UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

Specializarea Administrație Publică
Grupa 304

ETICA ȘI DEONTOLOGIA FUNCȚIEI PUBLICE

-TEORII MORALE-

Studentă:
Neagoe Mihaela Maria

-BUCUREȘTI-
2020
1. Introducere

Tema aleasă are ca scop înțelegrea conceptului de moralitate din mai multe perspective.

2. Teorii morale

În etica teleologică (gr. télos=„scop, împlinire”, laos =știință) acţiunile care au ca scop atingerea
fericirii.(plăcere, fericire, înțelepciune)
- fericirea este scopul suprem al acţiunilor umane
- plăcerea şi înţelepciunea sunt mijloacele de atingere a fericirii
Din sintagmele mentionate mai sus s-au format următoarele teorii morale :

Hedonismul (gr. hédoné =plăcere”)

Reprezentanţi ai hedonismului: Aristip, Epicur
– ``absenţa durerii din corp şi a suferinţei din suflet reprezintă împlinirea stării maxime de
fericire, atingerea fericirii fiind înţeleasă ca plăcere.`` – Carpe Diem-
Înțelegere populară- persoană care caută plăcere doar pentru ea.
Perspectivă filozofică- Starea de bine
Plăcerea este intrinsec pozitivă(valoroasă), suferința este intrinsec negativă(lipsită de valoare).
*Eudaimonismul (gr. „fericire”): Concepție sau doctrină morală care consideră că scopul
conduitei umane este fericirea, obținută însă printr-o viață dominată de rațiune, și nu de plăceri
efemere (Epicur, Helvetius, Diderot, Feuerbach ș.a.) 1
Pe scurt, eudaimonismul are ca scop atingerea fericirii fiind înţeleasă ca înţelepciune, ideea
centrală fiind atingerea potențialului uman. prin dezvoltare personală
Exemplu- creșterea și dezvoltarea personală.
Astfel, ideea centrala este sa ne trăim viața căutând realizarea potențialului nostru, ceea ce
duce la împlinirea suprema. Un potențial infinit, de altfel.

Aceste teorii morale au in comun următoarele elemente:

- ideea că valoarea de bine a unei acţiuni este determinată de scopul pe care aceasta tinde să-1
realizeze.
- fixarea asupra determinării conţinutului acţiunii morale (plăcere, fericire, înţelepciune);
-nu dau seama de forma şi legile cărora trebuie să se supună o acţiune pentru a fi considerată
morală
-nu stabilesc cadrul universal şi necesar în care orice acţiune, indiferent de conţinut, are valoare
morală:
Cu alte cuvinte, o anumită acțiune este bună sau rea daca te raportezi la finalitatea acesteia. EX
Suntem învățați că minciuna este un lucru greșit, dar dacă aceasta poate face o persoană fericită
sau poate salva pe cineva este o acțiune corecta din punct de vedere teleologic.

Deontologia este o abordare a eticii care se concentrează pe dreptatea sau greșeala acțiunilor în
sine, în loc să examineze consecințele sau orice alte considerente. Ea rezultă dintr-o voinţă
autonomă, care îşi urmează doar propriile sale principii. Acţiunile caracterizate de valoare
morală nu mai sunt cele ghidate de scopuri precum fericirea,

Imm. Kant a fundamentat morala datoriei (Imm. Kant, Critica raţiunii practice) care are
următoarele particulatități:
datoria: conceptul datoriei nu precizează un anume conţinut (a fi virtuos, a fi curajos), ci orice
acţiune îndeplinită în mod necesar din respect pentru lege;
legea: nu este determinată de vreo instanţă superioară, ci ea aparţine, ca principiu, propriei mele
voinţe;

1
dexonline.ro
autonomia voinţei: voinţa îşi dă sieşi maxime cărora să se supună orice acţiuni izvorâte din
voinţă;
imperativul categoric: pentru ca maximele date de voinţă (să nu minţi, să nu furi ...) să nu devină
particulare, adaptate doar unei situaţii, ele trebuie considerate ca valabile doar în măsura în care
pot fi adoptate, ca lege universală, de întreaga umanitate, devenind astfel imperative categorice;
Ex Bunica Anei (care are 3 degete amputate și semi pareză) îi croșetează acesteia un pulover
(urât), și îi cere feedback. Dacă Ana consideră că minciuna este rea îi va spune bunicii adevărul,
ceea ce îi va creea o stare spirituală negativă, dar în același timp onestitatea este o accțiune
corectă din punct de vedere deontologic.

Etica utilitaristă teorie conform căreia o acţiune este dreaptă în măsura în care creşte utilitatea
unei stări de fapt ce priveşte un individ sau o comunitate.
Adepții acestui curent refuză codurile morale sau acțiunile bazate pe tradiție, ghidându-și
acțiunile pe rezultate pozitive produse sau anticipate.
Ex Dilema medicului/ tramvaiului/ Exemplul prietenului

3. Aplicatie
Etica Deontologica vs Etica Teleologica
Bibliografie
GHEORGHE CLITAN DIDACTICA -FILOSOFIEI STRUCTURI ARGUMENTATIVE ÎN
PREDAREAÎNVĂŢAREA SISTEMATICĂ A FILOSOFIE ÎN LICEU GHID PRACTIC
EDITURA EUROBIT TIMIŞOARA, 2003

https://www.espressofilosofic.ro/curente-filosofice/utilitarismul-si-dilemele-morale/