PROIECT DIDACTIC

DATA: 06.04.2016
PROFESOR: Popescu Larisa Marlena
CLASA: a V-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Basmul
CONŢINUT: Prâslea cel voinic şi merele de aur
TIPUL DE LECŢIE: de receptare a unui text epic

COMPETENŢE GENERALE:
1. Dezvoltarea capacității de exprimare orală;
2. Utilizarea categoriilor gramaticale învățate în diferite tipuri de propoziții;
3. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă;
4. Dezvoltarea capacității de a sesiza organizarea morfologică și sintactică a textelor citite.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1 identificarea informaţiilor dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un discurs oral;
2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiei de comunicare;
2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare;
3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
4.1 redactarea unor lucrãri scurte pe o anumitã temã, urmãrind un plan;
4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.

1
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

A) (COMPETENȚE DERIVATE) COGNITIVE:

La sfârșitul lecției, elevii vor ști:
1. așezarea unor întâmplări selectate din text în ordine cronologică;
2. identificarea momentelor subiectului în textul dat;
3. precizarea spațiului și timpului desfășurării întâmplărilor;
4. prezentarea întâmplărilor reale și fantastice din text;
5. identificarea formulelor specifice;
6. identificarea obiectelor magice, a numerelor simbolice întâlnite în text.

B) AFECTIVE:
OA1: vor participa cu atenție şi interes la lecție;
OA2: vor manifesta grijă pentru felul în care îşi construiesc răspunsurile orale cât şi pentru felul în care scriu.

C) PSIHO-MOTRICE:
Pe parcursul și la finalul lecției, elevii vor deveni capabili:
OM1: să-și coordoneze atent și eficient mișcările;
OM2: să-și reprime tendința de a efectua mișcări inutile.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

 METODE ŞI PROCEDEE: lectura expresivă, povestirea, lucrul cu manualul şi cu fişele de lectură, conversația euristică, harta povestirii,
problematizarea, exerciţiul, observaţia organizată;

 FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe;

 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: tabla, textul-suport, manualul, fişe de lucru.

2
RESURSE:
1. BIBLIOGRAFICE
a) metodice:
- Constanţa Bărboi, Limba şi literatura română în liceu. Calitate şi eficienţă în predare şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1983;
- Constantin Parfene, Aspecte teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală, Editura Universităţii „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2002;
- Alina Pamfil, Limba şi literatura romană în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2003.
b) didactice:
- Limba română, manual pentru clasa a V-a, Humanitas, Bucureşti, 2001;
c) ştiinţifice:
- *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998
d) pedagogice:
- Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
- Dumitriu Gheorghe, Dumitriu Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.
e) oficiale:
- M.E.C., Învăţarea activă, Bucureşti, 2001;
- M.E.C.T.S., Programe şcolare. Limba și literatura română clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2009.

2. TEMPORALE:
- 50 minute
3. UMANE:
- 15 elevi
- clasă de nivel mediu

3
 SCENARIUL DIDACTIC

NR. ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA METODE ȘI

CR LECȚIEI ELEVILOR PROCEDEE
T FORME DE
ORGANIZARE
1. Moment Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității Pregătesc materialele Conversația
organizatoric didactice. necesare orei de limba și Activitate frontală
1’ Notează absențele în catalog. literatura română.
2. Verificarea Verifică tema pentru acasă. Prezintă lucrarea realizată Conversația
temei scrise și a Face observații cu privire la lucrările elevilor. acasă: o compunere de Explicația
cunoștințelor Adresează elevilor întrebări despre lecția pe care au pregătit-o pentru 15-20 de rânduri în care Activitate frontală
însușite anterior. astăzi: să folosească termenii
5’ - Care sunt trăsăturile operei populare? dați.
- Ce înseamnă „caracter oral”? Ora trecută au citit
- La ce se referă „caracterul anonim”? fragmentul din manual
- Dar cel „colectiv”? din basmul Prâslea cel
voinic și merele de aur.

3. Captarea atenției Cere elevilor să rezolve, pe grupe, niște puzzle-uri cu ilustrații din Elevii ascultă explicațiile Pagina de jurnal
5’ diferite povești. După ce au îmbinat piesele și au format imaginile, primite, apoi realizează Activitate individuală.
elevii sunt solicitați să identifice povestea din care fac parte și să sarcina propusă.
spună pe scurt ce se întâmplă în aceasta.
Profesorul le prezintă și cărțile cu aceste povești. Mica sirenă, H ans
C hris tian A nders en

