuie-ţi, dacă poţi, muritor idiot ce eşti, ani de eznă, de întuneric,
nicio lumină sau mişcare " iar apoi crăpătura, deschiderea Şi faţa omului
care te-a întemniţat privind fi0 deasupra ochilor tăi
1 !u eu sunt cel care te-a întemniţat>
— 3şa e atăl tău a făcut-o .nsă, în viziunea mea, arăţi e0act ca el
/emonul rân+i. .mi aduc aminte de sora ta 'urajoasă fată, să mă ţină la
distanţă cu acel pumnal pe care de-aia ştia să-l folosească
1 (-a folosit destul de bine cât să te ţină dearte de noi. /e aceea ne-
ai blestemat %-ai blestemat. ţi aminteşti5
/emonul c$icoti.
— + oţi cei care te iuesc vor muri Dragostea lor va însemna
totodată
c(ţiva ani, propria lor distrugere
dar oricine te va priviPoate va durava
cu dragoste c(teva
muri clipe , poate va
din această dura
pricină
Şi voi începe cu eaA
Will se simţi ca şi când resira foc. ntregul iet îi ardea.
1 /a.
/emonul îşi înclină caul într-o arte.
— Şi m-ai invocat ca să ne amintim de acest eveniment din trecut/
1<e-am invocat, ticălos cu iele albastră, ca să înlături blestemul us
asura mea. 6ora mea " 0lla " a murit în acea noate. 2i-am ărăsit
ărinţii şi cealaltă soră, ca să nu le fac vreun rău. %u trecut cinci ani. 0
de-a+uns. De-ajuns&
— +udouăzeci
torturat încerca de
să-mi
ani c(ştigi
în cutiamila, Poate că şi suse
aia muritorule, demonul.
tu ar treui 3m preţ
să suferi fost
de douăzeci de ani "au două sute$
Will se încordă. nainte să se năustească asura entagramei,
2agnus vorbi e un ton calm
1 Ceva din toată ovestea asta m-a cam băgat în ceaţă, marbas.
/emonul îşi aruncă rivirea sre el.
— 'um ar fi/
1 Un demon, când este eliberat dintr-un #39is, este de obicei foarte
slăbit, fiind înfometat cât tim a stat în temniţă. #rea slăbit entru a
arunca un blestem atât de iscusit şi de uternic recum cel e care
retinzi că l-ai aruncat asura lui Will.
/emonul sâsâi ceva într-o limbă e care Will n-o cunoştea, una dintre
cele mai neobişnuite limbi demonice, una care nu era c$toniană sau
urgatică. 2agnus îşi mi+i oc$ii.
1 aşa
c$iar /ar s-a
ea aşi murit, suse
întâmlat. Will.în2arbas
C$iar a sus că sora mea va muri, şt
acea seară.
;c$ii lui 2agnus încă erau fi9aţi asura demonului. Un fel de bătălie a
voinţelor se dădea e tăcute, e care Will nu o-nţelegea. n cele din
urmă, 2agnus suse e un ton moale
1 C$iar nu vrei să mi te suui, marbas5 C$iar vrei să-mi înfurii tatăl5
2arbas scuiă o în+urătură, aoi se întoarse sre Will. 'otul îi zvâcni.
— 'orcitura are dreptate, 7lestemul a fost fals "ora ta a murit din
cauză că am lovit-o cu ţepul meu /emonul îşi roti coada gălbuie dintr-o
arte într-alta, iar Will şi-o aminti e 0lla îminsă la ământ de coada
aceea, umnalul zburându-i din mână. +-ai avut niciodată vreun lestem
asupra ta, <ill 2erondale +iciunul aruncat de mine.
1 !u, răsunse Will în şoată. !u, nu e osibil.
6imţea că o furtună uternică îi trecea rin ca& îşi aminti vocea lui
=em sunându-i că ?zidul se năruie@, iar el îşi imaginase un zid mare care
îlsingur,
încon+urase, îl izolase
iar vântul ani derin
asru trecu zile,
el făcându-se
ca un cuţit. fărâmiţe. 0ra liber " şi era
1 !u. 8ocea îi coborî. %agnus>
1 2arbas, minţi cumva5 îl întrebă 2agnus înţeat. =uri e 'aal că
sui adevărul5
1 8ur, suse marbas, dându-şi oc$ii este ca. 'e c(ştig mi-ar aduce
dacă aş minţi/
Will căzu în genunc$i. şi duse mâinile la stomac, ca şi cum ar fi vrut
să se-miedice să vomite. 'inci ani, gândi el. Cinci ani irosiţi. %uzi
strigătele familiei sale şi bătăile la uşile *nstitutului şi e el ordonându-i lui
C$arlotte să-i facă să lece. *ar ei nu ştiuseră niciodată de ce. şi
ierduseră
niciodată deoce.fiică
*arşiceilalţi
un fiu" în decurs
Henr3 de câteva
şi C$arlotte zile, şişinu
şi =em> ştiuseră
<essa> şi
lucrurile e care le făcuse>
8em e cel mai mare păcat al meu
1 Will are dretate, zise 2agnus. 2arbas, eşti un ticălos cu iele
albastră. 3rzi şi mori&
Undeva la marginea viziunii lui Will, o flacără de culoare roşu-înc$is se
înălţă ână în tavan& marbas zbieră, un urlet de agonie care se înc$eie la
fel de brusc recum înceuse. /u$oarea de came de demon ars umlu
încăerea. 7i totuşi, Will se ridică din genunc$i, insirând şi e9irând din
greu. !, Doamne, o, Doamne, o, Doamne&
6imţi e umeri atingerea unor mâini blânde.
1 Will, suse 2agnus fără ic de umor în glas, ci doar cu o bunătate
surrinzătoare. Will, îmi are rău.
1 <ot ce-am făcut, zise Will. 6imţi că nu mai utea trage aer în
lămâni. <oatede
mele, lucrurile minciunile, îndeărtarea
neiertat e care i le-amoamenilor,
zis <esseiabandonarea
" zadarnic. %lfamiliei
naibii
de zadarnic, şi totul din cauza unei minciuni e care am fost suficient de
tâmit cât s-o cred.
1 %veai doisrezece ani. 6ora ta murise. 2arbas a fost o creatură
şireată. % ăcălit magicieni uternici, aşa că un coil care nu avea $abar
de (umea din Umbră nu se mai une la socoteală.
Will se uită îndelung la mâinile sale.
1 ntreaga mea viaţă ruinată, distrusă>
1 %i şatesrezece ani, suse 2agnus. !u oţi avea o viaţă ruinaţi
când de-abia ai trăit câţiva ani. 7i, Will, nu înţelegi ce înseamnă asta5 Ki-
ai etrecut ultimii cinci ani din viaţă convins că nimeni n-ar utea să te
iubească, deoarece, dacă o făcea, avea să moară. !umai fatul că
oamenii care te iubeau au continuat să suravieţuiască ţi-a dovedit
indiferenţa lor faţă de tine. /ar te-ai înşelat. C$arlotte, Henr3, =em "
familia ta> rofund, aoi e9iră. )urtuna din caul său înceea, încet-
Will insiră
încet, să se retragă.
1 <essa, suse el.
1 0i bine:
%cum, în vocea lui 2agnus se simţea o undă de umor. Will îşi dădu
seama că magicianul îngenunc$ease lângă el.
"unt în casa unui v(rcolac, gândi Will, cu un magician care mă
consolează şi cu rămăşiţele unui demon mort la c(ţiva centimetri
depărtare de mine 'ine şi-ar fi imaginat/
1 !u te ot asigura de ceea ce simte <essa. n caz că n-ai observat,
ea e o fată
oricare categoric
alt bărbat să-i indeendentă. nsăWill,
câştigi dragostea, ai laşifel
nude multe
asta şanse
e ceea ce ca
îţi
doreai5
l bătu e umăr şi îşi retrase mâna, ridicându-se, o umbră subţire
ivindu-se deasura lui Will.
1 /acă te consolează cu ceva, din câte am văzut e balcon noatea
trecută, cred că te lace cu adevărat.
2agnus rivea în tim ce Will străbătea aleea din faţa casei. %+ungând
la oartă, se ori cu mâna e zăvor, de arcă ezita să ornească într-o
călătorie lungă şi grea. (una se ivise de duă nori şi strălucea e ărul
său negru, des, şi e mâinile sale albe.
1 )oarte curios, suse Woolse3, aărând în satele lui 2agnus, aflat
în cadrul uşii. (uminile calde din casă făceau ca ărul blond-înc$is al lui
Woolse3 să arate ciufulit şi de un auriu alid. Ca şi când dormise. /acă
n-aş
1 şti
7i ce
ceştiu,
anumeaş sune că te-ai ataşat
ştii, Woolse35 întrebăde2agnus
băiatul ăsta.
absent, încă rivindu-l
e Will şi lumina care făcea ca <amisa să strălucească dincolo de el.
1 0 nefilim, suse Woolse3. *ar ţie nu ţi-a ăsat niciodată de ei. Cu
cât te-a lătit ca să-l invoci e marbas5
1 !u m-a lătit, zise 2agnus, iar acum nu mai vedea nimic din ceea
ce era acolo, nu mai vedea râul, nu-i mai vedea e Will, ci doar un val de
amintiri " oc$i, buze, c$iuri, disărând în trecut, iubirea e care n-o mai
utea numi în vreun fel. 2i-a făcut o favoare. /e care nici măcar nu-şi
mai aminteşte.
1 0 foarte drăguţ, zise Woolse3. #entru un muritor.
1 0 foarte distrus, rosti 2agnus. #recum o vază frumoasă e care
cineva a sart-o. !umai norocul şi riceerea o ot face la loc, cum era
înainte.
1 6au magia.
1din
cele %murmă,
făcuttrase
tot ce-am utut,
zăvorul, susese
iar oarta 2agnus încet,
desc$ise& ieşiîndetim ce Will, în
e alee.
1 !u are rea fericit, observă Woolse3. ;rice-ai făcut entru el>
1 %cum e în stare de şoc, e9lică 2agnus. % crezut un anumit lucru
vreme de cinci ani, iar acum şi-a dat seama că în tot acest tim a rivit
lumea rintr-un mecanism defect " că toate lucrurile e care le-a
sacrificat în numele a ceea ce credea că era bun şi nobil au fost de risos
şi că n-a făcut decât să-i rănească e cei e care-i iubea cel mai mult.
1 /oamne /umnezeule, suse Woolse3. 0şti sigur că l-ai a+utat5
Will ieşi e oartă şi o înc$ise în urma lui.
1 /estul de sigur, confirmă 2agnus. ntotdeauna e mai bine să
trăieşti
făcut săadevărul
fie singurdecât
entrusătotdeauna.
trăieşti o #oate
minciună. *ar acea
că vreme minciună
de cinci ani n-al-ar
avuifi
aroae nimic, dar acum oate avea totul. Un băiat care arată ca el>
Woolse3 c$icoti.
1 Cu toate că de+a inima lui îi aarţine cuiva, suse 2agnus. /ar
oate că-i mai bine. %cum nu-i trebuie decât să iubească şi să fie iubit.
#entru o ersoană atât de tânără, n-a avut o viaţă uşoară. 6er doar că
ea va înţelege asta.
C$iar şi de la deărtare, 2agnus îl văzu e Will insirând adânc,
strângându-şi umerii şi ornind e stradă. 7i " 2agnus era destul de
sigur că nu-şi imaginase " asul său aroae că era săltat.
1 !u oţi salva toate ăsările care cad, suse Woolse3, sri+inindu-se
de erete şi încrucişându-şi braţele la iet. !ici măcar e cele frumoase.
1 Una e suficientă, zise 2agnus şi, când Will disăru din vedere,
înc$ise uşa.
1-
P4NĂ CE OI MURI
3m învăţat o viaţă-ntreagă să iuesc,
3cum, deplina-mi artă pot să dovedesc
"ă-mi strig iuirea " rai sau iad/
Dacă ea nu-mi dă raiul/ %i-e totuna&
1 obert 'roFning, ?Un fel de dragoste@
1 /omnişoară: /omnişoară:
<essa se trezi încet, când 6o$ie o scutură de umăr. (umina soarelui
se infiltra rin ferestrele înalte. 6o$ie zâmbea, cu oc$ii luminaţi.
1 /oamna 'ranFell m-a trimis să vă a+ut să vă întoarceţi în camera
dumneavoastră. !u uteţi rămâne aici entru totdeauna.
1 %$: !u vreau: <essa se ridică, aoi înc$ise oc$ii ameţită. Cred că o
să am nevoie de a+utorul tău, 6o$ie, suse ea e un ton de scuză. !u
ot să mă ţin e icioare.
1 'ineînţeles, domnişoară.
6o$ie se întinse şi o a+ută imediat e <essa să coboare din at. n
ofida zvelteţii, ea era destul de uternică. #ăi aşa şi trebuie, nu-i aşa5
gândi <essa, duă ani de zile de cărat rufe grele în sus şi-n +os e scări,
şi cărbuni din coş ână la şemineuri. <essa tresări vag când icioarele ei
loviră odeaua rece, şi nu utu să nu arunce o rivire să vadă dacă Will
se !u
maimai
aflaera
în atul
acolo.lui.
1 Will e bine5 întrebă ea în tim ce 6o$ie o a+uta să-şi ună aucii.
2-am trezit un ic ieri şi i-am văzut scoţându-i metalul din sinare. %răta
îngrozitor:
6o$ie ufni.
1 nseamnă că arăta mai rău decât a fost /omnul Herondale abia i-a
lăsat să-i facă o iratze înainte să lece. % disărut în noate, cine ştie ce
naiba să facă.
— Uău/ #uteam să +ur că am vorbit cu el seara trecută.
%cum se aflau e coridor, 6o$ie a+utând-o e <essa, cu o mână
aşezată e satele ei. *maginile înceeau să ia formă în mintea <essei.
*magini cu Will în lumina lunii, cu ea sunându-i că nimic nu conta, că era
doar un vis " şi, desigur, fusese un vis, nu-i aşa5
1 #robabil că aţi visat, domnişoară.
%+unseră la camera <essei, iar 6o$ie, distrată, încercă să răsucească
mânerul fără să-i dea drumul <essei.
1 0-n regulă, 6o$ie. #ot să stau şi singură.
6o$iecurând
desc$ise rotestă, însă
uşa& <essa
înteţi foculinsistă suficient
din cămin de ferm,
în tim aşa se
ce <essa că răbuşi
6o$ie
într-un fotoliu. #e măsuţa de lângă atul ei se aflau un ibric cu ceai şi o
farfurie cu sandvişuri, din care ea se servi, recunoscătoare. !u se mai
simţea ameţită, ci doar obosită, suferind de o euizare care era mai mult
sirituală decât fizică. şi aminti de gustul amar al tizanei e care o băuse
şi de felul în care se simţise când fusese ţinută de Will " dar totul nu
fusese decât un vis. 6e întreba cât din ceea ce văzuse seara trecută
fusese doar un vis " =em şotindu-i la caătul atului, =essamine
lângând cu faţa îngroată în ături în ;raşul <ăcut>
1 2i-a ărut rău când am auzit de veştile legate de fratele
dumneavoastră, domnişoară.
6o$ie stătea în genunc$i în faţa focului, flăcările renăscute dansând
e c$iul ei drăguţ. %vea caul lecat, iar <essa nu-i utea vedea
cicatricea.
1 6o$ie,
rivinţa nu trebuie
%gat$ei> să sui asta. 7tiu că a fost vina lui, zău, în
şi a lui <$omas>
1 /ar a fost fratele dumneavoastră. 8ocea lui 6o$ie era fermă.
<rebuie să ne lângem rudele.
6e alecă deasura cărbunilor şi ceva în legătură cu blândeţea din
vocea ei şi cu felul în care ărul îi cădea la ceafă în bucle negre şi
vulnerabile o făcu e <essa să sună
1 6o$ie, ieri te-am văzut cu Bideon.
6o$ie se încordă toată, fără să se întoarcă s-o rivească e <essa.
1 Ce vreţi să suneţi, domnişoară5
1 2-am întors să-mi iau colierul, zise <essa. ngerul mecanic. Ca să-
mi oarte noroc. 7i te-am văzut cu Bideon e coridor. <essa îng$iţi cu
zgomot. 0l... <e ţinea de mână. %semenea unui retendent.
Urmă o tăcere îndelungă, tim în care 6o$ie rivi sre foc. n cele din
urmă, suse
1 %veţitresări.
<essa de gând să-i suneţi doamnei 'ranFell5
1 #oftim5 6o$ie, nu: 0u doar> voiam să te avertizez.
8ocea lui 6o$ie era monotonă.
1 6ă mă avertizaţi în legătură cu ce5
1 2embrii familiei (ig$tFood> <essa îng$iţi din nou zgomotos. !u
sunt nişte oameni de treabă, Când am fost acasă la ei " cu Will ", am
văzut lucruri îngrozitoare, însăimântătoare>
1 %cela e domnul (ig$tFood, nu fiii dânsului: <onul tăios o făcu e
<essa să tresară. 0i nu sunt ca dânsul:
1 Cât de diferiţi ar utea fi5
6o$ie se ridică,
1 Credeţi că suntvătraiul
atât dezăngănind în foc.să las un gentleman e care
roastă, încât
de-abia l-am cunoscut să-şi bată +oc de mine, duă toate lucrurile rin
care-am trecut5 /uă tot ce m-a învăţat doamna 'ranFell5 Bideon e un
om bun>
1 0 o c$estiune de educaţie, 6o$ie: #oţi să ţi-l imaginezi ducându-se
la 'enedict (ig$tFood sunându-i că vrea să se însoare cu o mundană,
e deasura şi cameristă5 Ki-l oţi înc$iui făcând asta5
6o$ie se strâmbă.
1 !u ştiţi nimic, zise ea. !u ştiţi ce-ar fi în stare să facă entru noi>
1 <e referi la antrenament 5 <essa era scetică. 6o$ie, zău>
nsă 6o$ie, clătinând din ca, îşi adună fustele şi ieşi furioasă din
încăere, trântind uşa în urma ei.
Cu coatele e biroul din salon, C$arlotte oftă şi făcu g$em a
aisrezecea
entru o cliăO bucată de $ârtie,
învăluind aruncând-o
$ârtia, care se înfăcuşemineu.
neagră,)ocul
iar scânteie
aoi se
transformă în cenuşă.
idică tocul, îl înmuie în călimara cu cerneală şi înceu să scrie din
mm.
1u, 'harlotte %ar? 7ranBell, fiică a nefilimilor, în această zi, prin
puterea am tui document, îmi dau demisia din funcţia de director al
Cnstitutului din 5ondra, în numele meu şi al soţului meu, 2enr? 8ocel?n
7ranBell..
1 C$arlotte:
2âna i se smuci, făcând o ată de cerneală care se întinse de-a lungul
aginii, distrugând caligrafia îngri+ită. şi ridică rivirea şi-l văzu f Henr3
alecându-se deasura biroului, cu o e9resie îngri+orată e c$iul său
îngust şi istruiat. C$arlotte lăsă tocul +os. 0ra conştientă, cum era mereu
de faţă cu Henr3 şi foarte rar alteori, de asectul lui fizic " că ărul îi
ieşea
mânecădinşicoc, că roc$ia
că oc$ii îi eraunuobosiţi
era nouă şi maide
şi umflaţi avea
reaşimult
o ată de cerneală e
lâns.
1 Ce e, Henr35
%cesta ezită.
1 8oiam doar> 6cumo, ce scrii5 8eni lângă ea, rivind este
umărul ei. C$ar lotte&
nşfăcă $ârtia de e birou& cu toate că cerneala se îmrăştiase este
cuvinte, ceea ce mai era lizibil era suficient entru el cât să înţeleagă
conţinutul.
1 /emisionezi de la *nstitut5 Cum oţi să faci aşa ceva5
1 2ai bine să demisionez decât să vină este mine Consulul Wa3land
şi să
1 mă
!u dea
voiaiafară,
să zicisuse C$arlotte
?este cu glas
noi@5 Henr3 scăzut.
ărea rănit. !-ar trebui să am şi
eu un cuvânt de sus în această decizie5
1 !-ai arătat niciodată ână acum că ai cât de cât interes să conduct
*nstitutul. /e ce ai face-o acum5
Henr3 arăta de arcă l-ar fi ălmuit, şi C$arlotte făcu tot ce-i stătea în
utere ca să nu se ridice şi să-l curindă cu mâinile şi să-l sărute e
obrazul istruiat îşi aminti, când se îndrăgostise de el, cum îi ărea că
seamănă cu un căţeluş adorabil, având mâinile un ic rea mari faţă de
cor, oc$ii cărui, mari, şi un comortament curios. Că mintea din satele
acelor oc$i era la fel de ageră şi inteligentă recum a ei " asta crezuse
ea dintotdeauna, c$iar şi atunci când unii râdeau de e9centricităţile lui
Henr3. ntotdeauna crezuse că era suficient să se afle lângă el şi să-l
iubească, indiferent dacă el o iubea sau nu. /ar asta se întâmlase
înainte.
1 C$arlotte,
C$arlotte susec$iul,
îşi ridică el acum. 7tiu de ce
surrinsă. eştiutea
;are suărată
fi ele mine.
atât de sensibil5
în ofida conversaţiei cu fratele 0noc$, crezuse că nimeni nu mai
observase. %bia fusese în stare să se gândească singură la asta, fără să
mai aibă tim şi de reacţiile lui Henr3, când urma să afle.
1 C$iar ştii5
1 0şti suărată deoarece n-am fost alături tine la întâlnirea cu
Woolse3 6cott.
Uşurarea şi dezamăgirea se războiau în interiorul lui C$arlotte.
1 Henr3, rosti ea oftând. !u rea cred că>
1 !u mi-am dat seama, continuă el. Uneori sunt atât de rins de ideile
mele> (ottie, tu ştii asta.
C$arlotte se înroşi. %rareori o alinta aşa.
1 /ac-aş utea, m-aş sc$imba. /intre toţi oamenii din lume, credeam
că tu mă înţelegi. 7tii> ştii că eu nu sunt un tinic$igiu. 7tii că vreau să
creez ceva%şa
nefilimilor. carecum
să facă lumea
faci şi mai bună, *nstitutul.
tu, conducând care să îmbunătăţească vieţile
7i cu toate că ştiu că
eu voi fi mereu e locul al doilea entru tine>
1 #e locul al doilea entru mini& 8ocea lui C$arlotte deveni un ţiăt
neîncrezător. u e locul al doilea entru mine&
1 0-n regulă, (ottie, suse Henr3 cu o blândeţe de necrezut. %m ştiut
" când ai fost de acord să te măriţi cu mine " că o faci entru că trebuia
să fii căsătorită ca să conduci *nstitutul, că nimeni nu avea să accete o
femeie singură în oziţia de director>
1 Henr3: C$arlotte se ridică în icioare, tremurând. Cum oţi să sui
asemenea lucruri îngrozitoare desre mine5
Henr3
1 %m ărea
crezutnedumerit.
că aşa stăteau lucrurile>
1 Crezi că eu nu ştiu de ce te-ai căsătorit cu mine5 strigă C$arlotte.
Crezi că nu ştiu desre banii e care tatăl tău îi datora tatălui meu sau că
tatăl meu a romis să uite de datorie dacă te însurai cu mine5 0l şi-a
dorit dintotdeauna un băiat, e cineva care să conducă *nstitutul duă elO
fi, dacă nu utea să aibă ceea ce şi-a dorit, ei bine, de ce să nu
plătească entru a-şi mărita iatra din casă " rea antiatică, rea
încăăţânată " cu vreun băiat sărac care-şi făcea doar datoria faţă de
familie>
1 CH%(;<<0: Henr3 se făcu staco+iu la faţă. 0a nu-l mai văzuse
niciodată atât de furios. /06#0 C0 !%*'% 8;'07<*5
C$arlotte se sri+ini de birou.
1 7tii rea bine, suse ea. /e-asta te-ai însurat cu mine, nu-i afli5
1 !u mi-ai mai sus niciodată vreun cuvânt în legătură cu asta:
1
1 /e
/e ce-aş fi făcut-o5
fat, c$iar !u;c$ii
nu ştiu. e un lui
lucru e care
Henr3 erautuînflăcăraţi.
să nu-l ştii.!u ştiu nimic
desre datoria tatălui meu către tatăl tău. %m fost la tatăl tău cu gând bun
şi l-am întrebat dacă îmi face onoarea de a-mi ermite să-i cer mâna ta.
!u a fost nicio discuţie legată de bani:
C$arlotte insiră adânc. n anii de când se căsătoriseră, ea nu
susese niciodată ceva legat de circumstanţele logodnei ei cu Henr3& nu
ăruse niciodată să e9iste vreun motiv şi nu voise niciodată înainte să
audă tăgăduiri bâiguite în legătură cu ceea ce ea ştia că era adevărat. !u
tatii ei afirmase asta când îi susese de cererea în căsătorie a lui Henr35
?0l e un om destul de bun, mai bun decât tatăl său, iar tu o să ai nevoie
de un fel de soţ, C$arlotte, dacă ai de gând să conduci *nstitutul. %m uitat
de datoriile tatălui său, aşa că această c$estiune dintre familiile noastre
s-a înc$eiat@
/esigur, el nu-i susese niciodată, nu în atât de multe cuvinte, că
acesta
0a doarera motivul entru care Henr3 îi ceruse să se căsătorească cu ea.
resuusese>
1 !u eşti antiatică, zise Henr3 încă furios. 0şti frumoasă. 7i nu am
fost la tatăl tău să-i cer mâna ta doar din datorie faţă de familie& am făcut-
o entru că te iubesc. <e-am iubit dintotdeauna. 6unt soţul tău.
1 !-am ştiut că ai vrut să fii, şoti ea.
Henr3 scutură din ca frenetic.
1 7tiu că oamenii îmi sun că sunt e9centric. Ciudat. C$iar şi nebun.
<oate acele lucruri. !u mi-a ăsat niciodată. /ar să crezi că sunt c$iar
cel mai influenţabil> 2ă iubeşti măcar un ic5
1 'ineînţeles că te iubesc: strigă C$arlotte. !iciodată n-ar trebui să te
îndoieşti
1 !u5deCrezi
asta.că nu ştiu ce sun oamenii5 8orbesc desre mine de
arcă n-aş fi acolo, de arcă aş fi un fel de redus mintal. (-am auzit e
'enedict (ig$tFood sunând de nenumărate ori că te-ai căsătorit cu
mine doar ca să retinzi că un bărbat conduce *nstitutul>
%cum era rândul lui C$arlotte să fie furioasă.
1 7i mă critici entru că te consider influenţabili Henr3, nu m-aş fi
căsătorit niciodată cu tine entru acest motiv, nici într-o mie de anii %ş
renunţa la *nstitut într-o cliită, decât să renunţ la>
Henr3 o rivea lung, cu oc$ii săi cărui larg desc$işi& ărul său roşcat
era zbârlit ca şi cum îşi trecuse frenetic mâinile rin el de nenumărate ori,
ărând că mai avea uţin şi şi-l ruea.
1 /ecât să renunţi la ce5
1 /ecât să renunţ la tine, suse ea. !u ştii asta5
*ar aoi nu mai adăugă nimic, deoarece Henr3 îşi etrecuse braţele în
+urul
se maiei şigândi
o săruta.
la ăr;sau
săruta astfeldeîncât
la ata ea nu sau
cerneală se mai simţi antiatică,
la roc$ie nu
sau la orice
altceva decât la Henr3, e care îl iubea dintotdeauna. (acrimile i se
adunară la colţurile oc$ilor şi înceură să-i curgă e obra+i, şi când el se
dădu înaoi, îi atinse întrebător c$iul umed.
1 ău, suse el. 7i tu mă iubeşti, (ottie5
1 'ineînţeles că te iubesc. Henr3, nu m-am căsătorit cu tine ca să am
e cineva cu care să conduc *nstitutul. 2-am căsătorit cu tine deoarece>
deoarece ştiam că nu avea să-mi ese de cât de dificil era să conduc
acest loc sau de cât de dur mă tratează Conclavul, atâta tim cât ştiam
că în fiecare seară când urma să mă culc, c$iul tău avea să fie ultimul
e care îl vedeam. l lovi uşor în umăr. Henr3, suntem căsătoriţi de ceva
ani. C$iar credeai că nu simt nimic entru tine5
0l ridică din umerii săi înguşti şi o sărută e frunte.
1 Credeam că doar ţii la mine, suse el e un ton suărat. 7i că aveai
să 1
mă%sta
iubeşti
amcucrezut
timul.
şi eu desre tine, suse ea mirată. ;are c$iar am
fost amândoi atât de roşti5
1 0i bine, desre mine nu ot sune că sunt surrins, zise Henr3.
/ar, sincer, C$arlotte, tu trebuia să ştii mai bine.
0a c$icoti.
1 Henr3: îl strânse de mâini. 2ai am ceva să-ţi sun, ceva foarte
imortant>
Uşa salonului se desc$ise brusc. 0ra Will. Henr3 şi C$arlotte se
îndeărtară unul de celălalt, rivind lung sre băiat. Will ărea euizat "
alid, cu cearcăne la oc$i ", însă e c$iul său e9ista o limezime e
care
sa. 6eC$arlotte n-oaudă
regăti să mai vreo
văzuse niciodată,
remarcă un fel sau
sarcastică de strălucire n e9resia
vreo observaţie lină
de răceală, dar, în sc$imb, el le zâmbi fericit.
1 Henr3, C$arlotte, suse el. %ţi văzut-o cumva e <essa5
1 Cel mai robabil se află în camera ei, zise C$arlotte derutată. Will,
s-a întâmlat ceva5 !-ar trebui să te odi$neşti5 /uă toate acele răni>
Will dădu din mână.
— Cratzele tale e9celente şi-au făcut treaba. !u am nevoie de odi$ni
îmi doresc doar s-o văd e <essa şi să te întreb> 6e ori, rivind lung
sre scrisoarea de e biroul lui C$arlotte, )ăcând câţiva aşi, se întinse
sre birou şi o înşfăcă, citind-o cu aceeaşi rivire îngrozită e care o
afişase şi Henr3. C$arlotte> nu, nu oţi renunţa la *nstitut:
1 Conclavul o să vă găsească alt loc în care să locuiţi, suse
C$arlotte. 6au veţi utea sta aici ână ce îmliniţi otsrezece ani, cu
toate că familia (ig$tFood>
1 !-aş/evrea
rămâne5 să locuiesc
dragul aici Will
atmosferei5 fără flutură
tine şi bucata
Henr3.de/e$ârtie
ce crezi
ânăc-aş
ce
înceu să se ruă. 2i-e tare dor ână şi de =essamine> 0i bine, nu rea
mult. *ar familia (ig$tFood o să scae imediat de slu+itorii noştri şi o să-i
înlocuiască cu unii de-ai lor, C$arlotte, nu oţi ermite ca asta să se
întâmle, Msta este căminul nostru. 0ste căminul lui =em, căminul lui
6o$ie.
C$arlotte îl rivi îndelung.
1 Will, eşti sigur că n-ai febră5
1 C$arlotte: Will trânti $ârtia e birou. ţi interzic să demisionezi din
funcţia de director: #ricei5 în toţi aceşti ani ai făcut totul entru mine de
arcă ţi-eram rudă, şi nu ţi-am sus niciodată cât de recunoscător îţi sunt.
%sta e valabil şi entru tine, Henr3. /ar vă sunt recunoscător şi, din
această cauză, n-am să-ţi ermit să faci această greşeală.
1 Will, suse C$arlotte. 6-a terminat. 2ai avem trei zile la disoziţie
entru
simlu a-l
nu găsi e 2ortmain,
mai avem tim. şi nu e cu utinţă să se întâmle asta. #ur şi
1 6ă-l ia naiba e 2ortmain, zise Will. %tât la roriu, cât şi la figurat.
(imita de două sătămâni să-l găsim e 2ortmain a fost, în esenţă,
stabilită de 'enedict (ig$tFood ca un soi de test ridicol. Un test care,
duă cum s-a dovedit, a fost o înşelătorie. 0l lucrează entru 2ortmain.
<estul la care am fost suuşi a fost încercarea sa de a-ţi lua *nstitutul.
nsă dacă îl demascăm e 'enedict şi arătăm Conclavului ce e el de fat
" marioneta lui 2ortmain ", *nstitutul va fi din nou al tău şi vom utea
continua să-l căutăm e 2ortmain.
1 =essamine a sus că dacă-l demascăm e 'enedict înseamnă să-i
facem
1 !u +ocul lui 2ortmain>
utem să stăm degeaba, zise Will e un ton ferm. 2erită să
încercăm să urtăm măcar o conversaţie cu el, nu crezi5
C$arlotte nu ştia ce să zică. Msta nu era Will e care-l cunoştea ea.
Cel din faţa ei era ferm, direct, ardoarea strălucindu-i în rivire. /acă
făceai abstracţie de tăcerea lui Henr3, şi el era la fel de surrins. Will
dădu din ca ca şi când lua tăcerea dret încuviinţare.
1 09celent, suse el. %m să-i zic lui 6o$ie să-i convoace şi e
ceilalţi.
7i ţâşni din încăere.
C$arlotte se uită la soţul ei, toate gândurile legate de vestea e care
voise să i-o dea disărându-i din minte.
1 %sta a fost <ill/ întrebă ea într-un târziu.
Henr3 ridică o srânceană roşcată.
1 #oate că a fost răit şi înlocuit cu un automat, sugeră el. #are
osibil>
#entru rima oară, C$arlotte nu avea cum să nu fie de acord cu el.
#osacă, <essa îşi termină sandvişurile şi restul ceaiului, blestemându-
şi incaacitatea de a nu se utea abţine să nu se amestece în
roblemele altora. /uă ce termină, îşi use roc$ia albastră, dându-şi
seama că era un lucru foarte dificil dacă nu era a+utată de 6o$ie. 6ită-te
la tine, gândi ea, răsfăţată după doar c(teva săptăm(ni în care ai avut
cameristă +u te poţi îmrăca singură, nu poţi să nu-ţi agi nasul unde
nu-ţi fiere oala 'ur(nd o să ai nevoie di cineva care să te hrănească cu
terci, altminteri o să faci foamea "e str(mă în oglindă şi se aşeză la
măsuţa de toaletă, lu(nd peria de argint şi trec(ndu-şi-o prin părul
castaniu şi lung
Cineva bătu la uşă. "ophie, se gândi <essa lină de seranţă,
întorcându-se ca entru scuze. 0i bine, avea să şi le ceară, <essa lăsă
eria
%şaşi cum
alergă la uşă.
odată se aştetase să fie =em şi fusese dezamăgită că în
ragul uşii stătea 6o$ie, acum, aştetându-se să o găsească e
6o$ie, fu surrinsă când la uşa ei se afla =em. #urta un sacou gri de
lână şi antaloni de aceeaşi culoare, şi, din acest motiv, ărul său
argintiu ăru aroae alb.
1 =em, suse ea surrinsă. 0 totul în regulă5
;c$ii lui cenuşii zăboviră asura c$iului ei, asura ărului lung şi
lăsat liber.
1 %răţi de arcă aştetai e altcineva.
1 #e 6o$ie. <essa oftă şi îşi dădu o şuviţă duă urec$e. 2ă tem c-
am1+ignit-o. Cred=em,
%$a, făcu că mi-am reluat
cu o lisă deobiceiul
interes de a vorbi
deloc fără să gândesc.
caracteristică lui.
%ltfel, el ar fi întrebat-o e <essa ce anume îi susese lui 6o$ie, şi ori
o consola, ori o a+uta să se gândească la vreun fel în care utea să
câştige iertarea fetei. *nteresul său obişnuit entru orice ărea să fi
disărut, gândi <essa alarmată& de asemenea, era destul de alid şi
arcă rivea dincolo de ea, ca să-şi dea seama dacă era singură sau nu.
1 %cum> 8reau să zic, aş dori să-ţi vorbesc între atru oc$i, <essa.
<e simţi destul de bine5
1 %sta deinde de ceea ce ai să-mi sui, zise ea râzând, însă când
$o$otul nu fu răslătit cu un zâmbet, neliniştea use stăânire e ea.
=em> eşti sigur că totul e bine5 Will>
1 !-are de-a face cu Will, suse el. Will rătăceşte e undeva şi fără
îndoială se simte foarte bine. %sta are legătură> 0i bine, am utea
sune că are legătură cu mine.
%runcă
1 #ot săo rivire
intru5 e $ol.
<essa se gândi imediat la ceea ce ar fi sus mătuşa Harriet desre o
fată care-i ermitea unui băiat cu care nu era înrudită să intre într-un
dormitor în care nu se mai afla nimeni. 7i totuşi, mătuşa Harriet fusese şi
ea îndrăgostită cândva, gândi <essa. 6uficient de îndrăgostită cât să-i
ermită logodnicului ei să> ei bine, ceea ce trebuia să facă entru a lăsa
o femeie însărcinat: 2ătuşa Harriet, dacă ar fi fost în viaţă, n-ar fi avut
niciun dret să-i vorbească desre astfel de lucruri. 7i, în lus, vânătorii
de umbre aveau alte norme de etic$etă.
/esc$ise larg uşa.
1 /a, intră:
=em ăşi înăuntru şi înc$ise uşor uşa în urma lui. 6e îndretă sre
şemineu şi îşi sri+ini un braţ de oliţă& aoi, ărând să se decidă că acea
oziţie nu era satisfăcătoare, veni în locul unde se afla <essa, în mi+locul
încăerii,
1 <essa:şi se ori în
suse el.faţa ei.
1 =em: îi răsunse ea, mimând un ton serios, dar, nici de această
dată, el nu zâmbi. =em, suse ea din nou, mult mai în şoată. /acă asta
are ceva de-a face cu sănătatea ta, cu> boala ta, te rog, sune-mi: 8oi
face orice-mi stă în utinţă să te a+ut.
1 !-are legătură cu boala mea. esiră rofund. 7tii că încă nu l-am
găsit e 2ortmain, zise el. n câteva zile, *nstitutul ar utea să-i revină lui
'enedict (ig$tFood. )ără îndoială, el ne va ermite lui Will şi mie să
rămânem aici, dar nu şi ţie, iar eu nu am nicio dorinţă să locuiesc într-o
casă condusă de el. *ar Will şi Babriel s-ar omorî într-un minut. %sta va
însemna
Henr3 îşi sfârşitul
vor găsimicului
o casă,nostru
iar Willgru&
şi cun-am
minenicio îndoială
robabil vomcă C$arlotte
merge şi
în *dris
ână ce vom îmlini otsrezece ani, şi =essie> bănuiesc că deinde de
sentinţa e care i-o va da Conclavul /ar e tine nu vom utea să te luăm
în *dris cu noi. !u eşti vânătoare de umbre.
*nima <essei înceu să bată cu utere. 6e aşeză degrabă e
marginea atului. 6e simţea aroae bolnav: îşi aminti de zâmbetul
zeflemitor al lui Babriel când susese că familia (ig$tFood îi va găsi o
?ocuaţie@& dacă n-ar fi luat arte la balul organizat la ei acasă, şi-ar fi
utut înc$iui că lucrurile stăteau altfel.
1 nţeleg, suse ea. /ar unde mă voi duce> !u, nu răsunde U asta:

1 %ţi fost e cât de amabili a ermis această casă să fiţi, zise ea, dai
fiind
în fatul
oc$ii că lăsându-mă
Conclavului. săun
8oi găsi locuiesc
loc> aici, n-aţi căătat niciun beneficiu
1 (ocul tău este alături de mine, suse =em. 2ereu va fi.
0l se înroşi " o nuanţă întunecată în contrast cu ielea alidă.
1 8reau să zic, continuă el, <essa Bra3, vrei să-mi faci onoarea de a
deveni soţia mea5
<essa se ridică numaidecât.
— 8em&
6e riviră reciroc entru o clii în cele din urmă, =em vorbi, încercând
să ară bine-disus, dar vocea îi suna sart
1 'ănuiesc că ăsta nu a fost un nu, cu toate că nici da nu a fost.
1 /oar nu vorbeşti serios.
1 'a da.
1 !u oţi> eu nu sunt vânătoare de umbre. ; să fii e9clus din
Conclav>
)ăcu un as mai aroae de ea, oc$ii lui arătând nerăbdare.
1 #oate că nu eşti c$iar vânătoare de umbre. /ar nici mundană im
eşti, şi nici locuitoare a (umii de =os. 6ituaţia ta este unică, aşa că nu ştiu
ce va face Conclavul. /ar ei nu ot interzice ceva ce nu e interzis de
(ege. 8or trebuie să ia în considerare cazul tău> nostru> individual, iar
asta ar utea dura luni întregi. ntre tim, ei nu ot îmiedica logodna
noastră.
1 mă=em, eşti <essa,
sacrific& te iubesc:
dezinteresat deoarece să mă
4reaueşti atâtcăsătoresc cude
de bun, atât tine.
lisit
de egoism. Cum aş utea să te cred că nu faci asta doar de dragul meu5
0l băgă mâna în buzunarul +iletcii şi scoase de-acolo ceva neted şi
rotund. 0ra un andantiv de +ad verde-sălăcit, cu caractere c$inezeşti
gravate, e care ea nu le utea citi. *-l întinse, iar mâna-i tremura uşor.
1 <i-aş utea oferi inelul meu de familie, suse el. /ar se resuune
că trebuie să mi-l dai înaoi când logodna se înc$eie, şi să rimeşti în
sc$imb rune. 8reau să-ţi dau ceva care să fie al tău entru totdeauna.
0a clătină din ca.
1 !u ot să>
0l o întreruse.
1 %cesta i-a fost oferit mamei de către tatăl meu, când s-au căsătorit.
*nscriţia e din * C$ing, sau Cartea 6c$imbărilor. nseamnă '(nd doi
oameni formează un întreg în ad(ncul inimilor lor, ei pot spulera p(nă şi
forţa
1 fierului şi a că
7i tu crezi ronzului
noi suntem5 întrebă <essa, şocul făcând ca vocea de-
abia să i se audă. %dică un întreg5
=em îngenunc$e la icioarele ei, astfel că acum o rivea fi9 în oc$i. l
văzu aşa cum fusese e #odul 'lacAfriars, o minunată umbră argintie e
fundalul întunericului.
1 !u ot e9lica dragostea, suse el. !u-ţi ot sune dacă te-am iubit
din rima cliă când te-am văzut sau dacă a fost a doua, sau a treia, sau
a atra. nsă îmi amintesc de rima cliă când te-am văzut venind sre
mine şi mi-am dat seama că, într-un fel, întreaga lume ărea să se
evaore când eram cu tine. Că tu erai centrul a tot ceea ce făceam, şi
simţeam, şi gândeam.
Coleşită, <essa scutură uşor din ca.
1=em, nu mi-am imaginat niciodată>
1 n dragoste e9istă forţă şi utere, suse el. (a asta se referă
inscriţia.
umbre. ?Căci%ceasta se regăseşte
dragostea este maişitare
în ceremonia de nuntă
ca moartea.@ <essa,a nu
vânătorilor
ai văzut de
că
m-am simţit mult mai bine în ultimele sătămâni5 %m fost mai uţin
bolnav, am tuşit mai uţin. 2ă simt mai uternic, am nevoie de drog din
ce în ce mai uţin " totul datorită ţie. /eoarece dragostea mea entru
tine mă încura+ează.
<essa se uită lung la el. ;are acest lucru era osibil şi în realitate, nu
doar în basme5 C$iul lui îngust strălucea& era evident că el credea cu
tărie acest lucru. 7i, într-adevăr, se simţise mai bine.
1 8orbeşti de sacrificiu, dar eu nu îţi ofer sacrificiul meu. Ci ţi-l cer e
al tău, continuă el. ţi ot oferi viaţa mea, dar e una de scurtă durată& îţi
ot oferi inima
suficient de multmea, deşi
încât să nu
serştiucăcât
n-oo să-ţi
să mai bată.
ese că nsă
sunt te iubesc
egoist în
încercarea de a-mi face restul vieţii " cât o mai dura " fericit, etrecându-
mi-l alături de tine. 8reau să mă căsătoresc cu tine, <essa: îmi doresc
asta mai mult decât orice altceva e lume.
6e uită la ea rin vălul de ăr argintiu care-i cădea este oc$i.
1 %sta, suse el sfios, dacă şi tu mă iubeşti.
<essa se uită la =em, îngenunc$eat în faţa ei cu andantivul în mâini,
şi înţelese în cele din urmă la ce se refereau oamenii când suneau el
inima cuiva utea fi văzută în oc$ii lor, deoarece oc$ii lui =em, oc$ii săi
e9resivi, lini de lumină, e care ea îi socotise mereu frumoşi, erau lini
de iubire şi seranţă.
7i de ce să nu sere5 îi oferise toate motivele să creadă că-l iubea "
rietenie, încredere, certitudine, recunoştinţă, c$iar şi asiune. 7i daci
mai e9ista o ărticică din ea, încuiată bine, care încă nu renunţase la Will,
cu
facăsiguranţă că avea
tot osibilul o datorie faţă de ea însăşi, dar şi faţă de =em, să
s-o distrugă.
)oarte încet, se întinse şi luă andantivul de la =em. %cesta aluneci la
gâtul ei e un lanţ de aur la fel de rece ca aa, a+ungând în scobiturii
gâtului ei, deasura îngerului mecanic. Când îşi luă mâna de e
încuietoare, văzu seranţa din oc$ii lui arinzându-se ca o flacără
insuortabilă de fericire incredibilăO 6e simţea ca şi când cineva îşi
băgase mâna în ietul ei şi descuiase o cutie care-i ţinuse înc$isă inima,
făcând să-i curgă rin vene tandreţe, de arc-ar fi fost un sânge nou. !u
mai simţise niciodată înainte nevoia coleşitoare de a rote+a cu
sălbăticie o altă ersoană, de a curinde e altcineva cu mâinile şi de a
se g$emui lângă ea, singuri şi dearte de restul lumii.
1 %tunci, da, suse ea. /a, mă voi căsători cu tine, =ames Carstairs.
/a:
1 ;, mulţumesc, /oamne, răsuflă el uşurat. 2ulţumesc, /oamne:
ei. 7i
0aîşiseîngroă
alecăfaţa în oala
este <essei, etrecându-şi
el, mângâindu-i braţele
umerii, satele, în +urul
ărul taliei
mătăsos.
6imţea e genunc$i bătăile uternice ale inimii lui. ; arte lăuntrică din
ea era ameţită de uluire. !u-şi imaginase niciodată că avea uterea de a
face e cineva atât de fericit. 7i nici măcar nu era vorba de vreo utere
magică " ci de una ur umană.
Cineva bătu la uşă& ei se desărţiră. <essa se ridică imediat şi îşi croi
drum sre uşă, orindu-se entru a-şi aran+a ărul " şi, sera ea, entru
a-şi calma e9resia " înainte de a desc$ide. /e data asta, c$iar era
6o$ie. <otuşi, e9resia ei enervată arăta că nu venise aici de bunăvoie.
1 C$arlotte doreşte să coborâţi în salon, domnişoară, suse ea.
Conaşul
%runcăWillo s-a întors,
rivire iar dânsa
dincolo de vrea să aveţi
<essa, o întrunire.
e9resia ei devenind şi mai
morocănoasă.
1 7i dumneavoastră, conaşule =em.
1 6o$ie> înceu <essa, dar 6o$ie de+a se întorsese şi lecă
degrabă, boneta albă legănându-i-se e ca.
<essa strânse clanţa în mână, rivind în urma ei. 6o$ie susese că
nu-i ăsa de sentimentele lui =em entru <essa, iar <essa ştia acum că
motivul era Bideon. 7i totuşi>
l simţi e =em venind în satele ei, luând-o de mână. /egetele lui
erau subţiri& le strânse e-ale ei şi e9iră. %sta însemna să iubeşti e
cineva5 Că orice ovară era o ovară îmărtăşită, că ersoana iubită te
utea consola cu o vorbă bună sau cu o atingere5 îşi sri+ini caul de
umărul său, iar el o sărută e tâmlă.
1 2ai întâi o să-i sunem lui C$arlotte, cu rima ocazie când e cu
utinţă,
$otărâtă>zise el, şi e urmă celorlalţi. %tunci când soarta *nstitutului va fi
1 6e are că nu rea-ţi asă ce o să se-ntâmle cu el, suse <essa.
!-o să-ţi fie dor de acest loc5 % fost căminul tău.
/egetele lui o mângâiară uşor e înc$eietura mâinii, făcând-o să se-
nfioare.
1 %cum, tu eşti căminul meu.
1.
DACĂ TRĂDAREA I5B4NDE2TE
rădarea în veci nu iz(ndeşte) de ce oare/
'ă dacă iz(ndeşte, nu cutezi s-o numeşti trădare
1 6ir =o$n Harrington
6o$ie se îngri+ea de focul din căminul aflat n salon& în încăere era

