Prutul este un râu lung de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din

Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre,
unde este insula Ostrovul Prut, lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița României cu
Republica Moldova și parțial cu Ucraina. În perioada interbelică, râul era navigabil până la Ungheni, însă în
perioada comunistă navigația pe râu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreținut. Principalii
afluenți pe partea dreaptă sunt Ceremuș, Bașeu și Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe râul Prut există o
amenajare hidroenergetică (barajul de la Stânca-Costești) realizată împreună cu Uniunea Sovietică
(actualmente Republica Moldova).
Afluenți:
În Ucraina:
Râul Ceremuș - Are o lungime de 80 km și o suprafață a bazinului de 2.560 m². Este un râu tipic de
munte, cu debite mari de curgere. Debitul mediu este de 26,6 m³/s în amonte de vărsare. Pe râu se
află mai multe praguri cu pante abrupte stâncoase coturi și un fund stâncos. În partea superioară au
fost construite baraje pentru a evita pericolul de inundații și a permite o mai eficientă alimentarea cu
apă a localităților riverane
Râul Derelui - Are o lungime de 34 km și un bazin hidrografic de 313 km² ,are ostroave de-a lungul
cursului său. Pe malul apei sunt ferme piscicole.
Râul Herța este un curs de apă, afluent al râului Prut. Râul Herța este un curs de apă nepermanent,
râul fiind în general sec în perioadele de vară.
În Republica Moldova:
Râul Lopatnic (Lopatinca) este un afluent de stînga al Prutului, care are o lungime de 57 de km și
își adună apele de pe o suprafață de 257 km².
Râul Racovăț Lungimea râului e de 67 km, iar suprafața bazinului de 795 km². Valea râului întretaie
mai multe recife toltrice, formând numeroase defilee adânci și înguste, care au fost declarate
monumente ale naturii. Malurile râului cu grote și peșteri, acoperite pe alocuri cu păduri, formează
landșafturi naturale pitorești pe o distanță de 25-30 de km.
În România:
Râul Poiana este un curs de apă, afluent al râului Prut. Este un curs de apă nepermanent, fiind în
general sec în perioadele de vară.
Râul Cornești este un curs de apă, afluent al râului Prut. Este un curs de apă nepermanent, fiind în
general sec în perioadele de vară.
Râul Bohotin este un curs de apă, afluent al râului Prut, u o lungime totală de 22 km, dintre care 12
km în teritoriul studiat.
Localități
Cel mai mare oraș din calea sa este Cernăuți, în Ucraina. Alte orașe apropiate de cursul său sunt:
Darabani și Huși, în România, și Ungheni și Cahul, în Republica Moldova. Pe teritoriul României râul are o
lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10.990 km² și un debit mediu multianual de 450 m³/sec. Pe o
porțiune de 39,4 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porțiune de 681,3 km (din care 73,9 km
sunt alcătuiți din lacul Stânca-Costești) marchează frontiera dintre România și Republica Moldova.
În cursul său superior este un râu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți,
curgerea rapidă, iar în albie se întâlnesc multe praguri.
În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar pe un sector mic,
unde întretaie șirul de recife, valea Prutului se îngustează până la câteva sute de metri căpătând formă de
chei.
În cursul său inferior valea râului Prut se lărgește considerabil până la 8-10 km râul formează
meandre, se ramifică în brațe versanții devin mai domoli pe alocuri fragmentați de ravene, lățimea albiei
variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s.
Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând
suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinată. Încă în prima jumătate a secolului XX, o
parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte
bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis
al naturii.