PLAN DE MĂSURI PENTRU ELEVII CU CES 2015-2016

Pe parcursul procesului de consiliere părinții au venit cu idei prin care să promoveze

pozitiv imaginea copilului cu CES, să facă cunoscute drepturile, nevoile și dorința lor de a se
implica în dezvoltarea și educarea copilului. Ca urmare a noilor informații dobândite în
întalnirile de grup s-au stabilit a se desfășura o serie de activități educative școlare,
extrașcolare/extracurriculare în colaborare cu instituțiile abilitate având ca obiectiv principal
participarea la educație a tuturor copiilor, promovând diversitatea și egalitatea.
Realizarea obiectivului unei educații scolare de succes pentru toți copiii necesită cooperarea cu
familiile și mobilizarea organizațiilor voluntare ale comunității. Empatia față de părinte poate fi
ușor sesizată de acesta prin deschiderea la dialog și comunicare sinceră, sensibilă.

PLAN DE MĂSURI PENTRU ELEVII CU CES

Activități responsabili Modalități de realizare

Întocmirea bazei de date cu Educatorr, profesor Completarea de către cadrele
copiii cu CES coordonator, desemnat la didactice a tipizatelor și
nivelul unității centralizarea lor
Participare la ședințele cu Cadre didactice Completarea proceselor
părinții prin care să stabilească Consilier verbale ale susținerii
un curriculum adaptat în Logoped ședințelor
funcție de potențialul existent Părinți Întocmirea curriculumului
Implicarea părinților și Cadre didactice, Activități libere de informare
aelevilor cu CES în activități Părinți Excursii, marcarea unor
educative, extrașcolare și de evenimente importante
sprijin reciproc
Realizarea unui suport al Părinții Discuții libere
părinților având ca scop Brainstorming
mobilizarea lor în cunoașterea Broșuri
și folosirea informațiilor cu
privire la drepturile copilului
cu CES
Proiect vizând relația copil cu Director Relizarea unui proiect de
CES-școală-familie Cadre didactice, parteneriat școală-familie-
Părinți comunitate
 ONG- uri
Activități de informare privind Consilier Activități de informare,
drepturile copiilor cu CES și Cadre didactice monitorizare, chestionare care
responsabilitățile parentale să vizeze gradul de informare

