-1-

CERCETAREA ECOLOGICA IN ABORDARE INTERDISCIPLINARA

Prof. AVADANEI DUMITRU SCOALA GEN. NR. 22 BRASOV

AREAL DE CERCETARE: VALEA SIPOAIA-SAPTE SCARI

OBIECTIVE VIZATE IN AREALUL DE CERCETARE:

 ECOSISTEMUL: RAU DE MUNTE-SIPOAIA, AFLUENT AL TIMISULUI.

 ECOSISTEMUL: PADUREA DE MOLID DE PE VALEA SIPOAIA
 STRATIFICAREA VERTICALA A PADURII
 INVERSIUNEA DE VEGETATIE DE PE VALEA SIPOAIA
 CONSECINTELE PASUNATULUI PE VALEA SIPOAIA
 FLORA SI FAUNA DIN AREALUL DE CERCETARE
 INTERDEPENDENTA BIOTOP-BIOCENOZA
 IMPACTUL OM-NATURA
 CONSECINTELE ECOTURISMULUI ASUPRA MEDIULUI
 ROLUL FACTORILOR ABIOTICI IN ZONAREA VEGETATIEI
 CERCETAREA SI MASURAREA UNOR FACTORI ABIOTICI
 REALIZAREA MATERIALULUI FOTOGRAFIC SI A TABELELOR SINOPTICE

Cercetarea stiintifica a urmarit

componentele abiotice si biotice din
arealul de investigatie:
geografice,geologice fizice, chimice si
biologice.
S-au parcurs toate etapele unei
cercetari stiintifice:
 Documentarea
 Emiterea ipotezelor
 Cercetarea in teren
 Colectarea datelor
 Verificarea ipotezelor
 Editarea rezultatelor intr-un
ghid metodic
 Popularizarea rezultatelor in
scoala,comunicari
stiintifice,expozitii foto,presa
locala, pagina de internet a
scolii.

 Dupa o documentare temeinica in conditii de laborator s-a trecut la

observarea,masurarea,fotografierea si inregistrarea parametrilor abiotici si biotici
caracteristici celor doua tipuri de ecosisteme:padurea de molid si raul de munte.

BIOTOPUL:
COMPONENTA GEOLOGICA SI GEOGRAFICA
MATERIALE NECESARE: harta turistica a Masivului Piatra Mare, busola,hartie ph,
 -2-
pungi de plastic, termometre ecologice, vase pentru recoltat probe de apa, HCl, acid
sulfuric, hartie filtru.

SARCINI DE LUCRU:
 Orienteaza-te in teren cu ajutorul busolei si a altor
procedee invatate.
 Observati versantii si vaile. Pozitioneaza-le fata de
caile de acces .apropiate: sosea, cale ferata sau localitate
apropiata.
 Stabileste tipul de roca prin reactii chimice de
identificare specifice.
 Observa culoarea solului, recolteaza o proba de sol,
realizeaza o solutie sol-apa si determina reactia ph (acida,
bazica, neutra )
 Observa umiditatea solului pentru determinari in laborator.
 Masoara temperatura apei, solului, litierei dupa procedee standard.
 Observa caracteristicile tipului de relief.

 Observa inversiunea de vegetatie pe Valea

Sipoaia ca urmare a inversiunii termice.
 Recolteaza probe de apa pentru
determinarea reactiei ph.
 Observa turbiditatea apei.
 Sintetizeaza datele geologice si geografice
in tabele si fise de cercetare.

