nr 4_2012_transilvania:transilvania 4/23/2012 12:50 PM Page 57

Istoriografia coresiană.
Partea I. Bibliografia tipăriturilor coresiene

Otilia URS
Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca
Romanian Academy Library, Cluj-Napoca
Str. M. Kogălniceanu 12-14, 400084, Cluj-Napoca, România, tel./fax: +40-0264-595027, e-mail: biblacadcj@yahoo.com
Personal e-mail: adelaelai@yahoo.com
Coresi's Historiography. Part One. A Bibliography of Coresi Printings
The three parts of the study present an analytical bibliography dedicated to the life and work of printer Coresi who
worked in Târgovişte and Braşov during the sixteenth century.
In order to achieve an account of the bibliography as objectively as possible one has used the thematic-chronological
criterion. Meanwhile the value criterion has been used for a selection of the studies according to contributions done
within the specialized literature.
Keywords: Deacon Coresi, the analytical and thematic bibliography, printings belonging to the sisteenth century.

L
iteratura consacrată vieţii şi activităţii
diaconului Coresi este foarte bogată
datorită interesului manifestat de
cercetătorii acestei perioade. Importanţa pe care o
prezintă acest fenomen în istoria culturii şi a literaturii
române a făcut ca subiectul în discuţie să intre în sfera
de preocupări a mai multor categorii de cercetători care
au contribuit în mod considerabil la apariţia a
numeroase studii valoroase cu caracter progresiv,
determinând o tot mai bună cunoaştere a diferitelor
aspecte ale problemelor cercetate.
Prezentul studiu istoriografic îşi propune o aducere
la zi a cercetărilor acestui subiect, astfel încât să ofere o
imagine integrală a ceea ce s-a scris până la această dată
despre viaţa şi activitatea tipografului Coresi.
Pentru o prezentare cât mai obiectivă s-a adoptat în
expunerea bibliografiei coresiene criteriul tematico-
cronologic, efectuându-se în acelaşi timp şi o selectare
a studiilor pe criteriul valoric, în funcţie de contribuţiile
aduse în literatura de specialitate. Fiind un fenomen
deosebit de important pentru cultura română, ce se
constituie ca parte integrantă din cultura europeană a
epocii, acest subiect a fost abordat şi de cercetătorii străini,
menţionarea acestora urmând a se face la bibliografia
temei pe care aceştia au avut-o în vedere în cercetările lor.
Multe din studiile care alcătuiesc bibliografia
problemei nu tratează numai un singur aspect din viaţa
şi activitatea coresiană, fapt pentru care acestea vor fi
menţionate la tema dominantă sau la cea în care studiul
respectiv aduce o contribuţie ştiinţifică deosebită.
S-au luat în considerare şi cercetările care au în
vedere domenii conexe activităţii tipografice
desfăşurate de Coresi, cum ar fi studiile filigranologice
care au contribuit foarte mult la datarea cărţilor a căror
an de imprimare nu este cunoscut. De asemenea,
pentru înţelegerea contextului politic, religios şi
cultural în care se desfăşoară activitatea de tipărire a
cărţilor coresiene de la Braşov sunt consemnate sursele
de specialitate referitoare la acest aspect.
Cronologic, bibliografia coresiană începe cu
menţiuni referitoare la existenţa uneia sau a alteia
dintre tipăriturile diaconului tipograf. Cea mai veche
informaţie despre cărţile coresiene păstrate pare să fie
cea consemnată de David Corbea în Izvodul pentru cărţile
ce se află în zvânta biserică la Şcheii Braşovului, lucrare
alcătuită în cca. 1693, în cuprinsul căreia se
menţionează o Păucenie românească, adică o Cazanie,
dar fără să se precizeze anul de tipărire, precum şi un
Minei pentru luna februarie, care este de fapt Sbornicul
slavon, partea a II-a, imprimat în 15691.