cald, aroae
un scaun înăbuşitor
de lângă de era
ea. Will cald.tolănit
C$arlotte stătea
e unul la birou,
dintre iarînflorate
fotoliile Henr3 într-
de
lângă foc, cu un serviciu de ceai de argint lângă braţul lui şi cu o ceaşcă
în mână. Când <essa intră, el se ridică atât de reede, că-şi vărsă uţin
ceai e mânecă& use ceaşca +os fără să-şi ia oc$ii de la tânără.
#ărea euizat, de arcă mersese toată noatea e +os. ncă avea e el
altonul din lână bleumarin, cătuşit cu mătase roşie, iar antalonii negri
îi erau îmroşcaţi cu noroi. #ărul îi era umed şi încâlcit, c$iul alid, iar
ma9ilarul, uşor întunecat din cauză că nu se bărbierise. nsă în clia în
care o văzu e <essa, oc$ii îi luciră recum felinarul arins de c$ibritul
lamagiului. ntreaga e9resie i se sc$imbă, şi o rivea cu o încântare
atât de ine9licabilă, încât <essa, uimită, se ori e loc, făcându-l e =em
să se izbească de ea. #entru o cliă, nu-şi utu lua rivirea de la Will& era
ca şi când el îi ţinea rivirea cu forţa, iar ea îşi aminti din nou de visul e
care-i avusese cu o seară înainte, că era alinată de el n infirmerie. ;are
utea să citească acest lucru e c$iul ei5 ;are de aceea o rivea atât
de ătrunzător5
=em aruncă o rivire este umărul ei.
1 6alutare, Will. 0şti sigur că a fost o idee bună să-ţi etreci toată
noatea afară, în loaie, când încă nu eşti e delin vindecat5
Will îşi luă rivirea de la <essa.
1 6unt destul de sigur, suse el e un ton ferm. <rebuia să mă limb.
6ă-mi limezesc mintea.
1 7i ţi-e limede acum5
1 #recum cristalul, zise Will rivind-o din nou e <essa, iar acelaşi
lucru se etrecu din nou.
6e riviră fi9 unul e celălalt, iar ea trebui să se uite în altă arte şi să
traverseze încăerea entru a se aşeza e canaeaua de lângă birou,
unde Will nu mai utea s-o rivească în oc$i. =em veni şi se aşeză lângă
ea, dar nu o luă de mână. 6e întrebă cum ar fi fost dacă ei ar fi anunţat în
mod nonşalant ceea ce se întâmlase cu câteva minute în urmă ?!oi doi
o să ne căsătorim@.
nsă =em avusese dretate& nu era momentul otrivit entru un
asemenea
ielea ei aveaanunţ. C$arlotte,
o nuanţă la fel ca iar
bolnăvicioasă, Will,
subărea să nucearcăne
oc$i avea fi dormit e9trem
deloc&
de vizibile. Henr3 se afla lângă ea, e un scaun, cu mâinile use în mod
rotector este ale ei, rivind-o îngri+orat.
1 /eci suntem cu toţii rezenţi, suse C$arlotte deodată, şi, entru o
cliă, <essa avu de gând să remarce că nu erau toţi, că =essamine
lisea. /ar rămase tăcută. %şa cum robabil de+a ştiţi, ne aroiem de
sfârşitul erioadei de două sătămâni e care ne-a acordat-o Consulul
Wa3land. !u am aflat unde se ascunde 2ortmain. Conform suselor lui
0noc$, )raţii <ăcuţi au e9aminat truul lui !at$aniel Bra3 dar nu au
constatat nimic, şi, de vreme ce el e mort, nu mai utem afla nimic de la
el.
?7i, de vreme ce el e mort@ <essa se gândi la !ate e9act aşa cum şi-l
amintea de când erau foarte mici, fugărind libelule în arc. 0l căzuse într-
un $eleşteu, iar ea şi mătuşa Harriet " mama lui " îl a+utaseră să iasă&
mâna
dedesubt.lui fusese alunecoasă
şi aminti cum mâna din cauza aei
îi alunecase şi aeilantelor
dintr-a din ricinaverzi de
sânge\
lui, la deozitul de ceai. ?<u nu ştii tot ce-am făcut, <essie.@
1 n mod evident, utem raorta Conclavului tot ce ştim desre
'enedict, sunea C$arlotte când <essa îşi forţă mintea să se întoarcă
înaoi la conversaţia ce se desfăşura acum. %r fi cel mai firesc curs al
lucrurilor.
<essa îşi îng$iţi nodul din gât.
1 7i cum rămâne cu ceea ce a sus =essamine5 Că asta ar însemna
să-i facem +ocul lui 2ortmain.
1 /ar nu utem să stăm degeaba, zise Will. !u utem să stăm
deoarte şi să le redăm lui 'enedict (ig$tFood şi rogeniturilor sale
lamentabile c$eile *nstitutului. 0i sunt 2ortmain. 'enedict e marioneta lui.
<rebuie să încercăm. n numele îngerului, nu avem suficiente dovezi5
6uficiente cât să-l suunem măcar la o robă cu 6abia.
1 Când
bloca+e useamacolo
încercat 6abia e =essamine,
de 2ortmain, în mintea
suse C$arlotte ei auCrezi
obosită. e9istat
că
2ortmain ar fi atât de rost, încât să nu-şi ia aceleaşi măsuri de recauţie
cu 'enedict5 !e-am face de râs dacă 6abia n-ar scoate nimic de la el.
Will îşi trecu mâinile rin ărul său negru.
1 2ortmain se aşteată ca noi să mergem la Conclav, suse el. %sta
ar fi rima sa ioteză. 0*, de asemenea, este obişnuit să se disenseze
de asociaţii care nu-i mai sunt de folos. /e Juince3, de e9emlu. #entru
el, (ig$tFood nu e de neînlocuit, şi ştie şi el asta.
Will bătea cu degetele în genunc$i.
1 Cred că dacă am merge la Conclav, în mod sigur l-am scoate e
'enedict
însă din cursa
un anumit entru alcâştigarea
segment ostului
Conclavului este de
de director al *nstitutului,
artea lui& e unii îi
cunoaştem, dar e alţii nu. 0ste un lucru trist, dar, în afară de noi, nu mai
ştim în cine utem avea încredere. *nstitutul e un loc sigur cu noi aici, şi
nu utem ermite să ne fie luat. Unde în altă arte ar utea <essa să fie
în siguranţă5
<essa clii.
1 0u5
Will ăru surrins, încremenit arcă de ceea ce tocmai susese.
1 #ăi, tu eşti arte integrantă a lanului lui 2ortmain. 0l e tine te-a
dorit dintotdeauna. % avut întotdeauna nevoie de tine. !u-i vom ermite
să te aibă. n mod evident, ai fi o armă uternică în mâinile lui.
1 <oate acestea sunt adevărate, Will, şi desigur că voi merge la
Consul, suse C$arlotte. /ar ca simlă vânătoare de umbre, nu ca
directoare a *nstitutului.
1
1 /ar deaşa5
C$iar ce, C$arlotte5
zise ea. 0întrebă
entru =em. <uoară
a doua e9celezi>
când nu am observat că
e9ista un sion în casa mea& Will şi <essa au scăat cu uşurinţă de sub
suraveg$erea mea entru a articia la etrecerea lui 'enedict& lanul
nostru de a-l catura e !ate, e care nu i l-am îmărtăşit Consulului, a
mers rost şi s-a sfârşit cu moartea unui martor foarte imortant>
1 (ottie: zise Henr3 şi îşi use mâna e braţul soţiei sale.
1 !u sunt otrivită entru a conduce acest loc, suse C$arlotte.
'enedict avea dretate> /esigur, voi încerca să conving Conclavul de
vinovăţia lui. Cineva tot va trebui să reia frâiele *nstitutului. 6er că nu
va fi 'enedict, dar nici eu nu voi fi>
6e auzi un zdrăngănit.
1 /oamnă 'ranFell:
0ra 6o$ie. 6căase vătraiul& se întoarse dinsre foc.
1 !u vă uteţi da demisia, doamnă. !u> ur şi simlu nu uteţi:
1 toate
duă 6o$ie, rostioriunde
astea, C$arlotte e unstabili
ne vom ton foarte blând.te;riunde
eu şi Henr3, vom luavom leca
cu noi>
1 !u la asta mă refer, continuă 6o$ie cu voce firavă. şi limbă
rivirea rin încăere. /omnişoara =essamine... 0ra> 8reau să zic, a
sus adevărul. /acă vă duceţi aşa în faţa Conclavului, n-o să faceţi
altceva decât să îndeliniţi lanurile lui 2ortmain.
C$arlotte o rivi erle9ă.
1 /e ce sui asta5
1 !u> nu ştiu e9act. 6o$ie îşi mută rivirea în odea. /ar ştiu că e
adevărat.
<onul lui C$arlotte era lângăcios, iar <essa ştia ce gândea aveau
oare
alecăunînalt
faţăsion, un mi+iţi.
cu oc$ii alt şare în grădina lor5 Will, de asemenea, se
1 6o$ie nu minte, suse <essa deodată. 7tie, deoarece> deoarece
i-am auzit e Bideon şi Babriel discutând desre asta în sala de
antrenament.
1 7i de-abia acum v-aţi $otărât să vorbiţi5 întrebă Will ridicând din
srâncene.
/eodată, e9trem de furioasă e el, <essa i-o trânti
1 <aci, Will: /acă>
1 %m ieşit cu el, o întreruse 6o$ie cu voce tare. Cu Bideon
(ig$tFood. !e vedeam în zilele mele libere. 0ra la fel de alidă ca o
fantomă. 0l mi-a sus. (-a auzit e tatăl său râzând de asta. 7tiau că
=essamine a fost descoerită. 6erau să vă duceţi să vorbiţi în faţa
Conclavului. %r fi trebuit să vă sun, dar ăreaţi că oricum nu voiaţi să vă
duceţi la ei, aşa că eu>
1 %i ieşit cu el5 întrebă Henr3, nevenindu-i să creadă. Cu *ideon
5ightBood/
6o$ie rămase cu rivirea la C$arlotte, care o rivea cu atenţie.
1 7tiu care e motivul entru care 2ortmain are o asemenea influenţă
asura domnului (ig$tFood, zise ea. Bideon a aflat de curând. <atăl său
nu ştie că el a aflat.
1 #ăi, /oamne /umnezeule, fato, nu mai sta acolo tăcută, o îndemnă
Henr3, care ărea la fel de stuefiat ca şi soţia lui. 6une-ne:
1 8ariola demonului, rosti 6o$ie. /omnul (ig$tFood suferă de
această boală, o are de câţiva ani, şi l-ar omorî în decurs de câteva luni
dacă nu îng$ite leacul. 7i 2ortmain sune că el îi oate face rost de
leacul ăsta.
ncăerea e9lodă de zarvă. C$arlotte dădu fuga sre 6o$ie& Henr3 o
strigă& Will sări de e fotoliu şi înceu să danseze în cerc. <essa rămâne
unde era, uimită, iar =em nu se ridică de lângă ea. ntre tim, Will ăru să
cânte o cu
legătură melodie
varioladesre cum avusese el dretate în tot acest tim în
demonului
4ariola demonului , o, da, chiar ea,
'um de te molipseşti/
%ergi în cea mai rea parte-a oraşului
Şi stai p(nNooseşti,
4ariola demonului, o, da, chiar ea,
ot timpul am avut-o$
+u, nu oala, măi prostuţilor,
'i melodia ce v-o c(nt acuN$
6ite că eu am avut dreptate, iar voi nu&
1 Will: strigă C$arlotte acoerind zgomotul. K*-%* #*0/U< 2*!K*(05
<02*!M CU <MM';*U( M6<% *!)0!%(: =em>
=em se ridică în icioare şi-i acoeri gura cu mâinile.
1 #romiţi să fii cuminte5 şuieră el în urec$ea rietenului său.
Will încuviinţă, oc$ii săi albaştri strălucind uternic. <essa îl rivea
uimită& cu toţii erau. l văzuse e Will în multe iostaze " amuzat, asru,
rotector, furios, comătimitor ", dar niciodată aiurit
=em îi dădu drumul.
1 #rea bine, atunci.
Will căzu e +os, cu satele liit de fotoliu, şi îşi ridică mâinile în aer.
1 %$, variola demonului cadă e-ale voastre case: LQ anunţă el, aoi
căscă.
1 ;f, /oamne, o să urmeze sătămâni întregi de glume cu variola,
suse
1 !u =em. %mfiîncurcat-o.
oate adevărat, zise C$arlotte. 0 c$iar> variola demonului5
1 /e unde ştim că Bideon n-a minţit-o e 6o$ie5 întrebă =em e un
ton calm. mi cer scuze, 6o$ie. !u-mi lace să sun asta, dar cei din
familia (ig$tFood nu sunt de încredere>
1 (-am văzut e Bideon cum o riveşte e 6o$ie, suse Will. #rima
care mi-a sus că Bideon e atras de a noastră domnişoară Collins a fost
<essa, şi eu m-am gândit la asta şi mi-am dat seama că era adevărat. 7i
un bărbat îndrăgostit> un bărbat îndrăgostit sune totul. 8a trăda e
oricine.
8orbind, o rivea e <essa. 0a îl rivi la rându-i& nu utu să n-o facă.
şi simţi rivirea atrasă de el. )elul în care el o rivea, cu acei oc$i
albaştri ca ruţi din cer, de arcă încerca să-i sună ceva în tăcere. /ar
ce /umnezeu>5
i datora viaţa, îşi dădu ea seama tresărind. #oate că se aştetase ca
ea să-i
facă: 6emulţumească. /ar n-avusese
$otărâse să-i mulţumească cu când,
rima n-avusese
ocazie ivită.osibilitatea s-o
1 n lus, 'enedict ţinea o femeie-demon în braţe la etrecerea aia,
.7 Aluie la „Ah, !iuma !ad- pe9ale 3oastre !aseL”, repli!- rostit- de Eer!utio *n 1omeo şi ulieta, de
William /ha0espeare (*n rom>ne4te de Qtean O!ta3ian osi)
sărutând-o, continuă Will, rivind în altă arte. 0a avea şeri în loc de
oc$i. )iecare bărbat cu lăcerile lui. n fine, singurul fel în care oţi lua
variola demonului este să ai relaţii necuviincioase cu un demon, aşa că>
1 !ate mi-a sus că domnul (ig$tFood referă femeile-demon, suse
<essa. !u cred că soţia lui ştia de asta
1 %ştetaţi:
0ra =em, care
1 Will> care sunt
încremenise deodată.
simtomele variolei demonului5
1 /estul de urâte, suse Will cu lăcere. ncee cu o eruţie sub
formă de scut, la sate, şi se întinde e tot corul, creând crăături şi
fisuri în iele>
=em icni.
1 2ă> mă întorc imediat, zise el. ntr-o cliită. n numele ngerului>
7i disăru e uşă, lăsându-i e ceilalţi să rivească uimiţi în urma lui.
1 /oar nu are şi el variola demonului, nu5 întrebă Henr3, dar nu e
cineva anume.
"per că nu, de vreme ce tocmai ne-am logodit, simţea <essa nevoia
să sună " doar ca să le vadă rivirile ", însă îşi rerimă acel gând.
1 ;, Henr3, taci din gură: suse Will, arătând de arcă mai voia să
adauge ceva, dar uşa se izbi de erete, iar =em se întoarse în salon,
resirând greoi şi ţinând în mână o bucată de ergament.
fost1s-o
%mvedem
rimite
asta, suse el, de la )raţii <ăcuţi " când eu şi <essa am
=essamine.
i aruncă <essei o rivire vinovată e sub ărul care-i cădea în oc$i, iar
ea îşi aminti că el lecase din celula lui =essamine, întorcându-se câteva
minute mai târziu, ărând reocuat.
1 0ste raortul morţii 'arbarei (ig$tFood. /uă ce C$arlotte mi-a
sus că tatăl ei nu l-a denunţat niciodată Conclavului e 6ilas (ig$tFood,
m-am gândit că aş utea să-i întreb e )raţii <ăcuţi dacă nu cumva
e9istase o altă cauză a morţii doamnei (ig$tFood. Ca să văd dacă
'enedict nu minţise sunând că ea a murit de durere sufletească.
1 7i care-i adevărul5 se alecă <essa în faţă, fascinată întru totul.
1 % minţit. /e fat, ea şi-a tăiat venele. /ar mai e ceva. %runcă o
rivire sre bucata de $ârtie din mână. ?; eruţie sub formă de scut, care
indică semnele $eraldice ale astriolei, e umărul stâng.@
*-o înmână lui Will, care o luă şi o citi, oc$ii săi albaştri mărindu-se de
uimire.
— 3striola, suse el. %sta e variola demonului. %veai robe că variola
demonului e9istă, şi nu mi-ai zis şi mie: 1t tu, 7rute& ;V
%F „Qi tu, rutusR” (*n lb latin- *n ori+inal)

)ăcu $ârtia sul şi-l lovi e =em în ca cu el.
1 %u: =em îşi frecă mâ$nit caul. Cuvintele acelea nu însemnau nimic
entru mine: %m zis că era un fel de durere minoră. !u rea ărea a fi
ceva ce ar fi utut-o omorî. 7i-a tăiat venele, dar dacă 'enedict voia să-şi
rote+eze coiii de fatul că mama lor şi-a luat viaţa>
1 n numele ngerului, suse C$arlotte încet. !ici nu mă miră că s-a
sinucis. "oţul eicătre
6e întoarse a infestat-o
6o$ie,cu variola
care icni. demonului Şi ea a ştiut
1 Bideon ştie5
6o$ie clătină din ca, cu oc$ii mari.
1 !u.
1 /ar )raţii <ăcuţi n-ar trebui să fie obligaţi să sună adevărul dacă
cineva descoeră asta5 întrebă Henr3. #are... 0i bine, la naiba,
iresonsabil, ca să sun aşa>
1 'ineînţeles că ar sune, dacă ar fi întrebaţi. *-ar sune soţului ei 7i
fără îndoială, i-au sus, şi ce folos5 'enedict robabil că de+a ştia, zise
Will. !u ar fi fost vreun motiv entru care să le sună coiilor& eruţia
aare când cineva a contractat boala, aşa că ei erau rea mari entru a
le-o utea transmite. Cu siguranţă, )raţii <ăcuţi i-au sus lui 'enedict, iar
el a zis ?8ai de mine:@ şi a disimulat raid toată c$estiunea. !-au utut
anc$eta decedata entru relaţii necuviincioase cu demoni, aşa că i-au ars
truul, şi asta a fost
1 7i-atunci, cumtot.
de 'enedict e încă în viaţă5 întrebă <essa. !-ar fi
trebuit ca boala să-l fi omorât ână acum5
1 2ortmain, rosti 6o$ie. *-a dat droguri în tot acest tim, ca să
încetinească rogresul bolii.
1 6ă-l încetinească, nu să-l orească5 întrebă Will.
1 !u, încă e e moarte, iar acum, moartea vine cu aşi şi mai reezi,
suse 6o$ie. /e aceea e atât de diserat şi face orice îi cere 2ortmain.
1 8ariola demonului: şoti Will, iar aoi o rivi e C$arlotte. n ofida
e9tazului în care se afla, dincolo de acea rivire strălucitoare 3 oc$ilor săi
albaştri se afla un licăr de inteligenţă şi iscusinţă, de arcă ei era un
+ucător de şa$ care îşi analiza următoarea mutare entru a-şi crea
avanta+e sau entru a ridica obstacole. <rebuie să-l contactăm e
'enedict imediat, suse Will. C$arlotte trebuie să se +oace uţin cu
cariciul lui. 0l e rea sigur că o să ună mâna e *nstitut, 0a trebuie să-i
sună că, indiferent
duminică, ea şi-a datcăseama oficială
deciziacă el va fia cel
Consulului
care va ecere
rogramată
*nstitutul,de-abia
iar ea
îşi doreşte să se întâlnească cu el entru a face ace înainte ca asta să
se întâmle.
1 'enedict e încăăţânat... înceu C$arlotte.
1 !u la fel de mult e cât e de mândru, zise =em, 'enedict şi-a dorit
dintotdeauna controlul *nstitutului, dar, de asemenea, şi-a dorit şi să te
umilească, C$arlotte. 6ă dovedească fatul că o femeie nu oate
conduce un *nstitut. 0l crede că, duminică, Consulul va decide să-ţi ia
*nstitutul, dar asta nu înseamnă că el va fi în stare să dea cu iciorul
ocaziei de a te umili dinaintea lui, între atru oc$i.
1 7i e
trimitem cum se va să-l
C$arlotte sfârşi totul5eîntrebă
înfrunte Henr3. Ce realizăm dacă o
'enedict5
1 7anta+, suse Will, ;c$ii îi erau lini de ardoare. #oate că încă nu-l
avem la mână e 2ortmain, dar e 'enedict da, şi, deocamdată, asta ar
utea să fie suficient.
1 Crezi că el va înceta să-şi mai dorească *nstitutul5 %sta n-o să lase
ur şi simlu cale liberă entru vreun cirac de-al său5 întrebă =em.
1 !oi nu încercăm să scăăm de el. 8rem să-l facem să-i acorde
întreaga lui susţinere lui C$arlotte. 6ă-şi retragă rovocarea şi să declare
că ea e otrivită entru a conduce *nstitutul. %deţii lui vor fi neutincioşi&
Consulul va fi satisfăcut. !oi ne ăstrăm *nstitutul. 7i, e deasura, îl
utem forţa e 'enedict să ne sună ce ştie desre 2ortmain " locul
unde se află, secretele lui, totul.
<essa vorbi e un ton de îndoială
1 /ar sunt aroae sigură că lui îi e mai mare teamă de 2ortmain
decât de noi
2ortmain. şi, în mod
%ltminteri evident, are nevoie de ceea ce îi furnizează
va muri.
1 /a, va muri. /ar ceea ce a făcut " relaţii necuviincioase cu un
demon, infestarea soţiei lui, fat care i-a cauzat moartea " este
ec$ivalent cu uciderea unui alt vânător de umbre. 7i nu va fi considerată
o simlă ucidere, ci una realizată e căi demonice. %sta va imune cea
mai asră dintre toate edesele.
1 Ce e mai rău decât moartea5 întrebă <essa, şi regretă aroae
imediat când văzu cum =em îşi strânse buzele aroae imercetibil.
1 )raţii <ăcuţi îi vor înlătura acel lucru care îl face nefilim " va deveni
/amnat, suse Will. )iii săi vor deveni mundani, iar eceţile le vor fi
înlăturate. !umele de (ig$tFood va fi scos din documentele vânătorilor
de umbre. 8a însemna sfârşitul numelui (ig$tFood rintre nefilimi. !u
e9istă ruşine mai mare ca asta " e o edeasă de care ână şi
(ig$tFood se va teme.
1 7i dacă bănuiesc
%tunci, n-o să fiecă
aşa5 întrebă
nouă n-o să=em
ne cu
fie voce +oasă.Cea care vorbi era
mai bine.
C$arlotte, a cărei e9resie se înăsri când Will vorbise& 6o$ie stătea
sri+inită de oliţă, derimată, iar Henr3, cu mâna e umărul soţiei sale,
ărea neobişnuit de suus. ; să-i facem o vizită lui 'enedict. !u mai
avem tim să-i trimitem înainte un mesa+& va trebui să fie luat rin
surrindere. %cum, oare unde am us cărţile de vizită5
Will se ridică în icioare numaidecât.
1 /eci te-ai $otărât să mergi e mâna mea, duă lanul meu5
1 %cum e lanul meu, suse C$arlotte ferm. #oţi să mă însoţeşti, Will,
dar vei face numai ce-ţi sun eu, şi nu vor e9ista discuţii desre variola
demonului
1 /ar>ână dar>ceufni
nu sun
Will. eu.
1 %$, las-o baltă, zise =em lovindu-l uşor e Will, cu afecţiune, în
gleznă.
— "e foloseşte de lanul meu:
1 Will, suse <essa e un ton serios. ţi asă mai mult de unerea
lanului în alicare sau de cui îi este recunoscut efortul deus5
Will întinse un deget sre ea.
1 %sta, rosti el. #artea cu efortul.
C$arlotte îşi dădu oc$ii este ca.
1 William, ori îmi resecţi condiţiile, ori nu mai mergi:
Will insiră adânc, aoi se uită la =em, care rân+ea la el& Will e9iră,
oftând învins, şi suse
1 n regulă atunci, C$arlotte. *ntenţionezi să ne iei e toţi cu tine5
1 #e tine şi e <essa, în mod sigur. %vem nevoie de voi ca martori ai
etrecerii.
unul dintre =em,
voi săHenr3,
rămânănuaici,
e necesar să mergeţi,
să ăzească şi ar fi nevoie ca măcar
*nstitutul.
1 6cumo>
Henr3 o atinse e C$arlotte e mână, având e faţă o e9resie
întrebătoare.
0a îl rivi surrinsă.
1 /a5
1 0şti sigură că nu vrei să vin cu tine5
C$arlotte îi zâmbi " un zâmbet care-i transformă întru totul faţa obosită
şi trasă.
1 )oarte sigură, Henr3& teoretic, =em nu e adult, şi să-l lăsăm singur
aici " nu că n-ar fi în stare " nu va face decât să alimenteze lângerile lui
'enedict. /ar îţi mulţumesc.
<essa se uită la =em& el îi oferi un zâmbet trist şi, ascunsă de faldurile
fustelor ei, îl luă de mână. %tingerea lui trimise un val cald de alinare rin
ea& se ridică
C$arlotte în icioare,
căuta c$iar când
un toc entru se ridică
a-i scrie şi Will
un bilet să lece, e
lui 'enedict în tim ce
satele
unei cărţi de vizită e care C3ril avea s-o rezinte în tim ce ei aştetau
în trăsură.
1 2ă duc să-mi iau ălăria şi mănuşile, îi şoti <essa lui =em, şi omi
sre uşă. Will era c$iar în urma ei, şi, o cliă mai târziu, duă ce uşa
salonului se înc$ise în satele lor, îşi dădu seama că erau singuri e $ol.
<essa era e cale să se grăbească sre camera ei, când auzi aşii lui
Will în urma sa.
1 <essa: strigă el, iar ea se răsuci e călcâie. <essa, trebuie să-ţi
vorbesc.
să 1ne %cum5
grăbim>întrebă ea surrinsă. C$arlotte mi-a dat de înţeles că vrea
1 (a naiba cu graba, suse Will, aroiindu-se de ea. (a naiba cu
'enedict (ig$tFood şi cu *nstitutul şi cu toată c$estiunea asta. 4reau să-
ţi voresc
Will îi zâmbi. ntotdeauna avusese o energie nec$ibzuită în el, dar de
data asta era ceva diferit " diferenţa dintre nec$ibzuinţa diserării şi
renunţarea la fericire. /ar ce moment îşi alesese şi el ca să fie fericit:
1 %i înnebunit5 îl întrebă ea. <u sui ?variola demonului@ la fel cum
alţii sun ?moştenire uriaşă surrinzătoare@. C$iar eşti atât de mulţumit5
1 ăzbunat, nu fericit, dar, oricum, asta nu are legătură cu variola
demonului. %sta are legătură cu noi doi>
Uşa salonului se desc$ise, iar Henr3 ieşi, urmat îndearoae de
C$arlotte. 7tiind că =em avea să fie următorul, <essa se îndeărtă
numaidecât de Will, cu toate că nu se întâmlase nimic necuviincios între
ei. o ignoră.făc(nd g(ndurile tale, suse o voce slabă din mintea ei, e
care10cepţie
1 Will, nu acum, suse ea rintre dinţii încleştaţi. Cred că ştiu ce vrei
să-mi sui, şi ai dretate să-ţi doreşti să-mi sui asta, dar acum nu e locul
şi nici ora otrivită, nu-i aşa5 Crede-mă, sunt la fel de nerăbdătoare ca şi
tine să discutăm, deoarece această c$estiune mă nelinişteşte cumlit>
1 C$iar aşa5 <e nelinişteşte5
Will ărea ameţit, de arcă îl lovise cu o iatră în ca.
1 #ăi> da, zise <essa, văzându-l e =em aroiindu-se. /ar nu
acum
Will văzu unde se uita, îng$iţi, iar aoi dădu din ca cu ărere de rău.
1 %tunci, când5
1 2ai târziu, duă ce ne întoarcem de la familia (ig$tFood. ; să ne
vedem în salon.
1 n salon5
<essa
1 ău,seWill,
încruntă.
c$iar ai de gând să reeţi tot ce sun5
=em a+unsese lângă ei şi auzi ultima remarcă& rân+i.
1 <essa, lasă-l e bietul Will să se adune& a fost lecat toată noatea
şi arată de arcă nu-şi aminteşte nici măcar cum îl c$eamă.
#use o mână e braţul paraataiului său.
1 Haide, Herondale: %răţi de arcă ai avea nevoie de o rună de
energie " sau oate două, c$iar trei.
Will îşi luă rivirea de la <essa şi îl lăsă e =em să-l conducă e
coridor. <essa se uită duă ei, scuturând din ca. 7ăieţii, gândi ea. !-
avea să-i înţeleagă niciodată.
<essa nu făcuse decât câţiva aşi de când intrase în dormitor, când se
ori surrinsă, rivind lung la ceea ce se afla e at. Un costum de
călătorie elegant, din mătase indiană în dungi crem cu gri, îmodobit cu o
îmletitură delicată şi cu nasturi de argint. (ângă el erau mănuşi din
catifea gri, cu o broderie cu fir argintiu, în formă de frunze. (a iciorul
atului se găseau nişte botine de culoarea fildeşului, cu nasturi, şi ciorai
asortaţi, cu model.
Uşa se desc$ise, iar 6o$ie intră, ducând o ălărie gri îmodobită cu
fructe de ădure argintii. 0ra foarte alidă, iar oc$ii îi erau roşii şi umflaţi.
0vită rivirea <essei.
1 Haine noi, domnişoară, suse 6o$ie. 2aterialul a făcut arte din
dota doamnei 'ranFell, şi, ei bine, cu câteva sătămâni în urmă s-a
gândit să-l transforme într-o roc$ie entru dumneavoastră. Cred că s-a
gândit că trebuie să aveţi ceva $aine e care să nu vi le fi cumărat
domnişoara
confortabil. 7i=essamine.
acestea au 6-a gândit c$iar
fost aduse că oate
în zori. o%msărugat-o
vă simţi mai>
e 'ridget
să le regătească entru dumneavoastră.
<essa simţi cum lacrimile i se adunau în oc$i şi se aşeză imediat e
marginea atului. )atul că C$arlotte, duă tot ceea ce se întâmlase, se
gândise la confortul ei o făcu să vrea să lângă. nsă îşi rerimă nevoia
asta, aşa cum făcea întotdeauna.
1 6o$ie, suse ea cu vocea uşor nesigură. %veam de gând " ba nu,
eram hotăr(tă " să-mi cer scuze faţă de tine.
1 6ă vă cereţi scuze, domnişoară5 suse 6o$ie cu glasul voalat,
unând ălăria e at.
<essa se uită lung. C$arlotte urta ea însăşi $aine simle. !u ar fi
crezut niciodată că avea înclinaţie sau gust entru a alege asemenea
lucruri drăguţe.
1 %m greşit întru totul când ţi-am vorbit în felul acela desre Bideon,
suse
dretate,<essa.
6o$ie.2i-am băgat nasul
; ersoană unde
nu oate nu-mi
+udeca fierbe entru
e cineva oala, iar tu ai
ăcatele
familiei sale. 7i ar fi trebuit să-ţi sun că, deşi l-am văzut e Bideon a bal
în acea seară, el nu a luat arte la festivităţi& de fat, nici măcar nu ot să
ştiu ce gândeşte, şi nu ar fi trebuit să mă comort ca şi când aş şti. !u
am mai multă e9erienţă decât tine, 6o$ie, iar când vine vorba ie
bărbaţi, sunt în mod categoric e lângă subiect îmi cer scuze că m-am
urtat ca o încrezută& n-o s-o mai fac, doar să mă ierţi.
6o$ie se duse la şifonier şi îl desc$ise entru a scoate la iveală o a
doua roc$ie " aceasta, de un albastru foarte înc$is, brodată, cu o
anglică aurie de catifea, fusta fiind desicată în dreata, lăsând la
vedere
1 Cevoalul încreţite,desuse
frumoasă dedesubt,
ea undeicculoare desc$isă.
melancolică, şi o atinse uşor cu
mâna. %oi se întoarse sre <essa. %ceasta fuse> aceasta a fost o
scuză foarte drăguţă, domnişoară, şi vă iert. 8-am iertat încă din salon,
c$iar aşa, când aţi minţit entru mine. !u sunt de acord cu minţitul, dar
ştiu că aţi făcut-o din bunătate.
1 % fost foarte cura+os ce-ai făcut, zise <essa. 6ă-i sui adevărul lui
C$arlotte. 7tiu că te-ai temut că se va înfuria.
6o$ie zâmbi tristă.
1 !u e furioasă. 0 dezamăgită. 7tiu asta. % sus că nu utea să
vorbească acum cu mine, dar că o va face mai târziu, şi am văzut-o e
faţa ei. Cumva, într-un fel e mai rău.
1 ;, 6o$ie: 0a e dezamăgită de Will tot timul:
1 0i bine, cine nu e5
1 !u la asta mă refeream. 8oiam să zic că te iubeşte, la fel ca e Will
sau e =em
încetezi sau>
să te temieică
bine,
te ştii
va tu. C$iar dacă
concedia. !-o es-o
dezamăgită,
facă. Credetrebuie să
că eşti
minunată, şi la fel cred şi eu.
;c$ii lui 6o$ie se măriră.
1 /omnişoară <essa:
1 0i bine, c$iar aşa cred, suse <essa cu încăăţânare. 0şti
cura+oasă şi altruistă şi drăguţă. Ca C$arlotte.
;c$ii lui 6o$ie străluciră. 7i-i şterse imediat cu marginea şorţului.
1 'un, gata cu asta, zise ea deodată, încă cliind des. <rebuie să vil
îmbrăcăm şi să vă regătim, deoarece C3ril soseşte imediat cu trăsura, şi
ştiu că doamna 'ranFell nu doreşte să mai irosească vreo cliă.
<essa înaintă ascultătoare, şi, cu a+utorul lui 6o$ie, se sc$imbă în
roc$ia cu dungi gri şi albe.
1 7i nu vă sun decât să aveţi mare gri+ă, adăugă 6o$ie în tim ce o
a+uta să-şi înc$eie nasturii. 'ătrânul acela e cam afurisit, să nu uitaţi asta:
0 foarte
7ăieţiidur cu băieţii
aceia )elul aceia.
în care o susese o făcu e 6o$ie să ară că-l
comătimea şi e Bideon, dar şi e Babriel. /ar oare ce credea Bideon
desre fratele său mai mic şi desre sora lui5 se gândi <essa. /ar nu
întrebă nimic în tim ce 6o$ie o ietănă şi îi aran+ă ărul şi o unse la
tâmle cu aă de levănţică.
1 %cum, nu-i aşa că sunteţi drăguţă, domnişoară5 rosti ea mândră
când termină în cele din urmă, iar <essa trebui să recunoască fatul că
C$arlotte făcuse o treabă bună alegând croiala otrivită entru a-i scoate
în evidenţă frumuseţea, iar griul i se otrivea de minune. ;c$ii îi erau mai
mari şi mai albaştri, talia şi braţele mai subţiri, iar bustul mai lin. 2ai e
un 1
lucru>
Ce anume, 6o$ie5
1 Conaşul =em, suse 6o$ie, făcând-o e <essa să tresară. 8ă rog,
indiferent ce-aţi face, domnişoară> Cealaltă fată aruncă o rivire sre
lanţul cu andantivul de +ad care atârna e artea din faţă a roc$iei
<essei şi îşi muşcă buza. 6ă nu-i frângeţi inima:
0
RĂDĂCINA AMARĂ
Dar acum te-ai împărţit în două, te-ai separat ,
rup din trupul lui , dar suflet din sufletul meu9
Şi ad(ncă în una e rădăcina amară
Şi dulce pentru cealaltă e floarea nemuritoare
1 %lgemon C$arles 6Finbume, ?<riumful timului@
<essa şi trăgea e mâini mănuşile de catifea, în tim ce ieşea e uşile

