MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL NAȚIONAL DE COMERȚ AL ASEM

Conferința științifico-practică a elevilor dedicată celei de a 75- a aniversare CNC al ASEM

cu genericul:

”Provocări actuale al sectorului terțiar din Republica Moldova; evoluție, competitivitate și inovare„

Tema de cercetare

”Dezvoltarea TIC – domeniul dinamic al sectorului terțiar”

 Chișinău, 2019

Cuprins:
1. Descrierea TIC-ului: tendința de creștere și problemele cu care se confruntă
1.1 Tendința de creștere
1.2 Problemele identificate
1.3 Intervenții planificate din partea guvernului
1.4 Digital park
1.5 Analiza SWOT a industriei IT
2. Telecomunicațiile – coloana vertebrală a tehnologiilor informaționale și
comunicațiilor(TIC-ului)
2.1 Dinamica pieței telefoniei mobile
2.2 Dinamica pieței accesului la internet
2.3 Dinamica pieței telefoniei fixe
3. Concluzii
4. Bibliogafie
 1. Descrierea TIC-ului

Slide 3 Tehnologia informației sau și Tehnologia informației și a comunicațiilor, abreviat

cel mai adesea IT  respectiv TIC, este tehnologia necesară pentru prelucrarea (procurarea,
procesarea, stocarea, convertirea și transmiterea) informației, în particular prin
folosirea computerelor (calculatoarelor electronice).
Termenul a fost folosit pentru prima dată în 1958 într-un articol publicat în
revista Harvard Business Review, articol în care autorii Leavitt și Whisler afirmă: «Noua
tehnologie încă nu are un nume bine stabilit; noi o vom denumi „tehnologia informației”» [2].
Tehnologia informației este un domeniu element de legătură între electrotehnica clasică și mult
mai noua informatică, multe instituții profesionale profilate (inițial) electrotehnic extinzându-se
cu timpul și spre domeniul de tehnologia informației. A nu se confunda
cu Informatica (Computer Science) și nici cu sistemele informatice.

Slide 4 Ocupațiile specialiștilor din acest domeniu sunt foarte variate, de la instalarea de
software aplicație și până la proiectarea unor rețele de calculatoare complexe și a bazelor de
date de informații. Câteva sarcini tipice sunt: managementul datelor, construcția de hardware
pentru calculatoare, proiectarea de software, administrarea unor întregi sisteme informaționale.
În ultimii ani sfera de răspândire s-a lărgit mult, cuprinzând acum nu numai calculatoare și
rețelele lor, dar și telefoane mobile celulare, intelifoane (smartphones), televizoare cuplabile la
Internet, automatizarea automobilelor, aplicații militare și multe altele. De aceea, cererea de
specialiști de vârf pe piața mâinii de lucru a domeniului este constant mare.
Dezvoltarea sectorului tehnologiei informației şi comunicaţiilor din Republica Moldova a
cunoscut o evoluție ascendentă în ultimii ani, devenind un sector de o importanță crescîndă
pentru economia națională, cu un volum de capital de 7,75 mld lei în anul 2016. Sectorul TIC a
avut în ultimii 5 ani contribuții constant pozitive la creșterea produsului intern brut, în 2016
acesta asigurînd 7,7% din avansul economic de 4,1%, graţie unei creșteri a volumului serviciilor
prestate cu 4,6% în raport cu anul precedent.

Slide 6 Ratingurile internaționale poziționează Republica Moldova ca un stat cu o

infrastructură optimă de comunicații electronice, favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor în
domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Sectorul TIC este factorul catalizator de
construcție a unei economii competitive pe plan regional și global. Experiența Republicii
Moldova în domeniul TI îi oferă țării o clasare bună pe plan global, fapt ce este confirmat de
poziția țării în ratingurile internaționale TIC:
Locul 59 din 175 – ICT Development Index;
Locul 71 din 139 – Networked Readiness Index ;
Locul 65 din 193 – e-Government Readiness Index ;
Locul 46 din 128 – The Global Innovation Index.

