Dementele – evaluare neuropsihologica si stimulare cognitiva

 admin1 iunie 11, 2015Articole

Dementele reprezinta afectiuni neurodegenerative. Funcţiile cognitive afectate în mod obişnuit în demenţe
sunt: memoria, capacitatea de invatare, atentia, orientarea, calculul, limbajul, gandirea si judecata. Aceste
tulburări ale funcţiilor cognitive sunt uneori precedate şi aproape întotdeauna însoţite de tulburari ale
controlului emoţional, modificari ale personalităţii, sau simptome psihiatrice (apatie, depresie, tulburări
psihotice) şi tulburări comportamentale.
Cele mai intalnitetipuri de demente sunt dementa de tip Alzheimer, dementa vascula si dementa mixta.
In depistarea dementelor si stabiliea tratamentului este nevoie de:
• Evaluare neuropsihologica si cosnultatie psihologica
• Consult si evaluare psihiatrica / neurologica
• Examen imagistic (tomograf sau RMN cerebral)
In functie de gradul de deteriorare a functiilor cognitive si a gradului de autonomie (functiilor executive)
pacientul are uneori nevoie de insotitor, de ajutor in activitatile de zi cu zi si cotididiene si poate fi incadrat
in grad de handicap.
Dementa vasculara
Factori predispozanti: diabetul (care afecteaza toate tesuturile moi, inscusiv invelisul interior al vaselor de
sange), tensiunea arteriala, istoric accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic), bolile
cardiovasculare, fumatul, consumul de bauturi alcoolice.
Specific dementei vasculare este fluctuatia manifesatrilor cognitive, fata de dementa Alzheimer cand
manfiestarile sunt relativ constante.
Caracteristici care susţin diagnosticul de demenţă vasculară probabilă:
• Apariţia precoce a unie tulburări de mers (mers cu paşi mici, magnetic, apraxic-ataxic sau de tip
parkinsonian);
• Istoric de afectare a stabilităţii şi posturii, cu apariţia căderilor frecvente, neprovocate;
• Tulburări micţionale, cu necesitatea imperioasă de a urina şi alte simptome neexplicate de o afecţiune
urologică;
• Modificări ale structurii de personalitate şi ale afectului, abulie, depresie, incontinenţă emoţională şi alte
deficite de tip subcortical, inclusiv retard psihomotor şi sindrom disexecutiv.
Astazi a uitat ce zi este, in ce an suntem, ce cauta in dulap.
Maine uita cateva cuvinte, pune pasta de dinti in frigider, uita sa incuie usa.
In zilele urmatoare se exprima tot mai greu, nu isi gaseste cuvintele, nu isi mai aminteste numele unor
prieteni dragi. “E normal, are o varsta”.
Dar in ziua in care nu te va mai recunoaste pe tine, copilul lui, in ziua in care te va intereba CINE ESTI va
fi prea tarziu ca sa mai poti face ceva pentru parintele tau.
Daca ai observat ca parintii, bunicii, persoane dragi tie se exprima mai greu, ca au inceput sa uite lucruri
familiare, nu sta pe ganduri. Evaluarea medicului psihiatru alaturi de computer tomograf si evaluarea
psihologica sunt utile in depistarea deteriorarii cognitive (ex. de tip Alzheimer, vascular, dementa mixta) si
prescrierea unui tratament adecvat de catre medicul psihiatru
Deteriorarea neurocognitiva secundara bolii Alzheimer (cunoscuta sub denumirea de dementa tip
Alzheimer) nu se vindeca, dar putem face ca evolutia ei sa fie mai lenta prin medicatie si programe
personalizate de stimulare neurocognitiva.
Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoanele de
peste 65 de ani, dar poate apărea şi înaintea acestei varste, chiar in jurul varstei de 50 de ani, caz in care
vorbim despre un debut precoce.
Simptome cognitive ale bolii Alzheimer:
• Tulburări de memorie: pacientul are dificultăţi în a-și reaminti şi reda informații învăţate anterior și este
în imposibilitatea de a asimila informații noi. Primele „şterese din memorie” sunt evenimentele recente, în
timp ce amintirile vechi pot fi conservate o perioadă mai mare de timp.
• Tulburări de vorbire: pacientul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru a denumi obiecte familiare –
pahar, ceas, creion.
• Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul „nu mai știe” cum să se
îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia, cum să foloseasca lingura etc.
• Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale şi / sau de a recunoaşte şi
numi persoane familiare – copii, nepoti
• Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
• Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială.
Simptome non-cognitive
• Agitație și agresivitate fizică sau verbală.
• Tulburări psihotice: halucinații, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuție, de gelozie, de abandon
etc.).
• Tulburări ale dispoziției afective: în principal depresie și anxietate.
• Tulburări ale comportamentului alimentar: reducerea sau creșterea exagerată a apetitului, alimentație
neîngrijită, ingerare de substanțe non-alimentare.
• Dezinhibiție sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală.
• Incontinență urinară și pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau în
prezența altor persoane.