*nstitutului. Un vânt asru sufla dinsre râu şi îmrăştia mormane de
frunze rin toată curtea. Cerul devenise cenuşiu şi revestea furtună. Will
se afla la baza scărilor\ cu mâinile în buzunare, rivind la clootniţa
bisericii.
%vea caul descoerit, iar vântul îi răvăşea ărul negru, dându-i-l la o
arte de e faţă. !u ărea să o fi zărit e <essa, şi, entru o cliă, ea se
ori şi-l rivi. 7tia că nu se cuvenea s-o facă& =em era al ei, ea era acum
a lui, şi nu mai trebuiau să e9iste şi alţi bărbaţi în viaţa ei. /ar nu se utu
abţine să nu-i comare e cei doi& =em, cu ciudata sa combinaţie de
delicateţe şi utere& şi Will, recum o furtună e mare, neagră-albăstruie,
cu izbucniri strălucitoare însumate asemănătoare fulgerelor. 0a se
întreba dacă va veni şi timul când va utea să-l vadă fără să fie
emoţionată, fără să-i bată inima mai tare, şi dacă acel sentiment avea să
cedeze dacă s-ar
se întâmlase atâtfide
gândit mai că
reede, mult la fatul
încă că era
nu ărea real.logodită cu =em. <otul
<otuşi, mai e9ista un lucru diferit. %cum, când îl rivea e Will, nu mai
simţea niciun fel de durere.
Will o văzu şi zâmbi rintre şuviţele de ăr care-i tot fluturau este faţă.
idică mâna şi le dădu într-o arte.
1 %sta e o roc$ie nouă, nu-i aşa5 suse el în tim ce ea cobora. !u e
cumărată de =essamine.
0a clătină din ca şi aştetă resemnată ca el să sună ceva usturător
desre ea, desre =essamine, desre roc$ie sau desre toate trei.
1 Ki se otriveşte. Ciudat cum griul ăsta îţi face oc$ii să ară albaştri,
dar e adevărat.
0a îl rivi uimită, dar înainte să oată desc$idă gura ca să-l întrebe
dacă se simte bine, trăsura aăru $urducându-se de duă colţul
*nstitutului, condusă de C3ril. ;ri în faţa scărilor, iar ortiera se
desc$ise& C$arlotte era de+a înăuntru, urtând o roc$ie de catifea de
culoarea vinului şi o ălărie îmodobită cu un mănunc$i de flori uscate.
#ărea e9trem de agitată.
1 Urcaţi
ortieră. Credreede, strigă
că stă să louă.ea, ţinându-şi ălăria când se alecă e
6re surrinderea <essei, C3ril nu-i duse la conacul din C$isFicA, ci la
o casă elegantă din #imlico, care, aarent, era reşedinţa din cursul
sătămânii a familiei (ig$tFood. .ncepuse să louă, iar lucrurile lor ude "
mănuşi, ălării şi altoane " le fură luate de un lac$eu cu mutră acră,
înainte să fie conduşi rin multe coridoare lustruite sre o bibliotecă
vastă, unde un foc lin de viaţă ardea într-un cămin mare.
n satele unui birou masiv din lemn de ste+ar stătea 'enedict
(ig$tFood, rofilul său fiind c$iar şi mai ascuţit decât de obicei, din
ricina +ocului de lumini şi umbre din încăere. #erdelele erau trase este
ferestre, iar ereţii erau lini de tomuri grele legate în iele neagră,
titlurile de e cotoare fiind inscriţionate cu litere aurii. /e-o arte şi de
alta, stăteau fiii săi " Bideon în dreata, cu braţele încrucişate la iet,
ărul
arte să
se blond căzându-i
afla Babriel, în oc$i
oc$ii şi ascunzându-i
săi verzi e9resia.
fiind învioraţi /e cealaltă
de un amuzament
infatuat, ţinându-şi mâinile în buzunarele antalonilor. %răta ca şi când
mai avea uţin şi înceea să fluiere.
1 C$arlotte, suse 'enedict. Will. /omnişoară Bra3. Ca-ntotdeauna,
o lăcere.
(e făcu semn să se aşeze e scaunele din faţa biroului său. Babriel îi
rân+i obraznic lui Will când se aşeză. Will se uită la el, cu c$iul comlet
ine9resiv, iar aoi rivi în altă arte.
ără să facă vreo remarcă usturătoare, gândi <essa uimită. )ără să-i fi
aruncat o rivire urâtă. ;are ce anume se întâmla5
1 ţi mulţumesc, 'enedict, zise C$arlotte " micuţă, cu satele dret "
e un ton liniştit. Că ne-ai rimit imediat.
1 /esigur. âmbi. /ar ştii că nu mai oţi faci nimic entru a sc$imba
rezultatul acestei încercări. !u de mine deinde ce decretează Consiliul.
0ste numai decizia
C$arlotte lor.caul într-o arte.
îşi înclină
1 ntr-adevăr, 'enedict. /ar toate aceste lucruri se întâmlă din vina
ta. /acă nu l-ai fi forţat e Consulul Wa3land să dea un sectacol entru
a mă discilina, n-ar mai fi fost nimic de decretat.
'enedict ridică din umerii săi înguşti.
1 %$, C$arlotte: îmi amintesc de tine când erai C$arlotte )airc$ild.
0rai o fetiţă atât de încântătoare, şi, mă crezi sau nu, eu încă ţin la tine
c$iar şi-acum. Ceea ce fac e entru binele *nstitutului şi al Conclavului. ;
femeie nu oate conduce *nstitutul. !u-i stă în fire. ; să-mi mulţumeşti
când vei fi la casa ta alături de Henr3, crescând următoarea generaţie de
vânători de umbre,
entru orgoliul aşaîncum
tău, dar ar trebui
adâncul inimiisătale,
faci.tu6-ar utea
ştii că să fie o lovitură
am dretate.
C$arlotte resira reciitat.
1 /acă ai renunţa să revendici *nstitutul înainte de decret, c$iar crezi
că va fi un dezastru de zile mari5 6ă conduc eu *nstitutul5
1 0i bine, n-o să aflăm asta, nu-i aşa5
1 ;, nu ştiu: suse C$arlotte. Cred că ma+oritatea membrilor
Conclavului ar alege mai degrabă o femeie decât un ticălos desfrânat
care fraternizează nu doar cu locuitorii (umii de =os, ci şi cu demonii.
Urmă o scurtă tăcere. 'enedict nu se clinti. !ici Bideon.
n cele din urmă, 'enedict vorbi, iar în vocea sa mieroasă era o nuanţă
de amărăciune.
1 vonuri şi aluzii erfide.
1 %devăr şi observaţie, zise C$arlotte. Will şi <essa au fost la ultima
ta întrunire din C$isFicA. %u observat multe lucruri.
1 %cea
numi-o femeie-demon
rietenă cu carearteneră
sau mai degrabă te $âr+oneai
de e canaea, suse Will. %i
afaceri5
'enedict îşi mi+i oc$ii.
1 Căţeluş obraznic>
1 ;, aş zice că era rietenă, zise <essa. /e obicei, un asociat nu-i
ermite artenerului de afaceri să-l lingă e faţă. Cu toate că s-ar utea
să mă înşel. Ce ştiu eu desre toate astea5 în fond, sunt doar o femeie
rostuţă.
Will sc$iţă un zâmbet. Babriel încă se uita lung& Bideon avea rivirea
aţintită în odea. C$arlotte era e9trem de calmă, cu mâinile în oală.
1 8oi trei sunteţi cam nătângi, suse 'enedict gesticulând cu disreţ
sre ei.
<essa văzu ceva e înc$eietura mâinii lui " o umbră, recum zalele
brăţării unei femei " înainte ca mâneca să-i fi alunecat înaoi este ea.
1 %sta dacă voi aveţi imresia că cei din Consiliu vor crede toate
minciunile
(umea de voastre. <u " aruncă
=os& cuvântul o rivire nimicitoare
tău nu-nseamnă nimic. 7isre
tu "<essa " eşti
făcu din din
mână
sre Will " eşti un nebun cu acte-n regulă, care fraternizează cu
magicienii. !u doar cu obraznica asta de-aici, dar şi cu 2agnus 'ane. 7i
când o să fiu verificat cu 6abia 2ortală, iar eu voi resinge toate
acuzaţiile voastre, e cine vă imaginaţi că vor crede, e voi sau e mine5
Will sc$imbă o rivire raidă cu C$arlotte şi <essa. %vusese dretate,
gândi <essa, că 'enedict nu se temea de 6abia 2ortală.
1 'enedict, mai sunt şi alte dovezi, suse el.
1 /a5 (ig$tFood zâmbi ironic. Cum ar fi5
1 /ovada roriului tău sânge otrăvit, zise C$arlotte. C$iar acum,
când
a a+unsai descomunerea5
gesticulat sre noi,încee
ţi-am văzut înc$eietura
de la tors, mâinii.
nu-i aşa5 aoi Cât de dearte
se întinde sre
braţe şi sre icioare>
1 /esre ce vorbeşte5 8ocea lui Babriel era un amestec de furie şi
groază. <ată5
1 8ariola demonului, suse Will cu satisfacţia unui om răzbunat e
delin.
1 Ce acuzaţie dezgustătoare> înceu 'enedict.
1 /ezminte-o, atunci, rosti C$arlotte. idică-ţi mâneca: %rată-ne
braţul:
2uşc$ii feţei lui 'enedict se contractară din nou. <essa îl rivi
fascinată. 0l nu o îngrozea, cum o făcuse 2ortmain, ci mai degrabă o
dezgusta, aşa cum s-ar întâmla dacă ar vedea un vierme gras şeruind
rintr-o grădină. l rivi când se întoarse sre fiul său mai mare.
1 <u: mârâi el. u le-ai sus: <u m-ai trădat:
1 %şa
sfârşit am înfăcut,
braţele +os. 7isuse
o voi Bideon, ridicându-şi caul şi lăsându-şi în
face din nou.
1 Bideon5 întrebă Babriel, nevenindu-i să creadă. <ată5 /esre ce
vorbiţi5
1 Babriel, fratele tău ne-a trădat. (e-a dezvăluit secretele noastre
celor din familia 'ranFell. 'enedict rosti cuvintele de arcă ar fi scuiat
otravă. Bideon %rt$ur (ig$tFood, continuă 'enedict. C$iul său ărea
mai îmbătrânit, ridurile din colţurile gurii mai adânci, dar tonul său era
nesc$imbat. Ki-aş sugera să meditezi cu multă atenţie asura a ceea ce
ai făcut şi a ceea ce vei face în continuare.
— 3m meditat, zise Bideon e un ton blând, scăzut. 2-am tot gândit
încă de când m-ai rec$emat din 6ania. Coil fiind, am resuus că toţi
vânătorii de umbre trăiau aşa, ca noi, condamnând demonii la lumina
zilei, dar fraternizând cu ei la adăostul noţii. %cum îmi dau seama că
nu e adevărat, că nu acesta este felul nostru de a fi, tată& e felul tău %i
dezonorat
1 !u e şi ai mân+it
cazul să fii numele (ig$tFood.
melodramatic>
1 2elodramatic5 în tonul de obicei egal al lui Bideon se simţea
disreţul îngrozitor. <ată, mă tem entru viitorul 0nclavei dacă *nstitutul
a+unge e mâinile tale. ţi sun acum că voi deune mărturie îmotriva ta
la Consiliu. 8oi ţine 6abia 2ortală cu mâinile mele şi-i voi sune
Consulului Wa3land de ce consider că C$arlotte este de o mie de ori mai
otrivită decât tine să conducă *nstitutul. 8oi dezvălui fiecăruia dintre
membrii Consiliului ce se întâmlă noatea e-aici. (e voi sune că
lucrezi entru 2ortmain. (e voi sune de ce
1 Bideon: 0ra Babriel, cu voce ascuţită, întreruându-şi fratele. 7tii
rea
deţinembinecustodia
că dorinţa maniei7inoastre
*nstitutului. din vinaecelor
atul
dindefamilia
moarte a fost acamurit
)airc$ild noi
ea>
1 %sta-i o minciună, zise C$arlotte. 0a şi-a luat viaţa, dar nu ca o
consecinţă a ceva ce i-ar fi făcut tatăl meu. l rivi în faţă e 'enedict. %
fost mai degrabă din cauza a ceva ce tatăl tău a făcut.
Babriel ridică tonul.
1 Ce vrei să sui5 /e ce ai sune una ca asta5 <ată>
1 Babriel, taci: 8ocea lui 'enedict se înăsrise şi devenise
oruncitoare, dar, entru rima dată, în glasul şi în oc$ii săi se întrezărea
frica, C$arlotte, ce insinuezi5
1 'enedict, ştii rea bine la ce mă refer, zise C$arlotte. ntrebarea r
dacă tu îţi doreşti cu adevărat ca eu să îmărtăşesc cunoştinţele mele
Conclavului şi coiilor tăi. 7tii rea bine ce ar însemna entru ei.
'enedict se lăsă e sate.
1
WillC$arlotte,
răsunse,recunosc când e vorba
rea nerăbdător entrudeaşanta+.
se maiCe vreiabţine.
utea de la mine5
1 enunţă la retenţiile tale asura *nstitutului. 6usţine-o e C$arlotte
în faţa Consiliului. 6une-le de ce consideri tu că *nstitutul ar trebui să fie
în continuare condus de ea. 0şti un orator bun. %i să găseşti tu ceva,
sunt sigur.
'enedict rivi de la Will la C$arlotte. 'uzele i se arcuiră.
1 %cestea sunt condiţiile voastre5
nainte ca Will să oată vorbi, C$arlotte zise
1 !u toate condiţiile noastre. <rebuie să ştim cum ai comunicat cu
2ortmain şi unde se află el.
'enedict c$icoti.
1 %m comunicat cu el rin intermediul lui !at$aniel Bra3. /ar, de
vreme ce l-aţi omorât, mă îndoiesc că vom mai avea vreo sursă de
informaţii la îndemână.
C$arlotte
1 8rei săăru
sui îngrozită.
că nu mai e9istă nimeni altcineva care să ştie unde e5
1 0u cu siguranţă nu ştiu, zise 'enedict. 2ortmain nu e c$iar atât de
rost, din nefericire entru voi. % dorit ca eu să ot relua *nstitutul astfel
încât el să-l oată distruge din interior. /ar ăsta era numai unul dintre
multele lui lanuri, doar un fir din ânza lui de ăian+en. 0l va deţine
controlul Conclavului. 7i o va avea e ea
#rivirea lui zăbovi asura <essei.
1 Ce intenţionează să obţină de la mine5 întrebă <essa.
1 !u ştiu, zise 'enedict cu un zâmbet viclean. Ceea ce ştiu este că
cerea în mod $otărât să ai arte de bunăstare. %tâta gri+ă, atâta
sentiment într-uncăosibil
1 0l susţine mire: zise <essa. Ce vrea să sună cu asta5
m-a creat,
1 !-am nici cea mai vagă idee. <e înşeli dacă tu consideri că m-a
făcut confidentul lui.
1 /a, zise Will, voi doi nu rea ăreţi să aveţi multe în comun, cu
e9ceţia unei înclinaţii sre femei-demon şi sre răutate.
1 Will: suse <essa enervată.
1 !u m-am referit la tine, zise Will, ărând surrins. 2ă refeream la
clubul #andemonium>
1 /acă aţi terminat cu sc$imbul de relici, zise 'enedict, aş vrea să-l
lămuresc e fiul meu în legătură cu un lucru. Bideon, ser că înţelegi că,
dacă o susţii e C$arlotte 'ranFell în demersul ei, nu vei mai fi bine-venit
sub acoerişul meu. !u degeaba se sune că nu trebuie să-ţi laşi
întreaga moştenire unui singur urmaş.
/ret răsuns, Bideon îşi ridică mâinile în faţă ca şi când ar fi vrut să
se roage.
seama de /ar
ceeavânătorii
ce făceadeel umbre nu seinelul
" îşi scotea roagă,deiar <essa
argint de îşi
edădu
deget.reede
*nelul
semăna cu cel al lui =em Carstairs, numai că acesta avea un model de
flăcări deasura verigii. *nelul familiei (ig$tFood. l aşeză e marginea
biroului tatălui său şi se întoarse sre fratele lui.
1 Babriel: zise el. 8ii cu mine5
;c$ii verzi ai lui Babriel scăărau de mânie.
1 7tii că nu ot.
1 'a da, oţi.
Bideon întinse mâna sre fratele său. 'enedict rivea lung sre
amândoi. #ălise uşor, ca şi când şi-ar fi dat brusc seama că ar utea
ierde nu numai un fiu, ci e amândoi. 2âna lui strângea muc$ia biroului,
degetele albindu-i-se din cauza strânsorii. <essa nu se utu abţine să nu
rivească fi9 la înc$eietura mâinii acestuia care ieşea de sub manşetă.
0ra foarte alidă, încon+urată de striaţii negre circulare. Ceva în legătură
cu
ea,această
era de+aimagine o îngreţoşă,
în icioare. iar ea se ridică
!umai C$arlotte stăteade elascaun.
+os, fel de Will, lângă
formală şi
lisită de e9resie ca întotdeauna.
1 Babriel, te rog, zise Bideon. 8ino cu mine:
1 7i cine o să aibă gri+ă de tata5 Ce va sune lumea desre familia
noastră dacă îl abandonăm amândoi5 zise Babriel, din vocea lui
răzbătând amărăciune şi diserare. Cine va administra averea, locul din
Consiliu>
1 !u ştiu, zise Bideon. /ar nu e nevoie să fii tu acela. (egea>
8ocea lui Babriel tremura.
1 Bideon, familia e mai resus de (ege.
#entru
arte, o clii, îşi încrucişă
muşcându-şi rivirea
buza, şi se duse săcu se
a fratelui
aşeze său& aoi se
în satele luiuită în altă
'enedict,
unând o mână e sătarul scaunului e care stătea tatăl lui.
'enedict zâmbi& cel uţin în această rivinţă ieşise triumfător.
C$arlotte se ridică în icioare, cu bărbia înainte.
1 'enedict, sunt încredinţată că ne vom vedea mâine în camera
Consiliului. 6er că vei şti ce să faci, zise ea, şi ieşi din încăere, cu
Bideon şi <essa e urmele ei. !umai Will ezită o cliă, în cadrul uşii, cu
oc$ii la Babriel, dar cum acesta nu-l rivi, ridică entru ultima dată din
umeri şi ieşi duă ceilalţi, înc$izând uşa în urma lui.
Călătoriră înaoi sre *nstitut, cu loaia bătând în geamurile trăsurii.
C$arlotte încercă de mai multe ori să-i vorbească lui Bideon, dar acest
rămase tăcut, rivind în gol sre riveliştea înceţoşată a străzilor e care
treceau. <essa nu-şi dădu seama dacă era mânios sau regreta ceea ce
făcuse, ori oate
întotdeauna, că că
cu toate se C$arlotte
simţea uşurat. 0ra la
îi e9licase că fel de imasibil
va e9ista oricândcao
cameră entru el la *nstitut, şi că ei cu greu uteau să-şi e9rime
recunoştinţa entru ceea ce el făcuse. n sfârşit, în tim ce treceau e
6trand, trăsura $urducându-se, el suse
1 C$iar am crezut că Babriel va veni cu mine, de vreme ce a aflat
desre 2ortmain>
1 ncă nu înţelege, zise C$arlotte. %cordă-i tim.
1 Cum de-ai ştiut5 Will îi rivi lung e Bideon. !oi de-abia acum am
aflat ce i s-a întâmlat mamei tale. *ar 6o$ie a sus că tu $abar n-
aveai>
1 (-am us e C3ril să înmâneze două bilete, zise C$arlotte. Unul lui
'enedict şi unul lui Bideon.
1 0l mi l-a strecurat în mână în tim ce tata nu se uita, zise Bideon.
%m reuşit să-l citesc înainte ca voi să intraţi.
1 7i ai ales
Bideon rivi să-i
sredai crezare5
fereastra zise <essa.
sălată %tât%vea
de loaie. de iute5
ma9ilarul încleştat.
1 #ovestea tatălui meu în legătură cu moartea mamei n-avea sens
entru mine. n sc$imb, asta are sens.
ngrămădit în trăsura umedă, cu Bideon la doar câţiva centimetri de
ea, <essa simţi nevoia ciudată de a-l atinge, de a-i sune că şi ea
avusese un frate e care-l iubise şi e care-l ierduse într-un mod care
era mai dureros decât moartea, că ea îl înţelegea. nţelegea acum ce-i
lăcea lui 6o$ie la el " vulnerabilitatea de sub mina lui imasibilă,
onestitatea adevărată de sub trăsăturile frumoase ale c$iului său.
<otuşi, ea nu suse nimic, simţind că n-ar fi fost otrivit. ntre tim,
Will, care stătea
surrindea câte olângă
licărireea, clocoteaatunci
albastră, de energie. /in când
când o rivea, sauînurma
când,unui
ea
zâmbet " un zâmbet surrinzător de dulce, ceva ameţitor, ceva ce n-ar fi
utut niciodată ână atunci să asocieze cu Will. 0ra ca şi când el
îmărtăşea cu ea o glumă numai de ei cunoscută, numai că ea nu era e
delin convinsă că ştia ce glumă era. nsă erceea tensiunea lui atât de
acut, încât calmul ei, sau ce mai rămăsese din acesta, îi era e delin
zdruncinat în momentul în care, în sfârşit, a+unseră înaoi la *nstitut, iar
C3ril " ud leoarcă, dar rietenos ca întotdeauna " dădu roată trăsurii
entru a desc$ide ortiera.
; a+ută mai întâi e C$arlotte, aoi e <essa, iar aoi Will fu lângă ea,
sărind din trăsură şi evitând în ultima cliă o băltoacă. #loaia se orise.
Will rivi sre cer şi o luă e <essa de braţ.
1 8ino: îi şoti el, conducând-o sre uşa din faţă a *nstitutului.
<essa rivi este umăr sre C$arlotte, care stătea la baza tretelor,
ărând că
%ceasta reuşisecuînînsufleţire.
gesticula cele din urmă să-l facă e Bideon să vorbească.
1 6-ar cuveni să-i aştetăm, nu-i aşa... înceu <essa.
Will clătină din ca în mod $otărât.
1 C$arlotte va ălăvrăgi mult tim desre camera în care ar vrea să
stea el şi cât îi este de recunoscătoare entru a+utor, iar eu nu vreau
decât să vorbesc cu tine.
<essa îl rivi lung în tim ce intrau în *nstitut. Will voia să-i vorbească.
0ra adevărat că-i mai susese acest lucru şi înainte, dar să i-o sună atât
de direct era nefiresc entru el.
i trecu un gând rin minte. ;are =em îi susese de logodna lor5 0ra
cumva mânios, considerând-o nedemnă de rietenul lui5 /ar oare când
avusese =em ocazia/ #oate în tim ce ea se îmbrăcase> dar atunci,
Will nu ăruse suărat.
1 %bia aştet să-i sun lui =em desre întâlnirea noastră, zise el în
tim ce s-a
Bideon urcaîntors
scările. !-o să-itatălui
îmotriva vină să
săucreadă
în felulcăăsta:
scenaUnaa fost
e să-ireală " că
dezvălui
secrete lui 6o$ie, şi alta e să renunţi la legăturile tale cu familia. 7i, cu
toate astea, el a renunţat la inelul familiei.
1 0ste recum ai sus, zise <essa în tim ce cotiră în caul scărilor şi
ăşiră e coridor.
6imţea e braţ aăsarea caldă a mâinii lui Will înmănuşate.
1 Bideon e îndrăgostit de 6o$ie. ;amenii ar face orice în numele
iubirii.
Will o rivi ca şi când cuvintele ei îl zdruncinaseră, aoi îi zâmbi,
acelaşi zâmbet dulce, înnebunitor, e care i-l oferise în trăsură.
1 Uimitor,
<essa dădunu-i
să aşa5
răsundă, dar de+a a+unseseră în salon. năuntru era
lumină& torţele cu lama-vră+itoarei luminau intens, iar în cămin ardea
focul. #erdelele nu erau trase în lături, dezvăluind rivirii ătrate de cer
lumburiu, <essa îşi scoase ălăria şi mănuşile şi tocmai le unea f
măsuţa marocană când văzu că Will, care o urmase, zăvora uşa.
<essa clii.
1 Will, de ce încui>
!-aucă să-şi termine rooziţia. #arcurgând distanţa dintre ei în doi
aşi lungi, Will întinse mâna sre ea şi o îmbrăţişă. 0a icni surrinsă.
Când el o luă în braţe, ăşind îmreună înaoi ână când aroae că se
ciocniră de erete, crinolina ei rotestând.
— <ill, zise ea surrinsă, dar el o ţintuia de erete cu truul lui,
mâinile alunecându-i e umerii ei, sre ărul umed, liindu-şi brusc
buzele fierbinţi de ale ei.
şi îi<essa cedă
simţea şi se
truul răsuci, sufocată
contractat liit de-aldeei,sărutarea
el avândlui& buzele
gust îi erau6imţi
de loaie. moi,
cum din stomac o curinde un val de căldură în tim ce el îşi aăsa gura
este a ei, forţând-o să-i răsundă.
n satele oc$ilor ei înc$işi trecu, entru o fracţiune de secundă, c$iul
lui =em. şi use mâinile e ietul lui Will şi-l îndeărtă de ea,
îmingându-l cât de tare utea. 09iră violent, rostind
— +u&
6urrins, Will făcu un as înaoi. 8ocea lui, când vorbi, era înăbuşită
şi +oasă.
1 /ar noatea trecută5 în infirmerie5 0u> tu m-ai îmbrăţişat>
'hiar aşa am făcut/ 7ocată, îşi dădu seama că ceea ce luase dret
vis nu fusese câtuşi de uţin vis. 6au el minţea5 /ar nu. !-avea cum să
ştie el ce visase ea.
1 0u> murmură ea. %m crezut că visam>
0moţia
durere lină de0*dorinţă
şi confuzie. aroaedisăru
că se brusc
bâlbâidin oc$ii lui, fiind înlocuită de
1 /ar c$iar şi astăzi. %i sus că> eşti la fel de nerăbdătoare să fii
singură cu mine, duă cum eram şi eu>
1 2i-am înc$iuit că voiai ca eu să-mi cer scuze: 2i-ai salvat viaţa la
deozitul de ceai, şi eu chiar îţi sunt recunoscătoare, Will. %m crezut că
voiai să-ţi sun asta>
Will o rivi de arcă l-ar fi ălmuit.
1 !u ţi-am salvat viaţa ca să-mi fii recunoscătoare&
1 %tunci, de ce5 zise ridicând vocea. %i făcut-o entru că asta e
menirea ta5 )iindcă (egea sune>
— fi3m
şi-ar datfăcut-o
seamapentru că tede
de şocul iuesc& aroae
e c$iul ţiă el,eşi un
ei, suse aoi,
toncamult
şi când
mai
blând <e iubesc, <ess, şi le-am iubit mereu, încă din clia când ne-am
întâlnit.
<essa îşi îmreună mâinile. 0rau reci ca g$eaţa.
1 %m crezut că n-ai să oţi fi mai crud decât ai fost atunci e
*coeriş. 2-am înşelat. %cum eşti şi mai crud.
Will rămase nemişcat. %oi clătină din ca lent, dintr-o arte în
cealaltă, asemenea unui acient care neagă diagnosticul unui doctor,
referitor la moarte.
1 !u> mă crezi5
1 6igur că nu te cred. /uă toate lucrurile e care le-ai sus, duă
cum te-ai urtat cu mine>
1 % treuit s-o fac, zise el. !-am avut de-ales. <essa, ascultă-mă. 0a
dădu să ornească sre uşă. 0l se reezi să-i ţină calea, oc$ii săi albaştri
imlorând-o.
<essa şovăi.<e )elul
rog, ascultă-mă: e rog&
în care sunea ?te rog@ " rugămintea din vocea lui "
nu semăna cu ceea ce fusese e acoeriş. %tunci de-abia reuşise s-o
rivească. %cum o rivea lung, diserat, ca şi când ar fi utut să-i
sub+uge voinţa de a rămâne numai cu a+utorul dorinţei. 8ocea care striga
la ea că el o va răni, că el nu era sincer, cedă, acoerită de vocea mai
uternică, trădătoare, care-i sunea să rămână. 6ă-l asculte.
1 <essa: Will îşi trecu mâinile rin ărul lui negru, degetele sale fine
tremurând de agitaţie. <essa îşi aminti cum era să atingă acel ăr, să-şi
treacă degetele rin el, să-l simtă ca o mătase. Ce-ţi voi sune acum n-
am sus niciodată nici unei fiinţe vii, cu e9ceţia lui 2agnus, dar a fost
numai entru că aveam nevoie de a+utorul lui. !u i-am sus nici măcar lui
=em. Will insiră adânc. Când aveam doisrezece ani şi locuiam cu
ărinţii în Kara Balilor, am găsit un #39is în biroul tatălui meu.
0a nu rea ştia la ce se aştetase din artea lui Will să-i sună. /ar cu
siguranţă nu la aşa
1 Un P?0isl /ar ceva.
de ce ar fi ţinut tatăl tău un #39is5
1 ; amintire a zilelor lui ca vânător de umbre5 Cine ştie5 /ar îţi
aminteşti din 'ode0 caitolul referitor la blesteme şi cum ot fi ele
aruncate5 0i bine, când am desc$is cutia, am eliberat un demon " un
marbas " care m-a blestemat 0l a +urat că oricine mă va iubi va fi
condamnat să moară. %ş fi utut să nu-l cred " nu eram bine şcolit într-
ale magiei ", dar sora mea mai mare a murit în acea noate, într-un mod
oribil. %m considerat că era înceutul blestemului. %m fugit de la familia
mea şi am venit aici. 2i s-a ărut că era singurul mod în care uteam să
le ofer siguranţă şi să nu-i omor unul câte unul. (a înceut, nu mi-am dat
seama că intram
de =essamine într-o a să
" trebuia doua
măfamilie.
asigur Henr3, C$arlotte,
că niciunul de-aicic$iar şi afurisita
n-avea să mă
iubească vreodată. %ltminteri, m-am gândit, însemna să-i un într-un
ericol de moarte. %ni de zile i-am ţinut e toţi la distanţă " e toţi e care
nu i-am utut da cu totul la o arte.
<essa îl rivea lung. Cuvintele lui răsunau în mintea ei. ?6ă-i ţin e toţi
la distanţă@> ?la o arte@> 0a se gândi la minciunile lui, la felul în care
se ascundea, la modul nelăcut în care se comorta faţă de C$arlotte şi
Henr3, la răutăţile care ăreau forţate, c$iar la ovestea <atianei, care îl
iubise aşa cum iubesc fetiţele, şi a cărei afecţiune o zdrobise el. 7i aoi
mai era>
1 =em, şoti ea.
0l o rivi nefericit.
1 =em e diferit, şoti el.
1 =em e e moarte. #e =em l-ai lăsat entru că de+a era e moarte5
<e-ai gândit
1 7i că blestemul
cu fiecare an carenutrecea,
va avea
iarefect şi asura lui5
el suravieţuia, ărea din ce în ce
mai robabil. 2-am gândit că m-aş utea adata să trăiesc astfel. 2-am
gândit că, duă ce =em n-ar mai fi fost, duă ce aş fi îmlinit otsrezece
ani, o să mă duc să trăiesc singur, entru a nu aduce blestemul meu
asura nimănui " dar aoi, totul s-a sc$imbat. /in cauza ta.
1 % mea5 zise <essa e un ton liniştit, lin de uimire.
0l zâmbi vag.
1 Când te-am întâlnit rima dată, m-am gândit că erai diferită de toţi
cei e care-i cunoscusem vreodată. 2-ai făcut să râd. !imeni în afară de
=em nu m-a mai făcut să râd. <im de, /umnezeule, cinci ani. *ar tu ai
făcut toate astea fără efort, aşa cum resiri.
1 !ici măcar nu mă cunoşteau Will>
1 ntreabă-l e 2agnus. 0l îţi va sune. /uă acea noate e
acoeriş, m-am dus la el. <e-am resins entru că mă gândeam că
înceuseşi
în 6anctuar,să-ţi
cânddaiam
seama
crezutdecăsentimentele mele dat
muriseşi, mi-am entru tine. că
seama n robabil
acea zi,
uteai să citeşti e c$iul meu. %m fost îngrozit. %m fost obligat să te fac
să mă urăşti, <essa, %şa că am încercat. %oi, am vrut să mor. %m
crezut că voi îndura ca tu să mă urăşti, dar nu am utut, 2i-am dat
seama că tu aveai să rămâi la *nstitut şi că, de fiecare dată când te-aş fi
văzut, ar fi fost la fel ca atunci când am stat e acel acoeriş, făcându-te
să mă disreţuieşti şi simţindu-mă de arcă aş fi îng$iţit otravă. 2-am
dus la 2agnus şi i-am cerut să mă a+ute în rimul rând să-i găsesc e
demonul care mă blestemase, astfel încât blestemul să oată fi ridicat.
2-am gândit că aoi aş fi utut încerca din nou. #utea fi lent şi dureros şi
aroae
mine, dacă imosibil. /ar am
ţi-aş mărturisi crezut Că
adevărul. că te-aş utea
aş utea să-ţiface să ţiiîncrederea,
recâştig din nou la
să construiesc ceva cu tine, încetul cu încetul.
1 8rei> vrei să sui că blestemul a fost ridicat5 Că a disărut/
1 !-a e9istat niciun blestem aruncat asura mea, <essa. /emonul m-
a ăcălit. !-a fost niciodată niciun blestem. n toţi aceşti ani, am fost un
rost. /ar nu c$iar atât de rost, încât să nu-mi dau seama că rimul
lucru e care trebuia să-l fac de îndată ce am aflat adevărul era să-ţi
sun ţie ce simt cu adevărat.
0l făcu un as înainte, dar, de data asta, ea nu dădu înaoi. l rivea
lung, îi rivea ielea alidă, aroae transarentă, de sub oc$i, îi rivea
ărul negru, ondulat la tâmle, conturul gâtului, albastrul oc$ilor fi curbura
gurii. #rivea lung la el, aşa cum ar fi utut rivi un loc drag e care nu era
sigură că avea să-l mai vadă vreodată, încercând să-şi întiărească toate
amănuntele în minte, să le zugrăvească în dosul leoaelor, astfel încât
să şi
le oată vedea voce
auzi roria când ca
ar venind
fi înc$isdeoc$ii să doarmă.
foarte dearte.
1 /e ce eu5 şoti ea. Will, de ce eu5
0l ezită.
1 /uă ce te-am adus înaoi aici, duă ce C$arlotte a găsit scrisorile
tale către fratele tău, eu> eu le-am citit.
<essa se auzi sunând foarte calm
1 7tiu că aşa ai făcut. (e-am găsit în camera ta când am fost acolo
îmreună cu =em.
0l rivi uimit.
1 !u mi-ai sus nimic desre asta.
1 (a înceut, am fost suărată, recunoscu ea. /ar asta a fost în
noatea în care te-am descoerit în bârlogul de ifriţi. #resuun că ţineam
la tine. 2i-am sus că fuseseşi doar curios sau că C$arlotte te rugase să
le citeşti.
e 1 !u ea
toate. m-a rugat,
)iecare cuvântzise el. (e-am
e care scos<ess,
l-ai scris. eu însumi dinmine
tu şi cu foc. (e-am citit
semănăm.
!oi trăim şi resirăm cuvinte. Cărţile m-au îmiedicat să-mi iau viaţa,
duă ce am crezut că n-aveam să mai ot iubi vreodată e cineva, să
mai fiu iubit de nimeni niciodată. Cărţile m-au făcut să simt că robabil nu
eram comlet singur. %cestea au fost cinstite cu mine, şi eu cu ele. 6ă-ţi
citesc cuvintele, ceea ce ai scris, fatul că uneori te simţeai singură şi
seriată, dar întotdeauna cura+oasă. )elul în care vedeai lumea, culorile,
te9turile şi sunetele acesteia, m-au făcut să simt> să simt felul în care
gândeai, serai, simţeai, visai. 2i se ărea că şi eu visam şi gândeam şi
simţeam cu tine 4isam ceea ce tu visai, voiam ceea ce tu voiai " şi aoi
mi-am dat <e-am
scrisorilor. seamaiubitcă din
te voiam
clia încu adevărat
care e ncă
le-am citit. tine teat
a din satele
iubesc.
<essa înceuse să tremure. 0ra ceea ce-şi dorise dintotdeauna să-i
sună cineva. Ceea ce îşi dorise mereu, în cel mai îndeărtat colţ al
inimii ei, ca <ill să-i sună. Will, băiatul căruia îi lăceau aceleaşi cărţi ca
şi ei, aceleaşi oezii care îi lăceau şi ei, care o făcea să râdă c$iar şi
când era furioasă. 7i iată-l stând în faţa ei, sunându-i că iubeşte
cuvintele din inima ei, forma sufletului ei. 6unându-i ceva ce ea nu-şi
înc$iuise vreodată că-i va sune cineva. 6unându-i ceva ce nu avea
să i se mai sună vreodată, nu în felul acesta. 7i nu de către el.
/ar acum nu mai conta.
1 0 rea târziu, zise ea.
1 !u sune asta: 8ocea lui era aroae o şoată. <e iubesc, <essa:
<e iubesc:
0a clătină din ca.
1 Will> oreşte-te:
0l resira greu.
1 7tiam că vei fi reţinută şi că nu vei avea încredere în mine, zise el.
<essa, te rog, e din cauză că nu mă crezi, sau nici nu-ţi oţi măcar
imagina că şi eu te iubesc& căci dacă e cea de-a doua>
1 Will: !u contează$
1 'a nimic nu contează mai mulţi 8ocea lui deveni mai uternică. Ştiu
că dacă mă urăşti e entru că te-am obligat eu. Ştiu că n-ai niciun motiv
să-mi acorzi o a doua şansă, să mă riveşti într-o lumină diferită. /ar te
imlor să-mi acorzi această şansă: 8oi face orice. !rice&
8ocea i se frânse, iar ea auzi ecoul unei alte voci în interiorul acesteia.
l văzu e =em rivind în +os sre ea, cu toată iubirea şi lumina şi
seranţa şi aştetarea din lume în oc$ii lui.
1 !u, şoti ea. !u se oate.
1 'a da, suse el diserat. <rebuie. !u mă oţi urî într-atât, încât
toate acestea>
1 !u te urăsc câtuşi de uţin, zise ea cu o mare tristeţe. %m încercat
să te urăsc, dar n-am reuşit.
1 %tunci, e9istă o şansă. n oc$i îi licări seranţa. 0a n-ar fi trebuit să-i
vorbească atât de blând " o, /oamne, nu e9ista nimic care să facă
situaţia asta mai uţin îngrozitoare5 <rebuia să-i sună. %cum. /e
îndată. /irect. <essa, dacă nu mă urăşti, atunci e9istă o şansă ca tu să
oţi>
1 =em m-a cerut de soţie, e9lodă ea. 7i eu am sus da:
— Poftim/
1%m sus că =em m-a cerut de soţie, şoti ea. 2-a întrebat dacă
vreau
Willsă mă mărit
deveni alidcu
deel. 7i eu am accetat.
uimire.
1=em. =em al meu5
0a încuviinţă din ca, fără să rostească vreun cuvânt.
Will se clătină şi îşi use mâna e sătarul unui scaun entru a-şi
ăstra ec$ilibrul. %răta recum cineva care fusese brusc lovit în stomac.
1 Când5
1 %zi-dimineaţă. /ar am devenit mai aroiaţi, mult mai aroiaţi, de
mai mult tim.
1 şi =em5
Will arăta de arcă i s-ar fi cerut să creadă în ceva imosibil " zăadă
vara, iarna londoneză lisită de loaie.
/ret răsuns, <essa atinse cu buricele degetelor andantivul din +ad
e care i-l dăduse =em.
1 2i-a dat ăsta, zise ea. 8ocea ei era foarte liniştită. % fost darul de
nuntă
Willrimit de se
îl rivi, mama
uitălui.
la literele c$inezeşti de e el " ărea un şare
încolăcit la gâtul ei.
1 !u mi-a sus niciodată nimic. !iciodată n-a omenit nici măcar un
cuvânt de tine. !u în felul ăsta. şi dădu ărul de e faţă cu acel gest tiic
e care ea îl văzuse făcându-l de o mie de ori. !umai că, de data asta,
mâna îi tremura vizibil. l iubeşti5
1 /a, îl iubesc, zise ea, şi-l văzu e Will tresărind. va înţelege.
#entru o cliă, <essa se imagină scoţându-şi andantivul, ieşind e
$ol, ciocănind la uşa lui =em. /ându-i-l înaoi. 6unându-i că făcuse o
greşeală, că ea nu se utea căsători cu el. *-ar fi utut sune, le-ar fi
utut sune tuturor desre ea şi desre Will " desre fatul că nu era
sigură, desre fatul că avea nevoie de tim, desre cum nu-i utea
romite toată
va aarţine inima ei, desre cum o arte din ea îi aarţinea lui Will şi îi
mereu.
%oi se gândi la rimele cuvinte e care le auzise rostite de =em, la
oc$ii lui înc$işi, la satele lui întors sre ea, la faţa lui sre lumina lunii.
?Will5 Will, tu eşti5@ )elul în care vocea lui Will şi c$iul său se
îmblânzeau în rezenţa lui, aşa cum nu se întâmla când era vorba de
altcineva& la felul în care =em îl aucase e Will de mâini în infirmerie
când sângerase, la felul în care Will îl strigase ?=ames:@ când automatul
de la deozit îl doborâse la ământ.
+u-i pot separa pe unui de celălalt , gândi ea. +u pot fi răspunzătoare
pentru un asemenea lucru
+u-ieapot
când ar fispune nici unuia%vea
rut logodna. dintre
să eifieadevărul îşi imagină
blând. =em c$iul luiblând.
era întotdeauna =em
/ar ea ar urma să distrugă ceva reţios din interiorul lui, ceva esenţial. 0l
n-avea să mai fie acelaşi& şi n-avea să mai fie niciun Will care să-l
mângâie, iar el avea atât de uţin tim.
*ar Will5 Ce va face atunci5 *ndiferent de ce gândea el acum, ea ştia
că dacă ruea logodna cu =em, c$iar şi atunci, el n-avea s-o mai atingă,
n-avea mai fie cu ea, indiferent cât de mult o iubea. Cum avea să facă el
aradă de iubirea lui entru ea în faţa lui =em, ştiind că fericirea lui
însemna durerea rietenului său cel mai bun5 C$iar dacă Will şi-ar fi
sus lui însuşi că ar fi reuşit, entru el, ea avea să fie mereu fata e care
=em o iubea, ână în ziua în care =em avea să moară. #ână în ziua în
care ea va muri. !u avea să-l trădeze e =em, nici măcar duă moarte.
/acă ar fi fost vorba desre oricine altcineva, oricine din lume> dar ea
nu iubea e oricine din lume. %ceştia erau băieţii e care îi iubea. (a
bine.
şi 7i la rău.vocea, să ară cât mai dură. Calmă.
refăcu
— 'e anume să-i sunem5
Will doar o rivi. )usese lumină în oc$ii lui e scări, când încuiase uşa,
când o sărutase. ; lumină strălucitoare, +ucăuşă. *ar acum, aceasta
disărea, ălind asemenea ultimei răsuflări a cuiva care trage să moară.
6e gândi la !ate, care sângerase de moarte în braţele ei. %tunci fusese
lisită de uteri şi nu utuse să facă nimic să-l a+ute. 7i la fel era acum.
6e simţea de arcă rivea cum se scurgea viaţa din Will Herondale, şi ea
nu utea face nimic entru a ori lucrurile.
1 =em mă va ierta, zise Will, dar e c$iul lui se citea lisa de
seranţă, şi de+a răzbătea şi din voce.
% renunţat, gândi <essa& Will, care nu renunţa niciodată la lută înainte
ca aceasta să înceaă.
1 0l>
1 %şa
iubeşte este,
rea zise
mult caea. !u vaasta.
să facă utea
!icisăerămână suărat
mine nu eva
cred că tine, Will& te
fi suărat.
/ar azi-dimineaţă mi-a sus că el crede că va muri fără să iubească e
cineva, aşa cum tatăl lui a iubit-o e mama sa fără ca vreodată să fie iubit
şi el în acest fel. 8rei ca eu să mă duc e $ol, să bat la uşa lui şi să-l
lisesc de aşa ceva5 7i m-ai iubi în continuare dacă aş face-o5
Will o rivi fi9 entru o cliă, aoi ăru să se răbuşească în sine
însuşi& se aşeză e fotoliu şi îşi curinse faţa în mâini.
1 #romite-mi, zise el. Că-l vei iubi. 6uficient cât să te căsătoreşti cu el
şi să-l faci fericit.
1 /a, suse ea.
1 acum.
sus %oi, dacă-l iubeşti,
!u-i sune căzise el liniştit, te rog, <essa, nu-i sune ce ţi-am
te iubesc.
1 7i blestemul5 0l nu ştie>
1 <e rog, nu-i sune nici desre asta. 7i nici lui Henr3 sau lui
C$arlotte " nimănui. <rebuie să le sun când socotesc eu că e
momentul, în felul meu. #refă-te că nu ţi-am sus nimic. /acă ţii câtuşi
de uţin la mine, <essa>
1 #romit să nu sun nimănui, zise ea. =ur. ţi romit, e îngerul meu.
#e îngerul mamei mele. 7i, Will>
0l îşi lăsase mâinile în +os, dar încă nu ărea caabil s-o rivească.
6trânse braţele fotoliului ână i se albiră înc$eieturile.
1 <essa, ai face mai bine să leci.
/ar ea nu suorta gândul. !u când el arăta astfel, ca şi când era e
moarte înlăuntrul lui. 2ai mult decât orice altceva, ea îşi dorea să meargă
să-şi ună braţele în +urul lui, să-i sărute oc$ii înc$işi, să-l facă să
zâmbească
1 Ceea ce iar.a trebuit să înduri, zise ea, încă de când aveai doisrezece
mi " i-ar fi omorât e cei mai mulţi dintre oameni. ntotdeauna ai crezut că
nimeni nu te-a iubit, că nimeni nu te-ar putea iubi, iar fatul că ei
suravieţuiau era o dovadă a fatului că nu te iubeau. /ar C$arlotte te
iubeşte. 7i Henr3. 7i =em. 7i familia ta. Cu toţii te-au iubit dintotdeauna,
Will Herondale, căci nu oţi ascunde ce e bun în tine, oricât de tare e-ai
strădui.
0l îşi ridică fruntea şi o rivi. 0a văzu flăcările reflectate în oc$ii lui
albaştri.
1 /ar tu5 
insiră adânc. ; durea.
1 n ceea ce te riveşte, =em a avut dretate în tot acest tim. %i ost
mai bun decât am crezut eu, şi îmi are rău entru asta. /eoarece, *acă
ăsta eşti tu, dacă aşa eşti tu cu adevărat " iar eu cred că aşa stau
lucrurile ", atunci nu vei avea nicio dificultate în a găsi e cineva care să
te iubească, Will, cineva în inima căreia să ai întâietate. /ar eu>
0l scoase un sunet e +umătate râs înăbuşit, e +umătate icnet.
1 ?întâietate în inima ta@, zise el. %i crede că nu e entru rima dată
când îmi sui asta5
0a clătină din ca uimită.
1
1 Will, eu n-am>
<u n-ai să mă oţi iubi niciodată, rosti el monoton, iar când ea nu
răsunse, când ea nu suse nimic, el tremură " un tremurat care-i
curinse tot corul " şi se ridică brusc din fotoliu, fără s-o rivească.
<raversă încăerea încordat, zăbovind la încuietoarea uşii& ea îl rivi
cu mâna la gură când, duă ceea ce ăru un secol, reuşi să desc$idă cu
degete tremurătoare uşa şi să iasă e coridor, trântind-o în urma lui.
<ill gândi ea. <ill, tu eşti/ ;c$ii o usturau. /escoeri cumva că stătea
aşezată e odea în faţa focului. #rivi lung flăcările, aştetând ca
lacrimile să-i curgă. !u se întâmlă nimic. 6e ărea că duă ce atâta
tim şi le rerimase, îşi ierduse abilitatea de a lânge.
(uă vătraiul din suortul lui de fier şi vârî vârful acestuia între cărbunii
incandescenţi, simţind căldura acestora e faţa ei. #andantivul de +ad de
la gâtul ei se încălzi, aroae arzându-i ielea.
6coase vătraiul din foc. 6trălucea roşu ca o inimă. l aucă de vârf cu
mâna.
#entru o cliă, nu simţi absolut nimic. *ar aoi, ca de la mare
deărtare, se auzi lângând, şi era ca şi când o c$eie s-ar fi răsucit în
inima ei, eliberând în cele din urmă lacrimile. 8ătraiul zăngăni e odea.
Când 6o$ie se reezi înăuntru auzind ţiătul, o găsi e <essa în
genunc$i lângă foc, cu mâna arsă ţinută la iet, susinând ca şi când
avea să i se ruă inima.
6o$ie o duse e <essa în camera ei, 6o$ie o îmbrăcă în cămaşa de

