2020

TEMA 4. ANALIZA APROVIZIONĂRII ŞI ASIGURĂRII ENTITĂȚII CU

RESURSE MATERIALE ŞI A EFICIENŢEI UTILIZĂRII ACESTORA
(e inclusă în Cartea AEF pentru profesor cu rezolvări!!! 2019)
4.1. Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de
informaţie

În condiţiile unei activităţi durabile fiecare unitate economică trebuie să

elaboreze de sine stătător un program bine chibzuit de aprovizionare şi asigurare cu
resurse materiale.
În realitate, însă, sunt foarte frecvente cazurile când disponibilităţile băneşti
reduse, lipsa resurselor materiale necesare, precum şi costul lor exagerat pe piaţa de
desfacere creează unele probleme obiective şi subiective privind aprovizionarea şi
asigurarea întreprinderii cu resurse materiale.
În astfel de condiţii devine evidentă necesitatea gestionării eficiente a tuturor
resurselor materiale de care dispune întreprinderea la un moment dat. Acest lucru
poate fi efectuat în baza normării justificate a stocurilor de materii prime şi
materiale la depozitele întreprinderii, precum şi a elaborării unor norme rezonabile
de consum pe unitate de produse (lucrări executate, servicii prestate).
Un rol deosebit revine analizei şi controlului permanent al normelor elaborate
şi utilizate de subdiviziunile întreprinderii pe parcursul perioadei de gestiune.
Sarcinile principale ale analizei:
◙ aprecierea gradului de aprovizionare şi asigurare a întreprinderii cu resurse
materiale;
◙ aprecierea componenţei şi mişcării stocurilor de materiale pe parcursul
perioadei de gestiune;
◙ aprecierea eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
generalizatori sintetici;
◙ calculul şi aprecierea influenţei factorilor privind aprovizionarea,
asigurarea şi utilizarea resurselor materiale la devierea volumului producţiei
fabricate şi produsului concret;
◙ evidenţierea rezervelor interne de majorare a volumului producţiei fabricate
în urma utilizării mai eficiente a resurselor materiale pe viitor;
◙ elaborarea măsurilor concrete pentru mobilizarea acestor rezerve în
practică.
Sursele principale de informaţie:
◙ Programul social-economic de dezvoltare a entității (capitolul „Resursele
materiale şi utilizarea lor”) sau Programul de aprovizionare a entității cu resurse
materiale:
◙ Cercetarea statistică anuală a produselor industriale „PRODMOLD-A”.
◙ Cercetarea statistică trimestrială nr.5-CI „Consumurile, cheltuielile și
investițiile întreprinderii”.
◙ Situaţia privind mişcarea valorilor materiale.
◙ Fişa de evidenţă a materialelor.

1
 ◙ Calculaţia planificată a materialelor.
◙ Alte surse de informaţie.
4.2. Analiza aprovizionării şi asigurării entității cu resurse
materiale

Analiza procesului de aprovizionare poate fi structurată pe mai multe

segmente, cum ar fi:
 acoperirea necesarului de aprovizionat cu contracte corespunzătoare
încheiate între întreprindere şi furnizori;
 realizarea programului de aprovizionare a entității în total şi pe
principalele resurse materiale;
 asigurarea necesarului de materii prime şi resurse materiale pentru
producţie din punct de vedere cantitativ, calitativ şi la termen.
Analiza aprovizionării şi asigurării entității cu resurse materiale se începe cu
aprecierea generală a planului de aprovizionare a entității cu diferite feluri de
materiale pe parcursul perioadei de gestiune.
Tabelul 4.1
Aprecierea generală a îndeplinirii planului
de aprovizionare a entității cu resurse materiale

Feluri de materiale, Programat Efectiv Abaterea % îndepl.