DETERMINARI FIZICE IN TEREN SI IN

LABORATOR

MASURAREA TEMPERATURII AERULUI

MATERIALE NECESARE: termometru de aer, fise individuale.
MOD DE LUCRU: inregistrarea temperaturii se face la ora 13, lasand termometru fixat pe
un suport la inaltimea de 1,5 m de sol timp de 10-20 minute. Se citeste si se noteaza
rezultatul.
MASURAREA TEMPERATURII LITIEREI
MATERIALE NECESARE:termometre ecologice
MOD DE LUCRU: se introduce termometru in pozitie orizontala sub stratul organic al
padurii si se lasa 10-20 de minute dupa care se citeste si se noteaza rezultatul.
MASURAREA TEMPERATURII SOLULUI
MATERIALE NECESARE: termometre ecologice.
MOD DE LUCRU: se face o sectiune la o adancime de 10-15cm si se introduce termometru
care se acopera cu pamant pentru a nu suferi influente externe.. Se lasa 10 minute dupa
care se citeste rezultatul si se noteaza valoarea obtinuta.
MASURAREA TEMPERATURII APEI
MATERIALE NECESARE: termometru pe baza de alcool.
 -3-
MOD DE LUCRU: se face determinarea la ora 13, prin cufundarea completa a
termometrului in apa timp de 5 minute dupa care se face citirea si se noteaza valoarea
obtinuta.

DETERMINAREA NEBULOZITATII
MOD DE LUCRU: determinarea se face
prin apreciere vizuala utilizand o scara
conventionala de la 0 - 10.
0=complet senin
5=cer pe jumatate acoperit cu nori
10=cer complet acoperit de nori.
Nebulozitatea diminueaza intensitatea
radiatei solare pe zona acoperita,
influentand procesele de evaporare,
transpiratie si fotosinteza.
Rezultat obtinut: 0-2 (timp senin )
DETERMINAREA UMIDITATII
SOLULUI

MATERIALE NECESARE:coala de
hartie alba, cutit,pungi de plastic.
MOD DE LUCRU: se face cu cutitul o
sectiune in sol la adancimea de 30 cm si se
recolteaza circa 200-300g de sol. Se pipaie
cu mainile apoi se intinde la soare in strat
subtire pe o coala de hartie alba.
INTERPRETAREA REZULTATELOR:
1=sol uscat ce nu raceste mainile.La soare
nu se decoloreaza prin uscare.
2=raceste usor mainile iar prin uscare se
decoloreaza foarte putin.
3=sol umed ce produce o racire vizibila a
mainilor iar prin uscare se decoloreaza.
4=sol umed, rece la pipait, uda hartia alba
si se decoloreaza puternic la soare.
5=sol foarte umed, straluceste datorita continutului mare de apa.Nu se leaga ci mai mult se
intinde.
Rezultat obtinut: sol cu umiditate de gradul 3.

DETERMINARI CHIMICE IN TEREN SI IN LABORATOR

TESTUL DE PUTRESCIBILITATE
IMPORTANTA: ne da informatii asupra timpului cand apar reactii anaerobe in apa de
cercetat.
MATERIALE NECESARE: balon cotat de 100 ml, solutie de albastru de metilen 0,5%,
pipeta, hartie de staniol.
MOD DE LUCRU: intr-un balon cotat de 100ml se introduce cu pipeta 0,1 ml albastru de
metilen solutie de 0,5% si se completeaza volumul pana la dop cu apa de cercetat. Se
pastreaza la temperature camerei invelit in staniol pantru e evita contactul cu lumina. Se
observa decolararea albastrului de metilen in timp.
-4-
Apa recoltata: in aval de Sapte Scari pe raul Sipoaia.
NOTA: daca decolorarea nu se produce in sapte zile stabilitatea este considerata suficienta (
stabilitatea este inversul putrescibilitatii ).