Slide 5 Datorită unor avantaje competitive – amplasarea geografică și fusul orar echilibrat,
potențialul de aprofundare a relațiilor cu Uniunea Europeană pe care îl oferă Acordul de asociere
dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, inclusiv componenta ce ține de Zona de liber
schimb complex și cuprinzător (ZLSAC), existența unui acces liber către o piață potențială de
peste 880 milioane de consumatori, capitalul uman multilingv și creativ, facilitățile acordate de
Guvern pentru industria TI, costul derulării afacerilor în domeniul TI inferioare celor din statele
vecine, precum și extinderea pieței TIC autohtone – în ultimii 5 ani, ritmul de creștere din
industria TI a depășit alte sectoare economice.

Slide 7
1.1 Tendința de creștere
Tendinţa de creştere se prezintă prin următoarele:
1. Volumul exportului de servicii de informatică și informaționale a crescut în intervalul
2011-2016 cu o rată medie anuală de 10,6% pînă la valoarea de 79 mil. dolari SUA, ponderea
acestora în totalul exporturilor de servicii majorîndu-se de la 5,6% în 2011 la 8,9% în 2016.
Sectorul TIC este integrat în economia globală și depinde în mare măsură atît de regimul de
import, cît și de cel de export. Din punct de vedere cantitativ, exportul de servicii TIC este
considerat mic, dar în creștere rapidă. După piețele de desfacere, structura exporturilor acestor
servicii este dominată de Europa de Vest cu o cotă de 45%, urmată de America (SUA, Canada)
cu 21% și Europa Centrală și de Est cu 18%. După tipul serviciilor prestate,70% din exportul
companiilor din Republica Moldova constituie serviciile TI, urmate de R&D (servicii de
cercetare-dezvoltare) / servicii inginerești – cu 15% și serviciile BPO(Business process
outsourcing) – cu o cotă de 10%. La rîndul lor, 70% din exporturile de servicii TI vizează
dezvoltarea aplicațiilor și testări, în timp ce domeniul customizarea aplicațiilor și suport
constituie circa 14% din serviciile respective. Este de notat că o parte importantă din exporturile
TI nu sînt reflectate în balanța de plăți externe datorită freelancerilor, persoane fizice care
activează individual pentru companii internaționale.
2. Piața
TI internă
crește

continuu, cu o medie anuală a ultimelor 3 perioade de 6,8%, în anul 2016 valoarea estimată
ajungînd la 27,5 mil. dolari SUA. Serviciile de bază precum achiziționarea componentelor
hardware, implementarea softurilor și serviciile de suport prezintă circa ¾ din venituri,
consultanței TI revenindu-i o cotă estimativă de 10%. Sectorul public este cel mai mare
consumator de servicii TI, printre clienții privați numărîndu-se doar companiile mari din sectorul
telecomunicaţiilor și producere, precum și băncile comerciale.
3. Creșterea simultană atît a salariilor, cît și a efectivului de personal a avut un impact major
asupra încasărilor la buget, astfel încît un studiu al PricewaterhouseCoopers (PwC) din anul
2016, ce a luat în calcul cele mai reprezentative companii din sector, arată că veniturile aferente
componentelor impozitului unic din anul 2014 de 258,4 mil. lei erau de 2,3 ori mai mari față de
indicatorul anului 2012. La fel, este de consemnat că facilitățile fiscale de plafonare a
contribuțiilor de asigurări sociale și de asigurări obligatorii de asistenţă medicală au avut o
influență pozitivă asupra încasărilor bugetare, sporind gradul de conformare fiscală.
4. Investițiile în piața TI din Republica Moldova sînt în creștere, ceea ce demonstrează
avantajele competitive ale ţării în această industrie. În anul 2016 cele 4 companii private din
sector cu un număr al angajaților mai mare de 250 erau cu capital străin. În același timp, numărul
de companii în domeniul TI cu capital total sau parțial străin constituie 20% din numărul total al
companiilor. Este de consemnat că nivelul de eficiență al întreprinderilor cu capital străin,
reflectat prin indicatori precum venitul mediu din vînzări per angajat, este net superior celor
locale, fapt ce denotă utilizarea mai intensă a tehnologiilor inovative.
Conform ultimelor date existente, alocările investiționale pentru informatizare constituie
anual peste 800 mil. lei, dintre care circa 12% – din bugetul de stat. Ponderea investițiilor TIC
constituie circa 11% din totalul investițiilor în economie. Mediul de afaceri poate fi apreciat ca
fiind imperfect. Gradul de atractivitate al țării pentru dezvoltarea afacerilor este diminuat de
barierele mediului de afaceri, în special povara administrativă (ex. timpul și costuri monetare
pentru etapa de intrare în afaceri, stimulente fiscale cu perioadă determinată, cadrul de
reglementare imprevizibil).
În ultimii ani au fost realizați pași importanți în direcţia ameliorării climatului
antreprenorial. În anul 2018, Republica Moldova și-a îmbunătățit poziția în Raportul Doing
Business, avansînd cu trei poziții față de anul 2016 şi ocupînd poziția 44 din 190 de țări.