noate şi o băgă aoi în at, 6o$ie îi oblo+i mâna arsă, i-o răcori cu o
comresă rece şi i-o ansă duă ce-i dăduse cu o alifie care mirosea a
ierburi şi mirodenii, aceeaşi alifie, îi suse ea <essei, e care C$arlotte o
folosise e obrazul lui 6o$ie când ea venise entru rima dată la
*nstitut.
1 Crezi c-o să-mi rămână cicatrice5 întrebă <essa mai mult de
curiozitate
%rsura şidecât că i-ar care
lacrimile fi ăsat vreun ic.ăreau că o goliseră de toate
urmaseră
sentimentele. 6e simţea uşoară şi goală asemenea unei coc$ilii.
1 #robabilO una mică, nu recum cea e care o am eu, zise 6o$ie
desc$is, fi9ând banda+ul e mâna <essei. %rsurile dor mai mult decât
arată, dacă înţelegeţi ce vreau să sun. 7i am us reede alifia. 8eţi fi
bine.
1 !u, n-am să fiu, zise <essa rivindu-şi mâna, aoi rivind-o e
6o$ie. 6o$ie, drăguţă ca întotdeauna, calmă şi răbdătoare în roc$ia ei
neagră şi cu boneta albă, cu buclele adunate în +urul feţei. 6o$ie, îţi cer
scuze din nou. %i avut dretate în rivinţa lui Bideon, iar eu m-am înşelat.
%r fi trebuit
tendinţa să comorte
să se te ascult. rosteşte
0şti ultimacuersoana de eviitoare
bărbaţii. /ata ământcând
careaiare
să
sui că cineva e demn de încredere, am să te cred.
6o$ie zâmbi în acel fel care-i făcea ână şi e străini să uite că avea
o cicatrice.
1 nţeleg de ce aţi sus asta.
1 %r fi trebuit să am încredere în tine>
1 %r fi trebuit să nu fiu atât de suărată, zise 6o$ie. %devărul este că
nici eu nu eram c$iar convinsă în legătură cu ce avea el de gând să facă.
!-am fost sigură că, în cele din urmă, va fi de artea noastră, ână când
nu s-a întors în trăsură îmreună cu toţi ceilalţi.
1 <otuşi, trebuie să fie drăguţ, zise <essa, +ucându-se cu aşternutul,
că el va locui aici. 8a fi atât de aroae de tine>
1 8a fi cel mai rău lucru din lume, zise 6o$ie, şi brusc, oc$ii i se
umlură de lacrimi. <essa încremeni îngrozită, întrebându-se ce anume
susese
să cadă, atât
făcândde nelalocul
ca verdelelui.uilelor
(acrimile
sărămaseră în oc$ii
strălucească. /acălui va
6o$ie, fără
locui aici,
mă va vedea e9act aşa cum sunt în realitate. ; servitoare. 8ocea i se
frânse. 7tiu că n-ar fi trebuit să ies să-l văd când m-a rugat. /oamna
'ranFell nu este genul care să-şi edesească servitorii entru că au
retendenţi şi altele de genul ăsta, dar oricum ştiam că nu era firesc,
entru că el e el, iar eu sunt eu, şi noi nu sunt meniţi a fi îmreună.
6e şterse la oc$i, şi aoi lacrimile orniră, curgându-i în +os e ambii
obra+i, cel sănătos şi cel cu cicatrice.
1 %ş utea ierde tot ce am, dacă-mi îngădui> e când el ce are de
ierdut5 !imic.
1 Bideon nu e aşa cum crezi tu.
1 0 fiul tatălui său, zise 6o$ie. Cine sune că asta nu contează5 !u
că el s-ar căsători cu o mundană, dar să mă vadă făcând focul în camera
lui, sălându-i $ainele>
1 /acă te iubeşte,
;amenilor n-o întotdeauna
le asă să-i ese de de
toate astea.
toate astea. !u sunt atât de
nobili e cât credeţi.
<essa se gândi la Will, cu faţa în mâini, sunând ?/acă-l iubeşti, te
rog, <essa, nu-i sune ce ţi-am sus acum.@
1 6o$, nobleţea se găseşte în cele mai ciudate locuri. 7i-n lus, tu
c$iar ai vrea să fii vânătoare de umbre5 !-ai vrea mai bine>
1 ;, dar c$iar vreau: zise 6o$ie. 2ai mult decât orice e lume.
ntotdeauna am vrut.
1 !-am ştiut niciodată asta, zise <essa uimită.
1 ;bişnuiam şi cred că dacă m-aş mărita cu conaşul =em> 6o$ie
îşi făcu
frânt de nu-i
inima, lucruaşa5
cu ătura, aoi rivi în sus şi zâmbi vag. ncă nu i-aţi
1 !u, zise <essa. %i-am fr(nt-o pe-a mea în două, îşi zise. !u i-am
frânt-o deloc.
1
JAR DE OC
ratele meu, l(nzi au fost zeii cu tine
Dormi şi te ucură c(t lumea mai ţine
ii mulţumit c(t anii se scurg în neştire9
%ulţumeşte pentru viaţă, farmec şi iuire9
%ulţumeşte pentru viaţă şi pentru moarte, fratele meu,
Pentru răsuflarea iuitei şi ultimul dulce sunet al pasului său,
Pentru lacrimi şi "sărutări
Pentru darurile puţine, delicate " oferite
de la doamna ta . de ea,
1 %lgemon C$arles 6Finbume, ?<riumful timului@
#rin uşa ntredesc$isă a camerei lui =em se auzea muzică. Will stătea
rezemat de erete, cu mâna e clanţă. 6e simţea e9trem de obosit, mult
mai obosit decât fusese vreodată. ; energie îngrozitor de arzătoare îl
ţinuse vioi încă de când lecase de e C$e3ne WalA, dar acum
disăruse, se evaorase, lăsând în urmă doar o înnegurate euizantă.
%tunci când lecase din salon trântind uşa duă el, se aştetase ca
<essa să-l strige, dar n-o făcuse. 0l încă o vedea, rivindu-l, cu oc$ii ei
recum norii cenuşii aducători de furtună.
?=em m-a cerut de soţie, iar eu am accetat.@
?îl iubeşti5@
?îl
7i iubesc.@
totuşi, el se afla aici, în faţa uşii lui =em. !u ştia dacă venise entru
a încerca să vorbească cu =em să renunţe la <essa " dacă un asemenea
lucru utea fi realizat " sau, mai degrabă, dacă acesta era locul unde se
învăţase să vină entru consolare şi nu utea să se dezveţe de acest
obicei e care-l avea de ani de zile. /esc$ise uşa& lama-vră+itoarei
lumină $olul, iar el ăşi înăuntru.
=em stătea e cufărul de la icioarele atului, cu vioara e umăr. Kinea
oc$ii înc$işi, în tim ce arcuşul aluneca e coarde, dar sc$iţă un zâmbet
când paraatai-ul său intră în cameră, aoi suse
1 Will5 Will, tu eşti5
1 /a, rosti Will.
6tătea c$iar la intrarea în cameră, simţind că nu mai utea să facă
niciun as.
=em se ori din cinat şi desc$ise oc$ii.
1 <elemann, suse el. )antezie în mi ma+or. şi use +os vioara şi
arcuşul. 0i bine, intră. 2ă faci să mă îngri+orez dacă mai stai mult acolo.
Will mai înaintă câţiva aşi. #etrecuse atât de mult tim în această
încăere,
Colecţia deîncât o cunoştea
artituri muzicale la fel=em&
a lui de bine
cutiaca e roriul
în care îşi ţinealui dormitor.
vioara când
nu cânta la ea& ferestrele rin care ătrundea lumina soarelui. Cufărul
care fusese adus tocmai din 6$ang$ai. 'astonul cu mâner de +ad, sri+init
de erete. Cutia cu EFan Iin e ea, care conţinea drogurile lui =em.
)otoliul în care Will dormise în nenumărate noţi, veg$indu-i somnul lui
=em, numărându-i resiraţiile şi rugându-se.
=em se uită ia el. ;c$ii îi erau luminoşi& nu arătau niciun fel de
bănuială, ci doar fericirea de a-şi vedea rietenul.
1 2ă bucur că eşti aici.
1 7i eu, suse Will e un ton ţâfnos.
6e simţea ciudat şi se întreba dacă =em vedea asta. !u se mai simţise
niciodată ciudat în rea+ma paraataiului său. /e vină erau cuvintele,
gândi el, care se aflau e vârful limbii lui, imlorându-l să le dea drumul.
.nţelegi ţi tu, 8em, nu-i aşa/ 'ă, fără essa, eu nu mai am nimic " nici
ucurie,
a mea u nicin-o
lumină, nici aşa
poţi iui viaţăcum
Dacă m-ai iui,
o iuesc euatunci
+imenimi-ai
n-arpermite
putea să fie
Dacă
eşti cu adevărat fratele meu, ai face asta pentru mine
/ar cuvintele rămaseră nerostite, iar =em se alecă în faţă, vorbind
încet şi încrezător.
1 Will: 8oiam să-ţi sun ceva, dar nu când sunt şi alţii în +urul nostru.
Will se regăti. %sta era. =em avea să-i sună desre logodnă, iar el
trebuia să se refacă fericit, şi nu să vomite e geam " ceea ce îşi dorea
din tot sufletul să facă. şi băgă mâinile în buzunare.
1 Ce anume5
6oarele disăru de e ărul lui =em când acesta îşi lecă fruntea.
1 %r fi trebuit să-ţi sun înainte. /ar noi n-am discutat niciodată
desre dragoste, nu-i aşa5 7i cum tu eşti atât de cinic> =em zâmbi. %m
crezut că o să-ţi baţi +oc de mine. 7i, în lus, n-am crezut vreodată că e
cu utinţă ca şi ea să aibă aceleaşi sentimente entru mine.
i1rosti
<essa, suse
numele deWill.
arcă cineva i-ar fi icurat acid e limbă.
âmbetul lui =em era radiant, iluminându-i toată faţa, şi orice seranţă
e care Will o ancorase într-un colţ tăinuit al inimii sale că oate =em nu
o iubea cu adevărat disăruse, fiind îndeărtată recum ceaţa de un vânt
uternic.
1 !u ţi-ai negli+at niciodată menirea, suse =em. 7i ştiu că ai fi %cut
orice ţi-ar fi stat în utinţă entru a o salva e <essa, atunci, la deozitul
de ceai, sau e oricine altcineva. /ar n-am utut să nu mă gândesc că
oate motivul entru care ai fost atât de $otărât să o salvezi era din
cauză că ştiai ce înseamnă entru mine. şi ridică din nou caul, oferindu-
i un1zâmbet
0şti uncald. %m bănuit
rostănac, corect
suse el sau sunt un
şi îng$iţi rostănac
uternic. cu caul
/ar> mare5
ai dretate.
7tiu ce înseamnă ea entru tine.
=em zâmbi. )ericirea i se citea e tot c$iul, c$iar şi în oc$i, gândi Will&
nu-l mai văzuse niciodată arătând astfel. 2ereu se gândise la =em ca la o
rezenţă calmă şi liniştită, mereu se gândise că bucuria, la fel şi furia
erau nişte sentimente mult rea umane şi e9treme entru el. %bia acum
îşi dădea seama că se înşelase& =em ur şi simlu nu mai fusese
niciodată atât de fericit. !u de când îi muriseră ărinţii, îşi imagină Will.
/ar el nu se gândise niciodată la asta. 2ereu se gândise dacă =em era
bine, dacă suravieţuia, dar nu şi dacă era fericit
8em e păcatul meu cel mai mare.
<essa a avut dretate, gândi el. şi dorise ca ea să ruă relaţia cu =em,
indiferent de consecinţe& acum îşi dădea seama că ea nu utea face
asta. ?#oate că ar trebui măcar să crezi că am onoare " onoare şi simţul
datoriei@,
roria luiîi viaţă.
susese
!u el lui =em,
utea şt la
lua de c$iar vorbise lucru
el singurul serios.ei care
datora
şi-îluidorea
=em
mai resus de orice. C$iar dacă acest lucru însemna fericirea... )ui Will,
entru =em nu era doar cineva căruia îi era îndatorat fără să se oată
vreodată revanşa, dar, aşa cum sunea legământul, era cineva e care-l
iubea din tot sufletul.
=em nu numai că ărea mai fericit, dar era şi mai uternic, gândi Will,
având în obra+i o culoare sănătoasă, satele mai dret.
1 <rebuie să-mi cer scuze, suse =em. %m fost rea sever cu rivire
la toată c$estiunea cu bârlogul de ifriţi. 7tiu că tu nu căutai decât
consolare.
1 !u, ai avut dretate să mă>
1 !-am avut. =em se ridică. /acă am fost asru cu tine, a fost din
cauză că nu ot suorta să te văd că te orţi cu tine ca şi când n-ai fi bun
de nimic. ;rice-ai inventa ca să mă contrazici, eu te văd cum eşti cu
adevărat,
Ci mai bunfratele meu de
decât ceea ce sânge. !u doar
ma+oritatea mai bun
oamenilor decâtsera
ar utea retinzi
să că
fie.eşti.
#use o mână e umărul lui Will.
1 Will, tu eşti vrednic de orice.
Will înc$ise oc$ii. 8ăzu camera de Consiliu din bazalt negru, cele două
cercuri care ardeau e +os. =em ăşind din cercul său într-al lui Will, aşa
că stăteau în acelaşi loc, delimitat de foc. %tunci, oc$ii încă îi erau negri,
larg desc$işi, e c$iul său alid. Will îşi aminti cuvintele din +urământul
paraataiului său ?încotro vei merge tu, voi merge şi eu& unde vei muri
tu, voi muri şi eu, şi voi fi îngroat acolo facă-mi îngerul ce o vrea, dar
nimic nu mă va desărţi de tine decât moartea.@ SG %ceeaşi voce îi vorbi
din1nou acum.
ţi mulţumesc entru ceea ce ai făcut entru <essa, suse =em.
Will nu-l utea rivi e =em& în sc$imb, rivi însre erete, unde
umbrele lor se contoeau, aşa că nu uteai să-ţi dai seama unde se
termina un băiat şi unde înceea celălalt.
1 ţi mulţumesc că totuşi l-ai rivit e fratele 0noc$ în tim ce-mi
scotea aşc$iile de metal din sate, suse el.
=em râse.
1 #ăi entru ce este un paraatai/
Camera Consiliului era decorată cu stindarde roşii inscriţionate cu
rune negre& =em îi şoti <essei că acelea erau rune de decizie şi
+udecată.
6e aşezară n faţă e scaunele lor, e rândul e care stăteau şi Henr3,
Bideon, C$arlotte şi Will. <essa nu mai vorbise cu Will din ziua
recedentă& el nu coborâselala$aină
târziu, încă înc$eindu-se micul în
de+un,
tim ciceîi cobora
se alăturase în curte
scările. #ărulmai
lui
negru era ciufulit, iar el arăta de arcă n-ar fi dormit. #ărea să încerce să
evite să se uite la <essa, iar ea, la rândul ei, evita să-i întoarcă rivirea,
deşi simţea " de arcă ar fi fost fire de +ar e iele " cum el o rivea din
când în când.
=em era un adevărat gentleman& logodna lor încă era secretă şi, în
afară de a-i zâmbi de fiecare dată când ea îl rivea, el nu ieşea cu nimic
în evidenţă. n tim ce-şi ocuau locurile în Consiliu, simţi cum el o
mângâie blând e braţ cu vârfurile degetelor mâinii drete, duă care
îndeărtă mâna.
6imţea cum Will îi riveşte de la caătul rândului e care stăteau. 0a
nu se uită la el.
#e unul dintre scaunele de e latforma din centrul încăerii stătea
'enedict (ig$tFood, rofilul lui acvilin fiind întors sre marea adunare a
Consiliului,
asemenea luicuWill,
ma9ilarul încleştat.
ărea euizat (ângă el%cesta
şi nebărbierit. stăteaîi aruncă
Babriel,o rivire
care,
fratelui său, când Bideon intră în încăere, şi aoi rivi în altă arte când
%1 Citat aproMimati3 din ibli!, 1ut 1G1', 