Călătoria lui Franz Joseph Sulzer în Ţările Române
îi prilejuieşte acestuia informarea despre cultura şi
literatura românilor pe care o prezintă în cuprinsul
lucrării sale istorice unde precizează că Evanghelia cu
învăţătură editată de Lukas Hirscher la Braşov în 1580
este tipărită în limba valahă cu caractere chirilice,
autorul consemnând prin aceasta importanţa actului

57 >>>
nr 4_2012_transilvania:transilvania 4/23/2012 12:50 PM Page 58
TRANSILVANIA 4 / 2012
cultural în cauză.2 În 1797, Radu Tempea face referiri la
aceeaşi Evanghelie cu învăţătură imprimată în 1581, pe
care o atribuie arhiereului Ghenadie3. În prefaţa
aceleiaşi lucrări autorul vorbeşte şi de Palia de la Orăştie,
carte tipărită în aceeaşi perioadă de Şerban, fiul lui
Coresi4. Petru Maior, în 1813, consemnează cărţile
coresiene cunoscute de el până la acea dată5.
Descoperirea în 1840 a unei tipărituri coresiene
necunoscute se datorează lui G. Săulescu care publică
în acelaşi an cuvinte din cea mai veche Psaltire
românească tipărită la Braşov în 1568 de diaconul
Coresi.6
Cărţile coresiene cunoscute până la 1847 au intrat
în atenţia lui Timotei Cipariu care, studiind conţinutul
lor, afirmă că acestea sunt rezultatul acţiunilor
luterane7. Timotei Cipariu revine în 1858 asupra
acestor tipăriturilor pe care le datează cu aproximaţie,
abordând şi alte aspecte referitoare la tipograful Coresi,
cum ar fi originea grecească a acestuia8.
Alexandru Odobescu descoperă în 1861 la
mănăstirea Bistriţa din Ţara Românească un număr
impresionant de cărţi şi manuscrise vechi printre care
se aflau şi tipărituri coresiene, unele dintre acestea chiar
inedite, printre care se află şi Psaltirea slavo-română
tipărită la Braşov în 1577.9
Tipăriturile realizate de Coresi au intrat şi în atenţia
lui B. P. Haşdeu care, fără să cunoască exemplare
complete ale Psaltirii slavo-române din 1577 şi din
Triod-Penticostarul slavon din 1558, consideră că tipărirea
acestora a avut loc la Târgovişte10. În 1885, Grigorie
Creţu publică un studiu despre identificarea unui
exemplar din Apostolul românesc coresian, necunoscut
până la acea dată11. O nouă tipăritură intră în literatura
de specialitate odată cu descoperirea Psaltirii româneşti
din 1570 de către Vasile Mangra12. Tot în secolul al
XIX-lea sunt identificate Catehismul13, Pravila14,
Liturghierul românesc15, exemplarul complet din Triod-
Penticostarul slavon imprimat la Târgovişte în 155816,
Octoihul mic slavonesc din 155717, precum şi exemplare
noi din cărţile cunoscute18.
Identificarea de noi exemplare coresiene constituie
o activitate cu caracter permanent, cercetătorii acestei
perioade manifestând un interes deosebit faţă de
fiecare nou exemplar descoperit.
Datorită faptului că aceste tipărituri sunt rarităţi
bibliofile, interesul specialiştilor a rămas constant de la
prima identificare până în prezent, astfel că, cercetările
în vederea descoperirii de noi tipărituri coresiene au
continuat, sporind numărul acestora19.
Alături de nenumăratele studii referitoare la
semnalările de noi cărţi coresiene s-au realizat şi
cataloage descriptive în care cărţile în discuţie sunt
prezentate după criterii ştiinţifice riguroase.
Vasilie Pop, întocmind istoricului tipografiilor „din
Transilvania şi învecinatele ţării” înregistrează cărţile
despre care avea cunoştinţă la aceea dată ca fiind
tipărite la Braşov de către Coresi, acestea fiind
<<< 58
Tetraevanghelul slavon din 1562, iar dintre cărţile
româneşti Evanghelia cu învăţătură din 158020. Factorii
care au determinat activitatea tipografică de la Braşov
în cadrul căreia sunt imprimate cărţi necesare bisercii
românilor sunt bine identificaţi de autor care plasează
acţiunea în sfera de interes a saşilor braşoveni ce
manifestau vădite intenţii de convertire21. După
Disertaţia lui Vasilie Pop, lucrări cu acelaşi caracter sunt
cele întocmite de Dimitrie Iarcu22.