Slide 8
1.2 Problemele identificate
Industria TI are nevoie de un ecosistem favorabil pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv a
afacerilor inovaționale. Unele dintre mecanismele posibile sînt instaurarea unui regim fiscal și
economic special, fapt asigurat prin parcuri specializate în domeniul TI.
Acest spectru de oportunități presupune implementarea unui cadru de reglementare
previzibil și motivant prin simplificarea sistemului administrativ și fiscal. Pentru a asigura în
continuare o creștere constantă și dinamică a industriei TI, este nevoie de o viziune inovativă și
de un plan de acțiuni ambițios, dar realist pentru soluționarea următoarelor provocări:
Capacitățile și numărul specialiștilor TI nu corespund necesităților industriei TI locale și
potențialelor proiecte investiționale TI de – activul de bază al afacerilor TIC este capitalul uman. Cu
toate că în cele circa 750 companii active din domeniul TI activează aproximativ 12,5 mii de angajați,
dintre care nemijlocit în industria TI – circa 8 mii de persoane, se constată o insuficiență de specialiști
calificați estimată la 1000 persoane. Aceasta cu toate că doar în anul 2016 numărul absolvenților în acest
domeniu a fost de circa 823 de persoane. Cauzele deficitului de angajaţi rezidă în metodele de instruire
care nu satisfac exigențele pieţei muncii.
Capacitățile limitate ale companiilor TI locale de inovare digitală – În prezent, în Republica
Moldova inovațiile sînt orientate spre crearea produselor pentru piețele internaționale, în general UE și
CSI, și mai puțin sau deloc pentru piața locală. Aceste companii dezvoltă proiecte care nu au un impact
substanțial, durabil sau care nu corespund nevoilor pieței interne. Acest lucru, în parte, conduce la
adoptarea lentă a produselor și serviciilor inovative TIC în țară, iar proiectele inovaționale relevante sînt
realizate doar pentru piețele externe, reducînd în continuare valoarea percepută a TI pe intern.
Lipsa accesului la finanțare de risc și business angel și explorarea posibilităților de către
startupuri de a atrage investiții prin intermediul ofertei inițiale de monede (ICO) – accesul la finanțe este
considerat a fi una din cele 4 probleme critice în dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova și
principala preocupare pentru IMM-urile din ţară. Conform Raportului global al competitivității 2016-
2017, mediul de afaceri din Republica Moldova a indicat accesul la finanțare drept cel mai mare
impediment în derularea afacerilor. Accesul limitat la finanțare al companiilor din industria TI a fost
identificat ca una din problemele principale.
 Slide 9
1.3 Soluționări din partea Guvernului
 Stimularea atragerii companiilor TI locale la realizarea proiectelor în diverse sectoare ale
economiei prin:
a) crearea unei platforme de comunicare a soluțiilor;
b) acordarea de către Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii a
unor granturi mici pentru proiecte investiționale de creștere a productivității cu ajutorul
tehnologiilor TI;
 Extinderea parcurilor TI cu componenta infrastructurală ce oferă spații de co-working și
consultanță în dezvoltarea afacerilor pentru startupuri TI;
 Crearea a incubatoarelor de afaceri şi instituțiilor de învățămînt de specialitate;
 Crearea unei unități de implementare a proiectelor de dezvoltare a ecosistemului TI în
limitele cadrului instituțional existent;

Slide 10 Conform datelor statistice ale Biroului Național de Statistică, industria IT a

contribuit la formarea PIB-ului, în 2014 și 2017 cu 4,6 %, în 2015 și 2016 cu 4,9% iar în 2018 cu
4,8 %.