unitatea de măsură (necesarul) absolută planului de
(+, -) aprovizionare
A 1 2 3=2-1 4 = (2:1)x100
Stofă, m 24 000 32 100 +8 100 133,75
Pardoseală, m 22 600 22 000 -600 97,35
Nasturi, unităţi 112 000 150 000 +38 000 133,93
Aţă, m 160 000 200 000 +40 000 125,00
Fermuare, unităţi 8 000 6 000 -2 000 75,00
Din datele reflectate în tabelul 4.1. rezultă că întreprinderea analizată nu este
aprovizionată plenar cu toate materialele necesare conform programului. Astfel,
nivelul asigurării cu pardoseală constituie 97,35%, iar cu fermuare – 75%.
Pentru o analiză mai aprofundată a procesului de aprovizionare a entității cu
resurse materiale este necesar să se aprecieze corespunderea furnizării efective a
resurselor materiale cu datele din contractele încheiate cu furnizorii entității.
Această etapă a analizei dă posibilitate să evidenţiem, cum se respectă
condiţiile contractelor pe fiecare tip de material, inclusiv cantitatea, calitatea şi
termenele stabilite.
Toate datele corespunzătoare necesare pentru această analiză se află în secţia
de aprovizionare a entității.

2
 Tabelul 4.2
Aprecierea planului de aprovizionare a entității
cu resurse materiale conform contractului

Feluri de Programat Efectiv Abaterea Nerespectarea condiţiilor

materiale, (necesarul) absolută contractuale privind
unitatea de (+, -) termenul sortimen- cantitatea calitatea
măsură furnizări tul
i
A 1 2 3 4 5 6 7
Stofă, m 24 000 32 100 +8 100
Pardoseală 22 600 22 000 -600 - 600
,m
Nasturi, 112 000 150 000 +38 000
unităţi
Aţă, m 160 000 200 000 +40 000
Fermoare, 8 000 6 000 -2 000 - 2 000
unităţi

În urma acestei etape a analizei este necesar să se elaboreze măsuri concrete

pentru a elimina încălcările evidenţiate pe viitor în procesul de aprovizionare a
entității cu resurse materiale.
În practica analitică uneori apare necesitatea alegerii unui contract comercial
optimal din câteva contracte similare aflate la dispoziţia entității.
În cele mai dese cazuri acest lucru se efectuează pe baza utilizării metodei
valorii actualizate (calculului actualizat). Pentru a exemplifica acest proces vom
folosi următorul exemplu:
Presupunem că întreprinderea analizată are la dispoziţie două variante de
contracte comerciale pentru procurarea materialului „A” şi următoarea informaţie
suplimentară:
Tabelul 4.3
Date iniţiale privind alegerea unui contract
optimal de furnizare a materialului „A”

Indicatori Varianta I Varianta II

A 1 2
1.Cantitatea necesară a materialului „A”, kg 1550 1550
2.Preţul unitar al materialului „A”, lei/1kg. 45,00 45,50
3.Costul total al materialului „A” (rd.1xrd.2) 69 750 70 525
lei
4.Avans, % 60,0 45,0
5.Termenul furnizării materialului „A”, luni 1 2
6.Rata dobânzii anuale de piaţă, % 30,0 30,0
3
 În baza informaţiei prezentate se calculează valoarea actualizată din variantele
I (VaI) şi II (VaII):
1
VaI = [(69750 x 0,60) + (69750 x 0,4 x 1+0,3 /12 )] =
41850 + (27900 x 0,9756) = 69070 lei.

1
VaII = [(70525 x 0,45) + (70525 x 0,55 x 1+0,3 /12 )] =
31736 + (38789 x 0,9756) = 69579 lei.

Examinând rezultatele obţinute, putem deduce că pentru întreprinderea

analizată varianta optimală este varianta I, deoarece valoarea actualizată aici, în
comparaţie cu varianta II, este mai mică. Deci, varianta I este mai convenabilă
pentru încheierea contractului comercial cu furnizorii materialului „A”.

4.3. Analiza stocurilor de materiale

Continuitatea procesului de producţie impune existenţa justificată a stocurilor

de materiale atât la începutul, cât şi la finele perioadei de gestiune.
Analiza stocurilor de materiale vizează mai multe aspecte:
► primul aspect se referă la evoluţia stocurilor de materiale faţă de volumul
producţiei fabricate sau venitul din vânzări. În acest context ritmul de majorare a
indicatorilor de volum (VPF, VV) trebuie să depăşească ritmul de majorare a
stocurilor respective în unităţi valorice.
► al doilea aspect se referă la evoluţia stocurilor de materiale faţă de nivelul
considerabil al acestora (la nivelul programat, mediu sau maxim).
► al treilea aspect al analizei stocurilor de materiale se referă la examinarea
gradului de imobilizare al acestora (în zile). În prealabil se recomandă gruparea
tuturor stocurilor de materiale ale entității analizate în:
- stocuri normale;
- stocuri cu mişcare lentă;
- stocuri fără mişcare;
- stocuri disponibile.
Încadrarea stocurilor materiale într-o grupă sau alta se face în funcţie de
frecvenţa consumului, calculându-se durata de imobilizare a stocului respectiv în
zile prin următoarea relaţie:
Di = [(SM x 360) : Ie],
unde:
SM – stocul de materiale din grupa respectivă;
Ie – ieşirea materialului respectiv pe parcursul perioadei de gestiune.
► al patrulea aspect important al analizei stocurilor de materiale se referă la
determinarea şi examinarea rezervei în zile pe fiecare fel de materiale concrete sau