În 1903, cărţile coresiene cunoscute până la această
dată sunt cuprinse, alături de celelalte cărţi româneşti
vechi, în catalogul naţional descriptiv întocmit după
criterii ştiinţifice de către Ioan Bianu şi Nerva Hodoş23.
Lista cărţilor coresiene din acest prim volum a fost
completată cu noi informaţii în 1944, când apare
volumul IV24 al BRV-ului. În paralel cu elaborarea
Bibliografiei româneşti vechi, interes faţă de prezentarea
descriptivă a cărţilor româneşti vechi a manifestat şi
Andrei Veress25.
După încheierea celor patru volume din Bibliografia
românească veche, cercetările în vederea identificării unor
noi tipărituri au continuat, astfel că, autorii preocupaţi
de literatura română veche au descoperit noi exemplare
coresiene mai bine conservate care au contribuit la
completarea lacunelor referitoare la activitatea
coresiană, aceste identificări fiind publicate sub
denumirea de Contribuţii sau Adăugiri la Bibliografia
românească veche26.
În acelaşi timp cu identificarea şi descrierea
exemplarelor din tipăriturile coresiene existente în
fondurile de carte veche ale bibliotecilor sau a
diferiţilor colecţionari particulari din ţară, se desfăşurau
acţiuni similare şi în mediile ştiinţifice din străinătate.
În 1829 P. J. Safaric descrie exemplare din tipăriturile
slavone coresiene pe care le identifică în bibliotecile din
Serbia, prin aceasta cărţile respective intrând în
circuitul ştiinţific internaţional27.
Acţiuni similare a întreprins şi Josephi Dobrowski
care vorbeşte despre existenţa unor exemplare din
Tetraevanghelul slavon din 1562 de la Biblioteca Publică
şi de la Muzeul Rumianţov din Moscova, precum şi
despre exemplarele de la episcopia din Munkács
(Ungaria)28. Contribuţii deosebite în privinţa existenţei
tipăriturilor coresiene în fondurile străine au adus şi
Arhimandritul Leonid29, I. Karataev30, Émile Picot31,
Sava Chilandarec32, I. A Iaţimirski33, Petăr Atanasov34,
Károly Szabó35 şi Dejan Medaković36.
Preocupări de identificare a exemplarelor din
tipăriturile coresiene aflate în fonduri din bibliotecile
străine au manifestat şi cercetători români care au
studiat în diferite biblioteci din ţările ortodoxe
învecinate ce întrebuinţau în cult limba slavonă, aceeaşi
pe care o foloseau şi românii. Dintre aceştia pot fi
amintiţi Ludovic Demény37, Maria Rădulescu38 şi P.
Mihailovici39.
Pe lângă catalogul general descriptiv al cărţii
româneşti vechi au fost întocmite şi cataloage de
nr 4_2012_transilvania:transilvania 4/23/2012 12:50 PM Page 59
proprietate a fondurilor de carte veche ale bibliotecilor
din ţară, astfel încât se poate cunoaşte unde se
păstrează în prezent exemplare ale tipăriturilor
coresiene40.
Importanţa produselor tipografice realizate de
Coresi a impus reeditarea acestora, acţiune care a
început încă din secolul al XIX-lea cu B. P. Hasdeu care
s-a ocupat în acest sens de Psaltirea slavo-română din
157741. A urmat apoi Tetraevanghelul românesc din
1561,42 Cazania a II-a43, Psaltirea românească din 157044,
Întrebare creştinească45, Lucrul apostolesc46, Pravila47,
Liturghierul românesc din 157048, Tâlcul evangheliilor49 şi
Molitvenicul50. Astfel, toate cărţile româneşti coresiene
cunoscute până acum în exemplare complete sau
fragmentare, au beneficiate de una sau mai multe
reeditări. Excepţie face numai Psaltirea Săulescu din care
nu se cunoaşte niciun exemplar, ea fiind cunoscută
numai din menţiunile bibliografice ale lui G. Săulescu.
Deficitară rămâne la acest capitol cartea coresiană
slavonă faţă de care specialiştii nu au manifestat
preocupări de reeditare din cauza gradului sporit de
dificultate pe care îl implică această operaţiune.