Slide 11 În trimestrul II al anului 2109, din totalul populației active de 901 100 salariați, 61
500 sunt angajați în sectorul tehnologiilor informaționale și comunicații. În baza informațiior
date se observă o pondere mai mare se atestă în rândul băbaților de 9,30 %, dar și în mediul
urban de 10,38 %.

Slide 12
1.4 Digital Park – primul IT parc din Republica Moldova
Digital Park este un proiect conceput pentru a deveni un spațiu central de întâlnire a
companiilor ce activează în industria IT. Digital Park este răspunsul la necesitatea de a conecta
companii tehnologice cu istoric sau afaceri start-up, dezvoltatori IT, companii naționale și
internaționale, orientate spre inovație și progres, într-un sigur punct, la Chișinău. Obiectivul
fundamental al conceptului a fost acela de a crea o atmosfera și o infrastructură ”Silicon Valey”
în Moldova. Astfel, clădirile moderne au rolul de a găzdui pavilioane de birouri și spatii de lucru
creative, proiectate să ofere un mediu de lucru eficient, relaxant, profesionist. Park-ul IT este un
spațiu revoluționar ce se adaptează la toate generațiile de companii și antreprenori, o platformă
industrială, un ecosistem business și în același timp un proiect gândit să răspundă nevoilor
urbane, fiind gata să preia rolul de centru alternativ al Chișinăului.
 Moldova IT Park este principalul punct de acces la cele mai bune servicii și facilități în
domeniul IT care și-a confirmat unicitatea prin structura sa virtuală cu un model de guvernanță
multiparticipativ.
Parcul oferă o platformă organizațională cu un set de instrumente inovatoare și noi
abordări pentru a accelera, într-o manieră coordonată, transformarea economiei, a eficientiza
practicile de inovare corporativă, stimula creșterea industriei IT, sprijini parteneriatele, crea noi
locuri de muncă și atrage investiții locale și străine.
Oferă un mediu concurențial printr-o taxă unică de impozitare de 7% din venitul din
vânzări, diminuarea barierelor birocratice, scutirea de taxe pentru angajații companiei, facilitarea
emiterii permisului de ședere provizoriu și desigur prezență virtuală.