4
pe grupe de materiale necesare pentru desfăşurarea tuturor activităţilor la
întreprinderea analizată.
Rezerva în zile se determină prin următoarea relaţie:
SMi
Rz = Cz ,
unde:
SMi – stocul materialului concret la data curentă;
Cz – consumul zilnic.
Ct
Cz = Z ,
unde:
Ct – consumul total al materialului concret în perioada de gestiune;
Z – numărul total de zile în perioada de gestiune.
Această etapă a analizei poate fi efectuată atât în unităţi naturale, cât şi în
unităţi valorice. Dacă apelăm la informaţia care reflectă componenţa şi mişcarea
stocurilor de materiale pe parcursul perioadei de gestiune în unităţi valorice, în cele
mai dese cazuri se propune spre utilizare următorul tabel analitic.
Tabelul 4.4
Componenţa şi mişcarea stocurilor de materiale
pe parcursul perioadei de gestiune
(lei)
Resurse materiale Sold la începu- Mişcarea Sold la finele Sold final
aflate în stocuri tul perioadei intrări ieşiri perioadei de în zile de
de gestiune gestiune consum
A 1 2 3 4 5
1.Materii prime 2 000 1 132 100 1 122 930 11 170 3,58
2.Materiale de bază 500 220 000 218 500 2 000 3,30
3.Semifabricate 950 150 000 150 940 10 0,02
cumpărate
4.Combustibil 600 33 500 34 080 20 0,21
5.Ambalaje 1 800 8 000 9 800 - 0
6.Piese de schimb 150 12 300 12 440 10 0,29
7.OMV şi SD 2 250 7 250 8 910 590 23,84
8.Materiale de - - - - -
construcţie
9. Alte materiale - 200000 199 890 110 0,20
10.Total materiale 13 910 0
Examinând rezultatele obţinute constatăm că întreprinderea analizată riscă
staţionări neproductive din cauza lipsei de resurse materiale necesare (se ia după
minimumul de zile întregi aprovizionate cu toate tipurile de materiale!).

4.4. Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza

indicatorilor generalizatori sintetici

5
 În practica analitică eficienţa utilizării resurselor materiale poate fi examinată
în baza următorilor indicatori generalizatori sintetici:
1. Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm) care se determină ca
raportul dintre volumul producţiei fabricate şi consumul total de materiale prin
relaţia:
VPF
Rrm = CM (lei),
unde:
VPF – volumul producţiei fabricate;
CM – consumul total de materiale.
2. Consumul specific de materiale (Csm) care se determină ca raportul dintre
consumul total de materiale şi volumul producţiei fabricate prin relaţia:
CM
Csm = VPF x 100 (bani)
sau
1
Csm = Rrm x 100 (bani).
Din punct de vedere al conţinutului economic, cu cât consumul specific de
materiale este mai mic, cu atât eficienţa utilizării resurselor materiale este mai mare
şi viceversa.
Pentru o analiză mai aprofundată se calculează şi se apreciază factorii care au
contribuit la modificarea consumului specific de materiale, cum ar fi:
a)modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate;
b)modificarea nivelului de consum al materiilor prime şi materialelor pe
unitate de produs;
c)modificarea preţurilor la materiile prime şi materialele consumate;
d)modificarea preţurilor la produsele finite (lucrările executate şi serviciile
prestate).
Analiza factorială a consumului specific de materiale se efectuează prin
metoda substituirii în lanţ sau metoda diferenţelor absolute.
Tabelul 4.5
Calculul influenţei factorilor asupra modificării
consumului specific de materiale