Toate aceste reeditări se constituie în ediţii critice
care cuprind pe lângă textul propriu-zis al cărţii
respective, şi problemele legate de factorii determinanţi
în apariţia acesteia, elementele constitutive ale versiunii
respective, cum sunt modelul după care s-a realizat
imprimarea, autorul traducerii sau al versiunii, studiul
lingvistic, persoana tipografului, caracteristicile
materialului poligrafic întrebuinţat, particularităţile
hârtiei, destinatarii vizaţi etc. Textul propriu-zis al
cărţilor este redat, fie în facsimile, însoţit sau nu de
transcrierea cu alfabet latin, fie numai în transcriere
interpretativă.
Note:
1. David Corbea, Izvodul pentru cărţile ce se află în zvânta
biserică la Şcheii Braşovului, în Acte, documente şi scrisori din
Şcheii Braşovului. Text ales şi studiu, note de Vasile
Olteanu. Prefaţă de Alexandru Duţu, Bucureşti, 1980, p.
4-5.
2. Franz Joseph Sulzer, Geschichte des transalpinischen
Daciens, vol. II, Viena, 1782, p. 272-273.
3. Radu Tempea, Gramatica românească, Sibiu, 1797, f. 3v.
4. Ibidem.
5. Petru Maior, Istoria bisericii românilor din Ardeal, Buda,
1813, p. 144-145.
6. G. Săulescu, Glosarul Psaltirii lui Coresi din 7076, în
Buciumul român, I, 1875, nr. 7-9, p. 289-304, II, 1876, p. 16,
49-64, 97-112, 145-160, 193-208, 241-250.
7. Timotei Cipariu, Principia de limbă şi scriptură, în Organul
luminării, I, 1847, nr. 25, p. 130, ediţia a II-a, Blaj, 1866, p.
101-103.
8. Idem, Crestomaţia sau Analecte literarie din cărţile mai vechi
şi mai nouă româneşti tipărite şi manuscrise, începând de la secolul
al XVI-lea până la al XIX-lea, Blaj, 1858, p. 1-45; Idem,
Despre limba românească. Supliment la Sintactica, Blaj, 1887, p.
28.
9. Alexandru Odobescu, Despre unele manuscripte şi cărţi
tipărite, aflate în Mănăstirea Bistriţa, V. Prima tipografie din
Ţara Românească, în Revista română, I, 1861, p. 807-830;
Idem, Psaltirea tradusă româneşte de diaconul Coresi şi tipărită
la Braşov la 1577, în Revista română, II, p. 107-120, articol
retipărit în Opere, vol. I, Bucureşti, 1955, p. 275-288;
Alexandru Odobescu, Psaltirea lui Coresi, în Biblioteca
Căminul, 1924, nr. 161-162, p. 18-22.
10. B. P. Haşdeu, Unde s-a tipărit Psaltirea lui Coresi?, în
Traian, I, 1869, nr. 10, p. 36-43; Idem, Un tezaur de
tipoxilografie română de pe la 1550, în Traian, I, 1869, nr. 18,
p. 72. Acest din urmă articol este republicat cu titlul O
pagină din istoria tiparului la români în sec. XVI, în Columna
lui Traian, VII, 1876, nr. 8, p. 194-196.
11. Grigorie Creţu, Întâiul Praxiu sau Apostol românesc
tipărit pe la 1570, în Revista pentru istorie, arheologie şi filologie,
III, 1885, vol. V, p. 29-57.
12. Valile Mangra, Psaltirea românească a diaconului Coresi,
publicată în 1570 în Braşov, în Tribuna (Sibiu), VII, 1890, nr.
268 din 24 noiembrie, p. 1071-1073, articol republicat în
volumul Cercetări literare-istorice, Bucureşti, 1896, p. 3-10.
13. Andrei Bârseanu, Catehismul luteran românesc, în Analele
Academiei Române, Mem. Secţ. lit. Seria III, t. I, Bucureşti,
1923-1924, p. 33-40.
14. Ibidem.
15. N. Drăganu, Cea mai veche „slavoslovie” („doxologie”)
românească , în Transilvania, LX, 1926, nr. 4-5, p. 311-315;
Nicolae Sulică, O nouă publicaţie românească din secolul al
XVI-lea: Liturghierul diaconului Coresi tipărit la Braşov în
1570, în Şoimii, Târgu Mureş, III, 1927, nr. 9-10, p. 6-38.