Scop:
Responsabilizarea familiei și a instituțiilor implicate în educația copilului cu CES, ameliorarea
climatului familial și școlar și consolidarea colaborării între familie și școală în interesul
copilului.
Obiective:
 Consilierea de grup și individuală a familiilor și a copiilor cu cerințe educaționale speciale;
 ameliorarea relațiilor dintre părinți și copil, ca o condiție esențială a dezvoltării sănătoase și
armonioase a copilului;
 îmbunătățirea capacității familiei de a-și îngriji, crește și educa proprii copii, într-un mediu
adecvat;
 includerea elevilor cu cerințe educaționale speciale în activități extracurriculare în care să simtă
ca fac parte din comunitatea în care învață și locuiesc.
Rezultate așteptate:
 dezvotarea capacității de comunicare empatică părinte-copil;
 determinarea părinților să se implice activ la îmbunătățirea vieții copilului prin creșterea
gradului de autonomie personală a acestuia pentru a determina schimbări pozitive în viața lui;
 învățarea de noi strategii de comunicare eficientă între copil - părinte, părinte - specialist,
copil-părinte-specialist;
 îmbunătățirea vieții copilului cu CES în familie;
 informarea părinților în funcție de situație, pentu a putea înlocui treptat comportamentele
indezirabile cu comportamente potrivite;
 armonizarea raportului elev cu CES - școală – familie; instruirea părinților pentru a deveni
factori activi în procesul educațional și de reabilitare al propriului copil;
 optimizarea modalității de raportare a părinților la problemele copilului lor;
 conștientizarea faptul că nu sunt singurii părinți care se confruntă cu astfel de probleme și
determinarea lor să apeleze la ajutor de specialitate;
-ședințe de consiliere desfășurate astfel:
ETAPA 1 – identificarea și clarificarea problemei
Scopul acestor ședinte este:
 să îi determine pe părinți să comunice celorlalți informații despre propria-i situație;
 să îi motiveze și să îi determine pe părinți să se implice activ la îmbunătățirea vieții
copilului;
 stabilirea unei relații terapeutice caracterizate prin empatie, congruență, acceptare;
 crearea unui sentiment de comuniune care să ajute la elucidarea trebuințelor, opțiunilor și
dorințelor.
Consiliere de grup
Ședința 1 si 2: - întâlnire de grup cu familiile care au copii cu CES
Durata: 2 ore.
Tema: „Să facem cunoștință !.” - stabilirea de relații interpersonale și intercunoaștere
Obiectivele etapei I:
 să se identifice caracteristicile personale;
 să comunice celorlalți informații despre propria-i persoană;
 informarea părților implicate asupra planului de consiliere, scopului și obiectivelor;
 stimularea capacităților de comunicare, relaționare, interrelaționare;
Metode și tehnici în timpul ședințelor – exerciții de spargere a gheții, exerciții de cunoaștere
și interrelaționare, interviul nondirectiv, observația, comunicarea empatică, completarea de
fraze, conversația, feed-back-ul, interviul circular, explicația, demonstrația, chestionarele de
culegere de date la începutul programului.
Pe parcursul primei ședinte de grup obiectivul principal este cel de a iniția relații de
comunicare deschise între familiile participante, de a comunica informații, de a da și de a
primi un suport emoțional, de a lucra ca o echipă cu interese comune în favoarea copiilor și de a-
i determina să își asume un rol major în schimbare, având în vedere motivarea și interesele
personale ale părinților. Intâlnirea dă ocazia părinților să-și descopere și să prezinte competențele
și dificultățile cu care se confrunta fiecare familie care are un copil cu CES, motivându-i să se
implice activ în acțiunile grupului și a planului propus, stabilind astfel relații caracterizate prin
empatie, congruență, acceptare neconditionată, respect și colaborare, astfel, să se poată stabili un
climat de grup pozitiv.
Cele două întâlniri de grup oferă pentru familiile participante în primul rând posibilitatea
cunoașterii de către membrii grupului a programului de consiliere, familializarea lor cu procesul