Indicatori Consumul Volumul pro- Consumul

total de mate- ducţiei fabri- specific de
riale, mii lei cate, mii lei materiale,
bani
A 1 2 3=(1:2)x100
1. Programat 1314012 28740000 4,5721
2. Recalculat I 1757490 28808000 6,1007
(producţia efectivă după norme de
proiect şi preţuri programate)
3. Recalculat II 2284737 29808000 7,6648
6
 (producţia efectivă după norme
efective şi preţuri programate)
4. Recalculat III 2284737 29808000 7,6648
(producţia efectivă după norme
efective şi preţuri programate la
producţia finită şi efective la
resursele materiale consumate)
5. Efectiv la preţuri în vigoare (atât la 2398974 29808000 8,048
producţia finită, cât şi la resursele
materiale consumate)
6. Abaterea totală a consumului specific x x + 3,4759
de materiale, bani
(rd.5,col.3 – rd.1,col.3)
inclusiv sub influenţa:
6.1. modificării structurii şi sortimentu- + 1,5286
lui producţiei fabricate
(rd.2,col.3 – rd.1,col.3)
6.2. modificării nivelului de consum pe + 1,5641
unitate de produs
(rd.3,col.3 – rd.2,col.3)
6.3. modificării preţurilor la materia 0
primă şi materialele consumate
(rd.4,col.3 – rd.3,col.3)
6.4. modificării preţurilor la produsele + 0,3832
finite (lucrările executate şi serviciile
prestate) (rd.5,col.3 – rd.4,col.3)
Rezultă că consumul specific de materiale s-a majorat cu 3,4759 bani, inclusiv
sub influenţa modificării structurii şi sortimentului producţiei fabricate cu + 1,5286
bani, a modificării normei de consum pe unitatea de produs cu + 1,5641 bani şi a
modificării preţurilor la produsele finite cu + 0,3832 bani.
Trebuie de menţionat că factorii care influenţează modificarea consumului
specific de materiale exercită influenţă asupra schimbării consumului total de
materiale în costul producţiei fabricate. Pentru a determina mărimea influenţei
fiecărui factor nominalizat în parte se recomandă ca rezultatele obţinute din tabelul
precedent să se înmulţească cu volumul producţiei fabricate efectiv din perioada de
gestiune.
Indicatorul natural care reflectă eficienţa utilizării resurselor materiale în
procesul de producţie constituie norma de consum al unui material concret la
fabricarea unui produs concret.
Pentru analiza gradului de respectare a acestei norme în practica analitică se
utilizează coeficientul utilizării materialului concret (Kum) care se determină ca
raportul dintre consumul efectiv al unui material concret pe unitate de produs
(CMef.) şi norma stabilită în unităţi naturale (CMpr.).

7
 CMef
Kum. = CMpr x 100 (%).
Diferenţa dintre numărător şi numitor exprimă în unităţi naturale economia (-)
sau supraconsumul (+) materialului examinat pe unitate de produs concret sau pe
toată cantitatea fabricată a produsului dat în perioada de gestiune care se determină
prin formula:
(CMef −CMpr )xq
∆Gm = [ CMpr ]
unde:
q – cantitatea efectivă a produsului concret fabricat în perioada de gestiune în
unităţi naturale.

4.5. Calculul influenţei factorilor privind aprovizionarea şi

asigurarea cu resurse materiale şi utilizarea acestora la devierea
volumului producţiei fabricate şi produsului concret