16. Aurel Filimon, Contribuţiuni la Bibliografie veche
românească, în Dacoromania, V, 1927-1928, Cluj, 1929, p.
601-604.
17. Nicolae Iorga, O luptă literară, vol. II, Vălenii de
Munte, 1916, p. 33-70.
18. Sextil Puşcariu, Un nou exemplar din Tetraevanghelul lui
Coresi (1561), în Dacoromania, I, 1920-1921, p. 344-347;
Lucian Predescu, Două tipărituri necunoscute ale diaconului
Coresi: 1. Catehismul luteran dintre 1563-1564, Braşov; 2. Tatăl
nostru dintre 1561-1563, Braşov, în Arhiva, Iaşi, XXXVI,
1929, nr. 3-4, 19-31; Constantin I. Karadja, Despre Lucrul
Apostolesc al lui Coresi din 1563, în Analele Academiei
Române, Mem. Secţ Lit. Seria III, tom. III, mem. 6,
Bucureşti, 1925, p. 545-555; Nicolae Iorga, Un exemplar
românesc al unei tipărituri coresiene şi o publicaţie coresiană nouă,
în Almanahul graficei române, 1926, p. 28-30; M. Roques,
L’evamgéliere roumain du Coresi (1561), în Romania, XXXVI,
1907, nr. 143, tom 36, p. 429-434; N. Iorga, Cinci
comunicări la Academia Română. III. Tipărituri româneşti
necunoscute, în Revista istorică, XVII, 1931, nr. 1-3, p. 25-26;
Ludovic Demény, O tipăritură coresiană puţin cunoscută, în
59 >>>
nr 4_2012_transilvania:transilvania 4/23/2012 12:50 PM Page 60
TRANSILVANIA 4 / 2012
Studia bibliologica, 1969, vol. III, p. 493-512.
19. Dan Simonescu, Precizări despre Liturghierul lui Coresi,
în Limba Română, XI, 1962, nr. 4, p. 433-438; Alexandru
Mareş, O Psaltire slavo-română necunoscută din secolul al XVI-
lea, în Limba Română, XV, 1966, nr. 4, p. 371-378; Idem,
Din nou despre Psaltirea slavo-română din jurul anilor 1576-
1577, în Limba Română, XVII, 1968, nr. 3, p. 269-270;
Ludovic Demény, Psaltirile chirilice tipărite în Transilvania în
a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Studii şi cercetări de
bibliologie, XIII, 1971, p. 91-112; Gernot Nussbächer, O
încercare de identificare a unei tipărituri coresiene, în Revista
bibliotecilor, XXIV, 1971, nr. 2, p. 114-116; Ludovic
Demény, O tipăritură coresiană necunoscută bibliografiei
româneşti de carte veche, în Târgovişte cetate a culturii româneşti,
partea I, Bucureşti, 1974, p. 69-77, republicat în lucrarea
autorilor Demény Lojos, Demény A. Lidia, Carte, tipar şi
societate la români în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1986, p.
205-210; Vasile Olteanu, Acte documente şi scrisori din Şcheii
Braşovului, Bucureşti, 1980, p. 5; Gernot Nussbächer,
Contribuţii privind activitatea tipografică a diaconului Coresi, în
Cumidava, 1983, p. 44-52.
20. Pop Vasilie, Disertaţie despre tipografiile româneşti în
Transilvania şi învecinatele ţări de la începutul lor până la vremile
noastre, Sibiu, 1838. Studiu introductiv, ediţie, note,
rezumat şi indice de Eva Mârza şi Iacob Mârza, Cluj-
Napoca, 1995, p. 119-120.
21. Ibidem.
22. D. Iarcu, Analele bibliografice române, Bucureşti, 1865, p.
10, 15; Idem, Bibliografia cronologică română sau catalog de cărţi
române, 1550-1873, ediţia a II-a Bucureşti, 1873, p. VI-
VII, 1-2.
23. Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche,
vol. I, Bucureşti, 1903, p. 31-102, 516-529.
24. Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească
veche, vol. IV, Bucureşti, 1944, p. 3-17, 167-179.
25. Andrei Veress, Bibliogfrafia româno-ungară, I, (1473-
1780), Bucureşti, 1931, p. 22, 23, 25, 41, 43, 45, 57.
26. I. Popovici, Adause şi îndreptări la «Bibliografia
românească veche», în Noua revistă română, vol. XI, 1912, nr.
11, p. 167-170; G. Adamescu, Contribuţiune la Bibliografia
românească, fascicola I. Istoria literaturii române. Texte şi
autori de literatură. 1500-1920, p. 1-6, 8-9; I. Roman,
Completări la Bibliografia românească veche, în Limba Română,
XIV, 1965, nr. 6, p. 707-708; I. Hăşfălean, Monumente ale
limbii şi literaturii române. Încă un exemplar al Evangheliarului
din 1560-1561 al lui Coresi, în Revista muzeelor şi
monumentelor, seria „Muzee” 1978, nr. 10, p. 67-68; D. P.
Bogdan, Contribuţii la Bibliografia românească veche. Tipărituri
dintre anii 1546-1762 necunoscute la noi, extras din Biserica
Ortodoxă Română, LVI, 1938, nr. 1-4, 1938, p. 6-7.
27. P. J. Safarik, Geschichte der südslawischen Literatur, III, Das
serbische Schriftthum, I, Abtheilung, Praga, 1865, p. 55, 125,
128, 129, 279, 280.
28. Josephi Dobrowski, Institutiones linguae slavicae,
Vindobonae, 1852, p. XXXVIII.
29. Arhimandritul Leonid, în Glasnik srpskog učenog društva,
XLIV, 1877, p. 255.
<<< 60
30. I. Karataev, Opisanie slaveno–russkih–knig napečatannyh
kirillovskimi bukvami, tom pervyi, 1883, Sankt Petersburg,
p. 24, 97, 125, 187, 188, 198, 200, 204, 205, 206, 221, 553.
31. Émile Picot, Coup d’ oeil sur l’histoire de la Typographie
dans les pays roumains au XVI-e siècle, Paris, 1895, p. 14, 23,
35, 36, 38, 41.
32. Sava Chilandarec, Rucopisy a starostisky Chilandareké, în
Vestnik Královska Ceské Spolešnosti nauk, Třidafilosoficko–
historicko–jazykospytna, V, 1896, Praga, p. 1-96.
33. I. A Iaţimirski, Slavjanskija staropečatnyja knigi rumynskin
tipografii, în Izvestija otdelenia russkogo jazyka i slovesnosti
Imperatorskoj Akademii nauk, vol. X, fasc. 2, Sankt
Petersburg, 1900, p. 654-656.
34. Petăr Atanasov, Novi danni za slavjanskoto knigopečatonie
v Rumănija prez XVI vek, în Studia balcanica, Sofia, II, 1970,
p. 133-150.
35. Károly Szabó, Régi Magyar Könyvvtár, Budapest, 1885,
II, nr. 82, p. 158. Pentru aceste fonduri se poate vedea şi
Régi magyarországi nyomtatványok 1473-1600, Budapest,
1971, p. 140, nr. 139, p. 361, nr. 356, p. 398.
36. Dejan Medaković, Stare štampane knjige manastirea
Hilindara, Belgrad, 1978.
37. Ludovic Demény, Tipărituri româneşti din secolul al XVI-
lea în Bibliotecile şi muzeele din Moscova şi Leningrad, în Studia
valachica. Studii şi materiale de istorie şi istoria culturii,
Târgovişte, 1970, p. 143-163 + 39 de ilustraţii, articol
republicat în vol. Carte, tipar şi societate la români în secolul al
XVI-lea, Bucureşti, 1986, p. 167-204.
38. Maria Rădulescu, Tipărituri româneşti în limba slavonă în
Biblioteca Naţională din Sofia, în Romanoslavica, VI, 1962, p.
261-265.
39. P. Mihailovici, Mărturii româneşti din Bulgaria şi Grecia,
Chişinău, 1933, p. 52-55.