de consiliere și informarea cu privire la strategiile de consiliere, li se prezintă planul de
consiliere, programarea întâlnirilor și durata acestora, modalitățile de realizare și a obiectivelor.
Faptul că se întâlnesc și alte familii care se confruntă cu aceeași situație îi determinat pe
participanți să manifeste o atitudine deschisă pe întreg parcursul întâlnirii, dându- le șansa de a
comunica informații, de a lucra cu o echipa cu interese comune și determinându-i să manifeste în
același timp sentimentul de comuniune.
Consilierea familiei – 1 ședință de 1 oră cu fiecare familie.
In cadrul întâlnirilor cu membrii familiei din această etapă se urmărește stabilirea unei relații
terapeutice caracterizate prin empatie, congruența, acceptare necondiționată, respect și
colaborare. Prin terapia centrată pe obiect și soluții, se are în vedere identificarea așteptărilor
pe care le au părinții cu privire la aceste întâlniri, creșterea gradului de informare, implicare,
conștientizare și motivare a acestora de a se implica activ la imbunătățirea vieții copilului.
Identificarea la nivelul familiei a modului de raportare al acestora față de situația existentă,
atitudinea adoptată de părinte față de copilul cu deficiențe, identificarea relațiilor interpersonale
și a climatului familial cu ajutorul a mai multor intrebări, a problemelor cu care se confruntă
fiecare membru și identificarea resurselor proprii și de mediu, resurse care pot contribui la
atingerea obiectivelor propuse.
Metodele și tehnicile utilizate în cadrul ședințelor de consiliere familială: Observația, interviu
nondirectiv, interviul circular, ciorchinele, jocuri de socializare și interrelaționare, Arborele cu
probleme, feed-beck-ul, ascultarea activă, comunicarea empatică, dezbaterea, interviu focalizat,
explicația.
Consilierea individuală – 1 sedință de 1 oră cu fiecare participant.
Consilierea individuală atât a părinților cât și a copiilor cu CES constă în aprofundarea
problemelor cu care se confruntă fiecare la nivel individual prin terapia centrată pe persoană,
aceste ședinte se dovedesc a fi mai eficiente deoarece fiecare participant își prezintă propiile
probleme cu o mai mare sinceritate decât in ședintele de grup, acest lucru face posibilă obținerea
unor date care ajută la o mai bună aprofundare a situației cu care se confruntă membrii familiei.
Astfel au posibilitatea să prezinte nevoile pe care le au, neputințele cu care se confruntă,
manifestând in același timp dorința de informare atât în ce privește drepturile lor dar și modalități
prin care să dobândească o autonomie personală cât mai mare posibilă, în funcție de gravitatea și
forma de manifestare a bolii. O parte din părinți cooperează cu o mai mare deschidere, însă alții
sunt mai greu de abordat, deoarece percepția socială a copiilor cu deficiențe nu este întotdeauna
constantă și favorabilă.
Din păcate prejudecățile, lipsa de informație și situațiile de non-colaborare între școală și familie
sunt frecvente. Ele sunt cauzate de motive diverse, dar și de percepția diferită a părinților care
este mai greu de abordat atunci cand e vorba de sănătatea copiilor lor, boala are un puternic
impact afectiv asupra părinților. Pe parcursul acestor ședinte se realizează evaluarea fiecărui
copil de catre un psiholog clinician de la centru de educație incluzivă.
Metodele și tehnicile utilizate in cadrul ședintelor individuale sunt: interviul nondirectiv,
genograma, observația, conversația, teste de inteligență (în cazul copiilor mai mari de 12 ani),
ascultarea activă, prescripții comportamentale, feed-back-ul, reformularea, piramida dorințelor,
teme pentru acasa, studiul de caz, dialog rațional, teste de personalitate, comunicarea empatică
dezbaterea, interviu motivațional, explicația.
Etapa 2 – informare și conștientizarea problemelor pentru găsirea de soluții
Scopul acestor ședinte:
 ameliorarea relațiilor dintre părinți și copil;
 informarea parinților în funcție de situație, pentu a putea inlocui treptat comportamentele