Bideon îşi ocuă în mod deliberat locul rintre vânătorii de umbre de la
*nstitut. Babriel îşi muşcă buza şi rivi în +os la încălţările lui, dar nu se
mişcă de-acolo de unde se aşezase.
0a mai recunoscu câteva c$iuri din ublic. Callida, mătuşa lui
C$arlotte era acolo, la fel şi sfri+itul de %lo3sius 6tarAFeat$er " în ciuda
fatului că, fără îndoială, nu fusese invitat, duă cum se lânsese. %cesta
îşi
sre mi+i oc$ii din
artea cândfaţărivirea lui căzu asura <essei, iar ea se răsuci înaoi
a încăerii.
1 !e-am adunat, zise Consulul Wa3land când îşi ocuă locul din faţa
uitrului, cu *nc$izitorul în stânga lui, entru a stabili în ce măsură
C$arlotte şi Henr3 'ranFell au fost de a+utor entru Conclav, în timul
ultimelor două sătămâni, în rivinţa lui %9el 2ortmain, şi dacă, duă
cum a cerut într-o lângere 'enedict (ig$tFood, *nstitutul din (ondra va
avea o soartă mai bună fiind condus de altcineva.
*nc$izitorul se ridică. Kinea ceva ce strălucea argintiu şi negru în
mâinile lui.
1 C$arlotte 'ranFell, te rog să vii la uitru:
C$arlotte se ridică şi urcă tretele sre scenă. *nc$izitorul coborî 6abia
2ortală, iar C$arlotte o rinse cu ambele mâini. #e un ton liniştit, ea
ovesti evenimentele din ultimele două sătămâni " desre cum
căutaseră informaţii desre 2ortmain în articole din ziar şi în relatări
istorice,
Herondale,desre vizitadescoerirea
desre în IorAs$ire,trădării
desre lui
ameninţarea îmotriva
=essie, desre lutafamiliei
de la
deozitul de ceai, desre moartea lui !ate. !u minţea deloc, deşi <essa
îşi dădu seama că omisese ici-colo câte un amănunt. %arent, 6abia
2ortală utea fi ăcălită, c$iar dacă numai într-o foarte mică măsură.
n timul cuvântării lui C$arlotte, au e9istat câteva momente când
membrii Consiliului au reacţionat vizibil resiraţii reciitate, foieli e
scaun, mai ales la descrierea rolului lui =essamine în cadrul întâmlărilor.
1 *-am cunoscut ărinţii, o auzi <essa e Callida, mătuşa lui
C$arlotte, strigând din fundul încăerii. ngrozitoare c$estiune>
îngrozitoare:
1 7i unde e fata acum5 întrebă *nc$izitorul.
1 0 în temniţa din ;raşul <ăcut, zise C$arlotte, aştetându-şi
edeasa entru fata ei. (-am informat e Consul în legătură cu locul
unde se află.
*nc$izitorul,
rivi care
e C$arlotte mergea
fi9 în oc$i. înainte şi înaoi e latformă, se ori şi o
1 %i sus că fata ţi-a fost ca o fiică, zise el, şi totuşi ai redat-o de
bunăvoie )raţilor5 /e ce ai făcut aşa ceva5
1 (egea e dură, răsunse C$arlotte, dar e (ege.
Consulul Wa3land sc$iţă un zâmbet.
1 /ar 'enedict, tu ai afirmat că e rea blândă cu cei care greşesc,
continuă el. 8reun comentariu5
'enedict se ridică în icioare& în mod clar, $otărâse să-şi arate
manşetele astăzi, iar acestea, albe ca zăada, îi ieşeau de sub mânecile
+iletcii negre din tFeed făcute la comandă.
1 C$iar
C$arlotte am unlacomentariu,
'ranFell conducerea zise el. ; susţin
*nstitutului dinla toată
şi renunţ inimamea
lângerea e
referitoare la ocuarea ostului resectiv de către mine.
/in mulţime răzbătu un murmur de neîncredere.
'enedict zâmbi într-un mod încântător.
*nc$izitorul se întoarse şi-l rivi susicios.
1 /eci acum afirmi, reluă el, că în pofida fatului că aceşti vânători de
umbre l-au ucis e !at$aniel Bra3 " sau sunt resonsabili de moartea lui
", unica noastră legătură cu 2ortmain, în pofida fatului că încă o dată ei
au adăostit un sion sub acoerişul lor, în pofida fatului că încă nu ştiu
unde este 2ortmain, tu ai recomanda ca C$arlotte şi Henr3 'ranFell să
conducă *nstitutul5
1 6e rea oate ca ei să nu ştie unde e 2ortmain, zise 'enedict, dar
ei ştiu cine este el. /uă cum a afirmat marele strateg militar 6un <zu în
3rta răzoiului, ?/acă-ţi cunoşti vră+maşii şi te cunoşti e tine însuţi, oţi
câştiga
2ortmaino cu sută de bătălii
adevărat " unfără să suferi
muritor, nu ovreo
fiinţăierdere.@ 7tim un
suranaturală& cinebărbat
este
care se teme de moarte& un bărbat înclinat să se răzbune entru ceea ce
consideră el a fi o crimă nemeritată îndretată asura familiei sale. !ici
măcar nu are milă entru locuitorii (umii de =os. 6e foloseşte de
vârcolaci entru a-l a+uta să-şi construiască iute armata lui de creaturi
mecanice, dându-le droguri entru a-i face să muncească fără orire,
ştiind bine că drogurile îi vor omorî, şi se asigură că aceştia nu vor vorbi.
=udecând duă mărimea deozitului e care îl foloseşte şi duă numărul
muncitorilor anga+aţiO armata lui mecanică va fi de roorţii mari. 7i
+udecând duă motivaţiile lui şi anii în care şi-a rafinat strategiile în
vederea răzbunării, e un bărbat cu care nu se oate discuta raţional, care
nu oate fi convins, care nu oate fi orit. <rebuie să ne regătim de
război, iar acest lucru nu l-am ştiut ână acum.
*nc$izitorul îl rivi e 'enedict, strângându-şi buzele, ca şi când ar fi
bănuit
vorba. că ceva tocmai îi scăa, dar nu-şi utea da seama desre ce era
1 6ă ne regătim de război5 7i cum anume sugerezi să facem asta "
să facem lanuri, desigur, e baza acestei resuuse informaţii
valoroase e care au aflat-o soţii 'ranFell5
'enedict ridică din umeri.
1 #ăi, acest lucru, desigur, rămâne la latitudinea Consiliului, dar
2ortmain încearcă să-i recruteze entru cauza lui e unii dintre locuitorii
uternici ai (umii de =os, aşa cum ar fi Woolse3 6cott şi Camille 'elcourt.
6e rea oate să nu ştim unde este, dar îi cunoaştem căile şi utem să-l
rindem în cacană în acest fel. #oate aliindu-ne noi înşine cu unii dintre
cei mai uternici
se descurce cu ei,locuitori ai (umii
nu sunteţi de =os. C$arlotte are să ştie cum să
de acord5
Consiliul fu străbătut de un $o$ot de râs slab, dar ei nu râdeau de
C$arlotte& îi zâmbeau lui 'enedict. Babriel îşi rivea tatăl, cu oc$ii lui
verzi arzători.
1 7i sionul din *nstitut5 !-ai sus că era un e9emlu clar de
indolenţă5 întrebă *nc$izitorul.
1 Câtuşi de uţin, răsunse 'enedict. 0a a tranşat c$estiunea iute şi
fără milă. i zâmbi lui C$arlotte, un zâmbet tăios ca o lamă. etrag
declaraţia mea anterioară cu rivire la blândeţea ei. n mod evident, este
caabilă să rezolve fără milă c$estiuni +uridice, asemenea tuturor
bărbaţilor.
C$arlotte ăli, dar nu suse nimic. (iniştită, ţinea în continuare mâinile
e 6abie.
Consulul Wa3land oftă zgomotos.
1 'enedict,
două sătămânimi-ar
şi să finelăcut să de
scuteşti fi a+uns la această
tot deran+ul ăsta.concluzie în urmă cu
'enedict ridică din umeri nonşalant.
1 %m considerat că era nevoie ca ea să fie usă la încercare, zise el.
/in fericire, a trecut testul.
Wa3land clătină din ca.
1 #rea bine. 6ă votăm:
i înmână *nc$izitorului ceea ce ărea a fi un vas din sticlă fumurie,
acesta coborî în mulţime şi dădu fiola femeii care stătea în margine e
rimul rând. <essa rivi fascinată cum ea îşi aleacă fruntea şi cum
şoteşte în fiolă, aoi o dădu bărbatului din stânga ei.
n tim ce fiola circula rin încăere, <essa simţi că =em îşi strecoară
mâinile într-ale ei. <resări, cu toate că fustele ei voluminoase, bănui ea,
*e ascundeau e delin mâinile. şi îmleti degetele cu degetele lui
delicate, subţiri, şi înc$ise oc$ii. .l iuesc .l iuesc .l iuesc 7i, într-
adevăr, atingerea
vrea să lângă lui cauza
" din o făcu iubirii,
să tremure, deşi tulburării,
din cauza o făcea dedinasemenea să
cauza inimii
frânte, amintindu-şi de rivirea lui Will când îi susese că ea şi =em erau
logodiţi, fericirea disărându-i asemenea unui foc stins de loaie.
=em îşi trase mâna dintr-a ei entru a lua fiola de la Bideon, care se
afla lângă el. * auzi şotind ?C$arlotte 'ranFell@ înainte să i-o aseze lui
Henr3, care se afla lângă <essa. 0a îl rivi, iar el robabil că se înşelase
asura fericirii din oc$ii ei, căci îi zâmbi încura+ator.
1 8a fi bine, suse el. ; vor alege e C$arlotte.
Când fiola îşi înc$eie călătoria, îi fu înmânată înaoi *nc$izitorului, care
o rezentă cu un gest ceremonios Consulului. %cesta luă fiola şi, unând-
o e uitrul
)iola din faţa
tremură lui, desenă
asemenea unuicu stela ocare
ceainic runădădea
e sticlă.
în clocot Un fum alb
ieşi din desc$izătura acesteia " şoatele adunate a sute de vânători de
umbre. Conturară literele în aer.
'23M5!1 7M3+<155
C$arlotte îşi luă mâinile de e 6abia 2ortală, resirând aroae
uşurată. Henr3 scoase un strigăt de fericire şi îşi aruncă ălăria în aer.
ncăerea se umlu de murmure şi de confuzie. <essa nu se utu abţine
să nu-l rivească e Will, aflat la caătul rândului. 6tătea răbuşit în
scaunul lui, cu caul lăsat e sate şi cu oc$ii înc$işi. #ărea alid şi
secătuit, ca şi când ultima sa activitate i-ar fi stors şi ultima icătură de
energie.
Un ţiăt traversă mulţimea. ntr-o cliă, <essa se ridică în icioare,
răsucindu-se. Callida, mătuşa lui C$arlotte, era cea care ţiase, cu caul
lăsat e sate şi cu degetul îndretat în sus. 6e auziră şi alte icnete în
tim ce ceilalţi
deasura lor era vânători de "umbre
lin cu zeci îi urmăreau
c$iar sute rivirea.
" de creaturi 6aţiul
din metal de
negru
care bâzâiau, asemănătoare unor cărăbuşi enormi din oţel de culoare
înc$isă, cu arii de curu, zburând încolo şi-ncoace, umlând încăerea
cu sunetul nelăcut al unui bâzâit mecanic. Unul dintre cărăbuşii din
metal lon+ă şi se învârti în faţa <essei, la nivelul oc$ilor, scoţând un
clinc$et !-avea oc$i, dar e artea netedă a frunţii avea un disc de sticlă.
6imţi cum =em întinse mâna sre braţul ei, încercând s-o tragă din faţa
insectei, dar ea se smuci nerăbdătoare, îşi înşfăcă ălăria de e ca şi o
trânti este insectă, rinzând-o între ea şi scaun. *mediat, aceasta bâzâi
enervată, cu un zgomot ătrunzător.
1 Henr3: strigă ea. Henr3, am rins una dintre c$estiile astea> Henr3
aăru în satele ei, îmbu+orat, şi rivi sre ălărie. ntr-o arte a elegantei
ălării din catifea gri tocmai se căsca o gaură, acolo unde creatura
mecanică o rodea. n+urând, Henr3 dădu cu umnul, zdrobind ălăria şi
insecta. %ceasta
=em întinse bâzâişi şiridică
mâna rămase nemişcată.
ălăria distrusă. Ce rămăsese sub aceasta
erau câteva ărţi comonente o ariă de metal, un cadru sart şi nişte
resturi de icioare din curu.
1 $$: zise <essa, 0 atât de> seamănă aşa de bine cu un gândac, îşi
ridică rivirea, când din încăere răzbătu un alt strigăt. Creaturile-insectă
se reuniseră sub forma unui vârte+ negru în centrul încăerii, în tim ce
ea rivea lung, acestea se învârteau din ce în ce mai reede, şi aoi
disărură aşa cum cărăbuşii negri ar fi fost absorbiţi de o gură de
scurgere.
1 mi are rău entru ălărie, suse Henr3. %m să-ţi iau alta.
1 (asă ălăria,
Consiliului răsunarăzise <essa când
zgomotos. #rivistrigătele mânioase
sre centrul ale membrilor
încăerii& Consulul
stătea în icioare, 6abia 2ortală strălucind în mâna lui, iar în satele său
se afla 'enedict, cu faţa îmietrită, cu oc$ii ca de g$eaţă. n mod evident,
e9istă lucruri mai imortante entru care să ne facem gri+i.
1 0 un soi de aarat de fotografiat, zise Henr3, ţinând în oală
resturile de metal zdrobit, în tim ce trăsura îi ducea către casă. )ără
=essamine, !ate sau 'enedict, 2ortmain trebuie să fi rămas fără sioni
umani de încredere care să-i oată raorta. %şa că a trimis c$estiile
astea.
%răta cu degetul sre o aşc$ie& bucăţile erau adunate laolaltă în ceea
ce fusese ălăria <essei, e care o ţinea în oală în tim ce mergeau
zgâlţâiţi sre casă.
1 'enedict nu ărea rea încântat să vadă c$estiile astea, zise Will.
<rebuie
1 0rasă-şi
doarfi odat seama că
c$estiune de2ortmain
tim, ziseştie de+a de Henr3,
C$arlotte. dezertarea lui. astea
c$estiile
ot să înregistreze sunete, asemenea unui fonograf, sau numai simle
imagini5 burau atât de reede>
1 !u sunt sigur. Henr3 se încrunta, 8a trebui să e9aminez rămăşiţele
mai îndearoae, în crită. !u găsesc niciun mecanism de înc$idere, dar
asta nu înseamnă că> #rivi la c$iurile concentrate din +urul lui, care nu
înţelegeau, şi ridică din umeri. n orice caz, zise el, oate că nu e cel mai
rău lucru entru Consiliu să arunce o rivire la invenţiile lui 2ortmain.
Una e să auzi desre ele, şi alta să vezi cu adevărat ce fac. (ottie, nu eşti
de aceeaşi ărere5
C$arlotte murmură un răsuns, dar <essa nu-l auzi. Bândurile ei erau
îndretate asura unui lucru ciudat care se întâmlase imediat ce ieşise
din sala de Consiliu, când aşteta trăsura familiei 'ranFell. =em tocmai
se întorsese entru a vorbi cu Will, când înregistrase cu coada oc$iului o
fâlfâire
c$iul luidecenuşiu
mantieferoce.
neagră, iar %lo3sius 6tarAFeat$er ăşise sre ea, cu
1 /omnişoară Bra3, lătrase el. %cea creatură mecanică " felul în care
s-a aroiat de dumneata>
<essa rămăsese tăcută, rivind lung " aştetându-l să o acuze de
ceva, cu toate că nu-şi utea înc$iui de ce anume.
1 6unteţi bine5 întrebase el deodată, şi, în cele din urmă, accentul lui
de IorAs$ire ăruse brusc foarte evident. !u v-a făcut niciun rău5
<essa scuturase uşor din ca.
1 !u, domnule 6tarAFeat$er. 8ă mulţumesc mult entru că vă
reocuă starea mea, dar nu.
%tunci =em că
conştientizase şi atrăgea
Will se atenţie,
întorseseră şi o riviseră
6tarAFeat$er dăduselung.
din Ca
caşio dată,
când
se întorsese şi se îndeărtase, mantia lui neagră şi zdrenţuită fâlfâind în
urma lui.
<essa nu reuşi să-i dea de ca întregii c$estiuni. 0a tocmai se gândea
la uţinul tim e care-l etrecuse în mintea lui 6tarAFeat$er şi uimirea
e care o simţise acesta când o văzuse entru rima dată, când trăsura
se ori cu o smucitură în faţa *nstitutului. 2ulţumiţi să se dea +os din
trăsura aglomerată, <essa şi vânătorii de umbre coborâră e alee.
#rin sărtura din norul cenuşiu care acoerea oraşul se strecura o
lumină aurie, făcând ca tretele din faţă să strălucească. C$arlotte orni
într-acolo, dar Henr3 o ori, trăgând-o lângă el cu braţul liber, cel în care
nu ţinea ălăria distrusă a <essei. <essa îi rivi, încântată entru rima
dată în ultimele două zile. 0a îşi dădu seama că a+unsese să ţină cu
adevărat la C$arlotte şi Henr3 şi că voia să-i vadă fericiţi.
cât1am Ceea ce trebuie
serat, să nestrângând-o
zise Henr3 amintim esteîncă totul6unt
braţe. a mers
atâtlade
fel mândru
de bine de
e
tine, draga mea:
<essa s-ar fi aştetat la un comentariu sarcastic din artea lui Will, dar
acesta rivea fi9 însre oartă. Bideon se uita stân+enit, iar =em, de
arcă ar fi fost încântat.
C$arlotte se desrinse de Henr3, roşind de furie şi îndretându-şi
ălăria, dar încântată în mod evident.
1 !u zău, Henr35
1 %bsolut: !u numai că nevasta mea e frumoasă, dar este şi
deşteată, iar deştetăciunea ei trebuie să fie recunoscută.
1 %ici, zise Will, încă rivind sre oartă, e momentul când =essamine
ar fi sus să încetaţi, fiindcă i se face greaţă.
âmbetul ieri de e c$iul lui C$arlotte.
1 'iata =essie>
/ar rivirea
1 !-ar lui Henr3
fi trebuit eraceea
să facă neobişnuit de dură.
ce a făcut, (ottie. !u e vina ta. !u utem
decât să serăm că cei din Consiliu o vor trata cu blândeţe. şi drese
vocea. 7i $aideţi să nu mai vorbim astăzi desre =essamine, vreţi5 %stăzi
sărbătorim. *nstitutul e în continuare al nostru.
C$arlotte îl rivi radiind, cu atât de multă iubire în oc$i, încât <essa se
simţi nevoită să se uite în altă arte, sre *nstitut. Clii. 6us, e eretele
de iatră, surrinse o mişcare vagă. ; erdea fusese dată deoarte dintr-
un colţ de fereastră, iar ea văzu un c$i alid rivind în +os. 6o$ie,
căutându-l e Bideon5 !u utea fi sigură " c$iul disăru la fel de
reede recum aăruse.
n acea seară, <essa se îmbrăcă cu o atenţie sorită, cu una dintre
roc$iile noi e care i le dăduse C$arlotte satin albastru, cu un decolteu în
formă de inimă, este care era rinsă o şemizetă din dantelă de 2ec$lin.
2ânecile îi erau scurte şi aveau volane din dantelă, dezvelindu-i braţele
lungi şi albe, iar ărul îi era aran+at în bucle rinse într-un coc înalt, o
coafură în care avea rinse anseluţe albastre. %bia duă ce 6o$ie i le
rinsese cu gri+ă în ăr, <essa îşi dădu seama că erau de culoarea
oc$ilor lui Will şi, brusc, voi să şi le scoată, dar, desigur, nu făcu nimic de
genul ăsta, ci doar îi mulţumi lui 6o$ie entru eforturile ei şi o
comlimentă sincer entru cât de drăguţă se dovedea a-i fi coafura.
6o$ie ieşise înaintea ei, să meargă s-o a+ute e 'ridget la bucătărie.
<essa se aşeză +os în mod automat, în faţa oglinzii, entru a-şi muşca
buzele şi entru a-şi ciui obra+ii. %vea nevoie de uţină culoare, gândi
ca. 0ra neobişnuit de alidă. #andantivul de +ad era acoerit de dantela
de 2ec$lin dar
îmbrăcase, şi nunuutea fi văzut&ntinse
comentase. 6o$ie îl rivise
mâna, în timmecanic
luă îngerul ce <essa se
şi şi-l
use şi e acesta la gât. l strecură sub celălalt andantiv, mai +os de
claviculă& o alina cu ticăitul său. !u e9ista niciun motiv entru care să nu
le oarte e amândouă, nu-i aşa5
*eşi e coridor, unde =em o aşteta. Când o văzu, oc$ii i se luminară
şi, duă ce rivi în ambele ărţi ale $olului, o trase sre el şi o sărută e
gură.
0a îşi dori să se toească sub sărutarea lui, să se dizolve aşa cum mai
făcuse şi altă dată. 'uzele lui erau moi şi aveau un gust dulce, iar mâna
cu care o ţinea de gât era uternică şi blândă în acelaşi tim. 6e aroie
de el, dorind să-i simtă bătăile inimii.
0l se trase înaoi, nemaiutând să resire.
1 !-am vrut să fac asta>
0a zâmbi.
1 'a!u cred că să
înainte ai vrut, =ames.
te văd, suse el. %m vrut numai să te întreb dacă ot
să te însoţesc la cină. /ar eşti atât de frumoasă: îi atinse ărul. 2ă tem
că rea multă asiune te-ar utea face să-ţi ierzi etalele una câte una,
aşa cum coacii îşi ierd frunzele toamna.
1 #ăi, oţi, zise ea. Condu-mă la cină, asta sun.
1 ţi mulţumesc. şi trecu degetele reede este omeţii ei. Credeam
că dimineaţă, când mă voi trezi, totul a fost doar un vis în care tu mi-ai
sus da. /ar n-a fost. !u-i aşa5
;c$ii lui îi scrutară c$iul.
0a clătină din ca. %vea un nod în gât şi era recunoscătoare entru
mănuşile din iele
1 mi are rău,de ied care
<essa, îi ascundeau
că ai fierbinţeala
făcut un târg mâinii
atât de rost custângi.
mine, zise
el. Ca ani, mă refer. 6ă te legi de un om e moarte când ai numai
şaisrezece ani>
1 *ar tu ai numai şatesrezece. /estul tim să găsim un leac, şoti
ea. 7i o vom face. 8om găsi unul. 8oi fi cu tine. #entru totdeauna.
1 0i, asta c$iar o cred, zise el. Când două suflete sunt unul singur,
rămân îmreună e roată;L  2-am născut e lumea asta entru a te iubi,
şi te voi iubi şi în viaţa viitoare, şi în cea de duă.
0a se gândi la 2agnus. ?6untem înlănţuiţi de această viaţă cu un lanţ
de aur, şi nu îndrăznim să-l retezăm de teama a ceea ce zace dincolo de
abis.@
%cum înţelegea ce voise el să sună. !emurirea era un dar, dar nu
unul lisit de consecinţe. 'ăci dacă sunt nemuritoare, gândi ea, atunci
am numai această viaţă +u mă voi întoarce ţi nu mă voi schima aţa ca
tine,
mare,8ames +-am să
sau în oricare altăteviaţă
înt(lnesc în ceruri
de dincolo sau pe malurile r(ului cel
de aceasta
/ar nu rosti aceste cuvinte. (-ar fi rănit şi dacă era sigură de ceva era
că e9ista în ea o dorinţă dincolo de raţiune de a-l rote+a să nu fie rănit,
de a sta între el şi dezamăgire, între el şi durere, între el şi moarte, şi de
a luta îmotriva lor aşa cum lutase regina 'oadicea îmotriva
romanilor care înaintau. n sc$imb, întinse mâna şi-i atinse obrazul, şi îşi
lii faţa de a lui, şi ărul ei lin de flori de culoarea oc$ilor lui Will, şi
rămaseră aşa, liiţi unul de celălalt, ână ce clootul care anunţa cina
sună entru a doua oară.
'ridget, care utea fi auzită cântând melodii de +ale în bucătărie, se
întrecuse e sine în sufragerie, unând este tot lumânări în sfeşnice de
argint, astfel încât totul strălucea de lumină. <randafiri şi or$idee luteau
în vase de argint, e o faţă de masă din în alb. Henr3 şi C$arlotte stăteau
în caul care
6o$ie, mesei. Bideon,
intra în ţinută
şi ieşea de seară,
din încăere, şi îşi
careţinea oc$iisă-i
ărea aţintiţi
eviteasura lui
cu multă
abilitate rivirile. *ar lângă el stătea Will.
% =eerire a !)echiel 1G1#&1
.l iuesc pe 8em %ă căsătoresc cu 8em <essa îşi reetase asta tot
drumul, dar nu conta deloc& inima îi bubui în iet când îl zări e Will. !u-
l mai văzuse în $aine de seară din noatea balului, şi, în ciuda alorii
bolnăvicioase, el încă arăta ridicol de c$ieş astfel îmbrăcat.
1 'ucătăreasa voastră c(ntă mereu5 tocmai întreba Bideon e un ton
înfiorat, când =em şi <essa intrară.
Henr3 rivi sre ei,
1 nceuserăm să zâmbindu-le rietenos
ne întrebăm unde cu voi
sunteţi toată faţazise
doi> lui istruiată.
el.
1 0u şi <essa avem noutăţi, izbucni =em.
2âna lui o găsi e a ei şi o strânse tare& ea stătea înlemnită în tim ce
trei c$iuri curioase se întoarseră sre ei " atru, dacă o numărat şi e
6o$ie, care tocmai intrase în încăere. Will rămase locului, rivind vasul
de argint din faţa lui. Un trandafir alb lutea acolo, iar el ărea regătit
să-l rivească ână când se scufunda. n bucătărie, 'ridget continua să
cânte unul dintre cântecele ei îngrozitor de triste& versurile răzbăteau de
dincolo de uşă
1ra într-o seară c(nd am ieşit să iau o gură de aer,
Şi am auzit o slujnică suspin(nd9
Car ea zicea) @%i-ai văzut tatăl/ "au mi-ai văzut mama/
"au l-ai văzut pe fratele meu, 8ohn/
"au l-ai văzut
Pe care-l pe flăcăul
cheamă <illiampeDrăguţul/
care-l iuesc cel mai mult,
"-ar putea s-o omor, gândi <essa. *a să vedem cum face un cântec