40. G. Hâncu, Cartea românească veche în Biblioteca V. A.
Urechea, Galaţi, 1965, p. 15, nr. 1; C. Pascu, Cartea
românească veche în Biblioteca Brukental, Sibiu, 1976, p. 15;
Tipărituri româneşti 1539-1750 existente la Braşov–Catalog,
Braşov, 1980, 21-31; Doina Braicu, V. Bunea, Carte veche
românească din secolele XVI-XVII în colecţiile Arhiepiscopiei
Sibiului, 1980, p. 49-55; Elena Mosora, Doina Hanga,
Catalogul cărţii vechi româneşti din colecţiile B. C. U. „Lucian
Blaga” Cluj 1561-1830, Cluj-Napoca, 1991; Otilia Urs,
Catalogul cărţii româneşti vechi din Biblioteca Academiei Române
din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2011.
41. B. P. Hasdeu, Psaltirea publicată româneşte la 1577 de
diaconul Coresi, Tomul I. Textul. Bucureşti, Tipografia
Academiei Române, 1881; Idem, Psalmul 77 din Coresi, în
Foiţa Societăţii Românismului, I, 1870, nr. 2, p. 63-67; Ioan
Bianu, Psaltirii Şcheiene. Tomul I, Textul în facsimile şi
transcriere cu variante din Coresi (1577), Bucureşti, 1889;
Moses Gaster, Crestomaţie română, vol. I, Leipzig–
Bucureşti, 1891, p. 10-16; L. Şăineanu, Autori români
moderni, ed. I, Bucureşti, 1891, p. II-IV, şi ed. II-a,
Bucureşti, 1892, p. III-IV; Psaltirea slavo-română (1577) în
comparaţie cu psaltirile coresiene din 1570 şi din 1589. Text
stabilit, introducere şi indice de Stela Toma. Editura
Academiei, Bucureşti, 1976.
nr 4_2012_transilvania:transilvania 4/23/2012 12:50 PM Page 61
42. Tetraevanghelul diaconului Coresi. Reimprimat după efiţia
primă din 1560-1561 de arhiereul dr. Gherasim Timuş
Piteştenu cu o prefaţă de Constantin Erbiceanu,
Bucureşti, 1889; Constantin Erbiceanu, Tetraevanghelul
diaconului Coresi, în Biserica Ortodoxă Română, XII, 1889, nr.
5, p. 380-382; Tetraevanghelul tipărit de Coresi, Braşov 1560-
1561, comparat cu Evangheliarul lui Radu de la Măniceşti,
1574. Ediţie alcătuită de Florica Dimitrescu, Bucureşti,
1963.
43. Arune Pumnu, Lepturariu românesc, tomul III, Vieanna,
1862, p. 29-34; A. Lambrior, Carte de citire, Iaşi, 1882 p.
33-35; T. Cipariu, Crestomaţie sau analecte literarie din cărţi
mai vechi şi nouă româneşti tipărite şi manuscrise, începând de la
secolul XVI până la al XIX-lea, Blaj, 1885, p. 30-45; M.
Gaster, Crestomaţie română, vol. I, p. 28-33; Sextil Puşcariu
şi Alexie Procopovici, Carte de învăţătură (1581), vol. I,
Textul, Bucureşti, 1914.
44. Psaltirea Şcheiană comparată cu celelalte psaltiri din secolele
XVI şi XVII traduse din slavoneşte. Vol. I-II, Ediţie critică
de I. A. Candrea, Bucureşti, 1916, vol. I, p. LVII-CXII;
vol. II, p. 1-133, 547-550.
45. Andrei Bârseanu, Catehismul luteran românesc, în
Transilvania, LII, 1921, nr. 9-12, p. 900-904; Ioachim
Crăciun, Catehismul românesc din 1544 urmat de celelalte
catehisme româneşti luterane Bârseanu, Sturdza şi Marţian, în
Anuarul Institutului de Istorie naţională din Cluj, 1945-1946,
p. 39-69; Ioan Bianu, Texte de limbă din secolul XVI. I.
Întrebare creştinească tipărită de diaconul Coresi la Braşov la
1560, I, Bucureşti, 1925; Alexandra Roman Moraru, în
Texte româneşti din secolul la XVI-lea. I Catehismul lui Coresi,
Bucureşti, 1982, p. 101-105.
