Povestile, vin sa ne-nvete!

Efectele povetilor se resimt nu numai in randul

celor mici, ci si al celor mari. Povestirea este o tehnica
creative prin care urmarim rezolvarea intr-o anumita
etapa a existentei lor.

Scopul povetilor este de a ,,pacali” ascultatorul,

prin depasirea rezistentelor la schimbare si blocarea mecanismelor sale de aparare.
Prin poveste pot fi scoase la iveala emotii, sentimente, ganduri, framantari, dorinte,
frici, nelamuriri, invidii, invinuire, intrebari fara raspuns.

Prin poveste, copilul se identifica cu

personajele si reuseste mai usor sa-si exprime
trairile. Astfel, prin aceasta metoda se pot ameliora
fricile, timiditatea, dependeta de parinti si refuzul
de a se desparti de acestia, accesele de furie,
problemele legate de respectarea rutinelor ( somn,
masa, imbracat, spalat, teme pentru acasa, etc.)

Utilitatea povestilor consta in faptul ca:

- ajuta la dezvoltarea imaginii de sine;

- ajuta copiii sa se evalueze correct si pozitiv;
- favorizeaza intelegerea comportamentului propriu si al celor din jur;
- dezvolta empatia;
- favorizeaza gasirea de solutii pentru o problema;
- rezolva probleme pozitiv si distractiv.

Este cunoscut faptul ca munca cu copiii te determina sa fii spontan,

sa improvizezi, sa compui, sa te adaptezi, sa-ti imaginezi, sa crezi si
uneori ,,sa fii iar copil”. Pentru ca toate acestea trebuie sa le facem
atunci cand lucram cu copiii: de ce sa nu cream povesti cu si despre
copii, puse pe seama unor pesonaje care ne pot invata ce este echilibrul
si sanatatea amotionala.