DETERMINAREA PH-ULUI
SOLULUI
IMPORTANTA:cunoasterea ph-lui
solului te ajuta sa apreciezi starea lui
de fertilitate.Se lucreaza pe probe de
sol uscat in laborator.
MATERIALE NECESARE: apa
distilata, sol, vas Erlenmeyer de 250
ml, palnie de sticla, hartie de filtru,
pensa.
MOD DE LUCRU: se cantaresc 20
grame de sol si se trateaza cu 100 ml
apa distilata..Totul se agita timp de
30 minute.Se filtreaza.Primele portiuni de filtrat se arunca. Filtratul obtinut serveste la
determinarea ph-ului cu ajutorul hartiei indicatoare Merk. Culoarea luata de hartie se
compara cu scara etalon si se noteaza in fisa de lucru.
DETERMINAREA PH-ULUI APEI
MATERIALE NECESARE:probe de apa , hartie indicator Merk, pensa, cristalizor.
MOD DE LUCRU: se pune in contact hartia ph cu proba de apa cercetata iar culoarea
luata se citeste pe scara etalon.Rezultatul obtinut se noteaza in fisa de cercetare.
IDENTIFICAREA TIPULUI DE ROCA
IMPORTANTA: identificarea rocilor calcaroase prin reactii chimice specifice.
MATERIALE NECESARE: fragmente mici de roca recoltate din teren, cristalizor, pipeta,
HCl.
MOD DE LUCRU: cu ajutorul pipetei se toarna cateva picaturi de HCl, peste fragmentele
de roca recoltate.Se observa tipul de reactie chimica, se scrie reactia chimica si se identifica
produsii de reactie.
CaCO       + 2HCl = CaCl + H O + CO ↑
3 2 2 2

SECTORUL VALEA SIPOAIA-SAPTE SCARI

BIOTOPUL

COMPONENTA VALORI INREGISTRATE IN CERCETAREA ECOLOGICA

ABIOTICA
ASEZARE Est-Valea Garcinului
GEOGRAFICA Vest-Valea Timisului
Nord-culmi prelungi impadurite spre Sacele
Sud-valea Timisului Sarac
SECTORUL Strabatut de Sipoaia afluent al Timisului
SAPTE SCARI Versantul vestic al culmii Pietricica si limitat la sud-est de Culmea
Carierii
ALTITUDINE 1643m –Culmea Pietricica-1303 Culmea Carierii
RELIEFUL Predomina relieful de eroziune diferentiata pe calcare si
conglomerate
TEMPERATURA 6,5 º C –se produc frecvente inversiuni termice pe Valea Sipoaia
MEDIE ANUALA
PRECIPITATII Cantitatea medie anuala este de 600mm/an
SOLURILE Sunt scheletice (secundare ) brun-acide
TIPUL Sectorul Sapte Scari a fost sculptat si modelat in conglomerate
DE ROCA cretacice si pe alocuri in calcare jurasice
NOTA Climatul montan se impune acestui sector.
DOMINANTA Inversiunea termica impune inversiunea de vegetatie

ALTE VALORI ALE COMPONENTELOR ABIOTICE DIN AREALUL DE

CERCETARE

Temperatura Data Ora Aer Sol Litiera Apa

22.05.2005 13 21,3º C 10,2º C 12,5 º C 9,8º C

TESTUL DE PUTRESCIBILITATE STABILITATE RIDICATA

PROBE RECOLTATE DIN RAUL APA NEPOLUATA
SIPOAIA
Ph-UL SOLULUI REACTIE USOR ACIDA
PADUREA DE MOLID(VALEA SIPOAIA)
Ph-UL APEI REACTIE NEUTRA
RAUL SIPOAIA
UMIDITATEA SOLULUI UMIDITATE DE GRADUL IV
IN AVAL DE SAPTE SCARI
NEBULOZITATEA INTRE 0-3
TIMP SENIN
TIPUL DE ROCA CALCAR

TERMENI DE SPECIALITATE

CALCAR=roca sedimentara in care dizolvarea creeaza un variat relief carstic.

CONGLOMERAT=roca sedimentara rezultata prin cimentarea pietrisurilor.
INVERSIUNE TERMICA=iarna, in vatra depresiunilor, temperature este mai scazuta
decat pe versanti.
INVERSIUNE DE VEGETATIE=dezvoltarea pe fundul vailor inguste sau in vatra unor
depresiuni a padurilor de conifere iar in zona mijlocie si superioara a versantilor ce le
incadreaza a padurilor de foioase ca adaptare la producerea frecventa a inversiunilor de
temperatura.
SOL SCHELETIC= sol cu orizonturi slab dezvoltate ca urmare a timpului scurt in care a
fost supus procesului de formare.
SOL BRUN ACID=tip de sol specific padurilor montane: de fag ,rasinoase, amestec fag-
rasinoase. Solul s-a format pe materiale bogate in elemente acide.Solul acid permite
dezvoltarea unei vegetatii acidofile.