În practica analitică calculul şi aprecierea influenţei factorilor privind

aprovizionarea, asigurarea şi utilizarea resurselor materiale asupra modificării
volumului producţiei fabricate pot fi efectuate atât în unităţi naturale, cât şi în
unităţi valorice.
De regulă, se recomandă ambele metode:
► prima metodă prevede calculul şi aprecierea factorilor de aprovizionare,
asigurare şi utilizare a unui material concret la fabricarea unui produs concret (în
unităţi naturale);
► a doua metodă prevede calculul şi aprecierea factorilor generalizatori
sintetici privind asigurarea şi utilizarea resurselor materiale la devierea volumului
producţiei fabricate.
Pentru a înţelege esenţa şi succesiunea utilizării primei metode în unităţi
naturale se recomandă ca în prealabil toate datele necesare pentru analiză să fie
acumulate într-un tabel special.
Tabelul 4.6
Date iniţiale privind analiza factorilor referitori la aprovizionarea,
asigurarea şi utilizarea unui material concret la fabricarea unui produs
concret
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 8 000 10 700 +2700
2.Stocul materialului la începutul perioa- 1 660 2 000 +340
dei de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 25 000 32 100 +7100
4.Consumul materialului pentru fabricarea ? 24 000 ? 32 084 +8 084
produsului, m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 3,0 2,9985 -0,0015
8
 m
6.Stocul materialului la finele perioadei ? 2 660 ? 2 016 -644
de gestiune, m
Asupra modificării cantităţii fabricate de produse influenţează patru factori:
a)modificarea stocului materialului la începutul perioadei de
gestiune (∆Si);
b)modificarea intrării materialului de la furnizori (∆I);
c)modificarea normei de consum pe unitate de produs (∆nc);
d)modificarea stocului materialului la finele perioadei de gestiune
(∆Sf).
Menţionăm că factorii 1 şi 2 au acţiune directă asupra modificării
indicatorului rezultativ, iar 3 şi 4 – acţiune indirectă.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin următorul tabel
analitic:
Tabelul 4.7
Calculul influenţei factorilor privind aprovizionarea, asigurarea
şi utilizarea materialului la fabricarea produsului concret

Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei Rezultatul

factorilor influenţei
(+, -), buc
A B 1 2
1.Modificarea stocului [(Si1 – Si0) : nc0] + 340
de material la începutul 3,0 +113
perioadei de gestiune
2.Modificarea primirii [(I1 – I0) : nc0] + 7100
materialului de la furni- 3,0 +2 367
zori
3.Modificarea normei [-(nc1 – nc0) x q 1 : nc0]-
de consum pe unitate −0,0015
-( 3,0 ) x 10 700 +5
de produs
4.Modificarea stocului [- (Sf1 – Sf0) : nc0]
de material la finele pe- −644
-( 3,0 ) +215
rioadei de gestiune
Total x x +2700

BIF: +2 700 = 113+2 367 + 5 + 215

Rezerva = 0 unități.
Concluzii.................
Pornind de la esenţa rezervelor evidenţiate, se elaborează măsuri concrete
pentru utilizarea lor în practică.
A doua metodă a analizei (în unităţi valorice) prevede calculul şi aprecierea a
doi factori generalizatori sintetici, ţinând cont de formula:

9
 VPF = CM x Rrm.
Din formulă rezultă că devierea volumului producţiei fabricate poate fi
cauzată de influenţa următorilor doi factori generali:
a)modificarea consumului total de materiale în perioada de gestiune
(∆CM);
b)modificarea randamentului resurselor materiale consumate (∆Rrm).
Primul factor este cantitativ, cel de-al doilea factor – calitativ.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda deferenţelor
absolute sau a substituirii în lanţ.
Exemplu. În baza tab. 4.8 apreciați eficiența utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
generalizatori specifici. Formulați concluziile respective.
Tab.11
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Program Efectiv +,- incl. sub infl.
d/o ∆CM ∆Rrm
1. VPF, mii lei 4 600 5 040 +440 -242 +682
2. Consumul total de materiale, mii 2 850 2 700 -150
lei
3. Randamentul resurselor materiale 1,6140351 1,866666 +0,2526315
consumate, lei (1/2) 6

BIF: +440 = (-242) + 682

Rrzerva = 242 mii lei.
Concluzii……………………

Culegere de exerciții la tema ”Analiza aprovizionării entității cu resurse materiale și eficienții

utilizării acestora”

E.1. În baza datelor din tabelul 1 efectuați analiza generală a planului de aprovizionare a entității
cu resurse materiale conform contractului. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.1
Aprecierea planului de aprovizionare a entității
cu resurse materiale conform contractului
Feluri de Programat Efectiv Abaterea Nerespectarea condiţiilor
materiale, (necesarul) absolută contractuale privind
unitatea de (+, -) termenul sortimen- cantitatea calitatea
măsură furnizării tul
A 1 2 3 4 5 6 7
Stofă, m 25 500 23 320 2 000 180
Pardoseală, m 48 350 49 000
Nasturi, unităţi 3 500 3 750
Aţă, m 2 000 1 800 100 100
Fermoare, 4 560 2 800 460 800 500
unităţi