46. Ion Bianu, în Texte de limbă din sec XVI. IV. Lucrul
apostolesc – Apostolul – tipărit de diaconul Coresi la Braşov la
anul 1563, Bucureşti, 1930.
47. Idem, Texte de limbă din sec XVI. II. Pravila sfinţilor
apostoli tipărită de diaconul Coresi în Braşov între 1570-80
(Fragment), Bucureşti, 1925; C. A. Spulber, Cea mai veche
pravilă românească, Text–Transcriere, Studiu, Cernăuţi,
1930; Gheorghe Chivu, în Texte româneşti din sec. al XVI.
I. Catehismul lui Coresi. II. Pravila lui Coresi. III. Fragmentul
Todorescu. IV. Glosele Bogdan. V. Prefeţe şi epiloguri. Ediţii
critice de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu, Magdalena
Georgescu, Ion Gheţie, Alexandra Roman Moraru,
Florentina Zgraon. Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti,
1982, p. 218-231.
48. Spiridon Cândea, Primul Liturghier românesc tipărit, în
Mitropolia Ardealului, IV, 1959, nr. 9-10, p. 735-738; Idem,
Textul Liturghierului românesc publicat de Diaconul Coresi, în
Mitropolia Ardealului, V, 1960, nr. 1-2, p. 70-92; Liturghierul
lui Coresi, Text stabilit, studiu introductiv şi indice de
Alexandru Mareş, Editura Academiei, Bucureşti, 1969.
49. Vladimir Drâmba, Un fragment inedit din Cazania I a lui
Coresi, în Studii şi cercetări de lingvistică, XI, 1960, nr. 4, p.
872-881; Coresi, Tâlcul evangheliilor şi Molitvenicul. Ediţie
critică de Vladimir Drâmba. Cu un studiu introductiv de
Ion Gheţie, Bucureşti, 1998.
50. Aurel Sacerdoţeanu, Predosloviile cărţilor româneşti, I,
Bucureşti, 1938; Alexandru Mareş, Titus Furdui, Un
fragment inedit din Molitvenicul tipărit de Coresi, în Studii şi
cercetări de lingvistică, XXIV, 1973, nr. 1, p. 57-58; Pavel
Binder, Un fragment necunoscut al Molitvenicului coresian, în
Limba Română, XXII, 1973, nr. 4, p. 301-304; Liviu Onu,
Precizări în legătură cu câteva fragmente găsite recent din
Molitvenicul lui Coresi, în Limba Română, XXII; 1973, nr. 5,
p. 451-466.
Bibliography:
Bianu Ioan, Hodoş Nerva, Simonescu Dan, Bibliografia
Româneasca Veche de la 1508-1830 [Old Romanian
Bibliography from 1508-1830], I-IV, Bucureşti,
1903-1944.
Texte româneşti din sec. al XVI-lea. I. Catehismul lui Coresi.
II. Pravila lui Coresi. III. Fragmentul Teodorescu. IV.
Glosele Bogdan. V. Prefeţe şi epiloguri [Romanian Texts of
the Sixteenth Century. I. Coresi’s Catechism. II. Coresi’s
Code of Laws. III. The Teodorescu Fragment. IV. The
Bogdan Glosses. V. Forewords and Epilogues]. Ediţii
critice de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu,
Magdalena Georgescu, Ion Gheţie, Alexandra
Roman Moraru, Florentina Zgraon. Coordonator
Ion Gheţie, Bucureşti, 1982.
Lojos Demény, Lidia Demény, Carte, tipar şi societate la
români în sec. al XVI-lea [The Romanian Book, Printing
and Society within the Sixteenth Century], Bucureşti,
1986.
Mosora Elena, Hanga Doina, Catalogul cărţii vechi
româneşti din colecţiile B. C. U. „Lucian Blaga” Cluj
1561-1830 [The Catalogue of Old Romanian Book in the
Collections of „Lucian Blaga” Central University Library
Cluj-Napoca, 1561-1830], Cluj-Napoca, 1991.
Urs Otilia, Catalogul cărţii româneşti vechi din Biblioteca
Academiei Române din Cluj-Napoca [The Catalogue of
Old Romanian Book at the Library of the Romanian
Academy in Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2011.
61 >>>