BIOCENOZA
OBIECTIVE VIZATE IN SEZONUL VERNAL:

-6-
TIPUL DE ECOSISTEM CERCETAT: RAUL DE MUNTE (SIPOAIA-AFLUENT AL
TIMISULUI )
PADUREA DE MOLID DE PE VALEA SIPOAIA.
ECOTURISMUL.

SEZONUL VERNAL Observatiile facute vizeaza

parametrii biotici in arealul de cercetare:
 Stadiul de vegetatie al speciilor ierboase si arboricole.
 Marirea duratei de iluminare naturala.
 Cresterea temperaturii aerului si solului.
 Intensificarea procesului de fotosinteza proportional
cu suprafata foliara.
 Activitatea speciilor de pasari ( cuibarit, clocit )
 Intensificarea activitatilor turistice.
OBIECTIVELE CERCETARII STIINTIFICE:
 Identificarea speciilor de talofite si cormofite intalnite in arealul de cercetare.
 Identificarea unor specii de nevertebrate si vertebrate.
 Prezenta factorului uman.
 Consecintele ecoturismului asupra mediului.
 Interdependenta biotope-biocenoza.
 Stadiul de vegetatie in sezonul vernal.
 Consecintele pasunatului pe Valea Sipoaia.
 Rolul factorilor abiotici in harta vegetatiei zonale.
 Realizarea unor harti cu stratificarea verticala a padurii.
 Functiile materiale si nemateriale ale padurii.
 Identificarea parametrilor structurali ai biocenozei.
 Formarea abilitatilor de cercetare stiintifica.

ECOSISTEMUL:RAU DE MUNTE-SIPOIA AFLUENT AL TIMISULUI
Observatiile s-au facut in aval de sectorul Sapte Scari. Pe baza datelor furnizte de
masuratorile fizice, chimice si geografice s-au stabilit caracteristicile biotopului:
-albia este formata din blocuri de piatra, bolovani si pietris.
-mici cascade dau pitorescul biotopului.
-volumul de apa este mic.
-temparatura apei este relative scazuta cu mici variatii de la
vara la iarna. Panta de curgere este mare.Viteza apei
depaseste 5-6m/s.
-apa este limpede si devine tulbure numai in timpul
precipitatiilor ca urmare a drenarii apei de siroire de pe
versanti.
-apa este bine oxigenata si saraca in saruri dizolvate.
-plantele si animalele care traiesc in astfel de ecosisteme au cerinte mari fata de oxigen si
temperatura. Plantele sunt bine fixate de pietre (alge filamentoase, alge albastre si muschi )
-nevertebratele au corpul turtit fixat de suport cu gheare si ventuze (ex. Planaria )
-hrana lor este detritusul transportat de apa.

-7-
 ECOSISTEMUL: PADUREA DE MOLID DE PE VALEA
SIPOAIA
 Inversiunea termica pe Valea Sipoaia duce la inversiunea
de vegetatie.
 Clima este rece si umeda.
 Temperature medie anuala variaza intre 3-5º C
 Precipitatiile sunt abundente iar umiditatea creste
simultan cu altitudinea.
 Litiera este destul de groasa.