indezirabile cu comportamente potrivite;
 activități de informare, formare și dezvoltare a abilităților părinților;
 optimizarea modalității de raportare a părinților la problemele copilului lor;
 îndrumarea și spijinul pentru obținerea facilităților date de lege pentru copiii cu CES;
 insușirea tehnicilor de lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, schimbarea atitudinii
și comportamentului lor față de copil, găsirea de soluții, strategii auxiliare pentru tratarea
copilului lor.
Consiliere de grup
Ședința 3 si 4: - întâlnire de grup cu familiile care au copii cu CES
Durata: 2 ore.
Tema: „Ne cunoaștem copii?”- autocunoaștere și acceptare de sine și a celorlalți.
Obiective etapei 2
 clarificarea problemei grupului de către fiecare membru al acestuia;
 dezvoltarea abilităților de a stabili scopuri pe termen scurt și mediu;
 dezvotarea capacității de comunicare empatică părinte-copilul;
 conștientizarea resurselor personale pentru a determina creșterea stimei de sine a
participanților;
 optimizarea discuțiilor dintre participanți, a capacității de a intra în contact unii cu alții,
să-și acorde atenție, să găsească afinități și trăiri care să-i apropie;
Metode și tehnici - interviul nondirectiv, acceptare necondiționată, observația, conversația,
interviu de grup structurat, jocuri de socializare și integrare, problematizarea, comunicarea
empatica, feed-back-ul, explicația, exerciții de învățare, brainstorming-ul, jocul de rol.
„Brainstorming-ul”
Participanților li se dă ocazia să găsească soluțiile optime la tema propusă „Cum îmi pot ajuta
copilul sa dobândească o mai mare autonomie personală?”, grupul având ca obiectiv
identificarea celor mai bune soluții pentru a ajuta copilul să dobândească o mai mare autonomie
personală, dar și modalitați de relaționare constructivă cu aceștia. Pe parcursul ședinței se are în
vedere: ca fiecare să înțeleagă ce are de făcut; să nu devieze de la sarcină; să nu apară conflicte;
observarea atitudinii fiecaruia față de ceilalți; gradul de implicare al fiecăruia; alegerea
observatorului (cel care notează soluțiile găsite) și a specialiștilor (cei care au elaborat cele mai
multe soluții).
Formarea (forming) - stabilirea sarcinilor, a regulilor și a metodelor de bază, obținerea
informației și a resurselor liderului și construirea încrederii în acesta. Membrii echipei de lucru
sunt politicoși dar neîncrezători și retrași.
Conflictul (storming) - dezvoltarea unor conflicte interpersonale și rezistența în plan emoțional, a
membrilor grupului față de sarcină. Unii membri încearcă să-și impună influența și controlul,
conflictul este dominant dar progresul in realizarea sarcinii este nesemnificativ.
Consilierul trebuie să fie atent atat la dezvoltarea competențelor legate de sarcină cât și a celor de
relaționare interpersonală.
Normarea (notming) - aplanarea conflictelor, cooperarea și dezvoltarea unui nou cadru
normativ privind modalitatile de lucru și de decizie. Oamenii încep să se cunoască, să se sprijine
reciproc. Ideile celorlalți nu mai sunt puse la îndoială. Consilierul trebuie sa se concentreze pe
dezvolarea competențelor intrepersonale ale membrilor.
Performarea (performing) - grupul, echipa devine performantă prin găsirea și implementarea
unor soluții optime, obținute pe baza unor strategii clare și totodată flexibile. Rolurile in grup au
fost împărțite, iar fiecare membru al echipei este preocupat atât de sarcină cât și de ceea ce simt
ceilalți. In această fază nu mai este necesară prezența consilierului.
Astfel le este stimulată creativitatea iar prin lucrul în echipă și implicarea lor în rezolvarea
sarcinii, dezvoltându-li-se abilitatea de a descompune situații problematice complexe în
subprobleme, acest lucru ajutându-i să se poată mobiliza și în situațiile familiare de criză.
Părinții prezintă un interes major în a găsi cele mai bune și la îndemână soluții, și în a
conștientiza limitele cu care se confruntă, li se dă posibilitatea ca fiecare participant al grupului