10
 E.2. În baza datelor din tabelul 2 efectuați analiza generală a planului de aprovizionare a entității
cu resurse materiale conform contractului. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.2
Aprecierea planului de aprovizionare a entității
cu resurse materiale conform contractului
Feluri de Programat Efectiv Abaterea Nerespectarea condiţiilor
materiale, (necesarul) absolută contractuale privind
unitatea de (+, -) termenul sortimen- cantitatea calitatea
măsură furnizării tul
A 1 2 3 4 5 6 7
Stofă, m 34 400 35 000
Pardoseală, m 56 800 50 200 5 500 100 1 000
Nasturi, unităţi 6 500 6 000 500
Aţă, m 3 500 3 750
Fermoare, 4 520 4 600
unităţi

E.3. În baza tab.3 efectuați analiza componenței și mișcării stocuriloer de materiale pe parcursul
perioadei de gestiune. Calculați durata de imobilizare a stocului de materiale în zile. Formulați
concluziile de rigoare.

Tab.3
Aprecierea gradului de imobilizare a stocurilor de materiale
(lei)
Resurse materiale Sold la începu- Mişcarea Sold la finele Sold final în
aflate în stocuri tul perioadei de intrări ieşiri perioadei de zile de
gestiune gestiune consum
A 1 2 3 4 5
1.Materii prime 2 500 85 700 80 480
2.Materiale de bază 350 120 300 118 800
3.Semifabricate cum- 1 500 55 600 54 300
părate
4.Combustibil 850 22 600 22 000
5.Ambalaje 2 300 7 500 8 320
6.Piese de schimb 800 1 200 1 800
7.OMVSD 300 2 500 2 000
8.Materiale de construcţie 200 150 320
9. Alte materiale 400 600 520
Total materiale

E.4. În baza tab.4 efectuați analiza componenței și mișcării stocuriloer de materiale pe parcursul
perioadei de gestiune. Calculați durata de imobilizare a stocului de materiale în zile. Formulați
concluziile de rigoare.
Tab.4
Aprecierea gradului de imobilizare a stocurilor de materiale
(lei)
Resurse materiale Sold la începu- Mişcarea Sold la finele Sold final în
aflate în stocuri tul perioadei de intrări ieşiri perioadei de zile de
gestiune gestiune consum
zile
11
 A 1 2 3 4 5
1.Materii prime 3 500 120 200 121 800
2.Materiale de bază 6 000 221 500 225 340
3.Semifabricate cum- 5 600 45 750 44 200
părate
4.Combustibil 2 000 10 280 11 560
5.Ambalaje 1 000 5 500 5 580
6.Piese de schimb 800 2 100 2 610
7.OMVSD 300 1 000 1 290
8. Alte materiale 500 8 500 8 815
Total materiale

E.5. În baza tab.5 efectuați analiza componenței și mișcării stocuriloer de materiale pe parcursul
perioadei de gestiune (a gradului de imobilizare a stocurilor de materiale). Calculați durata de
imobilizare a stocului de materiale în zile. Formulați concluziile de rigoare.

Tab.5
Aprecierea gradului de imobilizare a stocurilor de materiale
Resurse materiale Sold la începu- Mişcarea Sold la finele Sold final în
aflate în stocuri tul perioadei de intrări ieşiri perioadei de zile de consum
gestiune gestiune zile
A 1 2 3 4 5
Fructe, tone 2 500 11 250 12 500
Legume, tone 185 6 000 5 800
Struguri, tone 75 320 310
Sare, tone 65 200 193
Zahăr, tone 35 1 000 830

E.6. În baza tab.6 apreciați eficiența utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
generalizatori specifici. Formulați concluziile respective.
Tab.6
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Program Efectiv +,- incl. sub infl.
d/o
1. VPF, mii lei 45 800 46 250
2. Consumul total de materiale, mii lei 32 880 34 300
3. Randamentul resurselor materiale
consumate, lei (1/2)

E.7. În baza tab.7 apreciați eficiența utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
generalizatori specifici. Formulați concluziile respective.
Tab.7
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Program Efectiv +,- incl. sub infl.
d/o
1. VPF, mii lei 56 850 50 320
2. Consumul total de materiale, mii lei 42 300 40 800
3. Randamentul resurselor materiale
consumate, lei (1/2)

12
 E.8. În baza tab.8 apreciați eficiența utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
generalizatori specifici. Formulați concluziile respective.
Tab.8
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Program Efectiv +,- incl. sub infl.
d/o
1. VPF, mii lei 28 500 27 900
2. Consumul total de materiale, mii lei 15 500 16 280
3. Randamentul resurselor materiale
consumate, lei (1/2)

E.9. În baza tab.9 apreciați eficiența utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
generalizatori specifici. Formulați concluziile respective.