Substanta organica este descompusa greu ca urmare a

compozitiei speciale pe care o are frunzarul acestei paduri.
Lumina este de mica intensitate si ca urmare flora ierboasa este
saraca in specii.In intunericul padurii de molid, litiera bogata in
stratul de frunze moarte, conuri cazute pe sol, ramuri uscate,
ne-a atras atentia prin curajul micilor ciuperci de a anima
peisajul monoton al padurii unde lumina ajunge mai greu pe
sol.
La capatul traseului de cercetare am ajuns la canionul Sapte
Scari.In fata spectacolului oferit de natura, traiesti senzatia de a te
afla intr-o lume ireala cu pereti inalti de stanca, cu cascade ametitoare, un loc in care piatra
si apa se imbina intr-un mod atat de spectaculos.
Vastul laborator viu care este natura ne-a oferit ocazia de a da contur cunostintelor
dobandite in timpul orelor de ecologie, iar abordarea interdisciplinara ne-a convins ca
fenomenul biologic nu poate fi pe deplin inteles fara a avea cunostinte si din domenii
conexe ca geografia, chimia, fizica.

SECTORUL VALEA SIPOAIA-SAPTE SCARI

BIOCENOZA
COMPONENTA OBERVATII INREGISTRATE IN TIMPUL CERCETARII
BIOTICA ECOLOGICE
 Specia dominanta este molidul,arbore falnic ce-si inalta
varful pana la 50 de metri.
 Bradul,pinul si zada au fost intalnite rar, izolati sau grupati
la marginea padurii de molid, insotind traseul marcat pe
Valea Sipoaia spre Sapte Scari
 La zona de contact cu padurea de amestec, in amonte de
sectorul Sapte Scari s-au identificat specii de fag si paltin de
munte
 S-a observat ca din cauza slabei iluminari, ramurile din
partea inferioara se usuca si cad in timp ce coroana bogata
apare in partea superioara a trunchiului
 Absenta arbustilor si a plantelor ierboase pe sol este
VEGETATIA consecinta tipului de padure intunecoasa
 In covorul de ace si muschi s-au intalnit specii de ciuperci
mai ales otravitoare.
 Pe scoarta molizilor s-a identificat prezenta lichenilor,
indicatori ai unei zone nepoluate
 Matreata bradului apare mai ales in zona de amestec molid-
brad
  Pe langa feriga bine reprezentata in zona de padure ce
insoteste raul Sipoaia s-au intalnit in spatiile deschise sau
micile poiene : floarea pastelui, clopotei,
margarete,ciubotica cucului,piciorul cocosului.
 Litiera groasa adaposteste o fauna specifica de
nevertebrate: gasteropode si miriapode.
 Insectele sunt bine reprezentate de specii ale caror ciclu de
viata se desfasoara exclusiv pe molid:viespea cu fierastrau,
cariul mare de scoarta a molidului, specii de paianjeni
 Dintre speciile de pasari, pe Valea Sipoaia, s-au observat la
inaltime specii de pasari rapitoare diurne iar in padure
FAUNA doua specii mai reprezentative: ciocanitoarea mare si
forfecuta, consumatoare de seminte de molid.
 Dintre mamifere s-a observat si admirat veverita, o
adevarata acrobata pe ramurile arborilor
 Din fauna domestica s-a intalnit turma de oi la
pasunat,existand o stana amenajata la inceputul vaii.

ECOTURISMUL IN AREALUL DE CERCETARE

 ZONA CERCETATA ofera 5 trasee turistice marcate,
factorul uman fiind intalnit in toate anotimpurile.
 S-A CAZUT DE ACORD ca ecoturismul trebuie sa fie un
turism disciplinat care respecta de buna voie, responsabil, reguli
stricte, un comportament ce nu deterioreaza mediul natural.
 S-AU INTALNIT turme de oi la pasunat in arealul de
cercetare, pe Valea Sipoaia si s-au purtat discutii asupra
consecintelor (tasarea solului, distrugerea covorului vegetal datorita
copitelor, distrugerea puietilor )