poate să-și poată spune ideea cu privire la tema pusă în discuție, să poată prelua ideile celorlalți
și să le dezvolte, valorificându-le până la capăt. La sfârșit fiind prezentate o serie de idei pe care
au decis să le pună în practică.
„Jocul de rol”
Participanții se plasează imaginar în postura celuilalt membru al familiei (părinte copil↔ CES),
pentru a identifica mai bine emoțiile, așteptarile, nevoile și pentru a întelege mai bine neputințele
celui în cauză. Astfel fiecare are posibilitatea să pătrundă în „lumea” celuilalt, conștientizând
posibilitatile și limitele cu care se confruntă acesta, dezvoltându-li-se astfel empatia și acceptând
punctele de vedere alternative, fiecare părinte învățând dintr-un alt punct de vedere modul în care
ar trebui să își abordeze copilul, dar și fiecare copil conștientizând că nu totul depinde doar de
părinte.
Pe parcursul acestor ședinte se urmărește implicarea participanților pentru putea reuși să-și
Îmbunătățeasca modul de viață, să înțeleagă mai bine nevoile celuilalt și să accepte că uneori
lucrurile nu sunt doar cum cred ei. Să conștientizeze eficacitatea lucrului în echipa, acceptarea
altor păreri și colaborarea cu ceilalți, astfel se ajută reciproc la identificarea soluțiilor în funcție
de particularitățile copilului și posibilitățile existente, pentru a facilita accesul la educația
ținându-se cont de problematica și potentialul copiilor, toate acestea, determinându-i și
motivându-i să prezinte interes în acest sens și să realizeze o serie schimbari pozitive în
beneficiul copilului, schimbari ce-l vor ajuta să facă față situațiilor cu care se confruntă.
Metodele și tehnicile utilizate în cadrul ședintelor de grup: observația, jocuri de
socializare și integrare, lucru în echipa, comunicarea empatică, conversația, feed-back-ul,
interviu circular, comunicarea asertivă, problematizarea, ascultarea activă, comunicarea
empatică, dezbaterea, interviul focalizat, explicația.
Consilierea familiei – 4 ședințe de 1 ore cu fiecare familie.
Intâlnirile de grup cu membrii familiei din aceasta a doua etapă au în vedere în primul rând
oferirea informațiilor necesare de îndrumarea și spijinul pentru obținerea facilităților date de lege
pentru copiii cu CES, o serie de informații cu instrucțiuni în lucrul cu copilul, pentru însușirea
tehnicilor de lucru cu copii cu nevoi speciale prin aprecieri, recompense, pedepse, ignorare,
ajutorare (prin jocuri și activități recuperatorii), cuprinse în mape cu materiale de
informare/instruire pe problematica dizabilităților, instrucțiuni prezentate în funcție de
deficiențele copilului pe care îl are familia, acestea fiind realizate sub îndrumarea și coordonarea
atentă atât a psihologului cât și a logopedului, kinetoterapeutului, medicului și a profesorului.
Sunt prezentate cu ajutorul videoproiectorului diferite materiale în ce privește problemele
copilului cu CES și cazuri în care s-au înregistrat îmbunătățiri în viața copilului în urma
intervențiilor realizate. Astfel oferindu-li-se o serie de informații și suportul necesar pentru
a- și însușii tehnici de lucru cu copiii, prin care să fie motivați să facă o schimbarea favorabilă a
atitudinii și a comportamentului, cautând soluții și strategii auxiliare pentru a deveni factori
activi în procesul educațional și de reabilitare al propriului copil. Se dezbat o serie de probleme
legate de drepturile copilului și li se fac cunoscute informații cu privire la prevederile legislative
în domeniu, serviciile care pot fi accesate, informații cu privire la posibilitățile de dezvoltare ale
propriului copil.
Pe parcursul ședintelor cu familia prin terapia centrată pe soluții și obiective se umăresc
învățarea unor abilitati de adaptare, formarea si consolidarea unei imagini de sine și a unei stime
de sine pozitive, dezvoltarea autonomiei personale, să conștientizeze faptul că micuțul lor are o
problemă specială și că trebuie tratat special, înțelegerea propriilor emoții și învățarea unor