Albă- ca-Z ăpada ș i

cei șapte pitici , de
F rații G rimm

4. Anunțarea temei Anunţă elevii că în această lecţie vor discuta pe marginea textului Notează titlul în caiete. Explicația
și a obiectivelor Prâslea cel voinic și merele de aur, identificând momentele
1’ subiectului, personajele, întâmplările reale și cele fantastice, obiectele
4
 magice.
Notează titlul la tablă.
5. Dirijarea Pentru a verifica dacă elevii au înțeles textul citit cu o oră în urmă, Așază ideile date în Conversația
învățării profesorul trasează elevilor următoarea sarcină: ordine cronologică apoi le
28’ Așază în ordine cronologică următoarele idei principale: asociază momentelor
1. Numai Prâslea are curaj să coboare pe tărâmul celălalt. subiectului.
2. Este adus pe pământ de zgripsoroaică, drept mulțumire că i-a salvat
puii de la moarte. Expozițiunea (situația
3. Prâslea se pregătește să-și încerce și el norocul cu prinderea hoților inițială): 4
merelor de aur. Intriga (cauza care
4. Un împărat are în grădina sa un măr care face mere de aur. determină acțiunea): 10, 7
5. Împreună cu frații săi pleacă în căutarea hoțului. Desfășurarea acțiunii
6. Voinicul se angajează ucenic la argintar și face obiectele cerute de (peripețiile eroului): 3, Exercițiul
fata cea mică. 12, 5, 1, 8, Conversația
7. Mulți voinici încercaseră să prindă hoțul, dar nu reușiseră. Punctul culminant
8. Se luptă cu zmeii, eliberează fetele și transformă palatele zmeilor în (depășirea situației Povestirea
mere. dificile): 11, 2, 6.
9. Frații sunt pedepsiți de Dumnezeu, iar Prâslea se căsătorește cu fata Deznodământul (situația Învățarea prin
cea mică și moștenește împărăția. finală): 9 descoperire
10. Împăratul nu mâncase niciodată din mere, pentru că erau furate
când începeau să se coacă.
11. Invidioși, frații vor să-l piardă pe mezin și dau drumul frânghiei, în
loc să-l scoată din prăpastie.
12. Reușește să-l rănească pe hoț și îi duce tatălui merele dorite. Problematizarea
Se stabilesc momentele subiectului.
Se realizează, în continuare, harta povestirii. Profesorul dirijează
discuția:
Când se petrec întâmplările prezentate? Ce sens are expresia „odată
ca niciodată”?
Unde se desfășoară întâmplările? Cum se face trecerea de pe un
tărâm pe celălalt? Revedeți pasajele descriptive și spuneți cum vă
imaginați tărâmul celălalt. Ce personaje și ce obiecte aparțin Activitate frontală
fiecăruia? Observăm că personajele fantastice pătrund cu ușurință
din lumea cealaltă în lumea reală, pe când în sens invers doar

5
 Prâslea reușește deoarece este înzestrat cu puteri neobișnuite.
Care sunt ființele care îl ajută pe Prâslea și care sunt dușmanii
acestuia?
Care sunt obiectele de care se ajută pentru a reuși să să
îndeplinească ceea ce și-a propus?

Timpul și spațiul în basm sunt imaginare; prin urmare, u pot fi

indicate cu precizie. La indicațiile Activitate frontală
Între povestitor și ascultător există o convenție (o înțelegere), conform profesorului, elevii
căreia în basm orice este posibil. notează și lucrează cu
În basme există două tărâmuri. Acestea se află la mare distanță unul textul din manual.
de celălalt, au o înfățișare diferită și se conduc după legi diferite.

Basmele sunt construite pe o schema asemănătoare, în centrul căreia

se află căutarea binelui și a dreptății de către erou.

Basmul are formule specifice:

- Inițiale – prin care se anunță intrarea în lumea ficțiunii (A fost
odată ca niciodată…)
- Mediane – prin care este semnalată continuarea acțiunii (Și se
luptară, se luptară, zi de vară până seara);
- Finale – prin care se indică ieșirea din lumea ficțiunii (încălecai
p-o șa și v-o spusei dumneavoastră așa).

6. Obţinerea Se realizează un test online pe baza textului Prâslea cel voinic și

performanţei merele de aur (http://www.proprofs.com/).
7. Realizarea feed- Adresează elevilor următoarele întrebări: Elevii răspund la Conversația
back-ului Cu care dintre personajele textului ai vrea să semeni? De ce? întrebările profesorului și Explozia stelară
5’ Ce ai fi făcut în locul lui Prâslea, odată revenit în lumea sa? completează fișa de lucru. Activitate frontală
Care sunt valorile pe care le pune în evidență acest basm?
b. Asigurarea Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia, se Elevii își notează tema
retenţiei şi a notează elevii care s-au remarcat. pentru acasă.
transferului 5’ Se comunică tema pentru acasă - elevii vor avea de rezolvat exercițiile

6
 1, 2, 3, pag. 248 din manual.

PERSONAJE FANTASTICE
Prâslea
Zmeii
FORMULE SPECIFICE Corbul
„A fost odată ca niciodată…” Balaurul
„…și încălecai p-o șa și v-o spusei Zgripsoroaica
dumneavoastră așa.”
SPAȚIUL
Lumea reală
Lumea fantastică

OBIECTE MAGICE
PRÂSLEA CEL VOINIC ȘI
PERSONAJE REALE MERELE DE AUR Mărul de aur
Împăratul Biciul fermecat
Fiii cei mari ai împăratului Cloșca cu puii de
Prințesele aur
Argintarul Furca de aur
Seul și apa

ÎNTÂMPLĂRI FANTASTICE
Prâslea e singurul care poate coborî pe tărâmul celălalt.
ÎNTÂMPLĂRI REALE
Metamorfozarea zmeului și a lui Prâslea în timpul luptei.
Existența unui împărat, a fiilor săi și
Transformarea palatelor în mere.
a prințeselor.
Aducerea lui Prâslea în lumea noastră de către
Furtul merelor.
zgripsoroaică.
Căsătoria.