Slide 13 1.5 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

⇒ Ușurința de a face afaceri: Moldova a urcat ⇒ Capacitate financiară limitată a statului
65 de poziții în clasamentul Doing Business pentru susținerea directă a sectorului TI
al Băncii Mondiale pînă pe locul 44 în 2017 ⇒ Lipsa instrumentelor de susținere
⇒ Prioritizarea industriei TI: Guvernul acordă financiară a proiectelor inovaționale
o atenție specială sectorului TIC, avînd în ⇒ Insuficiență de specialiști calificați
vedere contribuția sa semnificativă la ⇒ Capacitățile limitate ale companiilor TI
produsul intern brut (7,5% în 2016). Mai locale de inovare digital
mult, inițierea și desfășurarea afacerilor în ⇒ Lipsa accesului la finanțare de risc și
țară au devenit mai simple business angel și ICO
⇒ Stimulente specifice industriei: Legislația ⇒ Capacitățile de marketing insuficiente și
Republicii Moldova stabilește premisele certificările de personal slab dezvoltate
necesare pentru impulsionarea dezvoltării ⇒ Insuficiența platformelor de co-working și
industriei TI, precum și un regim fiscal consultanță în dezvoltarea afacerilor pentru
facilitar rezidenților parcurilor TI, care constă startupuri TI
în: aplicarea impozitului unic în mărime de ⇒ Lipsa brandingului și a strategiei de
7% din obiectul impunerii, care înglobează marketing și atragere a investițiilor pentru
mai multe tipuri de impozite și taxe; industria TI
⇒ Axarea pe e-Guvernare: Republica ⇒ Cererea de servicii TI rudimentară și slab
Moldova a făcut investiții și progrese diversificată din partea sectorului privat,
semnificative în domeniul e-guvernării, rezumată doar la servicii de bază
îmbunătățind climatul de afaceri general prin
servicii de e-guvernare avansate
⇒ Cererea puternică în sectorul public pentru
 soluții TI ⇒ Lipsa culturii și cheltuielile derizorii pentru
⇒ Personal înalt calificat în sectorul TIC cercetare-dezvoltare ale companiilor. În
⇒ Forța de muncă multilingvă clasamentul „Indicele global al
⇒ Conlucrarea facilă dintre sectorul public, competitivității”, Republica Moldova se
privat din domeniu și partenerii de dezvoltare plasează abia pe poziția 128 din 137 de state
⇒ Rețele de comunicații în bandă largă bine analizate
dezvoltate
⇒ Regimuri de comerț favorabile
Oportunități Amenințări
⇒ Creșterea atenției statului față de ⇒Presiunea competitivă internațională
problemele și necesitățile sectorului ⇒Adaptarea lentă a sistemului educațional la
⇒ Stabilirea parteneriatelor cu companii cererea pieței forței de muncă TI
multinaționale din domeniul TI ⇒Participarea slabă a studenților la
⇒ Atragerea investițiilor străine și autohtone programele de educație în domeniul TI
pentru dezvoltarea startupurilor TI ⇒Sectorul fragmentat: Sectorul TI din
⇒ Dezvoltarea continuă a tehnologiilor și Republica Moldova este în prezent extrem de
inovațiilor și a capacității de absorbție a fragmentat. Unele dintre provocările-cheie
acestora
⇒ Dezvoltarea comerțului electronic și
sistemului achiziții electronice
⇒ Atragerea resurselor umane calificate
⇒ Stimularea cererii interne pentru produse
TI din partea sectorului privat

Slide 14
Telecomunicațiile - coloana vertebrală a TIC-ului
Principalii furnizori pe piața telecomunicațiilor sunt:
1. „Orange Moldova” SA este un operator de telefonie mobilă din Republica Moldova.
Lucrează în standardele GSM, UMTS și 4G. Compania a primit licența de la Ministerul
Telecomunicațiilor în februarie 1998, sub denumirea de Voxtel și s-a lansat comercial în
octombrie 1998. Primul apel în rețea a fost făcut la 27 octombrie 1998, de către
președintele Franței, Jacques Chirac. În 2006, acționarii companiei anunță trecerea
operatorului printr-un proces de rebranding. El a fost finalizat la 25 aprilie 2007. De la
această dată numele operatorului devine Orange.
 2. Moldcell este un operator de telecomunicații mobile din Republica Moldova, făcând
parte din grupul internațional TeliaSonera, care își are sediul la Stockholm, Suedia.
Moldcell și-a lansat activitatea comercială în anul 2000. La ora actuală, Moldcell are
peste 1 milion de abonați.
3. Moldtelecom este operatorul național de telecomunicații și totodată cea mai mare
companie de telecomunicații din Republica Moldova. La 1 aprilie 1993, în urma
restructurării sectorului de telecomunicații din Republica Moldova, a fost înființată
Întreprinderea de Stat „Moldtelecom”. La 5 ianuarie 1999, întreprinderea a fost
reorganizata în societate pe acțiuni, statul fiind fondator și unic acționar.