strategii de autocontrol pentru a ameliora climatul familial și pentru a face față cât mai bine
situației, dezvoltarea autonomiei personale mai ales în cazul copiilor, însușirea tehnicilor de
lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, însușirea unor modalități eficiente de a identifica și
gestiona resursele personale, să clarifice valorile care sunt implicate într-o situație socială și să
învețe strategii de adaptare, formarea de deprinderi de învățare și dezvoltare personală și
dezvoltarea unor aptitudini și abilități personale. Se urmărește dezvoltarea capacității de
autocunoaștere, a atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți în mod deosebit la copil,
dezvoltarea abilităților de interrelaționare cu cei din jur având ca scop facilitarea integrării în
societate.
Metodele și tehnicile utilizate în cadrul ședintelor de consiliere familială: interviu nondirectiv,
observația, teme pentru acasă, jocuri de socializare și integrare, conversația, feed-back-ul,
întărirea comportamentului dezirabil, cubul, comunicarea asertivî, prescripții comportamentale,
ascultarea activă, comunicarea empatică, dezbaterea, interviul focalizat, explicația.
Consiliere individuală – 1 ședință de 1 oră
Consilierea individuală a participanților în această etapa prin terapia centrată pe persoană
are în vedere observarea schimbărilor apărute pe parcursul întâlnirilor, în mod special părinții
își exprimă temerile legate de viitorul copiilor lor, se discută dezavantajele acestei situații, dar
totodată și schimbările simțite în calitate de părinți în privința înțelegerii, a sensibilității și a
capacității de a face față problemelor provocatoare. Întâlnirile au un impact pozitiv la nivelul
fiecărui participant, dându-i posibilitatea să se cunoasca mai bine și ajutându-l să-și poată
însuși modalități de identificare a propiilor resurse pentru a face față situațiilor.
Familia conștientizează că dacă își vor ajuta copilul să dobândeasca o mai mare independență în
viața personală, o data cu el o vor dobândi și ei.
Se are în vedere monitorizarea și auto-monitorizarea schimbărilor apărute pe parcursul
ședințelor, re-evaluarea scopurilor pentru a se observa modificările apărute între timp.
Ținându- se cont de particularitatile fiecaruia, se folosesc o serie de metode activ participative și
abordarea unor aspecte ale problemei lor. Se urmărește mentinerea schimbărilor pozitive apărute
și modificarea factorilor care au declansat sau au mentinut problemele prin stilul cognitiv sau
modul de relaționare.
Metodele și tehnicile utilizate în cadrul ședintelor de consiliere familială: interviu nondirectiv,
observația, teme pentru acasă, conversația, feed-back-ul, întărirea comportamentului dezirabil,
comunicarea asertiva, prescriptii comportamentale, piramida dorințelor, ascultarea activă,
comunicarea empatică, dezbaterea, interviu focalizat, explicația.
Etapa 3 – evaluarea rezultatelor intervenției.
Consiliere de grup
Sedința 5: - întâlnire de grup cu familiile care au copii cu CES
Durata: 2 ore.
Tema: „ Dincolo de cuvinte!”
Obiective :
 analiza finală;
 impresiile subiecților;
 feed-back participanților.
Metode și tehnici: - exerciții de interevaluare, feed-back-ul, focus-grup, jocuri de socializare,
observația, dezbaterea, interviu focalizat, explicația, interviul circular, inter-evaluare și
autoevaluare, conversația, chestionarul, scala de notare.
Discuțiile în această ședință de grup se concentrează pe analiza întregului proces de consiliere, a
schimbărilor apărute la nivel individual, așteptarile lor actuale și planurile lor în ce privește
copilul. In încheierea sedinței, fiecărui participant i se administrează un chestionar de evaluare
prin care se urmărește obținerea informațiilor legate de impactul pe care îl au întalnirile de grup
la nivelul vieții personale a fiecărui participant.
La sfârșitul ședinței se constată că întâlnirile de grup între membrii familiilor cu copii cu CES au
un impact pozitiv în viața personală a fiecărui participant dar și pe plan familial.