desre asta
1 #ăi, suneţi-ne, zise C$arlotte zâmbind. =em, nu ne ţine în
susans:
=em ridică mâinile lor îmreunate şi zise
1 <essa şi cu mine suntem logodiţi. %m cerut-o de soţie, şi> ea m-a
accetat.
Urmă o tăcere şocantă. Bideon rivi uimit " <essei îi ăru c$iar rău
entru el, într-un fel oarecum detaşat ", iar 6o$ie rămase cu gura
căscatăO ţinând în mână un vas cu smântână. %tât Henr3, cât şi
C$arlotte ăreau năuciţi, !iciunul dintre ei nu se aştetase la aşa ceva,
gândi <essa& în ciuda a ceea ce susese =essamine desre mama
<essei,
(umii decum=os,căiar
ar vânătorii
fi fost o vânătoare
de umbredenuumbre, ea încă era
se căsătoreau cuoei.
locuitoare
0a nu sea
aştetase la acest moment. 6e gândise cumva că aveau să le sună
tuturor, searat, cu gri+ă, şi nu că =em avea să izbucnească într-un şuvoi
de fericire şi veselie în sufragerie. *ar ea gândi& !, vă rog z(miţi& 4ă rog,
felicitaţi-ne& 4ă rog de dragul lui, nu stricaţi acest moment& 4ă rog&
Când zâmbetul lui =em era e cale să disară, Will se ridică în
icioare. <essa insiră adânc. 1ra frumos în ţinuta de seară, era
adevărat, dar el întotdeauna fusese frumos. Cu toate astea, acum era
ceva diferit la el, un strat mai rofund în albastrul oc$ilor lui, crăături în
armura dură şi erfectă care-l încon+ura, ceea ce-i ermitea unei raze de
lumină
care easă ătrundă.
zărise numai %cesta era un nou
câteva frânturi " unWill, un care
Will e Will diferit,
robabiluncăWill din
numai
=em îl cunoscuse cu adevărat. *ar acum, ea n-avea să-l cunoască.
Bândul o străunse cu tristeţe, ca şi când şi-ar fi amintit de cineva care
tocmai murise. 0l ridică a$arul cu vin.
1 !u cunosc doi oameni mai buni, zise el, şi nu-mi ot imagina veşti
mai bune. )ie ca vieţile voastre îmreună să fie fericite şi lungii #rivirea
lui o căută e-a <essei, aoi se îndretă sre =em. )elicitări, frate:
Un şuvoi de alte voci urmă cuvintelor lui. 6o$ie use +os vasul şi veni
s-o îmbrăţişeze e <essa& Henr3 şi Bideon dădură mâna cu =em, iar Will
rămase în icioare rivind totul, încă ţinând a$arul. n toată zarva, numai
C$arlotte rămase tăcută, cu mâna la iet& <essa se alecă îngri+orată
sre ea.
1 C$arlotte, e totul în ordine5
1 /a, zise C$arlotte, iar aoi cu voce mai tare Da 0ste, doar că> şi
eu 1am/a,
noutăţi.
dragă,'une.
zise Henr3. %m recâştigat institutul. /ar toată lumea ştie
asta de+a>
1 !u, nu e asta, Henr3. 6coase un sunet ca de sug$iţ, +umătate
râs, +umătate lacrimi. Henr3 şi cu mine vom avea un coil. Un băiat. 2i-a
sus fratele 0noc$. !-am vrut să dezvălui nimic ână acum, dar>
estul cuvintelor fură acoerite de c$iotul de bucurie al lui Henr3.
; luă e sus e C$arlotte de e scaun şi o îmbrăţişă.
1 /raga mea, dar asta e minunat, minunat>
6o$ie scoase un mic ţiăt şi bătu din alme. Bideon arăta de arcă
era atât de stân+enit, încât ar fi utut să moară e loc, iar Will şi =em
sc$imbară zâmbete amuzate. !ici <essa nu se utu abţine să nu
zâmbească. ncântarea lui Henr3 era molisitoare. 8alsă cu C$arlotte de-
a lungul şi de-a latul încăerii, duă care se ori brusc, îngrozit de gândul
că valsul ar utea dăuna coilului, şi o aşeză e cel mai aroiat scaun.
1 Henr3, ot foarte bine să merg, zise C$arlotte indignată. C$iar şi să
dansez.
1 /raga mea, acum ai o indisoziţie: <rebuie să rămâi la at în
următoarele ot luni. 2icul 'uford>
— +u am să-i un coilului nostru numele de 'uford. !u-mi asă că a
fost numele tatălui tău sau că e un nume tradiţional din IorAs$ire>
înceu C$arlotte e9aserată, când la uşă se auzi un ciocănit, iar C3ril îşi
îţi caul ciufulit.
#rivi lung la scena de veselie care se desfăşura în faţa lui şi suse
şovăind
1 /omnule 'ranFell, e cineva care doreşte să vă vadă e toţi.
Henr3
1 Cinevaclii.care doreşte să ne vadă e toţi5 C3ril, dar asta e o cină
articulară. 7i n-am auzit clootul sunând>
1 !u, e nefilim, suse C3ril. 7i zice că e foarte imortant. !u vrea să
aştete.
Henr3 şi C$arlotte sc$imbară riviri uimite.
1 #rea bine, atunci, zise Henr3 în cele din urmă. 6ă urce, dar sune-i
că va trebui să se grăbească.
C3ril disăru. C$arlotte se ridică în icioare, netezindu-şi roc$ia şi
aran+ându-şi ărul ciufulit.
1 #oate că e mătuşa Callida5 zise ea încurcată. !u-mi ot imagina
cine altcineva>
Uşa se desc$ise iar şi intră C3ril, urmat de o fată care avea în +ur de
cincisrezece ani. #urta o mantie neagră de călătorie este o roc$ie
verde. C$iar dacă <essa n-o mai văzuse ână atunci, ar fi recunoscut-o
instantaneu " arcurba
oc$ilor ei, duă fi cunoscut-o
graţioasăduă ărulalb,
a gâtului negru,
duăduă albastrul-violet
ung$iurile al
delicate ale
feţei, duă buzele line.
l auzi e Will insirând adânc.
1 'ună seara, zise fata, cu o voce surrinzător de blândă, dar şi
surrinzător de fermă, îmi cer iertare că v-am întrerut cina, dar nu am
unde în altă arte să mă duc. 8edeţi dumneavoastră, eu sunt Cecil3
Herondale. %m venit să mă antrenez ca vânătoare de umbre.
O NOTĂ ASUPRA ANGLIEI DIN
LUMEA TESSEI
(a fel ca în .ngerul mecanic, (ondra din Prinţul mecanic este, e cât
am reuşit eu să o zugrăvesc, un amestec între cea reală şi cea ireală,
între cea celebră şi cea uitată. /e e9emlu, în Catedrala Westminster
c$iar e9istă o Cameră #39.X %m ăstrat e cât osibil geografia
adevăratei (ondre victoriene, dar au e9istat situaţii când nu am utut s-o
fac.#entru cei care-şi un întrebări în legătură cu *nstitutul a e9istat cu
adevărat o biserică numită %ll-HalloFs-t$e-(ess, care a ars în timul
2arelui *ncendiu din (ondra, în GZZZ& totuşi, aceasta se găsea în Uer
<$ames 6treet, nu acolo unde am lasat-o eu, e )leet 6treet. Cei
familiarizaţi cu (ondra îşi vor da seama că locul unde se află *nstitutul şi
forma clootniţei lui sunt ale faimoasei biserici 6t. 'ride, iubită de
+urnalişti, e care nu am menţionat-o în Dispozitive infernale, substituind-
o cu *nstitutul. #entru cei care-şi un întrebări în legătură cu *nstitutul din
IorA, acesta este insirat de Hol3 <rinit3 Boodramgate, o biserică e
care încă o uteţi vizita în IorA.
n ceea ce riveşte casa din C$isFicA a familiei (ig$tFood, în timul
secolelor al şaisrezecelea şi al şatesrezecelea se credea că C$isFicA
era suficient de dearte de (ondra entru a constitui un refugiu sănătos,
dearte de mizeria şi bolile oraşului, iar familiile înstărite aveau conace
acolo.
C$isFicA Casa
House.familiei (ig$tFood
Cât desre casa este oarecumGZo decoie
de la numărul a faimoasei
e C$e3ne WalA,
unde locuieşte Woolse3 6cott, aceasta c$iar a fost la acea vreme
înc$iriată de către %lgemon C$arles 6Finbume, /ante Babriel osetti şi
Beorge 2eredit$. %ceştia erau membri ai mişcării estetice şi ar fi areciat
motto-ul de e inelul lui Woolse3 @5Nart pour lNartA, sau ?%rta entru artă@.
Cât desre bârlogul fumătorilor de oiu din W$itec$ael, s-au
întrerins multe cercetări asura subiectului, dar nu e9istă nicio dovadă
că acest loc, e9trem de iubit de către fanii lui 6$erlocA Holmes şi
entuziaştii goticului, a e9istat vreodată cu adevărat. %ici a fost substituit
cu un bârlog de vicii demonice. !ici e9istenţa acestora nu a fost dovedită,
şi totuşi nici contrariul nu a fost demonstrat vreodată.
#entru cei ce se întreabă ce i-a sus Will <essei la oarta conacului
din C$isFicA, 'aelum deni:ue a fost strigătul de bătălie al cruciaţilor şi
înseamnă ?în sfârşit, aiul:@.
E6CLUSI
n această ediţie din Prinţul mecanic mai uteţi citi trei te9te inedite
• /edicaţia lui Will entru <essa e un e9emlar din Poveste despre
două oraşe, de C$arles /icAens
• 0istola scrisă de Will entru familia lui, la îmlinirea vârstei de
şatesrezece ani, dar e care nu o va e9edia niciodată
• 6curtă relatare a rimei întâlniri dintre =em şi <essa
ess, ess, essa&