 S-AU PURTAT DISCUTII asupra taierii

ilegale de brazi in perioada sarbatorilor de iarna si a
pericolului de producere a incendiilor (rasinoasele
avand un continut ridicat de rasini inflamabile )S-au
gasit numeroase vetre de foc in zone neautorizate si
fara a respecta distanta legala fata de padure
 S-AU GASIT numeroase gunoaie si resturi
menajere ce polueaza mediul dar modifica si
comportamentul animalelor care se hranesc cu resturi alimentare si devin
dependente de factorul antropic.
 AM STABILIT cateva reguli de comportament ecologic pe care le-am popularizat
in scoala in scopul formarii unei atitudini civice corespunzatoare, ecologice,responsabile.
 RESTURILE MENAJERE si deseurile aruncate de turisti la intamplare, materiale
greu biodegradabile, reprezinta o carenta grava a educatiei ecologice, a lipsei de respect
fata de natura.

-9-
 BUCURIA de a admira frumusetile naturii este deseori limitata de urmele lasate de
turistii care incearca sa transforme cadrul natural intr-un imens container al mizeriei
umane..Padurea trebuie sa o lasi asa cum ai dori sa o gasesti: primitoare, interesanta,
ordonata, uimitoare, curata, linistita.Toate frumusetile naturii, ale padurii, ne mangaie
sufletul, ne da echilibru, speranta si reconfortare psihica .

 PE TRASEUL SPRE SAPTE SCARI, padurea

poarta amprenta nemiloasa a turistilor care au tinut sa-si
inscrie numele pe scoarta arborilor. Natura este generoasa,
frumoasa, primitoare, insa omul a reusit in lipsa unei
educatii ecologice adecvate, a lipsei de respect fata de
miracolul numit viata sa-i stirbeasca din maretie.
 PLOILE ABUNDENTE din ultimul timp, stratul de
sol destul de subtire situat peste substratul de roca determina
deseori prabusirea arborilor falnici. Ramificate la suprafata,
radacinile ajung sa nu mai poata sustine greutatea acestor
colosi vegetali.

 PADUREA este un adevarat templu in care intri cu sfiala

dar te cucereste repede indemnandu-te parca:
“O ramai, ramai la mine
Te iubesc atat de mult.
Ale tale doruri toate
Numai eu stiu sa le-ascult.”
 UMIDITATEA RIDICATA in tot timpul anului, absenta
poluarii in zona a permis dezvoltarea unui strat consistent de muschi
si licheni pe scoarta arborilor.Prezenta lichenilor reprezinta un
indicator pretios care atesta absenta factorilor poluanti in arealul de
cercetare ecologica.

 PE VALEA SIPOAIA urmand traseul marcat spre

Sapte Scari, ai ocazia mai ales la final de saptamana, sa
observi impactul om-natura. Printre corturile
amplasate de asa numitii iubitori ai muntelui poti
intalni de la caini la cai si oi ce pasc nestingherite (in
zona de la Dambul Morii, la inceput de traseu pe unul
din versantii dezgoliti se afla amplasata o stana )
Aproape langa fiecare cort se afla o vatra de foc iar
mirosurile venite de la gratarele incinse si fumul
impanzesc valea intr-un spectacol grotesc. Sticle de bauturi racoritoare si alcoolice zac
aruncate peste tot. Maretia naturii si linistea pe care o cauti dupa o saptamana de munca
este inlocuita de decibelii dati la maxim …incat in loc de ciripitul vesel al pasarilor ai
ocazia sa treci in revista de-a lungul traseului toate topurile de manele.La cabana refugiu
construita la baza celor Sapte Scari pentru a oferi un acoperis celor surprinsi de ploaie sau
vreme rea intalnesti alte amprente ale celor certati cu bunul simt:pe toti peretii poti citi ca
intr-un ziar de publicitate, numere de telefon, invitatii erotice, urari neortodoxe.Intreg
materialul pe care l-am inregistrat fotografic sau in notite in timpul cercetarii ne-a ajutat sa

-10-
Sustinem in scoala o ampla campanie de popularizare a celor mai elementare reguli de
comportare ecologica.

