PRESIUNEA ARTERIALA

Presiunea arteriala este presiunea

exercitata de sange asupra unitatii de suprafata
a arborelui circulator. Inima, prin activitatea sa,
intretine o diferenta de presiune de-a lungul
lungul arborelui circulator. Presiunea are un
maxim in aorta, iar pe masura ce sangele se
indeparteaza de inima, presiunea arteriala
scade, astfel ca in venele din apropierea atriului
drept ea este o diferenta de presiune care
permite circulatia sangelui de la artere spre vene.
Presiunea arteriala depinde de urmatorii factori:
- Debitul cardiac, care reprezinta volumul de sange pompat de
inima timp de un minut. Presiunea arteriala creste odata cu debitul
cardiac.
- Rezistenta periferica, care depinde de calibrul vaselor sanguine.
Presiunea arteriala este direct proporţionala cu aceasta.
- Elasticitatea vaselor. Datorita elasticitatii, vasele se pot destinde
in sistola si pot sa revina la forma initiala in diastola, comprimand
sangele din circulatie. In cazul arteriosclerozei, vasele devin rigide
si presiunea arteriala creste.
- Volumul de sange. Cresterea acestuia duce la cresterea presiunii
arteriale.
Presiunea arteriala creste fiziologic la efort fizic, in stari
emoţionale puternice, la trecerea de la ortostatism la clinostatism,
in somnul cu vise si difera de la sex la sex, precum si de la varsta
la varsta. Ea scade in timpul somnului linistit. Patologic, creste in
cazuri de febra sau hipertensiune arteriala.
Valorile normale sunt 100 - 130 mmHg pentru barbati si 90 - 120
mmHg pentru femei.
Cand presiunea arteriala are valori crescute, afectiune numita
hipertensiune, presiunea exercitata de fluxul sangvin asupra
peretilor arteriali este prea mare. Valorile crescute ale presiunii
arteriale pot produce leziuni la nivelul arterelor, inimii si rinichilor
si duce la aparitia aterosclerozei si accidentului vascular.
Hipertensiunea mai este numita un "ucigas silentios" deoarece nu
produce simptome decat la valori foarte ridicate si, fara ca
pacientul sa aiba la cunostinta acest lucru, poate duce la aparitia
unor leziuni majore, organice, in cazul in care nu este tratata.
In cadrul masurarii presiunii arteriale se pot distinge doua valori:
sistolica si diastolica.
Presiunea arteriala sistolica reprezinta presiunea exercitata de
sange asupra peretilor arteriali, in momentul in care inima a
terminat de pompat sangele in circulatia sistemica (la sfarsitul
contractiei). Aceasta valoare reprezinta prima sau cea mai mare
valoare in cadrul masurarii presiunii arteriale.
Presiunea arteriala diastolica reprezinta presiunea exercitata de
sange asupra peretilor arteriali, in intervalul cuprins intre doua
batai ale inimii, cand miocardul este relaxat si inima se umple cu
sange. Reprezinta valoarea a doua sau cea mai mica valoare in
cadrul masurarii presiunii arteriale.
Valoarea normala a presiunii arteriale la adult (peste 18 ani):
- sistolica - mai mica sau egala cu 129 mmHg
- diastolica - mai mica sau egala cu 84 mmHg.
Presiunea arteriala in caz de hipertensiune:
- sistolica - mai mare sau egala cu 140 mmHg
- diastolica - mai mare sau egala cu 90 mmHg.
Presiunea arteriala in caz de prehipertensiune:
- sistolica - intre 130 si 139 mmHg
- diastolica - intre 85 si 89 mmHg.
Hipertensiunea arteriala este impartita in patru stadii:
- stadiul I (usoara) - tensiunea sistolica intre 140-159 mm col Hg
si/sau tensiunea diastolica intre 90-99 mm col Hg
- stadiul II (moderata) - tensiunea sistolica intre 160-179 mm col
Hg si/sau tensiunea diastolica intre 100-109 mm col Hg
- stadiul III (severa) - tensiunea sistolica >180 mm col Hg si/sau
tensiunea diastolica >110 mm col Hg
Hipertensiunea arteriala poate afecta multe organe, inclusiv
creierul, ochii, inima si rinichii, la fel ca si arterele din intreg
corpul. In cazul persoanelor cu hipertensiune nediagnosticata sau
tratata incorect, riscul de a face infarcte miocardice, accidente
vasculare cerebrale, insuficienta renala sau posibilitatea de a orbi,
este mai mare.
Cauze
Exista o multitudine de factori diferiti care pot sta la baza unor
valori ridicate ale presiunii arteriale, inclusiv obezitatea, consumul
a 3 sau mai multor bauturi alcoolice pe zi, aport crescut de sare,
varsta inaintata, un stil de viata sedentar, stresul si rezistenta la
insulina. Hipertensiunea primara sau esentiala, reprezinta 95% din
totalul cazurilor de hipertensiune. Hipertensiunea secundara,
provocata de o alta boala sau medicatie, este mai putin intalnita.
Simptome
Persoanele cu hipertensiune primara (esentiala) nu prezinta de
obicei nici un simptom. Majoritatea persoanelor care au valori
ridicate ale tensiunii arteriale, se simt bine si afla ca au
hipertensiune numai in timpul unui examen de rutina sau in timpul
unei vizite la medic cu ocazia altei afectiuni