Crearea unui mediu de învăţare incluziv

Modul 7, sesiunea 1.A.

Lista strategiilor

NB Lista strategiilor de mai jos nu este considerată a fi exhaustivă. Considerăm că există şi alte strategii care îşi dovedesc
funcţionalitatea în cadrul activităţilor desfăşurate de dumneavoastră, în contexte particulare sau în cazul unor anumiţi elevi. Puteţi
utiliza următoarele sugestii ca bază pentru discuţii şi comparaţii.

În cazul în care limba maternă a elevilor este alta decât limba În cazul elevilor cu aptitudini speciale şi a elevilor talentaţi:
utilizată în cadrul procesului instructiv-educativ:
 se utilizează o multitudine de indicii vizuale şi obiecte ( ex. imagini
video, hărţi, desene, picturi etc.)
 denumiri utilizate în clasă în cele două limbi
 utilizarea unei baze de cuvinte în cele două limbi şi a dicţionarelor
bilingve
 organizarea de activităţi în colaborare / cooperare, activităţi care
implică exprimarea orală şi jocul de rol desfăşurat împreună cu
colegii
 oferirea de suport pentru activităţile de scriere prin utilizarea
diagramelor / organizatorilor cognitivi şi a repere grafice care ajută la
înţelegerea sarcinii de lucru
 modelarea trăsăturilor cheie ale limbajului şi structurarea acestora pe
baza demonstraţiei
 oferirea de oportunităţi pentru extinderea activităţilor de învăţare ( ex.
corespondenţa propoziţiilor, secvenţializare)
 se oferă oportunităţi pentru ca elevii care vorbesc limba de predare ca
a doua limbă să interacţioneze verbal cu ceilalţi elevi
 plasarea elevilor care vorbesc limba de predare ca a doua limbă în
 utilizarea unei multitudini de sarcini de invăţare care presupun
construirea răspunsului
 oferirea de oportunităţi pentru utilizarea principiilor derivate din teoria
inteligenţelor multiple
 dezvoltarea operaţiilor superioare ale gândirii ( ex. explorarea,
reflectarea, evaluarea, predicţia)
 introducerea unor sarcini de învăţare care reprezintă provocări pentru
elevi ( e. limită de timp, limită de cuvinte)
 dezvolatrea abilităţilor analitice (ex.prezentarea de rapoarte de
cercetare / investigaţie)
 elaborarea unei lucrări de control, puzzle, a unei situaţii problemă care
constituie conţinutul unei activităţi săptămânale
 crearea de oportunităţi pentru activităţi în cooperare, jocurile de rol
sau activităţi independente incitante
 oferirea posibilităţii de a alege modalitatea de a-şi prezenta rezultatele
activităţilor lor (ex. jurnale, rapoarte asupra articolelor din ziare,
interviuri, prezentări audio / vizuale sau grafice)
 căutarea de oportunităţi pentru ca elevii să poată realiza sarcinile de

1
 grupuri suport care să aibă în compoziţie şi colegi care scriu şi citesc învăţare trecând peste anumite etape sau abordând un demers
foarte bine şi care pot modela abilităţile legate de utilizarea celei de a simplificat
doua limbi, în folosul elevilor care au nevoi de suport  oferirea de suport emoţional
 oferirea de oportunităţi de utilizare a limbii materne pentru,
transferând apoi informaţia în limba de predare
 utilizarea materialelor adecvate şi a personalului adecvat în vederea
evaluării progreselor înregistrate în domeniul abilităţilor de utilizare a
limbii

Pentru a sprijini dezvoltarea compotamentală, emoţională şi socială a elevilor:

 surprinderea situaţiilor în care copiii manifestă comportamente dezirabile şi accentuarea aspectelor pozitive
 distribuirea de responsabilităţi copiilor în vederea ameliorării stimei de sine
 îndreptarea copiilor spre codul de comportament al clasei, regulile clasei şi utilizarea cu consecvenţă a acestora
 utilizarea unui fond muzical care induce calmul în vederea ameliorării rezultatelor activităţii, acolo unde este posibil
 proiectarea unor pauze scurte între sarcinile de învăţare destinate realizării unor exerciţii de „ gimnastică a minţii”
 crearea de oportunităţi pentru activităţi de învăţare experienţială, utilizarea TIC şi tehnologiei multimedia
 utilizarea unor locaţii diferite şi a unor modalităţi diferite de aşezare în clasă a elevilor pentru realizarea diferitelor activităţi
 alocarea unor momente de „time-out” sau a unor perioade de relaxare „cooling-off”
 crearea unui mediu de învăţare pozitiv, caracterizat de abordări ce elimină blamare, promovează respectul mutual şi expectanţe ridicate
 comunicare cu copiii într-o manieră calmă, clară, utilizând contactul vizual şi evitând confruntarea
 ascultarea copiilor, oferirea şansei ca fiecare copil să explice motivaţia manifestării unui comportament indezirabil
 utilizarea umorului, în mod pozitiv, pentru a detensiona orice confruntare
 exprimarea instrucţiilor, rutinelor şi a regulilor în forme scurte, precise şi pozitive
 utilizarea unor întrebări de tipul CUM, DE CE, CE pentru a facilita menţinerea copiilor ancoraţi în sarcină
 a permite copiilor să facă alegeri comportamentale dezirabile pentru ei înşişi