Slide 15 2.1.Dinamica pieței telefoniei mobile

În tr.2 2019, volumul total al vânzărilor efectuate de furnizorii de telefonie mobilă

(S.A.”Orange Moldova”, S.A.”Moldcell” şi S.A.”Moldtelecom” cu marca comercială ”Unite”) a
scăzut, faţă de tr.2 2018, cu 3,7% şi a atins cifra de 785,1 mil. lei. Veniturile S.A.”Moldtelecom”
provenite din furnizarea serviciilor de telefonie mobilă s-au majorat cu 9,3% şi au însumat 45,9
mil. lei, iar vânzările S.A.”Moldcell” și S.A.”Orange Moldova” au scăzut cu 6,6% şi respective
3,3%, alcătuind un venit de 239,2 mil. lei şi respectiv 500,1 mil. lei.
Conform situaţiei la 30.06.2019, în funcţie de cifra de afaceri, S.A.”Orange Moldova” deţinea o
cotă de 63,7% din piaţa telefoniei mobile, S.A. ”Moldcell” – 30,5% şi S.A. ”Moldtelecom” –
5,8%.

slide 16 Evoluţia traficului

În tr. 2 2019, volumul total al traficului de voce în reţelele mobile a crescut, faţă de
perioada similară a anului 2018, cu 0,4% şi a însumat circa 1,6 mld. minute. Pe durata
trimestrului de raportare, indicatorul MoU (numărul mediu de minute vorbite lunar de un
utilizator) a crescut, faţă de trimestrul 2 2018, cu 4,0% și a constituit 289 min. (4 ore 49 min.).
Per furnizor, acest indicator la S.A.”Moldcell” a crescut de la 203 min. la 206 min. (1,1%), la
S.A. ”Moldtelecom” de la 287 min. la 295 min. (2,8%) și la S.A. ”Orange Moldova” de la 319
min. la 337 min. (5,6%)
În trimestrul de referință, numărul mesajelor scurte (SMS) expediate prin reţelele mobile
a scăzut, faţă de tr.2 2018, cu 11,0% şi a însumat 270,6 mil. SMS, în mediu câte 26 SMS
expediate lunar de un utilizator. Totodată, numărul de mesaje multimedia (MMS) s-a majorat cu
10,6% şi a alcătuit 418 mii.

Slide 17 2.2 Dinamica pieței Accesului la Internet la puncte fixe şi mobile

Conform datelor raportate de furnizori, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor de
acces la Internet fix şi mobil a crescut, faţă de aceeași perioadă a anului trecut, cu 11,3% și a
totalizat 641,1 mil. lei. Cea mai mare creştere a veniturilor - de 23,6% a fost înregistrată pe piața
serviciilor de acces la Internet mobil prin intermediul telefonului mobil (venituri din acces
Internet utilizatori voce).

Slide 18 Conform situaţiei la 30.06.2019, în funcţie de cifra de afaceri, S.A.”Orange

Moldova” deţinea o cotă de 60,9% din piaţa serviciilor de acces la Internet la puncte mobile,
S.A. ”Moldcell” – 30,4% şi S.A. ”Moldtelecom” – 8,7%.
În perioada de referință, veniturile furnizorilor provenite din prestarea serviciilor de acces

la Internet mobil dedicat au constituit – 59 mil. lei. S.A.”Orange Moldova” a obţinut venituri în
valoare de 30,5 mil. lei, S.A.”Moldcell” – de 5,1 mil. lei, iar S.A.”Moldtelecom” – de 23,4 mil.
Lei.
Conform situaţiei la 30.06.2019, în funcţie de cifra de afaceri, S.A.”Orange Moldova”
deţinea o cotă de 51,7% din piaţa serviciilor de acces la Internet mobil dedicat, S.A.
”Moldtelecom” a avut o cotă de piaţă 39,7%, iar S.A. ”Moldcell” – 8,6%

Slide 19 Conform datelor raportate de furnizorii serviciilor de acces la Internet la puncte

fixe, volumul total al vânzărilor pe această piaţă a sporit, faţă de tr.2 2018, cu 5,9 % şi a însumat
340,4 mil. lei. Cifra de afaceri a S.A. ”Orange Moldova” s-a majorat cu 57,8% şi a alcătuit 18
mil. lei, iar S.A. ”Moldtelecom” și ”Starnet Soluții” S.R.L. au înregistrat venituri în creștere cu
4,3% și, respectiv cu 8,9%, însumând peste 212,9 mil. lei şi, respectiv, 73,7 mil. Lei.