REGULI DE COMPORTARE ECOLOGICA

In anul 1981, in lucrarea sa “Omul si muntele” de ION PREDA, s-au inscris pentru
prima data in tara noastra acele reguli de fier ale drumetiei montane, numite Legile
Muntelui. Specialistii considera ca omul care calatoreste este supus unei triade specifice:
TURISM-CULTURA-EDUCATIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victima, nu a
muntelui ci a propriei sale ignorante sau nepasari.
 Turismul de munte este incompatibil cu consumul de bauturi alcoolice.
 Cand intalnesti oameni pe munte, da-le “buna-ziua”!
 Pe munte nu se vorbeste mult, nu se tipa, nu se face zgomot.
 Cine iubeste muntele trebuie sa-l ocroteasca.
 Nu deteriorati indicatoarele cu marcaje turistice sau alte semne de orientare.
 Nu rupe florile, pomii, nu speria animalele cu chiote, nu ucide vietuitorele, fiindca si
cele mai mici si neinsemnate sunt o parte din insasi viata din care esti si tu o particica.

 Admira-mi frumusetile si soarbe-mi cu sete

aerul si izvoarele dar nu-mi profana frumusetea
peisajului cu coji de oua, hartii, pungi,cutii de
conserve si alte resturi ale ospatului tau.Muntele
nu-i depozit pentru gunoaiele tale.Nu-ti uita
acasa buna crestere, buna cuviinta si bunul
simt.Ia-le cu tine odata cu rucsacul si foloseste-le
chiar de la plecare, in gara, in tren, pe munte la
cabana.

 Nu fura altora linistea, nici singuratatea ce-o cauta, nici

perspectiva.
 Campul, iarba, padurea, trebuiesc ocrotite.
 Nu distruge furnicarul nici chiar din curiozitate
stiintifica iar melcul, sarpele inofensiv sau broasca sa
nu fie pentru tine fiare salbatice ce trebuie nimicite.
 Sa vezi in munte un paradis din care ai de invatat la
orice pas.
 Aminteste-ti ca altii, dupa tine, vor veni sa bea la izvorul pe
care il murdaresti fara rost.
 Tablitele de marcaj nu sunt o tinta pentru proiectilele tale improvizate si nici nu
trebuie sa schimbi orientarea lor dintr-o gluma proasta.
 Aprinde focul numai daca este absolute necesar, supravegheaza-l atent si la urma
stinge-l complet.
 Nu arunca pietre si cauta sa mergi astfel incat sa nu provoci caderea lor,chiar daca
ai convingerea ca nu te urmeaza nimeni.
 Nu-ti bate joc de credintele, datinile si particularitatile locuitorilor de la munte.Adu-
ti aminte ca nu esti decat un oaspete trecator pe aceste meleaguri.
 Nu-ti scrie numele pe scoarta arborilor.

-11-
 Pretuieste-ma si iubeste-ma, omule, fiindca toate frumusetile mele, padurile, vaile si
izvoarele, cararile si crestele, piscurile cu toate vietuitoarele si florile ti le daruiesc, sa te
bucuri de ele, sa devii mai puternic, mai generos, mai bun.
CONCLUZII: materialul se adreseaza profesorilor de gimnaziu ce predau disciplina
Ecologie la clasele a VIII-a cu o ora pe saptamana. Aplicatiile in teren ofera elevilor
posibilitatea de a-si forma deprinderi de cercetare si de a folosi conexiunile interdisciplinare
(fizica, chimie, geografie, biologie ) in intelegerea complexa a fenomenului biologic.
Realizata sub forma unor drumetii, in ecosisteme variate, oferite de locatia scolii, cercetarea
stiintifica ecologica se dovedeste a avea pe langa o componenta stiintifica si una educativa
de formare a comportamentului ecologic, de responsabilizare a elevului pentru impactul
sau asupra naturii.

BIBLIOGRAFIE
1. CONSTANTIN PARVU 1981 INDRUMAR PENTRU CUNOASTEREA NATURII
EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA
2. RHOSSU ABC MONTAN ( htpp://rhossu.tripod.com/abc_montan )