D-l Goe…

de I. L.
Caragiale
- rezumat -
Pentru a nu mai rămâne repetent, mam’mare, mamiţica şi tanti Miţa îl duc
pe Goe de 10 Mai la Bucureşti.
În dimineaţa acelei zile, foarte devreme, aceştia aşteaptă trenul pe peronul
gării. Goe este nerăbdător, iar mam’mare îl linişteşte alintându-l. În timpul
discuţiei despre corectitudinea unor cuvinte, Goe întrerupe obraznic, iar
cucoanele îl admiră pentru ştiinţa sa de carte.
La sosirea trenului, cucoanele găsesc loc într-un compartiment dar Goe
rămâne pe coridor cu bărbaţii. Neţinând cont de sfaturile unui tânăr, scoate
capul pe fereastră şi îi zboară pălăria cu biletul de călătorie înfipt sub panglică.
Când vine controlorul, îl găseşte fără bilet şi, cu toate protestele
doamnelor, acesta le taie un bilet nou şi le aplică o amendă. Furioasă, mamiţica
îl scutură pe Goe, iar acesta se loveşte de clanţa uşii cu nasul, şi zbiară de
durere. Mam’mare îi ia apărarea şi îi scoate din geantă un beret nou, apoi îl
alintă sărutându-l. pentru a-l împăca, mamiţa îi oferă ciocolată, iar Goe iese cu
ea pe coridor sub privirile admirative ale cucoanelor.
După un timp mam’mare iese pentru a-l căuta şi, negăsindu-l, strigă
speriată, dar îl aude ţipând din toaleta vagonului, unde se blocase. Sosind cu
biletul, conductorul îl descuie pe Goe şi cucoanele îl îmbrăţişează foarte
bucuroase. Apoi mam’mare rămâne cu el, aşezată pe un geamantan străin,
pentru a nu mai face ceva rău. Dar Goe vede firul semnalului de alarmă, se urcă
pe un geamantan străin şi trage mânerul. Trenul se opreşte dintr-o dată,
zguduindu-se puternic, alarmând toţi pasagerii şi personalul trenului. În timp ce
întreg personalul controlează trenul pentru a afla cauza opririi, mam’mare se
preface că doarme cu Goe în braţe.
După câteva minute, trenul pleacă şi ajunge la Bucureşti cu o întârziere
mică. Cucoanele şi Goe pornesc cu trăsura spre centru.