În cazul elevilor cu nevoi speciale în domeniul limbajului şi În cazul elevilor cu dizabilităţi fizice, inclusiv a celor cu
comunicării: afecţiuni senzoriale:
 utilizarea unor propoziţii mai scurte  profesorul trebuie să se asigure că elevii pot vedea tabla, ecranul
 exprimarea clară şi evitarea vorbirii accelerate televizorului sau al computerului
 utilizarea activităţilor în perechi, unul dintre copii având performanţe  asgurarea unei iluminări adecvate a sălii de clasă (ex. utilizarea perdelelor
foarte bune în utilizarea limbajului astfel încât acesta să poată pentru a evita excesul de lumină, rearanjarea mobilierului în clasă etc.)
constitui un model pentru celălalt şi utilizarea grupurilor de prieteni  profesorul trebuie să se asigure că se poată deplasa în jurul copiilor care
pentru acordarea de suport utilizează scaune cu rotile

2
  transmiterea către copii a unor mesaje simple pe care aceştia, la rândul
lor, să le transmită altor colegi sau educatorilor (verbale sau scrise)
 utilizarea întrebărilor deschise
 citirea cu voce tare şi utilizarea comentariilor pentru ameliorarea
abilităţilor de ascultare ale copiilor
 utilizarea discuţiilor şi reperelor vizuale pentru a oferi suport pentru
comunicare
 utilizarea unor elemente de recuzită pentru a încuraja copii să
comunice mai mult (ex. telefoane, mijloace de înregistrare audio sau
video, cameră digitală)
 angajarea copiilor în activităţi de secvenţializare şi realizare de
corespondenţe
 formarea abilităţilor de utilizare a limbajului prin intermediul
activităţilor de joc (ex. 20 de întrebări, jocul de rol cu utilizarea
conversaţiei, jocuri care implică ghicitul pe baza utilizării unor indicii
verbale)
 crearea unei „arii a liniştii” şi proiectarea unor momente în care
profesorul ascultă copiii
 oferirea unei liste a cuvintelor cheie pentru vocabularul unei limbi
În cazul elevilor cu dificultăţi cognitive, cu dificulăţi de
învăţare moderate şi cu dificultăţi de învăţare specifice:
 crearea oportunităţilor de desfăşurare de către copii a activităţilor în
linişte
 structurarea activităţii de învăţare pe paşi mici, prin secvenţarea
sarcinii pe subcomponente
 oferirea de indicaţii pas cu pas pentru realizarea sarcinii
 modelarea comportamentului aşteptat
 oferirea de pauze între sarcini
 asigurarea de suport pentru realizarea sarcinilor de scriere prin
intermediul utilizării diagramelor, a cartonaşelor cu indicii, a listelor
de cuvinte, a indiciilor vizuale etc.
 verificare înţelegerii prin intermediul solicitării ca elevii să repete ce
au de făcut sau să stabilească trei lucruri pe care le-au învăţat ca
 asigurarea accesului la toate resursele destinate activităţii de învăţare şi
indicare clară a utilităţii acestora
 utilizarea textelor scrise cu litere suficient de mari sau punerea textelor pe
suport audio
 crearea unei atmosfere de lucru calde şi calme
 adaptarea mobilierului în acord cu nevoile copiilor cu dizabilităţi
 delimitarea, în interiorul clasei, a unor arii unde se păstrează liniştea, arii
lipsite de stimuli pe care elevii să le poată utiliza când au nevoie
 utilizarea orarelor transuse în formate vizuale şi auditive
 transpunearea informaţiilor scrise vehiculate în formate multimedia
alternative
 extinderea duratei activităţilor în cazul elevilor care au nevoie de mai mult
timp pentru a realiza sarcinile de învăţare sau evaluare
 luarea în considerare a faptului că anumite dizabilităţi (de factură
medicală) şi medicaţia pot avea efecte secundare, care pot afecta
capacitatea de concentrare a copiilor, capacitatea de învăţare şi
comportamentul acestora
 abordarea pozitivă şi empatică a oricărei greşeli sau a oricărui mod de
înţelegere deficitară a conţinuturilor şi sarcinilor de lucru vehiculate în
cadrul lecţiilor
Oricare altă arie particulară de nevoi specifice elevilor de
etinie romă ( formatorul va decide şi va include categorii
adiţionale dacă se consideră că acestea sunt adecvate).
3
 urmare a participării la lecţie
 a permite elevilor să-şi prezinte activitatea într-un spectru larg de
modalităţi în afară de cele scrise, utilizând TIC şi tehnologia
multimedia.
 utilizarea unui spectru larg de abordări ale învăţării şi implicare mult-
senzorială
 oferirea de oportunităţi pentru formarea de perechi şi grupuri de lucru
 organizarea de activităţi de învăţare la nivelul întregii clase şi la
nivelul grupurilor
 oferirea imediată de recompense şi feedback pozitiv
 oferirea de oportunităţi pentru extinderea activităţilor de învăţare în
vederea consolidării

Adaptat după:

Cheminais, R. (2006) Every Child Matters: A Practical Guide for Teachers, London: David Fulton Publishers