!are acu
îl rostesc e0istat
voce vreodată un sunet
tare, inima-mi maiprecum
răsună frumos un
dec(t numele
clopoţel tău/ '(nd
1 ciudat să-ţi
închipui aşa ceva, nu/ — o inimă răsun(nd O, dar c(nd tu mă atingi, aşa
mă simt, de parcă inima îmi c(ntă în piept, iar sunetul tremură în venele
mele şi eu mă umplu de ucurie p(nă-n măduva oaselor
De ce ţi-am scris aceste cuvinte în cartea de faţă/ Datorită ţie u m-ai
învăţat să iuesc această carte c(nd eu nu făceam dec(t s-o urăsc
'(nd am citit-o pentru a doua oară, cu mintea şi sufletul deschise, am
simţit cea mai desăv(rşită deznădejde şi invidie pe "?dne? 'arton Da,
pe "?dne?, deoarece, chiar dacă nu a avut nicio speranţă că femeia pe
care o iuea avea să-l iuească la r(ndu-i, cel puţin i-a putut mărturisi
dragostea pe care o nutrea pentru ea %ăcar a putut face ceva pentru a-
şi demonstra pasiunea, chiar dacă acel lucru a fost să moară
3ş fi ales moartea, ca să am în schim şansa de a-ţi spune adevărul,
essa, dacă cineva m-ar fi asigurat că moartea avea să fie a mea Şi de
aceea l-am invidiat
Car acum, în celepedin"?dne?, deoarece
urmă, sunt şi euellier
era şilier
îţi pot spune, în sf(rşit,
fără teama de a te pune în primejdie, tot ce simt
u nu eşti cel din urmă vis al sufletului meu
u eşti cel dint(i vis, singurul vis pe care nu am fost niciodată în stare
să mă opresc să nu-l visez u eşti cel dint(i vis al sufletului meu şi din
acel vis sper să se nască şi altele, vrednice de a fi amintite toată viaţa
3l tău, cel puţin cu speranţă,

<ill 2erondale
%amă, tată, surioară$

3stăzi este a şaptesprezecea aniversare a mea Ştiu că încalc 5egea
scriindu-vă Ştiu că cel mai proail voi rupe ucăţele această scrisoare
c(nd o voi termina de scris, aşa cum am făcut la toate aniversările mele,
încep(nd cu cea de-a douăsprezecea .nsă, oricum, scriu pentru a marca
ocazia, la fel cum unii întreprind pelerinaje anuale la un morm(nt pentru
a-şi aminti de moartea unei persoane dragi Pentru că noi suntem morţi
unii pentru ceilalţi, nu-i aşa/
%ă între dacă, atunci c(nd v-aţi trezit dimineaţă, v-aţi amintit că
astăzi, în urmă cu şaptesprezece ani, vi s-a născut un ăiat %ă între
dacă vă g(ndiţi la mine şi la viaţa mea de aici, de la Cnstitutul din 5ondra
%ă îndoiesc că v-o puteţi închipui Cnstitutul este foarte diferit de casa
noastră străjuită de munţi şi de uriaşul cer alastru, fără nori, şi de
verdele infinit 3ici, totul e negru şi gri şi maro, iar apusurile sunt în
culorile fumului şi s(ngelui
%ă între
mama dacăcăvăsunt
să spună, faceţi grijisau
răcit că că
sunt
amsingur
ieşit însau, aşafără
ploaie cumpălărie
oişnuia
pe
cap +imănui de-aici nu-i pasă de aceste amănunte 3ici e0istă at(t de
multe lucruri care ne-ar putea omorî în orice moment, că o răceală de-
aia poate fi considerată o ameninţare
%ă între dacă ştiaţi că v-am auzit în acea zi c(nd aţi venit după mine,
c(nd aveam doisprezece ani %-am ascuns su pat pentru a nu vă mai
auzi strig(ndu-mă Şi totuşi, v-am auzit 3m auzit-o pe mama strig(ndu-şi
copilaşul, pe micuţul ei %i-am muşcat m(inile p(nă ce mi-a dat s(ngele,
dar nu am coor(t şi, în cele din urmă, 'harlotte v-a convins să plecaţi
%-am g(ndit că urma să vă întoarceţi, dar n-aţi mai făcut-o niciodată 'ei
din familia 2erondale sunt foarte încăpăţ(naţi
.mi amintesc cum răsuflaţi uşuraţi de fiecare dată c(nd 'onsiliul venea
să mă întree dacă doream să mă alătur nefilimilor şi să-mi părăsesc
familia, iar eu spuneam de fiecare dată nu, şi îi rugam să plece %ă
între dacă ştiaţi că eram tentat de g(ndul de a avea o viaţă glorioasă
De a mă lupta şi de a omorî pentru a proteja, aşa cum treuie să facă
orice ărat 1ste în s(ngele nostru chemarea pentru pumnalul de seraf
şi stela pentru peceţi şi monştri
%ă între de ce i-ai aandonat pe nefilimi, tată9 mă între de ce mama
nu a ales să se .nalţe şi să devină o v(nătoare de umre 3 fost din
cauză că-i considerai nemiloşi şi reci/ 1u nu-i consider astfel .n special
pe 'harlotte, care e foarte amailă cu mine, cu toate că nu ştie că nu
merit toată unătatea pe care mi-o oferă 2enr? e neun de-a inelea,
dar e un om un9 ar fi făcut-o pe 1lla să r(dă în hohote Despre
8essamine
pe nu s-o
ea nu pot pot spune prea
laud, pe multe
8em da Olucruri une, dar
el e fratele pe ecare
inofensivă Dacă
tata a crezut
mereu de cuviinţă că ar fi treuit să-l am, s(nge din s(ngele meu, chiar
dacă nu suntem rude 'u toate că se prea poate să fi pierdut totul, cel
puţin am c(ştigat un lucru) prietenia lui Şi avem şi pe cineva nou în
căminul nostru +umele ei este essa 6n nume frumos, nu-i aşa/ '(nd
norii oişnuiau să se adune deasupra munţilor, venind dinspre ocean O
aşa de cenuşii sunt ochii ei
IUBIRE AR5ĂTOARE
8ioara tatălui lui =em fusese creată entru el de către lutierul Buameri,
care
fat, făurise
uneori,viori
=ementru muzicieni
se gândea că latatăl
fel de
săufaimoşi recum
ar fi utut fi #aganini.
el însuşi /e
un
#aganini, faimos în lumea largă entru măiestria în ale cântarului, dacă
n-ar fi fost vânător de umbre. 8ânătorii de umbre îşi uteau îngădui să se
lase rinşi în mre+ele muzicii sau ale icturii sau ale oeziei mai ales
duă ce se retrăgeau din activitate, căci, mai resus de orice, erau
vânători de umbre. =em era conştient că talentul lui de a cânta la vioară
nu era la fel de grozav ca al tatălui său, care îl învăţase să cânte încă de
când era atât de mic, încât avea robleme să ţină instrumentul greu, dar
el cânta din motive care treceau dincolo de arta în sine.
n acea seară, nu se simţise rea bine ca să li se alăture celorlalţi la
cină, acuzând dureri în oase şi slăbiciune a membrelor. n cele din urmă,
cedase şi luase suficient ?in fen, încât să-şi aline durerea şi să caete un
ic de vlagă. %oi a urmat iritarea faţă de deendenţa lui, şi când se
dusese să-l caute e Will, cei care se găsea întotdeauna în rima linie de
aărare
*eşise iar,contra deendenţei,
se gândi desigur,străzile
=em, să cutreiere său
paraatai-ul
recum nu eraînsă
/iogene, de găsit.
cu un
sco mai uţin nobil.
%stfel că =em se retrăsese în camera lui, la vioară. %cum cânta
C$oin, iniţial o iesă entru ian, e care tatăl său o adatase entru
vioară. 2uzica înceea domol şi continua cu un crescendo care avea să-i
stoarcă şi ultima icătură de energie, sudoare şi concentrare, lăsându-l
rea euizat entru a mai tân+i duă drogul care-i răscolea nervii
asemenea focului.
0ra, de fat, una dintre iesele cu care tatăl lui o curtase e mama sa
înainte să se fi căsătorit. <atăl lui =em era cel romantic, mama lui fiind
mai ractică, dar fără doar şi oate că muzica o mişcase. <atăl lui
insistase ca =em s-o înveţe ?0u am cântat-o entru mireasa mea, iar
într-o bună zi, o vei cânta şi tu entru a ta@.
Dar eu nu voi avea niciodată o mireasă !u se gândea la aşa ceva
într-un mod în care să-şi fi lâns de milă. =em, asemenea mamei lui, era
ractic în legătură cu ma+oritatea lucrurilor, c$iar şi cu roria-i moarte.
0ra caabil să ia roblema în roriile-i mâini şi s-o e9amineze. <oţi coiii
de la *nstitut erau ciudaţi, gândi =em răutăcioasa =essamine, cu căsuţa
ei de ăuşi& Will, cu minciunile şi secretele lui& iar el " fatul că era e
moarte era doar un alt soi de ciudăţenie.
6e ori o cliă, trăgând aer în iet. Cânta lângă fereastră, unde era
mai răcoare. ; întredesc$isese, iar aerul asru londonez îi mângâia
obra+ii şi ărul, asemenea unor degete, în tim ce arcuşul din mână
rămase nemişcat. 6tătea în lumina lunii, argintiu recum ulberea de ?in
fen>
nc$iseviorii
strunele oc$iideşi arcă
se aruncă din nou
lângea. în muzică,
Uneori, nevoia arcuşul
de drogalunecând e
era aroae
coleşitoare, mai uternică decât nevoia de mâncare, de aă sau de aer,
de iubire>
?0u am cântat-o entru mireasa mea, iar într-o bună zi, o vei cânta şi
tu entru a ta.@ =em se agăţă $otărât de acest gând. Câteodată, se
întreba cum ar fi să le rivească şi el e fete aşa cum o făcea Will, cu
oc$ii lui albaştri ătrunzători, aruncând insulte şi comlimente cu voce
tare, astfel încât era ălmuit aroae la fiecare etrecere de Crăciun.
=em îşi dorea comanie ocazional, atunci când, uneori, o fată drăguţă
flirta cu el sau când se simţea e9trem de singur.
/ar nu se gândea, nu utea să se gândească la fete ocazional.
6ocotea că o aventură ar fi utut fi osibilă, dar nu aşa ceva îşi dorea.
8oia ceea ce avusese şi tatăl său " genul de iubire e care îl descriau
oeţii. )elul în care ărinţii lui se riveau unul e celălalt, ti$na care îi
învăluia
ceva. *arcând
de-arerau îmreună.
fi fost să iardă*mitaţia
vremeadecuiubire
asta,nu
ar avea
fi ututsă-i aducă
ierde aşa
şansa
unei iubiri adevărate " iar el n-ar fi avut arte de rea multe.
#e măsură ce nevoia de drog creştea, simţi un +ung$i, şi înteţi ritmul
cântecului. ncerca să nu se uite la cutia de e notieră. n asemenea
momente, se întreba de ce nu lua ur şi simlu o mână lină din acea
ulbere. Cei mai mulţi dintre deendenţii de ?in fen îl luau neîncetat ână
când mureau din ricina euforiei de a fi neobosiţi şi de neînvins, de a
avea forţa şi uterea unei stele. 0uforia îi omora în cele din urmă,
arzându-le nervii, zdrobindu-le lămânii şi istovindu-le inimile. /uă cum
sunea 'ătrânul 2aestru în <ao <e C$ing, lumânarea arinsă la ambele
caete luminează de două ori mai uternic, dar durata se în+umătăţeşte.
Uneori, =em simţea că-şi dorea să ardă. %lteori, nu înţelegea de ce se
luta îmotriva drogului, de ce reţuia o viaţă mai lungă de suferinţă faţă
de una mai scurtă, dar lisită de dureri. /ar aoi îşi reamintea că lisa
durerii
ăuşi nu era=essamine
a lui nimic altceva
sau decât o altă iluzie,
a oveştilor lui Willasemenea căsuţei de
desre bordeluri şi
cârciumi.
7i, dacă era să fie întru totul sincer, ştia că ar fi însemnat sfârşitul
şanselor de a găsi genul de iubire de care se bucuraseră cândva ărinţii
lui. Căci asta însemna dragostea, nu-i aşa5 " ca iubirea-ţi arzătoare să
se reflecte în oc$ii celuilalt.
Continuă să cânte. 2uzica era în crescendo. esira greoi, sudoarea
acoerindu-i fruntea şi gâtul, în ciuda aerului răcoros al noţii. %uzi cum
se desc$ise uşa dormitorului şi se simţi uşurat, dar nu se ori din cântat.
1 Will, suse el duă o clii Will, tu eşti5
<ăcerea
enervat care urmă
de ceva. nu îi+os
=em lăsă eraarcuşul
caracteristică lui Will.încruntat.
şi se întoarse #robabil că Will era
1 Will> înceu el.
/ar nici vorbă de Will. n cadrul uşii stătea o fată, care şovăia, o fată
îmbrăcată într-o cămaşă de noate albă, cu un $alat aruncat e
deasura. ;c$ii ei cenuşii erau desc$işi la culoare în lumina lunii, dar
liniştiţi, ca şi când nimic legat de aariţia lui n-ar fi seriat-o. 0a era fata
magiciană, îşi dădu el seama brusc, cea desre care îi ovestise Will mai
devreme& dar Will nu omenise nimic desre cât era ea de liniştită, lucru
care-l făcea e =em să se simtă calm în ciuda fatului că tân+ea duă
drog, şi nici de zâmbetul care-i lumina faţa. #robabil că stătea acolo de
ceva tim, ascultându-l cântând& în e9resia ei, în modul visător în care
îşi înclinase caul, se vădea fatul că-i lăcuse.
1 /ar tu nu eşti Will, zise el, şi imediat îşi dădu seama că susese un
lucru îngrozitor de rostesc.
Cândersoana
fusese ea îi zâmbi,
edret
care răsuns
îşi doreaîi zâmbi
cel maişi mult
el. 8reme îndelungată,
s-o vadă când eraWill
în
această stare, iar acum, entru rima dată, descoeri că era bucuros că
nu-l vedea e paraatai-ul său, ci e altcineva.

Vdocuments - MX - Cassandra Clare Dispozitive Infernale Printul Mecanic v10

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX - Cassandra Clare Dispozitive Infernale Printul Mecanic v10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/24/2018 CassandraClare-DispozitiveInfernale-PrintulMecanic-V1.0-slidepdf.

Ceaţa era densa, înăbuşind sunetele şi îngreunând vizibilitatea. Unde

C$arlotte trânti furioasă $ârtia e biroul său.

<essa de-abia observă interiorul gării în tim ce îl urmară e servitorul

1# „Eulţum!s!” (*n b +ale> *n ori+inal)

18 #a +ar&e +leut, basm tradiţional s!ris de Charles Perrault

Uşa casei se desc$ise& fata disăru înăuntru. caleaşca se îndeărtă

2agnus auzi uşa din faţă desc$izându-se şi zgomotul vocilor uternice

Când <essa coborî dimineaţă la micul de+un, descoeri cu stuoare că

 „O, 5umneeuleL” (*n 1b spaniol1 *n ori+inal)

1 Will, şoti =em.

@7ăieţelul mamii drag

' /abie sau pumnal spe!ii! !ulturii indoneiene

Draga mea doamnă 7ranBell,

C3ril orise trăsura în faţa orţilor rorietăţii, la umbra unui ste+ar

7 Pentru e-plicaţie, a se !iti nota autoarei de la s>r4itul romanului, pp %1 /01'

.. „Toat- lumea pe bal!on” (*n ib ran!e- *n ori+inal)

1 ;, /oamne 6finte din ceruri, suse 6o$ie, sărind de e scaunul ei

.# „Ei9e totuna" (*n Lb, ran!ei *n ori+inal)

1 =essamine5 reetă Henr3 entru a cincea sau a şasea oară. ncă

.' Porti! (*n lb ran!ea *n ori+inal)

(a *nstitut, restul zilei trecu lină de tensiune, în tim ce vânătorii de

/eozitul era o clădire mare, tencuită, încon+urată de un gard negru

n tim ce străbătea trotuarele aglomerate de e 0astc$ea, <essa se

6tarea de conştientă venea şi disărea într-un ritm $inotic recum

6e trezi din ricina şoatelor şi a c$iurilor care luteau neliniştit5

ntunericul reveni, iar <essa fu curinsă de el e de-a-ntregul,

1 %cum în mod sigur vom ierde *nstitutul, suse C$arlotte.

6o$ie se îngri+ea de focul din căminul aflat n salon& în încăere era

%F „Qi tu, rutusR” (*n lb latin- *n ori+inal)

<essa şi trăgea e mâini mănuşile de catifea, în tim ce ieşea e uşile

6o$ie o duse e <essa în camera ei, 6o$ie o îmbrăcă în cămaşa de

%1 Citat aproMimati3 din ibli!, 1ut 1G1', 

"-ar putea s-o omor, gândi <essa. *a să vedem cum face un cântec

O NOTĂ ASUPRA ANGLIEI DIN

ess, ess, essa&

3l tău, cel puţin cu speranţă,

%amă, tată, surioară$

S-ar putea să vă placă și

1# „Eulţum!s!” (n b +ale> n ori+inal)

 „O, 5umneeuleL” (n 1b spaniol1 n ori+inal)

.. „Toat- lumea pe bal!on” (n ib ran!e- n ori+inal)

.# „Ei9e totuna" (n Lb, ran!ei n ori+inal)

.' Porti! (n lb ran!ea n ori+inal)

%F „Qi tu, rutusR” (n lb latin- n ori+inal)