Schimbul de experiență cu alte familii care se confruntă cu aceleași situație îi ajută să înteleagă
ca nu sunt singurii care au o astfel de problemă, că și alții se lovesc de aceleași bariere în ce
privește drepturile și posibilitățile de a satisface nevoile și dorințele copilului. Intâlnirile au o
profundă încărcătură emoțională, iar părinții se susțin reciproc cu sfaturi. Fiecare progres
înregistrat de copii, în cadrul ședintelor reprezintă o motivație extrem de puternică pentru părinți
de a continua, de a merge mai departe, de a spera.
Consilierea familiei – 2 ședințe de 1 ora cu fiecare familie
Consilierea individuală: în această ultimă etapa se are în vedere stabilirea gradului de eficacitate
al întregului proces de consiliere și totodata, extrapolarea și generalizarea noilor achiziții, a
experiențelor acumulate, astfel încât aceste structuri cognitive achiziționate să îl ajute pe
participant la analiza și înțelegerea și a altor cazuri.
Atât pe plan personal ca și în relațiile copil - familie se evidențiază schimbări pozitive, fiecare
implicându-se activ pe tot parcursul procesului de consiliere, suportul și informațiile oferite
schimbând în mare parte modul de a percepe deficiența copilului. Aceste ședinte și implicarea
familiei oferă copilului posibilitatea să își facă cunoscute capacitățile proprii, să fie înțeles atunci
când nu poate îndeplini anumite sarcini și să i se ofere de către părinte ajutorul necesar.
Responsabilizarea părinților este necesară pentru a ameliora calitățile mediului familial în
dezvoltarea și consolidarea imaginii de sine la copil, consecințele în plan emoțional,
comportamental și social ale imaginii de sine a copilului. Părinții au înțeles că anumite probleme
se datoreaza și unei opinii eronate în ce privește copilul, și că acesta în funcție de particularitățile
sale vrea și trebuie să fie înțeles, ajutat și ocrotit. S-au stabilit o serie de întâlniri la o perioada de
timp, pentru a se putea urmări evoluția lor și după încheierea programului, aceștia manifestând
dorința de a se mai dezvolta astfel de programe.
Metodele si tehnicile folosite în cadrul ședințelor individuale: interviu nondirectiv, discuția,
interviu focalizat, ascultarea activă, comunicare empatică, întărirea comportamentului dizerabil,
studiul de caz, conversația, dezbaterea, explicația, interviu circular, prescripții comportamentale,
chestionarul, scala de notare.
Consiliere individuala – 1 ședință de 1 ora
În această ultima etapă se urmărește stabilirea gradului de eficacitate al întregului proces de
consiliere la nivel individual și totodată, extrapolarea și generalizarea noilor achiziții, a
experiențelor acumulate, astfel încât aceste noi cunoștințe să îi ajute pe participanți la analiza și
înțelegerea altor situații și totodată la găsirea de soluții eficiente. Sunt aplicate o serie de
chestionare din care să se poata determina gradul de eficacitate al intervențiilor, schimbările
apărute și propunerile participanților cu privire la astfel de întâlniri.
Principii în lucrul cu copii cu CES - În fața tuturor principiilor aș spune că cel mai important
lucru este că nici o persoană fie ea copil, părinte, educator nu poate lucra cu acești copii dacă nu
pornește de la gândul în spirit ,,să-I iubeşti așa cum te iubești pe tine și să-i respecți așa cum și-ar
plăcea să fii tu respectat,,
1. elev cu CES – elev fără CES
 principiul egalităţii de sanse
 principiul respectului reciproc;
 egalitate în a-şi alege jucăriile, chiar dacă s-ar putea să le strice;
 egalitate în a-și manifesta emoţiile chiar dacă sunt nepotrivite momentului;
 egalitate de a se juca în acelasi spaţiu de joacă, chiar dacă s-ar putea să-i murdărească
hainele partenerului de joc;
 egalitate în a mânca langă el;
2. aparținător copil CES – părinte copil fără CES
 principiul acceptării în colectivitatea unde este copilul fără CES, a copilului cu CES;
 principiul de a avea dreptul să fie privit ca om şi nu ca părintele copilului X, care este cu
CES.
3. cadru didactic – părinte copil CES