Tab.9
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Program Efectiv +,- incl. sub infl.
d/o
1. VPF, mii lei 24600 25040
2. Consumul total de materiale, mii lei 18250 18700
3. Randamentul resurselor materiale
consumate, lei (1/2)

E.10. În baza tab.10 apreciați eficiența utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
generalizatori specifici. Formulați concluziile respective.
Tab.10
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Program Efectiv +,- incl. sub infl.
d/o
1. VPF, mii lei 34600 32040
2. Consumul total de materiale, mii lei 26250 25700
3. Randamentul resurselor materiale
consumate, lei (1/2)

E.12. În baza datelor din tab.12 calculați influența factorilor, ce țin de asigurarea ți utilizarea
unui material concret la fabricarea unui produs concret. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.12
Date inițiale
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 4800 4600
2.Stocul materialului la începutul perioa- 3260 3400
dei de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 14680 14920
4.Consumul materialului pentru fabricarea produsului,
m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 3,5 3,6
m
6.Stocul materialului la finele perioadei
13
 de gestiune, m
E.13. În baza datelor din tab.13 calculați influența factorilor, ce țin de asigurarea ți utilizarea
unui material concret la fabricarea unui produs concret. Formulați concluziile de rigoare.

Tab.13
Date inițiale
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 4100 4000
2.Stocul materialului la începutul perioadei 2250 2400
de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 10680 10920
4.Consumul materialului pentru fabricarea produsului, m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 2,5 2,4
m
6.Stocul materialului la finele perioadei
de gestiune, m

E.14. În baza datelor din tab.14 calculați influența factorilor, ce țin de asigurarea ți utilizarea
unui material concret la fabricarea unui produs concret. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.14
Date inițiale
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 2800 2800
2.Stocul materialului la începutul perioa- 1260 1400
dei de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 12680 10420
4.Consumul materialului pentru fabricarea produsului,
m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 2,8 2,9
m
6.Stocul materialului la finele perioadei
de gestiune, m

E.15. În baza datelor din tab.15 calculați influența factorilor, ce țin de asigurarea ți utilizarea
unui material concret la fabricarea unui produs concret. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.15
Date inițiale
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 800 780
2.Stocul materialului la începutul perioa- 160 100
dei de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 3680 2920
4.Consumul materialului pentru fabricarea produsului,
m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 3,2 3,2
14
 m
6.Stocul materialului la finele perioadei
de gestiune, m
E.16. În baza datelor din tab.16 calculați influența factorilor, ce țin de asigurarea ți utilizarea
unui material concret la fabricarea unui produs concret. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.16
Date inițiale
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 42800 40600
2.Stocul materialului la începutul perioa- 32660 34000
dei de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 246800 159020
4.Consumul materialului pentru fabricarea produsului,
m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 4.5 4.6
m
6.Stocul materialului la finele perioadei
de gestiune, m

E.17. În baza datelor din tab.17 calculați influența factorilor, ce țin de asigurarea ți utilizarea
unui material concret la fabricarea unui produs concret. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.17
Date inițiale
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 41200 40000
2.Stocul materialului la începutul perioa- 22750 32400
dei de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 100680 70920
4.Consumul materialului pentru fabricarea produsului,
m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 2.7 2.4
m
6.Stocul materialului la finele perioadei
de gestiune, m

E.18. În baza datelor din tab.18 calculați influența factorilor, ce țin de asigurarea ți utilizarea
unui material concret la fabricarea unui produs concret. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.18
Date inițiale
Indicatori Anul de gestiune Abaterea
programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea unui produs concret, buc. 28020 27500
2.Stocul materialului la începutul perioa- 31260 41400
dei de gestiune, m
3.Intrarea materialului de la furnizor, m 92680 80420
4.Consumul materialului pentru fabricarea produsului,
15
m
5.Norma de consum pe unitate de produs, 3.8 3.9
m
6.Stocul materialului la finele perioadei
de gestiune, m

16