Slide 20 2.3 Dinamica pieţei a telefoniei fixă

În perioada de raportare, volumul total al vânzărilor pe acest segment de piaţă a scăzut,
comparativ cu perioada similară din 2018, cu 17,9% şi a alcătuit 116,6 mil. lei. Vânzările
furnizorului istoric S.A.”Moldtelecom” s-au diminuat cu 18,2% şi au constituit 110,1 mil. lei, iar

cele ale furnizorilor alternativi s-au diminuat cu 11,1% şi au constituit 6,5 mil. lei
În tr.2 2019, cotele de piaţă în funcție de cifra de afaceri a S.A.”Moldtelecom” şi cea a
furnizorilor alternativi de telefonie fixă au constituit 94,4% şi, respectiv, 5,6%.
Slide 21
Concluzii:
În trimestrul 2 al anului 2019 domeniul comunicațiilor electronice a continuat să fie
marcat de principalele tendințe ce s-au prefigurat și în trimestrul 2 al anului precedent:
recesiunea piețelor de telefonie fixă, telefonie mobilă, pe fundalul creșterii rapide a piețelor de
acces la Internet mobil şi la Internet fix.
Volumul total al vânzărilor pe piața de telefonie mobilă a înregistrat, al treilea an
consecutiv, scăderi ușoare. Intrarea în declin a acestei piețe este cauzată de schimbarea
preferinţelor de consum ale utilizatorilor de servicii voce de la telefonia mobilă la servicii
alternative de comunicare prin rețeaua Internet, care sunt mai ieftine sau se oferă gratuit (aplicații
OTT: Skype, Viber, WhatsApp, etc.). Această tendință se atestă și pe piețele de telefonie mobilă
din țările europene și va fi mai pronunțată în următorii ani, când majoritatea consumatorilor de
telefonie mobilă vor utiliza serviciile de comunicații electronice prin intermediul smartphone-
urilor.
Diminuarea mai accentuată în trimestrul 2 al anului 2019 a veniturilor din vânzarea
serviciilor de telefonie fixă se datorează continuării procesului de migrare a utilizatorilor acestor
servicii de la telefonia fixă la telefonia mobilă și la serviciile de comunicare prin rețeaua Internet.
Dinamica negativă a pieței respective se înscrie în trendul global de stagnare a telefoniei fixe.
Potrivit estimărilor ANRCETI, în următorii ani piețele serviciilor de acces la Internet
mobil și de acces la Internet fix vor continua să înregistreze creșteri în domeniul CE, ele fiind
principalele motoare de dezvoltare ale acestui sector .
Industria TI are potenţialul de a deveni una dintre cele mai dinamice şi productive
sectoare economice din Moldova.
În următorii ani, Moldova are capacitatea să accelereze creşterea industriei TI şi să
exploateze potenţialul nevalorificat. 
Potrivit studiilor menționate, Republica Moldova ar putea fi mai competitivă pe plan
internațional în domeniul TI datorită mobilității sale și promovării anumitor produse pe diverse
piețe de nișă, poziționării geografice și interculturale avantajoase, diversității lingvistice,
interesului creativ și implementării unor tehnologii de ultimă generație, inclusiv în instruirea TI.
Startupurile și, în general, micile companii TI au un impact transformator asupra
economiei și societății, dar în special companiile TI capabile să influențeze modelele de consum
datorită utilizării inovatoare a tehnologiei. Totodată, startupurile încep să aibă şi un impact major
asupra creării locurilor de muncă înalt tehnologizate și bine remunerate.
Bibliografie:
1. Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice în trimestrul II – 2019,
https://www.anrceti.md/files/filefield/Raport_trim_II_2019_2.pdf
2. https://mei.gov.md/sites/default/files/strategie_aprobata_hg_904_24.09.2018.pdf
3. https://mei.gov.md/ro/content/it-parcuri
4. https://mei.gov.md/ro/content/competitivitatea-industriei-it
5. https://mei.gov.md/ro/content/reteaua-de-centre-inovationale-tic
6. Biroul Național de Statistică