o principiul ca orice critică să fie constructivă şi să nu sune a critică și reproș;

o principiul respectului de la om la om, nu de la şef la părintele X, care iar a făcut
ceva;
o principiul ascultării mai înainte de a lua o decizie, ori de a-l pune la zid;
o Principiul eficienţei, pentru obţinerea de rezultate educaţionale maxime prin
gestionarea resurselor existente.
o Principiul echităţii, potrivit căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează
fără discriminare.
o Principiul confidenţialităţii, pe baza căruia informaţiile cu caracter privat î ş i
păstrează anonimatul.
o Principiul diversităţii şi interculturalităţii, facilitând accesul la servicii educaţionale de
calitate al copiilor
4.cadru didactic – părinte copil fără CES
 principiul ascultă-l pe părinte când ţi se adresează şi nu crede că ştii tot;
 principiul dreptului la replică;
5. părinte copil CES – părinte copil fără CES.
 principiul de a-l privi egal cu el
 activităţi impreună;
 principiul flexibilităţii şi adecvării

 Incluziunea educaţională a copiilor cu CES

Se ştie că o persoană poate fi apreciată nu numai după cele realizate efectiv, ci şi după ceea ce ar
fi putut să facă, dacă alte persoane, în anumite perioade ale vieţii sale, i-ar fi ieşit în cale şi l-ar fi
marcat...
Copiii cu cerinţe educaţionale speciale fac parte din comunitatea noastră şi au nevoie ca noi,
pedagogii, „să le ieşim în cale”.
Persoanele cu nevoi speciale au, în general, mai puţine posibilitati de afirmare și o calitate a
vieţii mai scăzută.
Misiunea noastră este să oferim tuturor copiilor posibilitatea de a-şi forma competenţe, de a le
crea condiţii să şi le exprime, de a simţi bucuria copilăriei și de a descoperi lumea care-i
înconjoară. Noi avem şansa să le oferim celor din jur şanse egale pentru fiecare, prin educaţie,
grijă, dragoste.
Facilități acordate unităților de învățământ integratoare
• În grupele/clasele în care sunt integrați copii/elevi cu CES care beneficiază de servicii
educaționale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copii/elevi pentru fiecare copil/elev
integrat.
• Cadrele didactice din unitățile de învățământ integratoare beneficiază de cursuri de
formare în domeniul educației incluzive, organizate de MECTS.
• Cadrelor didactice care lucrează cu copii/elevi cu CES integrați în unități de învățământ
de masă li se vor acorda în fișele de evaluare cel puțin 5 puncte pentru fiecare copil/elev
integrat, dar nu mai mult de 10 puncte. De punctajul acordat beneficiază și profesorul
itinerant și de sprijin.
• Se recomandă inspectoratelor școlare județene ca, la întocmirea grilei cu punctajele
prevăzute pentru obținerea gradației de merit și a distincțiilor, să stabilească pentru
cadrele didactice din învățământul de masă care integrează copii/elevi cu CES un punctaj
echivalent cu cel acordat pentru obținerea unor performanțe în pregătirea elevilor distinși
la concursurile și olimpiadele școlare.
Filozofia incluziunii
Reabilitarea în comunitate a persoanelor cu deficienţe este parte componentă a dezvoltării
unei comunităţi şi vizează implicarea persoanelor deficiente prin eforturile combinate ale
familiilor şi a membrilor comunităţii din care fac parte, împreună cu serviciile de sănătate,
educaţie, profesionale şi sociale, pornind de la principiile moderne impuse de noile orientări în
domeniul asistenţei persoanelor cu cerinţe speciale şi cuprinse în Rezoluţia ONU nr. 48/96 din
1993.
ANEXĂ la OMEC nr. 5379/25.11.2004
•  Art. 2. Principiile care stau la baza educaţiei speciale sunt:
(1) Garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil
 • a) Copii au dreptul să înveţe împreună indiferent de dificultăţi şi de diferenţe
• b) Fiecare copil este unic şi are un anume potenţial de învăţare şi de dezvoltare
• c) Şcoala şi comunitatea asigură şanse egale de acces la educaţie pentru toţi copii
Structuri la nivel instituțional

Comisia
multidisciplinară
intrașcolară

Centrul de resurse Echipa PEI

Cadrul didactic de
sprijin

Modelele de integrare a copiilor cu CES

• modelul bazat pe organizarea unei clase speciale în cadrul şcolii generale;

• modelul bazat pe amenajarea în şcoala obişnuită a unei camere de instruire şi

resurse pentru copiii deficienţi, integraţi individual în clase obişnuite din şcoala
respectivă.

,,Mai presus de neştiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei care
reţin; mai presus de cei care reţin sunt cei care înţeleg; mai presus de cei care înţeleg sunt cei
activi”(Bohtlingk)